Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Anatomie Aparatul Digestiv Lucrari Practice G LUPU 1 PDF

    Enviado por

    Robert Vieriu
    24 visualizações99 páginas

    Título original

    242100765-Anatomie-Aparatul-Digestiv-Lucrari-Practice-G-LUPU-1.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    24 visualizações99 páginas

    Anatomie Aparatul Digestiv Lucrari Practice G LUPU 1 PDF

    Enviado por

    Robert Vieriu

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 99
    ISBN: 978.973-708-464-4 Eaitura Universitars Carol Davila” Bucurestia UML. ,Carol Davila” Bucuresti este aereditath de (Consital National al Creetvl Sinisa favatiméntal Superior (CNCSIS),cu avout a, 1123.06.2004 {in conformitate eu prevederte Deceit Nr. 22009 « Consul Nationa ‘in Romdnia~privind stables sstemulu de crete de edueatic ‘medical continu pe buza cru se evaluezi actvitatea de perfetionare Profesional a medion crtr 3 sl noemelor de are trea educate ‘eieale continu, precum a eriterior si normelor de sere furnzorilor de educatie medical contines, Colla medicior din | Romina acreditez(recunouys) TARA CAROL DAVILA, BUCURESTI CA FURNIZOR EMC EDITURA UNI Conf. Univ.Dr G. Lupu ANATOMIE APARATUL DIGESTIV ~ LUCRARI PRACTICE Autork: Conf. Univ. Dr. G. Lupa ent Univ. Dr. Florin Drighia (Capitol de Radiosnatomi) ‘sistent Univ. Dr. Tonu Negoi (Capiole de Anatomie) ent Univ. Dr. Alina Driighia (Subcapitole Histoigie) ‘sistent Univ. Dr. Ruxandra Negoi (Subcaptele Emiioloie) rte chen inp. Z 1 ne monet staat en ” ataame - 2 owned! = - a eae fio es aot un tas - 2 cee gas fn " ‘rome ef i - a ae a ofounoaa 2 a femmes ee enone a. op, eas ntsoge-bentaa esata cater be st Poet as as Canin pt on = _ Same tl ii ii beet ms, 7 70 srw tec Co ” vet emer so ae 2 ” St nn — = cam m 80 = a ee en a as num nee cess eieeag cont. a ag so nnnnns to - Entitled i tan fr foi etapa mente ! — - 1 a NN on as ae. ass I VSTATA ABO MMLC ASCE utr drants ro dep ado fe PR el const ono cfr rs aaa aga ee = \ sete eee 18 | imesnesna moomnosret a srovacia. a | fs. — — sagt. ue versa a vo som s tt conn ono a sa hp a PtAteA NONE CMOR BRE ea dof com sf nn : 0 cng omen a cao toaneahott anes a oat. w awa compa - roe mi nice e ms sara oL0cc a puPOENULNS A TES SETHE a 6 (vA COM SRE a - ww ose cin. i a ate Peritoneul [[Frnbiclosie= Dezvotarea seroaselor sl cavitiilorseroare ale wunchilal | Dewoltarea seroaselor (peur, pericardsers, pertoneu) sia cavitiior seroase ale trunciull fine de evoltia mezodermulu intraembriona. Acesta reprezint cea de- trea fot embrionars si apare in siptimana als a urma procesuli num gastulati. Spee sfiritul sSptamanil a ll-2, mezodermul dlspus lateral de notocord se mparte tn lunglea disculul ernbrionar in tre pa + mezoderml parzasial din care se vor forma somitele + mezodermul intermedia dn care rerult netrotoamele + mezoderml lateral din are se vor forma serossele Mezodermul laterals cveaz8apolin dou fot + mezoderml lateral somatopleural (somatopleura) ~ tnsopeste foha fectodermald 2 disclul embrlonar si care va da nastere sercasclor paretale ale trunchiu + mezodermul lateral splahnopleural eplahnopleura) ~ insoteste fia endodermal 2 dscului embrionar. Aceasta din urs, In urma eurbiri Lransversale si longitudinale 2 discului embrionar va forma tubul Intestinal rimit, Aste, in cele din urm splahnopleura se va ageza in jurul acestia forming submucoasa, museulaa si seroara visceral, Trecerea dintre somatopleuré si splahnopleura din jurul tubulul intestinal primitiv se realzeasS prin nist formatiun seroase, numite mezour. Intestinal primi este legat de peretil corpulul