Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Horaţiu POP
Conf. dr. ing. Valentin APOSTOL
Prof. dr. ing. Alexandru DOBROVICESCU
Prof. dr. ing. Gheorghe POPESCU
Conf. dr. ing. Mălina PRISECARU
Drd. Ing. Ana ALEXANDRU
As. dr. ing. Iuliana ŞORIGA
INSTALAŢII FRIGORIFICE
ŞI
DE CLIMATIZARE
– Aplicaţii –
Editura PRINTECH
Bucureşti, 2016
I. Pop, Horaţiu
II. Apostol, Valentin
III. Popescu, Gheorghe
621.565:664
628.84:664
Referenţi ştiinţifici
Prof. dr. ing. Bogdan HORBANIUC – Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi” din Iaşi
Conf. dr. ing. Sorin NEACŞU – Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti
Cuvânt înainte
CUPRINS
2. Procesul de fierbere.......................................................................... 19
Transformarea de fază........................................................................ 19
Aplicaţie – Procesul de fierbere al apei…………………………………. 21
Temă propusă 1…………………………………………………………… 22
Temă propusă 2…………………………………………………………… 23
5. Necesarul de frig………………………………………………………… 55
Aplicaţie – calculul necesarului de frig………………………………….. 55
Fluxul de căldură care pătrunde prin pereţi……………………….. 57
Fluxul de căldură care pătrunde prin podea………………………. 59
Fluxul de căldură care provine de la corpurile de iluminat………. 60
6 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Fluxul de căldură care provine de la produs…………………….... 60
Calculul necesarului de frig………………………………………………. 61
Temă propusă………………………………………………………………62
Aplicaţie – timpul de răcire……………………………………………….. 63
Aplicaţie – refrigerare versus congelare………………………………… 68
7. Frigiderul casnic…………………………………………………………. 81
Construcţia şi funcţionarea frigiderului………………………………….. 81
Capsula agregatului frigorific………………………………............. 83
Condensatorul………………………………………………………... 84
Filtrul…………………………………………………………………… 85
Tubul capilar…………………………………………………………...86
Vaporizatorul………………………………………………………….. 87
Defecţiuni şi remedieri……………………………………………….. 88
11. Aerul umed. Diagrama H–x şi mărimi de stare ale aerului umed 137
Aerul umed……………………………………………………………….. 137
Cuprins 7
Bibliografie…………………………………………………………………….171
ANEXE 1………………………………………………………………………..173
ANEXE 2………………………………………………………………………..218
8 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Notaţii
c – căldură specifică masică [J/(kgK)];
cp – căldură specifică masică la presiune constantă [J/(kgK)];
cv – căldură specifică masică la volum constant [J/(kgK)];
COP – coeficient de performanţă;
d – variaţie infinitezimală;
D – diametrul [m];
h – entalpie specifică [J/kg];
– ore;
H – entalpie [J];
– entalpie specifică aerului umed [kJ/kg aus];
– raport de comprimare [–];
Hi – puterea calorifică inferioară [MJ/kg];
I – intensitatea curentului electric [A];
– entalpie specifică aerului umed [kJ/kg aus];
I – număr de cilindri;
k – coeficientul global de schimb de căldură [W/(m2K)];
– exponent adiabatic [–];
K – punct critic;
l, lc – lucru mecanic specific [kJ/kg];
lt – lucru mecanic tehnic specific [kJ/kg];
L – lucru mecanic [J];
m – debit masic [kg/s];
m – masa [kg];
nr – turaţia [rot/min];
p – presiune [Pa] [bar];
P – putere [W];
q – căldură schimbată cu exteriorul [J/kg];
– sarcină termică specifică masică [J/kg];
Q – căldură [J], [kJ];
Q – flux de căldură [W];
r – căldura latentă de vaporizare[kJ/kg];
R – constanta gazului perfect [J/(kgK)];
Rt – rezistenţă termică [(m2K)/W];
s – entropie specifică [J/(kgK)];
S – entropie [J/K];
– suprafaţă de schimb de căldură [m2];
– cursa pistonului [m];
t – temperatură [ºC];
10 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
T – temperatură termodinamică [K];
U – energie internă [J];
– tensiune de alimentare [V];
u – energie internă specifică [J/kg]
V – volum [m3];
v – volum specific [m3/kg];
V – debit volumic [m3/s];
w – viteză [m/s];
x – titlul vaporilor;
– conţinutul de umiditate [kg v/kg aus];
z – cotă [m];
– număr de cilindri.
