PROIECT DE LECŢIE

DATA: 29.05.2015
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,LASCĂR CATARGIU” CRAIOVA
CLASA: a VII-a B
PROFESORUL: Vînătoru George
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Două loturi, de I. L. Caragiale – interpretarea textului (ora a doua)
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare dialogată şi monologată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utlizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:

- Identificarea indicilor spaţiali şi temporali ai acţiunii nuvelei;

- Precizarea şi clasificarea personajelor în funcţie de rolul acestora în acţiunea nuvelei;
- Identificarea momentelor subiectului;
- Precizarea şi exemplificarea modurilor de expunere regăsite în text;
- Argumentarea apartenenţei textului la genul epic.

METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, jocul didactic, brainstormingul, învăţarea prin descoperire, lucrul cu manualul (primatul textului)
demonstraţia, munca pe grupe, secvenţe de film.
RESURSE UMANE: elevii clasei a VII- a

1
 MATERIAL DIDACTIC ŞI BIBLIOGRAFIC: volumul, manualul, fişele de lucru.

1. Crişan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sânmihăian, Florentina ***Limba română – Manual pentru clasa a VII-a, 2000, Bucureşti, Ed.Humanitas Educaţional;

2. Iancu, Marin, Olteanu, A., Gh.,Tulbă, Ana, *** Limba română – Manual pentru clasa a VII-a, 2000, Bucureşti, Editura Corint;

3. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;

4. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, 2003, Editura Paralela 45, Bucureşti;

5. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii în gimnaziu şi liceu, 2004, Editura Emia, Deva;

6. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura Dacia;

7. Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române, 2005, Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic;

8. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1982, Editura Minerva, Bucureşti;

9. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, 2003, Editura Paralela 45, Bucureşti;

10. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii în gimnaziu şi liceu, 2004, Editura Emia, Deva;

11. Toma, Ioana, Dinca, Ioana, Limba română – Stilistică şi compoziţie (compediu/antologie/exerciţii) pentru elevii de gimnaziu, liceu,profesori şi
specialişti, 1998, Editura Niculescu, Bucuresti;

12. Apetrei, Dorina, Boboc, Elena, Orientări în analiza textului epic, liric şi dramatic, 2005, Iaşi, Petrodeva;

2
 Desfăşurarea lecţiei:
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace Evaluare
lecţiei
1. Momentul Prezentarea. Pregătirea pentru noua lecţie Conversaţia
Organizatoric Asigurarea unui climat corespunzător
1 minut activităţii didactice.
Pregătirea materialelor pentru lecţie.
2. Captarea Captarea atenţiei elevilor se realizează prin Elevii intră în joc, răspunzând Răspunsu-
atenţiei antrenarea într-un joc didactic. întrebărilor colegilor. Astfel, ei Conversaţia rile
Profesorul organizează elevii într-un cerc, participă activ la activitatea propusă elevilor
aplicând un joc de întrebări şi răspunsuri de profesor. Jocul
referitoare la subiectul nuvelei Două loturi. didactic
Profesorul aruncă mingea, adresând o
întrebare elevului care o va prinde. Elevul Activitate
va răspunde întrebării şi va arunca şi el frontală
mingea, adresându-i o altă întrebare celui
care a prins-o. Jocul acesta se va repeta de
maxim 5 ori.
3. Anunţarea Pornind de la jocul didactic propus, Elevii vor nota titlul în caiete. Conversaţia Tabla,
subiectului şi a profesorul anunţă subiectul lecţiei şi caietele
obiectivelor obiectivele: elevilor
Două loturi – explorarea textului
4.Reactualizarea În vederea reactualizării cunoştinţelor Elevii lucrează independent exerciţiile Muncă Fişa de lucru Aprecierea
cunoştinţelor anterioare, elevii vor rezolva exerciţiile de pe fişă. independentă (anexa 1) răspunsu-
referitoare la vocabular din anexa 1 rilor
5.Comunicarea Explicaţi semnificaţia titlului? Ce reprezintă Titlul anunţă obiectele în jurul cărora se Lucrul cu
noilor cele două loturi pentru Lefter Popescu? învârte întreaga acţiune. Personajul Activitatea manualul
cunoştinţe acţionează şi reacţionează în funcţie frontală
de pierderea sau găsirea celor două Observarea
lozuri. sistematică
Precizaţi tema nuvelei? a elevilor