embrionar prin dous ‘astfel de mezouri, respect + mezenterul comun dorsal ~ dspus pe toata lunglmes intestioull primi ‘+ mezenterul ventral ~ mal scurt si fntait doar fg nivel intestinal primitv anterior (proenteronul). Mezenterul ventral se intinde inferior pnd a jumatatea ansel duodenal, sau arigines mugurlul hepatocsti Tnnre somatopleurs si splahnopleurs se deliiteaza _celomul Intraemirionar. Din celomul Intraembrionar vor rezulta vitoarele cavitti Sseroase sle corpulu: cattle pleurae, percardes, pertonests = vaginala testicular Celomul intraembrionar se imparte pent prima dati in cvitaile seraase ale toracelu si cavitates peritoneals abdominals prin deavotares ‘Fatrogme! toraco-abdominale. La formares dlafragmei partcips cu cel mal ‘mult material septul transvers. Septltransvers ae orgine mezodermals. Din metoderml situat spre extremitates eranalé a cicului (anterior de placa procordala - numit mezoderm nesegmentat cefalc) se va forma i ‘mezadermulcardiogen Este oft seroas,alb-sidefie, ce tapetears cavitatea abdominal gi0 parte din viscerle sale este format din dou foie: una paretalé (care tapeteaz iti peretit czvtigi abdominale) si una visceral (care acoperd Inti viscerele abdominal Cele doua ‘folte peritoneal se continus una eu ceall, Forménd intre ele cavitatea peritoneal in mod normal, aceasta contine o canitate mica de Tchid peritoneal (200-250 mi. Uchidul pertonesl umecteaza viecerele, facitind alunecarea acestora, tit Inte ele cit si fat@ de perettcavtet abdominale Foita visceralé este subtire 5 foarte aderenté la peretele viscerulul bddominal pe care lacoperd. Ea nu poate f seperatéchirrgical de peretele Visceral. Peritoneul visceral are o vascularzale sl 0 inerajie comund cu Irtaya petitoneului visceral tn diferte patologii abdominale generea2a o durere "sur", imorecls delimitar Vscerele abdominale. Astfel el primeste © Ineratie visceralé Foita parietal a perttoneuul este mal groasi si nu este foarte aderent la peretele abdominal, ea putind f separaté chirugical de acest, Pertoneul parietal are o vasculartate gi inervati comund cu peretele abdominal. Aste el primesteinervatie somatic tatiaperitonevll parietal in dferite patologt slodominae dio durere acu, “ascutits, bine localata [return pertoneote Pertoneul ade tila organee abdominal si formeacd Haren, retour sci de coalescent ipl peritoneal Ligamentele peritoneal laa dou organe abdominal intr ele sau un organ abdominal de peretele abdominal. De exerplu ligamentul gasto-cole leog’ stomacul de colonul transvers, igamentul gastro-plenic eag8 stomacul de spl igamentulreno-lienalleags spina de snihiul sting, Mezourle pertanealeleagl organele abdominal de peretele posterior adominal. Ele sunt mai lung i confer mobiltate orgeneor intrapertoneale. De exemplu mezocolonul transvers leagi colonul transvers de peretele posterior abdominal, mezocolonul sigmoid leagé colonul sigmoid de peretele posterior sbdominal ‘Mezou. Organ intraperitoneal Foscie de coalescent Organ secundar retroperitoneal [ FereFomere sci de cookscett ; Fascile de coalescent apar_ la conganelor secundar retropertonesle, prin alpirea lor le peretele posterior abdominal (Figura 1) De exemplu fascia de coolescenté duodenopancreatica Tritz se afi posterior de duoden si pancreas, fascia de coalescent Told | se afi posterior de colonul ascendent, fascia de coalesscent8 Talat ll se alfé posterior de colon descendent Picle peritoneale sunt formate de vase care tn tralectul lor riick pertoneul. De exemplu atera epigastricéinfrioard rdicdo pli la niveul pereteli anterior abdominal artera gastric stings hepatic comund