Prescurtări
amb. – ambiant;
ag. – agent termodinamic;
aus. – aer uscat;
aum. – aer umed
B – indice presiune barometrică;
BRS – baterie de răcire prin suprafață;
c – indice simbolizare mărimi la nivelul condensatorului şi compresorului;
cam. – cameră;
Cd – condensator;
CE – cutie cu conexiuni electrice
Cp – compresor; comprimare;
ct. – constant;
ds. – după solidificare;
e – ieşire;
EM – electromotor;
el. – electric,
ext – exterior;
f – final;
F – filtru
IFV – instalaţie frigorifică cu comprimare mecanică de vapori;
int. – interior;
i – indice ordine; inițial; intrare;
is. – înainte de solidificare;
iz. – izolaţie;
k – coordonate punct critic;
M – indice presiune manoemtrică,
med – medie;
MC – manometru presiune condensare;
MV – manometru presiune vaporizare;
Notaţii, prescurtări, simboluri 11
12 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
APLICAŢIE
Depozit de gheaţă
SOLUŢIE
În figura 1.1 este reprezentat schematic depozitul de gheaţă.
Ca urmare a diferenţei de temperatură dintre interior şi exterior, prin
6
pereţii depozitului pătrunde un flux de căldură Q (suma dintre
p ,i
i 1
Q
i 1
p ,i Q gheata _ topita (1.1)
Exemplu
Se consideră recipientul din figura 1.2 în care se află un fluid
(lichid) la temperatura de 50°C. Temperatura ambiantă (a aerului din
imediata vecinătate) este de 25°C. Ca urmare a diferenţei de
temperatură dintre interiorul şi exteriorul recipientului apare schimbul
de căldură cuantificat prin fluxul de căldură Q .
Observaţie
În cazul depozitului de gheaţă, coeficientul de convecţie la
interior şi structura pereţilor sunt identice, de unde rezultă, conform
expresiei (1.3), o valoare egală a coeficientului global de schimb de
căldură. De asemenea, diferenţa de temperatură dintre interior şi
exterior este aceeaşi.
S
i 1
i 2 L l 2 L h 2 l h 2 2 2 2 2 2, 5 2 2 2, 5 28 m 2
Q p ,i k T Si 0, 165 15 28 69 W
i 1 i 1
Fluxul de căldură preluat de gheaţă se poate calcula cu
expresia:
Q m
Q gheata _ topita gheata _ topita gheata _ topia gheata (1.5)
Unde:
– Qgheata _ topita kJ căldura preluată de gheaţă;
– m gheata _ topia kg este masa de gheaţă topită;
kJ
– gheata este căldura latentă de topire a gheţii;
kg
– s timpul în care are loc procesul de topire al gheţii.
Observaţii
1. Căldura latentă de topire a gheţii arată că pentru
transformarea unui kg de apă din stare solidă în stare lichidă se
consumă energia de 335 kJ.
kJ
2. A nu se confunda mărimile căldură latentă de topire
kg
W
cu conductivitate termică deşi notaţiile sunt identice în
m K
literatura autohtonă.
3. În formule, mărimile se înlocuiesc în Sistemul Internaţional.
Q p ,i
69 3 30 24 3600
mgheata _ topita i 1
1602 kg
gheata 335 10 3
2. PROCESUL DE FIERBERE
Transformarea de fază
Pentru a explica procesele de transformare de fază în cazul
fluidelor, vom considera un experiment care implică un recipient cu
apă. În starea 1 apa se află la o temperatură de 20 de grade celsius
şi presiune atmosferică (starea de agregare: lichid). Se introduce
căldură în sistem. Din starea 1 în starea 2, apa îşi menţine starea de
lichid, iar volumul va creşte nesemnificativ (z2 ≈ z1) până când
temperatura apei va atinge valoarea de 100 de grade celsius. Aici, se
declanşează procesul de vaporizare a apei şi vom observa apariţia
primelor bule de vapori (starea 2: lichid saturat). Deoarece se
introduce în continuare căldură, apa îşi va schimba progresiv starea
din lichid în vapori, cu menţinerea temperaturii la valoarea de 100 de
grade celsius (care se numeşte temperatură de saturaţie) până când
nu va mai rămâne deloc lichid în recipient (starea 4: vapori saturaţi
uscaţi). Starea 3, amestec de lichid (z3 < z2) cu vapori, se numeşte
stare de vapori saturaţi umezi. Dacă introducem în continuare
căldură, temperatura vaporilor de apă va creşte peste temperatura
de saturaţie (t5 > t4), obţinând vapori supraîncălziţi.