3

I. Acţiunea nuvelei – timp şi spaţiu
Pentru a fixa timpul şi spaţiul desfăşurării1.
acţiunii elevii vor răspunde cerinţelor 1, 2,
3, 4, 5 din manual, pag.182
Elevii răspund în scris la ex 2 , 4, 5.
2.
3.
4.
Şi numele personajului pare a fi predestinat.
Comentaţi semnificaţia acestuia!
5.
6.
Tema nuvelei evidenţiază caracterul
unui funcţionar mărunt, dornic de un
câştig imediat.
1. Acţiunea se petrece în Bucureşti:
„în haosul zgomotos al Bucureştilor”.
Alt indiciu: personajul e un mic
funcţionar din minister. Activitate
2. Acţiunea se derulează astfel: frontală Lucrul cu Observarea
acasă la d. Lefter Popescu=> la manualul Sistematică
berărie=>acasă=> în Mahalaua Conversaţia a elevilor
Farfurigiilor, pe Strada Emancipării
=> la secţia de poliţie => la berărie
=>la chivuţe=>acasă=>la
minister=>loterie.
3. Mahalaua Farfurigiilor –
sugerează condiţia socială a
ţigăncilor, iar vizita lui L. Popescu,
faptul că acesta coboară la nivelul
chivuţelor. Se ceartă şi se bat,
dovedind o mare lipsă de educaţie.
Strada Emancipării – tendinţa de a
parveni, de a urca brusc pe scara
socială, dar nu prin eforturi personale.
Lefter – sugerează lipsa banilor, iar
Popescu – un nume obişnuit, frecvent
întâlnit.
4. Acţiunea se petrece la începutul
sec al XIX-lea, dovadă este şi lexicul
personajelor : aprod, impiegat, cantor
(arhaisme), forme populare ale
pronumelor demonstrative (a
4
II. Personajele cenuşie).
Preciazaţi personajele şi rolul lor în acţiune!7. 5. Anotimpul în care se petrece
Ce semnificaţie are numele personajului acţiunea este toamna. Învăţarea
principal? prin Textul
II. Presonajul principal – Lefter descoperire
Popescu

- numele sugerează sărăcia şi

banalitatea.
Personaje secundare–soţia lui Lefter
Toate aceste personaje secundare şi P.
episodice gravitează în jurul protagonistului. - căpitanul Pandele
- comisarul Turtureanu
III. Momentele subiectului - chivuţele
Pentru stabilirea momentelor subiectului, Personaje episodice
elevii vor fi împărţiţi în 5 grupe. - domnul Georgescu (şeful )
Precizaţi momentele subiectului şi arătaţi ce - amicul Mitică
indică fiecare!
Momentele subiectului sunt:
Expoziţiunea- precizează locul, timpul
şi personajele; Activitate
Intriga- anunţă conflictul dintre frontală
personaje;
Desfăşurarea acţiunii- prezintă
succesiunea întâmplărilor;
Punctul culminant- evidenţiază
momentul de maximă tensiune al
Recitiţi incipitul textului! Observaţi dacă acţiunii;
autorul respectă ordinea momentelor Deznodământul- prezintă rezolvarea
subiectului! conflictului şi finalul acţiunii.

5
 Recitind textul, elevii observă că
acţiunea nuvelei începe cu discuţia
Impărţiţi pe grupe, elevii vor identifica dintre cei doi soţi care căutau biletele,
momentele subiectului! Vor nota ideile în deci conflictul este anunţat încă de la
caiete, apoi un reprezentant din fiecare început.
grupă va nota ideile la tablă.
Timp de lucru: 10 minute. După notarea Munca Textul,
ideilor principale, un alt reprezentant al independentă tabla.
grupei va prezenta rezumatul oral.

