André-Marie Ampère

André-Marie Ampère
Date personale
20 ianuarie 1775
Născut
Lyon, Franța
10 iunie 1836 (61 de ani)
Decedat
Marseille, Franța
Înmormântat cimitirul Montmartre[*]
Jean-Jacques Ampère[*]
Părinți
Jeanne Antoinette de Sarcey[*]
Căsătorit cu Julie Carron[*][1]
Copii Jean-Jacques Ampère[*]
Naționalitate Francez
Cetățenie Franța

Galvanometru
André-Marie Ampère (n. 20 ianuarie 1775 – d. 10 iunie 1836) a fost un fizician și matematician
francez.

A descoperit legea interacției curenților electrici (1820) și a propus ipoteza curenților moleculari
pentru explicarea magnetismului corpurilor, fiind considerat unul dintre principalii fondatori ai
electromagnetismului.

Biografie
Pregătire

Ampère a fost un autodidact, studiind matematica, fizica, chimia, științele naturale, muzica,
filozofia și sociologia. La 12 ani cunoștea calculul diferențial și integral, la 13 ani a prezentat
Academiei din Lyon un tratat despre secțiunile conice și un memoriu asupra rectificării unui arc
oarecare de cerc mai mic decât o jumătate de circumferință.

Până la 20 de ani, a citit cele 20 de volume ale Marii Enciclopedii, întocmite de Diderot și
d'Alembert.

Ampère cunoștea mecanica analitică a lui Lagrange, precum și limbile latină, greacă și italiană.

Carieră

În 1801 este profesor de fizică-chimie la liceul de stat din Bourg-en-Bresse, iar în 1803 este
numit profesor de matematică la liceul din Lyon. Ulterior preia catedra de Analiză la "École
polytechnique" din Paris.

În 1806 devine membru consultativ în Comitetul Artelor și Meseriilor. Este numit inspector
general universitar în 1808, ca un an mai târziu să preia catedra de Fizică experimentală la
"Collège de France" și de Astronomie la Universitatea din Paris.

În 1814 devine membru al "Académie des Sciences".

Contribuții
Fizică

Ampère a realizat studii privind interacțiunea reciprocă a curenților și magneților, apoi a

curenților asupra câmpului magnetic al selenoidului. Stabilește expresia matematică a forței
electrodinamice (1820), care devine una din legile de bază ale electrodinamicii.

De asemenea, a determinat configurația curenților asupra câmpului magnetic al selenoidului,

stabilind regula de fixare a sensului liniilor de câmp.

Introduce noțiunea de curent electric și tensiune electrică.

Explică magnetismul corpurilor printr-o ipoteză care arată că forma curenților moleculari este
presupusă a fi circulară.

Prin legea circuitului magnetic sau legea circuitală a lui Ampère, stabilește prima teorie a
electromagnetismului și introduce noțiunile de electrostatică și electromagnetism. Această lege
stabilește legătura dintre câmpul magnetic și curent.

Inventează galvanometrul, aparatul cu care pot fi măsurate tensiunile electrice și curentul

electric. Inventează de asemeni un electromagnet și împreună cu François Arago realizează în
1820, primul aparat telegrafic.

Contribuțiile lui Ampère în domeniul electromagnetismului au constituit un punct de plecare

pentru cercetările lui Maxwell, Ohm, Joule.

Ampère a adus contribuții și în alte ramuri ale fizicii. Astfel, în 1828 a studiat teoria suprafețelor
de undă, refracția luminii, teoria undelor luminoase, teoria cinetică a gazelor și numeroase
probleme de cinematică.

Matematică

Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. În acest domeniu, a studiat

ecuațiile derivate parțiale. Aplică calculul variațional în probleme de mecanică și a adus
îmbunătățiri în teoria funcțiilor analitice. A dat o nouă demonstrație teoremei lui Taylor. A
stabilit ecuația lănțișorului.

De asemenea, s-a ocupat de problema cuadraturii cercului, de studiul echivalenței volumelor

poliedrelor, de rectificarea aproximativă a arcelor de curbă.

Concepții filozofice
În filozofie, Ampère este adept al concepției materialiste și al transformismului. De asemenea, a
susținut ideea existenței magnetismului animal.

Ampère a fost unul dintre creatorii teoriei atomice.

Spre sfârșitul vieții, a încercat să scrie o lucrare de filozofie a științei, care rămâne neterminată.