ridic8 2 Pll pertonese la nivel peretelul posterior abdominal [Leetatioerganetor abdominate cu pertoneu! Organele abdominale se Impart fn functie de aportu lor ev pertoneul in organe [acoperte In totaltate de pertoneu) 31 etrapertoneae (stuate in afara cavittilperitoneale sl acoperite doar partial de perttoneu} Intraperitoneale in Din punet de vedere al definite! anatomice organele Intrapertoneale sunt acoperte de pertoneu “in cee mai mare parte”. Trebue retinutt deed cb singurul organ cu adevarat intraperitoneal ese oval Organele extraperitoneale pot fi situate fn spatiul retroperitoneal, pevis- subperitoneal sau preperitoneal Crganele retropertoneale se impart in organe primar sau secundar retropertonele Crganele primar retrapertoneale se dezvolta in afara_cavtéti peritoneal n perioada intrauterind si rémén la acest nivel (sorta, vena cavl inferioar, roe ureterele), COrganele secundar retroperitonesle sunt situate in viata intravtrind Inia intraperitoneal. fn cursul devel ele se vor ap! peretelui posterior abdominal si vor deven’ organe cetropeitoneale secundare (duodenu pancreasul colonulascendent si descendent) Corgonele secundar retropertanesle sunt cele care prezinté fascie de coalescent (duodenopancreatcS Teitz,colonul ascendent - Todt |, colon descendent - Todt I [covtoteaobdominalé—imodiire ‘Sp. intraperitoneal t r P es t 1 ‘Spatiu pelvis-subperitoneal! Figure 3 Camporimentores cout abdominal eu soil) Pertoneul imparte cavtatea abdominal intr-unspatiy extrapertoneal sun spatiu sau cavtate peritoneal Spatilextraperitoneal se imparte la rdndul su in spaiu preperitoneal, ‘spatiu retroperitoneal spatiu pelvis subperitonel (Figur 2). Ccovitatea peritoneala prezinté o portiune abdominald si una pelvind Cavitatea peritonealé abdominals Covitatea peritonealé abdominal este mpi tn cavitatea pectoneald mares cavtotespertonealé mic seu bursa omental (Figur 3). ear) Lob caudat Arena mezentre inferior Merente comin ders! [Aceasti compartimentare a cavitSti peritoneale pare in. viata introuterind prin rotrea unor pt! ale ntestinlul primitv si @ lor dowd meiour ale sale (merenter vental si mezenter comun dorsal) citre dreapts (aura 4 Cavtatea peritonealé. more este Imptinitd de colonul st mezocolonul ‘ransversintr-un etajsupramezocoli un et] inframezocalic. ‘+ Etju supramezccolic este dellmtat inferior de colonl si mezocolonul transvers si superior de cupola dlafragmaticS. La nivelul spatul supremezocolie sunt ajezate fcatl,cea mai mare parte a céllor bare, ‘exofagul abdominal, stomacul si splina (Fgurle 35,6), + taut inframezocalc este mat superior de colonul s1 mezocolomal transvers se continu inferior cu cavtatea peving Etajulinfomerocolic este impinit la rBndul sbu de cStre mezenter, colonulascendent si descendent in patru spa sau fide: + spatial mezenteico- a nivel acestor ganglion! slung fibre nervoase din plexul cli, din angloni nervos vegetativ aonicorenall dn nervl splanchnic mic Free nervoase ajung fa iveluljejunullsleonulu pe caleaplexurlor nervoase perarterale, ce nsotescramurle ater mezenterice superioare Notiunile de histologe ale jejunului sf eonulul au fost prezentate Jmpreund cu duodenul,n subeaptoul de histologe @ duodenuli (MEZENTERUL Este 0 structurd de acoperir,tapetat pe ambele fete de epitellu simply pavimentos dispus pe membrana bald. Intre fotele sale se giseste 0 _atmosferd de tsut conjunctiv lax fesu alps bine reprezentat (din puncte vedere vascular eu numeroase arteriole, venle i cpilar. Intestinul gros Ceca, apendicele vermiform 3) 2 2/3 drepte din colonul trensvers (colon! drept) au origne embrilogicd in intestinal