Definiţie
Punctul critic (K) este o stare termodinamică ce se caracterizează
prin anumite valori ale presiunii (pk) şi temperaturii (tk) critice, pentru
care agentul trece instantaneu din stare lichidă în stare de vapori
[1–3].
Procesul de fierbere 21
APLICAŢIE
Procesul de fierbere al apei
Pentru apă, R718, să se determine pe diagrama T–s stările 1–4
prezentate la paragraful 2.1 (fig. 2.1). Se va considera temperatura
stării 5 egală cu 170 de grade celsius.
Metodologia de rezolvare este prezentată în figura 2.3 şi se
parcurg paşii de mai jos:
pasul 1 – se trasează izobara p=1 bar;
pasul 2 – la intersecţia dintre p=1 bar şi t=20°C se determină
starea 1, lichid; această stare este determinată cu aproximaţie
deoarece procesul izobar 1–2 este trasat orientativ;
pasul 3 – la intersecţia dintre p=1 bar şi curba de lichid
saturat se determină starea 2, lichid saturat; se observă că
temperatura de saturaţie corespunzătoare presiunii
atmosferice este t=100°C;
pasul 4 – starea 3 de găseşte în domeniul vaporilor saturaţi
umezi (p=1 bar si t=100°C);
pasul 5 – la intersecţia dintre p=1 bar şi curba de vapori
saturaţi uscaţi (t=100°C) se determină starea 4, vapori
saturaţi uscaţi;
TEMĂ PROPUSĂ 1
SOLUŢIE
Temperaturile de saturaţie se determină la intersecţia dintre
izobarele de 0,25, 4 şi 10 bar şi curba de lichid saturat (x=0).
Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 2.1 de unde se
observă că temperatura de saturaţie (fierbere) creşte cu creşterea
presiunii.
Observaţie
Citirea mărimilor de stare cu ajutorul diagramei p–h este supusă
erorilor din motive subiective. Se recomandă refacerea citirilor dacă
eroarea calculelor este mai mare de 5%.
TEMĂ PROPUSĂ 2
SOLUŢIE
Ecuaţia de bilanţ energetic ce caracterizează situaţia dată este
prezentată în relaţia (2.1).
Q fierbere
Q arzator (2.1)
Unde:
– Q arzator este fluxul de căldură furnizat prin arderea gazului la
nivelul arzătorului;
– Q fierbere este căldura necesară fierberii apei din recipient;
– este timpul de realizare al procesului de fierbere.
Fluxul de căldură furnizat prin arderea gazului se poate calcula
folosind relaţia:
V 0, 1 0, 8
Q arzator Hi 36 10 3 0, 8 kW (2.2)
3600 3600
Căldura necesară realizării procesului de fierbere se calculează
cu relaţia:
kJ
Q fierbere m h f hi m rH 2O 1 2677 427 2250 (2.3)
kg
24 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
În relaţia (2.3), hi reprezintă entalpia apei la începutul procesului
de fierbere, h f reprezintă entalpia apei la sfârşitul procesului de fierbere
iar diferenţa dintre cele două notată cu rH 2O este căldura latentă de
vaporizare a apei la o anumită presiune [1,2,5].
Pentru aplicaţia dată, entalpiile h f şi hi se determină din
diagrama T–s la intersecţia dintre izobara de 1 bar (fig. 2.4) şi
curbele de saturaţie x=1, respectiv x=0. Valorile obţinute sunt:
h f 2677 kJ kg , hi 427 kJ kg .
Din relaţiile (2.1), (2.2) şi (2.3), rezultă timpul necesar realizării
procesului de fierbere:
Q 2250
fierbere 2813 s 0,78 h 47 min (2.4)
Qarzator 0, 8
Observaţie
Rezultatul obţinut este valabil doar în ipoteza în care fluxul de
căldură degajat prin ardere este transmis integral apei din recipient.
În realitate, acest flux de căldură nu este transmis integral apei
datorită pierderilor de căldură.
Exemplu
Freonul R134a este caracterizat de: pKR134 a 40 bar ;
t KR134 a 102 C ;
Freonul R404a este caracterizat de: pKR404 a 37 bar ; t K404 a 72 C ;
Apa este caracterizată de: p KH 2 O 216 bar ; t KH 2O 370 C ;
Stări termodinamice
În apropierea stărilor de saturaţie şi în zona de lichid, ecuaţiile
ce caracterizează gazele perfecte nu mai sunt valabile [5]:
– Ecuaţia termică de stare: p V m R T ;
Diagramele agenţilor frigorifici 31
V
– Legea Guy-Lussac: ct ;
T
– Legea Boyle-Mariotte: p V ct ;
p
– Lega lui Charles: ct ;
T
– Ecuaţia lui Poisson: p V k ct .