Grupa I – Intriga:
Firul epic începe cu intriga ce
cuprinde căutările disperate ale lui
Lefter Popescu
Grupa II – Expoziţiunea:
a) Lefter Popescu şi-a cumpărat două
bilete de loterie cu bani împrumutaţi
de la Căpitanul Pandele
b) Acesta îl anunţă pe Lefter că
biletele au ieşit câştigătoare, dar el nu
le mai găseşte
Grupa III – Desfăşurarea acţiunii:
a) Lefter răscoleşte toată casa, dar
biletele nu sunt nicăieri
b) Îşi aminteşte că le-a pus în jacheta
cenuşie, dar soţia o vânduse
c) După ce, înfuriat, sparge toate
farfuriile, pleacă în căutarea ţigăncilor,
care cumpăraseră jacheta
d) Lefter recuperează jacheta, dar nu şi
biletele

6

IV. Modalităţi de expunere:
Li se cere elevilor să rezolve oral exerciţiile Grupa V – Deznodământul:
1,2,3,4 de la pag.182 (Cine povesteşte)
e) El lipsise de la serviciu şi este
somat de şeful său să se prezinte la
minister
f) Trecând din nou pe la „chivuţe”,
Lefter este agresat de acestea
Grupa IV – Punctul culminant:
a) Ducându-se la minister, găseşte
loturile într-un dosar şi, fericit, îşi
depune demisia.
b) Merge să-şi încaseze câştigurile,
dar este anunţat că numerele biletelor
fusese inversate şi atunci devine
agresiv.
a) Naratorul propune două variante Învăţarea
posibile prin
b) El mărturiseşte apoi sincer că nu descoperire
ştie ce s-a întâmplat cu personajele
sale.
1. Naraţiunea se realizează la persoana
a III-a
2. Prezenţa naratorului în text: „Dar ce
au pierdut? Ce caută?”, „Însă oricine
mă poate întreba”; „Au sosit.
Nenorocire!”
3. contactul cu cititorul se stabileşte
prin propoziţiile interogative: „Dar ce
caută?”, verb la pers a II-a.
„Şi după ce i-au luat văzul, trage-i
pumni, palme....”; mărturisiri ale
7
 autorului: Dacă aş fi unul din acei
autori care se respectă.....aş încheia
Pentru identificarea modalităţilor de povestirea mea astfel...”, „Dar
expunere existente în text, elevii vor lucra fiindcă...nu sunt unul din acei autori,
pe 3 grupe. prefer să vă spujn drept...”
4. Acest contact cu cititorul are rolul
de a atrage interesul asupra celor
povestite.

Fiecare grupă va răspunde în scris pe

fişă apoi va prezenta oral.
6.Asigurarea Care sunt aşadar, modalităţile de expunere Elevii vor identifica şi nota: Învăţarea Munca pe
feed-back-ului identificate în textul dat? Naraţiunea prin grupe, fişa
Dialogul descoperire de lucru
Monologul

Identificaţi pasaje în care sunt descrise Elevii vor observa că descrierea e mai
obiecte, trăsături, personaje, etc puţin prezentă în textul dat.
Ex: „În tăcerea dimineţii umede şi
răcoroase se aud bine horcăieli”

Care dintre aceste modalităţi predomină? În text predomină naraţiunea şi

dialogul.
Argumentaţi oral apartenenţa textului la
genul epic! Elevii vor sintetiza trăsăturile textului,
precizând locul, timpul, personajele,
momentele acţiunii şi modalităţile de
expunere.
7. Evaluarea Li se cere elevilor să joace o secvenţă din Elevii reprezenta secvenţa. Jocu
performanţelor text – cea în care căpitanul Pandele îl anunţă dramatic

8
 pe Lefter că „au tras loturile cele mari”
Elevii sunt apreciaţi verbal şi încurajaţi. Cei
mai buni vor fi notaţi.
8. Fixarea Exerciţiul Munca
cunoştinţelor Pentru fixarea cunoştinţelor, elevii au de Elevii rezolvă independent fişa de independentă
rezolvat exerciţiile de pe fişă (anexa 2) lucru. Unele fişe sunt verificate,
urmând ca ora următoare să fie notate.
9. Trasarea Motivaţi în 15-20 de rânduri faptul că textul Elevii notează tema.
sarcinilor de dat aparţine genului epic!
muncă sau
independentă Imaginaţi-vă alt final al nuvelei, care vi se
(tema) pare potrivit întâmplărilor povestite.