milacu. Dezvttarea lor embviologi’ a fost prezentat in capitol de dezvltare a intestinulu subtire. ‘Metenteronulprezint urmatoarele limite: + superior ~flonura coli primar + ferior— cloaca Din intestin posterior se dezvoltd colonul stang, respect times singh 2 colonulul transvers,colonul descendent, colonul sigmoid, ampula fectald si portiunea superioard 2 canallul anal (limita inferior de lniz pectnat). ‘rtera care vascularaeazé toate dervatele intestinulu! posterior este artera mezentericlinferioar, Ansele jejunale, care reintr8 in abdomen dup& hernia flologicS comprimd 5 alipese un segment a Intestinlul posterior de pertoneul parietal posterior al abdomenulu. Se formeazé astfel colonul descendent. Acesta este organ secundar retroperitoneal si preznt fscia de coalescent Tol I. Colon sigmoid nu suferépresiunes exerciaté de ansele Ielunale sl réméne organ intraperitoneal. El preinté Ia adult mezocolonul sigmoid Intestnul posterior se deschde inferior, int-un eceptacl endodermal comun eu alantolda, numit clas. Aceasta este inchs inferior de membrana sloaeas Tntre metenteron si slantold8 apare un inten mezadermal numit sept Uurorectal. Septul uroreetal proifreaza inferior si ve furiona cu membrana tloacal. In acest mod coace va iim in dou’ divcun: anterior ~sinusul urogenital + posterior sinusu anorectal Din sinsul anorectal se va denvota rectul sl poriunea canal! anal (chirurgca)situats superior de fini pectinata. Aceste elemente provin din WF intestnul posterior, sunt de origine endodermal si presint epitelu clindre unstaifea, Retul 5 analul anal superior primese vascularzatic din artera rectal superoars, ram al arterei mezentereeinferoare (artera intestinuly posterior). Drenajul venos se face spre vena mezentericsinfericar. Drenajl lfc se foce spre ganglionli situati pe tralectul vaselor mezenterice inferieare,nervata este vegetatv in plexlhipogasrc inferior. Portiuea canal anal (chirurgical) situa inferior de nie pectinata se ‘a dervota din proctodeum, va fide argine ectodermal sI prezint® epteliy pavinentos multstratiiat. Datoct8 origin din proctodeum porjunes inferlea a canalul anal este vascularizatd de arterele rectaleinferioare, ‘amu ale arterelorrusnaase Interne. Orenajulimfatic se face spre genlionit inginal superficial, nevatia este de tp somatic prin nervul ruginos. Zona de rani ntreacestedoua zone este eprezentatS de lina pectint (a Ione seete Lig gastroclie Tenia ‘omental eee Omentul ‘Bp 9 Coon toners rachune opha Sobre Serbo ‘rl 3 te formate rin condensre rl mscubre organ. Intestino gros se extinde de la valvaleacecalé pn la snus, prezentand o lungime medic de cca 1,5 m. Intestinul gros prezint elemente anatomice macroscopic care'il deosebese de ntestinul subjie:tenile plicile semiunare, haustele elucutepiloc Tenile reprezinté 3 benz longitudinale, rezultate prin concentrarea flcelar muscularelontudinale ale intestinulu gros (Figura 58), Fle incep la nivelul ceculu, punctl lor de convergent realizindu-se ta baza apendicelu. In realzares apendicectomiei se identifi cu uyurinté tenia anterioard Ea este derlats pnd se identfs gi baza apenelell vermiform. ups posiionarea lor lz nivelul mezocolonului transvers, tele se umese metocolonied (postericaré - corespunde mezocolonulul tansvers), ‘omental (corespunde insertiei mareluiepiploon) §Hbec (aezat interior) Tenlle se reduc la 2 a nvellcolonull sigmoid ise transforma Int-un strat muscular continu a nivel ect Plcllesemiunare sunt formation cae proemind fn lumenul intestinal, de form’ semicircular, formate de fbrele muscuare circular, Houstrelerepreninté detail ale peretelui colon, stuate