Principiul I: q dh lt ; u dh l ; u cv dt ; h c p dt .
Principiul II: q T ds ;
TEMĂ PROPUSĂ
SOLUŢIE
Metodologia de rezolvare a acestei aplicaţii este prezentată în
figura 3.10 şi figura 3.11 [4] fiind necesară parcurgerea următorilor
paşi:
pasul 1 – se trasează izobara p=7 bar;
pasul 2 – se trasează izoterma t=70°C;
34 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
La intersecţia celor două curbe ce exprimă mărimi de stare se
obţine starea termodinamică A de vapori supraîncălziţi.
pasul 3 – se citesc pe rând mărimile de stare ce corespund
stării A (fig. 3.11)
s A 1, 85 kJ kgK ; hA 457 kJ kg ; v A 0 , 036 m 3 kg ;
Titlul vaporilor nu poate fi determinat şi nu are sens în domeniul
vaporilor supraîncălziţi.
TEMĂ PROPUSĂ
36 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
4. PROCESE TERMODINAMICE
CARACTERISTICE INSTALAŢIILOR
FRIGORIFICE
Procesul de vaporizare
Definiţie
Vaporizarea completă este un proces termodinamic de schimbare de
fază, în timpul căruia, agentul termodinamic trece din stare de lichid
saturat (x=0) în stare de vapori saturaţi uscaţi (x=1), trecând prin stări
intermediare de vapori saturaţi umezi [1,2,5]. În instalaţiile frigorifice
procesul de vaporizare are loc la presiune constantă.
Observaţii
1. Un proces de vaporizare poate să pornească de la valori x>0
şi să se finalizeze la valori x≤1 în funcţie de situaţia reală întâlnită în
practică.
2. Procesul de vaporizare se realizează pe seama unui flux de
căldură furnizat din exterior (preluat de la sursa rece – mediul sau
corpul răcit).
3. În instalaţiile şi sistemele frigorifice, procesul de vaporizare
se desfăşoară în schimbătoare de căldură numite vaporizatoare care
au rolul de a prelua căldura de la sursa rece (mediul sau corpul
răcit). Una dintre reprezentările schematice ale vaporizatoarelor este
cea din figura 4.1 [1,2].
4. Din punctul de vedere al montajului, intrarea agentului
frigorific se realizează prin partea de jos a vaporizatorului iar ieşirea
prin partea de sus [1,2].
38 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
APLICAŢIE
Procesul de vaporizare
SOLUŢIE
Aplicaţia de mai sus va fi rezolvată pentru agentul frigorific
R134a şi se vor parcurge paşii de mai jos. Pentru agenţii R404a şi
R717 se procedează similar.
q dh lt
lt v dp q dh q11
dp 0 (4.1)
1 kJ
dh h1 h1 382 166 216
1 kg
TEMĂ PROPUSĂ
Procesul de comprimare
Definiţie
Procesul de comprimare este un proces termodinamic în timpul
căruia presiunea gazelor sau vaporilor creşte [1,2,5].
Observaţii
1. Procesul de comprimare se realizează consumând energie.
2. În instalaţiile şi sistemele frigorifice cu comprimare mecanică
de vapori, procesul de comprimare se realizează cu ajutorul
compresoarelor [1–3].
APLICAŢIE
Procesul de comprimare
SOLUŢIE
Aplicaţia de mai sus va fi rezolvată parcurgând paşii de mai jos.
Pasul 1 – se trasează procesul de comprimare 1''–2 în
diagrama p–h după cum este prezentat în figura 4.8 [4].
TEMĂ PROPUSĂ
Procesul de condensare
Definiţie
Condensarea completă este un proces termodinamic de schimbare de
fază, în timpul căruia, agentul termodinamic trece din stare de vapori
saturaţi uscaţi (x=1) în stare de lichid saturat (x=0), trecând prin stări
intermediare de vapori saturaţi umezi. În instalaţiile frigorifice procesul
de condensare are loc la presiune constantă [1,2,5].
Observaţii
1. Procesul de condensare se realizează pe seama unui flux de
căldură cedat sursei calde (aer, apă sau alt mediu de răcire).