intre 2 pli semilunace, -pendleele epplolereprezints un ciucure adipos acoperit de sroast Intestinal gros este impsrittopagrafic in ces, colonn ascendent, colon teansvers, colon dscendent, colon sigmoid si rect. [econ Reprezineé primol segment al intestinulut gro, nchis fm fund de sae, ayerat la nivel foseliliace drepte. El pezints © lungime de cca 6 cm si 0 Vikime deca 7 em, Tn mad obignuit cecul este acoperit de peritoneu la nivelul tuturor feteor, ecazional fata s postriars find retroperitoneal Eisté varia de poakie ale ceculu, care poate fest in pone nals Alombari,prerenalé sau subhepate) sau in pozte pend. Aceste vail de poxiie sunt explicate de denvltarea embriologid. In curs vie intrauterine cecul ocups nil o paste subhepatc,sufernd apo un proces de descenssus ‘ind In fosa liacS dreapt. Orcealterare apirut In acest proces va duce la ‘asic ale poste! finale a cecull Raportur Anterior + Peretele anterior abdominal Posterior + Muschi topsoas + Nervol femal 4 Nerval eutanat femural lateral Later! Muschi iia + Jumdtatealnteraldaligementolu inghinal Medial, + Anseeileale + Apendcele vermiform + Vesela lace extern + ureter dreot + Vasoe genitale drepte [sence vermiform “Apendicele vermiform repesinté un organ diverticular, anexat cee «10 lungine inte 2-20 em. Ostismulapendicelul vermform se deschide pe seretele ostero-meda al ceca ca 2 em inferior dev leo-ceca rT ‘Apendlcele vermiform este organ intraperitoneal si przintS un mezou propriu, mezoapendicele (mezenteralul) “gure 60 peril ernie posi topograce. upd ces een ea ater aceasta et rit pn ese deticd bore opens anes ‘Avendleele vermifrm prezintd numeroase varatii de pote, puténd f prezent in ponitie retrocecla i retrocolic (cea mai freevent,prezenté in ind la 758 din cazuri, subcecalé st pelvind (descendent, in contiouares ecu, rezents in cea 20% din catut,rtroleal s praileal (aproximativ 5% Ain cazu Figura 60). Proiectie Apendicele vermiform se prolectea28 la nvelul unel zone a peretelul anterior abdominal, nits trigonul lu lacoboviel.Acest este dlimitat aft + Superior sila dreapta: na spno-ombiicals + nferor: nia bspinoas + Medial: margines lateral a muschiululdrept abdominal igure i Ponce dreoare apenas a nivel acest trigon se Tntlnese punctle durercase apenslculae: Me’ Burney, Morss, Lanz, Clado (Figura 61). Palparea acestor puncte este Hureroasi. in apendicta acutd i nu se coreleazd foarte bine cu proiectia anstomicé a apendicelui. Punctul Me'Burney este stuat pe linia spinocombilical, [a unirea 1/3 ‘reapts cu 2/3 stingi. De oblcel le acest punet se proiecteaxé si baza penta Punctl Lanz (sau Lanzmann) este situat la rivell inl bispinoase, situat la treime de spina ilacdantero-superioar8 dreapts Punctl Clado este stuat la intersectia lini’ bspinoase cu marginea lsteralsa mugehiull drept abdominal Raportur “+ Ansele tele Posterior: 1+ Mugcialilopsoas ‘+ Nerul femoral + Vasele lice exerne Tn apendicta cut dureea de la nivlu fsei lace drepte iradiezS la rivelulfetel anterioare a coapsel(datoritéraportulu cu nervul femur) anexita dreapti dureres iradian Ia nivel fetei mediale 2 coapsel(datonits rapertulul cu nervul obturator). Acestcrteru poate fi orientati In cadrul ceramenull ein, fa realzarea dagnostiulul diferenilintre apendicita acuté sl patologla gincologics la femele Tntre apendicelevermiform si anexa dreaptd a fost desers un ligament peritoneal igamentul lado), vaseularizatie Anere Apendicele vermiform este vaseulariat de artera apendculars, rem al aneret ieocolee Arter ile2ocolies este ram terminal al arterel mezenterice superioare. De Ia cofgine ea are talect inferior §1 Ia dreapta, urmirind rédicing mezenterulul AjuneS Ia nivelul unghiulu ieocole se impart jn ramurile terminale ee 4. Artera recurenté leald participé la vascularizarea leonull terminal, formind 0 arcadé vasculard. cu ultimal ram ileal al artere\ merenterice superioar. 2. artera calcd ascendents are tract ascendent ise va snastomoze cy ral descendent al artere colcedrepte. 3. Artera cecal anteroar are trelect pe fata anteroard a ceculu, cre {ata sa inferolaterals. In taiectul ei artera cealéanterioaré rich o piles peritoneal care va forma recesulieoceca superior. 4. Arter cecald posteriarS are traect posterior de coc svavasculaia alturide ce si portiun dla colonulascendentsiileonul termina 5. Artera apendlculaa are eralect posterior de leonul terminal, pentru a apoi $8 ajungd Ia nivelul mezoapendicelul. Strabate margines ber 2 mezoapendicell pnd la varful apendicel ene Drenajul venos se face prin vene omonime arterelor, cétre vena leocois. Linfotce Drenajul fat se face citre ganglionii cecali anteriori s1 cecal posterior, De aici limfa ajunge la nivelul gangionior ieocolel 1 apo! ‘merenteriel superior. Inertia Inertia apendicelui este atit simpaties si parasimpatis, Fibre nervoase au ariginea la nivel plesulu celia sl de acl ajung la apendicale ‘vermiform pe cle plewululperlarterial mezenteric superior. ‘In spendicita set dureres inla este © durere de tip visceral sl este perceputi la nivel plexulut celiac, In epigastru pentru cB de acl Is au criginea fibele nervoase). Bupa ce inlamaia se extinde de la apendicele \vermiform la pertoneul parietal anterior, stunci durerea se localzearé a nivel fsa lace crept. [cotontionsrers [clon escendent Colonul ascendent se Tatinde intre valve Heocecalé si flenura colch reapts, prezentind o ungime medie de cca 10-15 cm, Colonul ascendent este un organ secundar retroperitoneal, alipit le peretele posterior abdominal prin fascia de coslescenta Taldt |. Colonul ascendent se proiectear la nivelu flanculldrept. Report Anterior: 1 Peretele anterior abdominal Posterior: ‘+ Muschiol pirat lombar Nervi subcostal, liohipogastie isinghinal ‘ota anterloar a rinchilldrept, cate polul inferior Lateral ‘+ Peretele lateral abdominal, mpreuné cu care delimitess8 spatial parieto-colie drept, Media: + Anseleejunoseale + Duodenuit + Vena cavdinferoard “© Ureterul drept 1 Vasole genitaledrepte Colonul transvers se Tntinde fre flexure colicd dreapt® si stings Colonultransvers are 0 poze able, ascendents citre stinga si prezinté o lungime mee de eca 50cm. wy Colonul tronsvers este organ intraperitoneal sl este legat de peretele posterior abdominal prin intermediul mezocolonulltransvers. Flevura colied dreapti se prolecteazé la nivel vertebrelor T22-L, Flenura colic sting se prolecteaz la rivelul vertebrelorT43-T12 Report Anterior: + Peretele anterior abdominal Poster ‘+ Fata anteroar a rnichilu drept ‘+ uodenult! “+ Fata anteroaré 2 capulul pancreatic ‘+ Corpul pancreatic + Fata anterioar 9 isichiul sting Superior: + Fat visceral lobulul drapt hepatic + Marea curburd gastric ‘+ Fata colic spine! Inferior: “+ anclejejunoieale Mezocolonul tansvers Mezocolonul transvers.prezinté 2 margni (anterioarS - cole8 si posterioas - ridicina} sl 2 fete (superioard 9 inferioas). Radcina rmerocolonulitransves are tralact ascondent cre sténga, intersecténd Di, apul pancreasulis marginea anteriard acorpului pancreatic Flexurilecoice sunt afipite la gifregm prin ligamentele frenocalice, Mezocolonltrensvers formeaat peretele inferior al bursel omental, fl contine ttre foiele sale vaselecoice medi s arcade marginals Drummond, [ona descendent