2. În instalaţiile şi sistemele frigorifice, procesul de condensare
se desfăşoară în schimbătoare de căldură numite condensatoare
care au rolul de a ceda sursei calde căldura preluată de la sursa rece
şi puterea necesară antrenării compresorului. Una dintre
reprezentările schematice ale condensatoarelor este cea din figura
4.9 [1,2].
3. Din punctul de vedere al montajului, intrarea agentului
frigorific se realizează prin partea de sus a condensatorului iar
ieşirea prin partea de jos.
4. În timpul funcţionării instalaţiilor frigorifice cu comprimare
mecanică de vapori, procesul de condensare este precedat de un
proces de răcire a vaporilor refulaţi de compresor până la saturaţie
(x=1) [1–3].
Fig. 4.12 Condensator răcit cu apă Fig. 4.13 Condensator răcit cu aer
Procese termodinamice caracteristice instalaţiilor frigorifice 47
APLICAŢIE
Procesul de condensare
SOLUŢIE
Aplicaţia de mai sus va fi rezolvată parcurgând paşii de mai jos.
Observaţii
1. După cum se observă din figura 4.14, în condensatorul
instalaţiilor frigorifice au loc două procese succesive: 2–3'' numit
proces de răcire până la saturaţie (x=1) urmat de procesul 3''–3' de
condensare efectivă (de la x=1 la x=0).
2. Dintre cele două procese, se observă că în cel de
condensare efectivă se cedează cea mai mare cantitate de căldură.
Procese termodinamice caracteristice instalaţiilor frigorifice 49
TEMĂ PROPUSĂ
Procesul de laminare
Definiţie
Procesul de laminare este un proces termodinamic ireversibil de
scădere a presiunii. În cazul fluidelor frigorifice, scăderea de presiune
este însoţită şi de scădere de temperatură [1–3].
Observaţii
1. Procesul de laminare are loc la entalpie constantă.
2. Procesul de laminare se desfăşoară în dispozitive numite ventil
de laminare sau tub capilar. Reprezentările schematice ale ventilelor de
laminare şi tubului capilar sunt prezentate în figura 4.15 [1,2].
50 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
APLICAŢIE
Procesul de laminare
SOLUŢIE
Aplicaţia de mai sus va fi rezolvată parcurgând paşii de mai jos.
Procese termodinamice caracteristice instalaţiilor frigorifice 51
v m 3 kg Nu se poate citi din diagrama
p–h pe curba x=0
0,079
x 0 0,42
Observaţie
Din expresia (4.9) se observă că în timpul procesului de
laminare schimbul de energie cu exteriorul este neglijat ceea ce
înseamnă că acest proces nu intervine în bilanţul energetic al
sistemelor frigorifice.
TEMĂ PROPUSĂ
Observaţii
Procesele termodinamice ce stau la baza funcţionării sistemelor
frigorifice cu comprimare mecanică de vapori sunt vaporizarea,
comprimarea, condensarea şi laminarea. Aceste procese se
desfăşoară corespunzător în vaporizator, compresor, condensator şi
ventil de laminare sau tub capilar.
Procese termodinamice caracteristice instalaţiilor frigorifice 53
54 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
5. NECESARUL DE FRIG
APLICAŢIE
Calculul necesarului de frig
O cameră frigorifică realizată din panouri de poliuretan cu grosimea
iz 80 mm este utilizată pentru refrigerarea fructelor de pădure.
Dimensiunile camerei sunt: lungime L=3m, lăţime l=3m şi înălţime h=2,5m.
Camera este amplasată într-o hală în care temperatura ambiantă este
tamb 28C . Cantitatea de produse ce urmează a fi refrigerată (m) este de
500 kg coacăze cu temperatura iniţială ti 25C . Temperatura finală la
care trebuie adus produsul este t f 6 C . Camera este prevăzută cu două
corpuri de iluminat ( nlampa 2 ) având fiecare puterea ( Q lampa ) de 75W.
1. Să se determine puterea frigorifică necesară instalaţiei
frigorifice pentru a realiza procesul de refrigerare în 6 ore, respectiv
12 ore ştiind:
– căldura specifică a coacăzelor înainte de solidificare
c=3,852 kJ/(kgK) [12];
– coeficientul de conductivitate termică al poliuretanului
λiz=0,025 W/(mK) [1];
– temperatura medie a solului tsol=15°C;
– temperatura interioară tint se consideră egală cu temperatura
finală a produsului tf;
– podeaua este neizolată fiind realizată din beton cu grosimea
δbeton=150 mm şi un coeficient de conductivitate termică
λbeton=0,59 W/(mK) [13];
– coeficientul de convecţie la interiorul camerei αint=80 W/(m2K) [2];
– coeficientul de convecţie la exteriorul camerei
αext=30 W/(m2K) [2];
2. Cât ar trebui să fie grosimea pereţilor, dacă ar fi confecţionaţi
din beton, pentru a avea aceeaşi rezistenţă termică?