Calonul descendent se Intnde ite flxura eoics stinga 9 fosa Wack sting’. El este organ secundar retropertonesl ait la poretele abdominal posterior prin intermedia fscei de coalesce Told il. Lunglmea sa medie teste de cc0 10.25 em se proiecteae la ivelulManculul stn, Reports Anterior: + Peretele anterior abdominal Posterior: ‘© Muschulpatratlombar 1 Nervi subcostal llohipogastrcsisinghinal ‘Richa sting spre pola infetor Lateral ‘+ Peretele lateral abdominal, inpreun cu care deimitearS sanqul parietocolie sting Media 1+ Anslejjunate ‘+ Duodenuliv + Vena mezenterdinferoars + hoi + ureter + Vase genitale sting [Leotonusigmois Eee Colonul sigmoid este organ Intraperitoneal gi se itinde de Ta nivelul reste iiace pin la ivelul vertebrei 53, de unde se continu eu rectul Lungimea medie 9 clonuluisigmatd este de cca SO cm. La nvelul peretelui abdominal colonul sigmoid se proiecteazS la nivelul fosel Wace sting hipogastrului, Reportar Anterior: + Poretele anterior abdominal + Anseileale Posterior: ‘+ Mugchiuliopsoas 1+ Vosele lace comune st externe + Nervi femural, genitofemural + Vasele genital sting + Ureteru sting Lateral + Musehiuliiae + lumitate ateralé a igamentuluinghinal + Vazele lace exerne sting! + Nerwl obturator + Ovaru sau ductul dferent ‘Medial: + Anseleintestinale lesle Inferior: + Vericaurinaré + Uteruliafemele rT Mezocolonl sigmoid ‘Are forms unui “cor”, cu 2 margini (antrloard~ colic si posteioaré- racing) 2 fete Tntre cele 2 foite pertaneale ale metosigmoidulul au talect vasele -Sgmoldione $i artera rectal superiors PeidScina mezosigmoidull are forma de Fisturnat u 2 ram 1 Ascendents ~ ce are traiect ascendent citre dreepte, parael cu vasole lace externe 5 comune sting ‘+ Descendenté~ ce intrsecteardvasleiace comune sting, ajung3né ‘median pind in dreptl vertebrei 3. Totre aceste 2 ramuri se delimitearé recesulintersigmoidian, In virful acestl res se af stuat, retroperitoneal, ureteral sting. [vescuterizaiocoonuiut antere ‘Colon este asculariat de ramur ale arterelor meventericesuperioar slinfeioar& (Figura 62) Colonul drept(ceeul, pendicele, colonul ascendent si 2/3 drepte din teansvets) este vascularizat de ramur ale arterei mezenterie supesioar lar olonul sting (1/3 stingS din transvers, colon descendent, sigmotd] de remuri sle arte mezenterice nferioae Artera mezentercé superioors ‘Artero mezentericd supetioard 8 urmétoarele ramuri_ pentru vascularizata colonulu 4. Arteraileocoled continu tralectlarterei mezentricesuperioare la rivelul ric mezenterulu, La nivelul unghiluileocolic e2 tT ramuri cecale, apeniculars si un ram cole ascendent care 59 va anastomara cu mul descendent al artreicolice drepte awa 2 Varco cola ret fen raul trl mtorr superior inferior 2, Brtera coich dreapté se desprinde de pe fata dreaptd a arerel mezenterle superoare, de obicei prin trunchi comin eu artera coli Imedle, Are traiectcitre dreapta, incrucgind anterior, transversal farmatiunle etroperitonesle (vena eavl iferoars, reterul drept, vosele genital drepte). Se Impare Tnteun ram ascendent sunt escendent 3, Artera cod medie se desprinde imedist inferior de procesul uncinat al panereasulu, anterior de duodenul Il. Are traiect anterior, inte foitele mezocolonulultrnsvers, unde se parte int-un ram drep s nul stn. Artera mezentercinferioars (ACS MIL ARS ‘igure 2 Arora morn reoord rm neste aes) rtera mezenetricl inferoard se desprinde de pe fata antero-terals stanga a aortei, in dreptul verttebrelL3, 3-4 cm superior de bifurcatia aorte, 2 inferor de duodenul (Fgura 63) Ramurle ater mezenterie inferiare sunt: 1. tera colcd sting

    Você também pode gostar