SOLUŢIE – PUNCTUL 1
Definiţie
Necesarul de frig reprezintă fluxul total de căldură ce trebuie extras
din spaţiul frigorific sau mediul răcit a cărui temperatură trebuie
menţinută sub valoarea temperaturii ambiante [1–3].
56 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Pentru a răspunde la întrebările de mai sus, se porneşte de la
schema propusă în figura 5.1.
a) secţiune frontală
b) secţiune transversală
Fig. 5.1 Schema camerei frigorifice
Snord L h 3 2, 5 7 , 5 m 2
Peretele sudic
1 1 W
ksud 0, 309 2
1 iz 1 1 80 10 3
1 m K
int iz ext 80 0, 025 30
Tsud t amb 273, 15 tint 273, 15 22 K
S sud L h 3 2, 5 7 , 5 m 2
Peretele estic
1 1 W
kest 0, 309 2
1 iz 1 1 80 10 3
1 mK
int iz ext 80 0, 025 30
Test tamb 273, 15 tint 273, 15 22 K
Sest l h 3 2, 5 7 , 5 m 2
Peretele vestic
1 1 W
kvest 0, 309 2
1 iz 1 1 80 10 3
1 m K
int iz ext 80 0, 025 30
Tvest t amb 273, 15 tint 273, 15 22 K
Svest l h 3 2, 5 7 , 5 m2
Q vest kvest Svest Tvest 0, 309 22 7 , 5 51W
Plafon
1 1 W
k plafon 0, 309 2
1 iz 1 1 80 10 3
1 m K
int iz ext 80 0, 025 30
T plafon t amb 273, 15 tint 273, 15 22 K
S plafon L l 3 3 9 m 2
Q plafon k plafon S plafon T plafon 0 , 309 22 9 62 W
Folosind relaţia (5.2), rezultă fluxul de căldură care pătrunde
prin pereţi:
5
Q pereti Q p ,i Q nord Q sud Q est Q vest Q plafon
i 1
51 51 51 51 62 266 W 0, 27 kW
0, 27 0, 3 0, 15 1, 69 2, 41 kW
Q nec
12h
Q pereti Q podea Q ilu min at Q 12h
produs
0, 27 0, 3 0, 15 0, 85 1, 57 kW
Fig. 5.2 Diagrama de tip Sankey a necesarului de frig
pentru cazul răcirii în 6 ore
După cum se observă din figura 5.2 cea mai mare pondere
corespunde Q 6h
produs 70 %, urmată de Q podea 12,5 %, Q pereti 11,2 % şi
flux de căldură mai mic decât cel care pătrunde prin podea, de unde
rezultă posibilitatea izolării termice a podelei. Această investiţie va
conduce la scăderea necesarului de frig şi în final a consumului de
energie pentru realizarea efectului util.
62 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
SOLUŢIE – PUNCTUL 2
Grosimea pereţilor confecţionaţi din beton care ar conduce la
aceeaşi rezistenţă termică cu cea a pereţilor realizaţi din poliuretan
se determină folosind relaţia de mai jos:
beton
perete
Rtperete beton Rtperete poliuretan poliuretan
beton poliuretan
beton poliuretan 0, 59 80 10 3
beton
perete
1, 888 m
poliuretan 0, 025
TEMĂ PROPUSĂ
APLICAŢIE
Timpul de răcire
1. Se consideră o instalaţie frigorifică cu comprimare mecanică
de vapori cu puterea frigorifică de Q 0 10 kW utilizată pentru răcirea
a mcarne _ porc 300 kg carne de porc grasă. Temperatura iniţială a
cărnii de porc este ti 40 C . Să se determine timpul de răcire, dacă
temperatura finală la care trebuie adus produsul variază în intervalul
t f 35 30 C .
Se cunosc:
– căldura specifică masică a cărnii de porc grase înainte de
kJ
solidificare: ciscarne_porc 2, 135 ;
kgK
– căldura specifică masică a cărnii de porc grase după
kJ
solidificare: cdscarne_porc 1, 340 ;
kgK
kJ
– căldura de solidificare a cărnii de porc: solidificare
carne _ porc
141 ;
kg
– temperatura de solidificare a cărnii de porc: t solidificare
carne _ porc
2 C ;
SOLUŢIE
Determinarea timpului de răcire se face în ipoteza că puterea
frigorifică a instalaţieie este utilizată numai pentru răcirea cărnii de
porc. Aporturile de căldură prin pereţi, podea şi de la corpurile de
iluminat se neglijează.
În aceste condiţii, timpul de răcire rezultă din expresia (5.6)
adaptată aplicaţiei de faţă:
Qcarne- porc Qcarne- porc
Q0 racire (5.8)
racire Q0
Unde: – Q 0 reprezintă puterea frigorifică a instalaţiei ( Q 0 10 kW );
64 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
– Qcarne- porc este căldura preluată de la carnea de porc grasă
(de la produs) în timpul procesului de răcire;
– racire este timpul de răcire.
Observaţie
În cazul procesului de refrigerare, temperatura finală a
produsului ( t f ) trebuie să fie mai mare decât temperatura de
solidificare corespunzătoare acestuia ( t solidificare
produs
).
– dacă t f t solidificare
carne _ porc
, se aplică expresiile (5.8) şi (5.10) –
(5.13);
– dacă t f t solidificare
carne _ porc
, se aplică expresiile (5.8) şi (5.10) –
(5.12), cu observaţia că, în această situaţie expresia (5.10) se va
utiliza fără componenta Q a .
Observaţie
După cum se observă din tabelele 5.2 şi 5.3, căldura extrasă de
la carnea de porc (produs) Qcarne - porc este aceeaşi, timpul de răcire
fiind influenţat direct de puterea frigorifică a instalaţiei.
Fig. 5.3 Timpul de răcire în funcţie de temperatura finală pentru diferite
valori ale puterii frigorifice
Să se calculeze:
1. pentru care dintre cele două situaţii căldura extrasă de la
produs este mai mare;
2. ce se întâmplă cu timpul de răcire în cele două situaţii.
Se cunosc:
– căldura specifică masică a cărnii de porc grase înainte de
kJ
solidificare: ciscarne_porc 2, 135 ;
kgK
– căldura specifică masică a cărnii de porc grase după
kJ
solidificare: cdscarne_porc 1, 340 .
kgK
SOLUŢIE
Soluţie punctul a)
Pentru a calcula căldura extrasă de la produs, se aplică
expresia (5.9):
a
Qcarne_porc m carne _ porc ciscarne_porc t ia t af 300 2 ,135 30 0 19215 kJ
Pentru a determina timpul de răcire, se aplică expresia:
a
Qcarne_porc 19215
racire
a
1921, 5 s 32 min
Q0 10
Necesarul de frig 69
Soluţie punctul b)
Pentru a calcula căldura extrasă de la produs, se aplică
expresiile (5.10) şi (5.13) cu observaţia că termenii Qr şi Qsolidificare
sunt nuli.
b
Qcarne_porc
Qa mcarne _ porc cdscarne_porc tib t bf
300 1, 340 5 35 12060 kJ
Pentru a determina timpul de răcire, se aplică expresia
B
Qcarne_porc 12060
racire
B
1206 s 20 min
Q0 10
Concluzie
Căldura extrasă de la produs în timpul răcirii acestuia în stare
proaspătă (refrigerare) este mai mare decât în cazul răcirii în stare
congelată. Această diferenţă este dată de valorile căldurii specifice
masice înainte şi după solidificare. Timpul de răcire este mai mare în
situaţia a) decât în b) dacă se consideră aceeaşi putere frigorifică.
70 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
APLICAŢIE
Calculul termic al unei instalaţii frigorifice cu comprimare
mecanică de vapori într-o treaptă (IFV) fără subrăcire şi
supraîncălzire
Să se realizeze calculul termic al unei instalaţii frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori într-o treaptă (IFV) fără subrăcire şi
supraîncălzire ce echipează camera frigorifică destinată refrigerării
fructelor de pădure analizată în laboratorul “Necesarul de frig”. Se cunosc:
– agentul frigorific utilizat freon R134a;
– puterea frigorifică necesară răcirii în 6 ore Q0 Q nec
6h
2, 41 kW ;
– condensatorul instalaţiei frigorifice este răcit cu aer având
temperatura tamb=28°C.
SOLUŢIE
Pentru a realiza calculul termic al IFV într-o treaptă fără
subrăcire şi supraîncălzire, se porneşte de la schema propusă în
figura 6.1. şi este necesară parcurgerea paşilor de mai jos [1–3].
Fig. 6.2 Diagrama de variaţie a temperaturilor la nivelul vaporizatorului
Calculul termic al IFV într-o treaptă fără subrăcire şi supraîncălzire 73
Fig. 6.3 Diagrama de variaţie a temperaturilor la nivelul condensatorului
Fig. 6.5 Ciclul termodinamic de funcţionare IFV într-o treaptă fără subrăcire
şi supraîncălzire
v m3 kg 0,083 0,021
Nu se poate citi din
diagrama p–h pe curba x=0
0,028
x 1 – 0 0,31
q dh lt
l 0
t
h ct dh 0
q 0
Acest proces nu intervine în bilanţul energetic al instalaţiei
frigorifice.
78 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Procesul de vaporizare 4–1":
q dh lt
q dh lt
lt v dp q dh q41''
p ct dp 0 lt 0
1''
dh h1'' h4 0
4
7. FRIGIDERUL CASNIC
2
3
3 2'
Condensatorul
Condensatorul instalaţiei frigorifice a frigiderului casnic este un
schimbător de căldură prin suprafaţă care asigură răcirea şi
condensarea vaporilor fierbinţi de agent frigorific refulaţi de
compresor, folosind ca agent de răcire aerul ambiant, în circulaţie
liberă. El se află amplasat în spatele frigiderului şi este vopsit în
negru pentru a asigura evacuarea căldurii prin radiaţie [2].
Datorită regimului ridicat al solicitărilor termice şi mecanice la
care este supus în funcţionare condensatorul frigiderului casnic
Arctic - Găeşti (temperaturi interioare între 50 şi 70ºC, ceea ce,
pentru freonii R12 şi R134a, corespunde unor presiuni de saturaţie
între 12 şi 21 bar, la care se adaugă şi vibraţiile ce se transmit de la
Frigiderul casnic 85
2 1
Filtrul
Filtru instalaţiei frigorifice a frigiderului casnic are rolul de a
separa impurităţile mecanice care pot proveni din rodajul
electrocompresorului sau din impurităţile (grafit etc.) existente în
schimbătoarele de căldură la momentul montajului. De asemenea,
are rolul să absoarbă umiditatea ajunsă în agregat datorită penetrării
aerului atmosferic în partea de joasă presiune a instalaţiei
(vaporizator), protejând împotriva formării dopului de gheaţă [2].
Filtrul cu care este echipat frigiderul Arctic – Găeşti, a cărui
schemă constructivă este prezentată în figura 7.5 [6], este capabil să
oprească impurităţile mecanice cu dimensiuni de la 0,5 mm, având la
86 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
intrare o sită grosieră, poziţia 2, până la 0,5 µm, având la ieşire o sită
fină, realizată prin sinterizare, poziţia 3. Pentru absorbirea umidităţii,
el este încărcat cu granule de silicagel [2].
Tubul capilar
Tubul capilar are rolul de a lamina agentul frigorific astfel încât
să se realizeze efectul Joulle – Thomson pozitiv , respectiv de a
asigura scăderea temperaturii odată cu cea a presiunii.
Frigiderul casnic Arctic – Găeşti este echipat cu un tub capilar
cu diametrul interior de 0,6 până la 0,7 mm, diametrul exterior de 2
mm şi o lungime variabilă în funcţie de puterea frigorifică a instalaţiei
şi respectiv de debitul de agent ce trebuie asigurat. Astfel, pentru
frigiderul cu capacitatea de 240 l, lungimea tubului capilar este l =
2300 mm, asigurând un debit de 5,5 ± 0,5 l/min, iar pentru frigiderul
cu capacitatea de 180 l, lungimea tubului capilar este l = 2200 mm,
asigurând un debit de 3,9 ± 0,4 l/ min.
Tuburile capilare, având în vedere forma şi regimul de
funcţionare, se realizează (se trag) din cupru. Acest material, având o
Frigiderul casnic 87
Fig. 7.7 Tubul capilar al frigiderului Arctic
Vaporizatorul
Vaporizatorul instalaţiei frigorifice este un schimbător de căldură
prin suprafaţă, care asigură răcirea aerului din interiorul frigiderului şi,
respectiv prin convecţie naturală, a produselor alimentare aflate aici,
precum şi pătrunderile de căldură prin carcasa izolatoare a
frigiderului. Pentru a absorbi cât mai bine căldura, minimizând
radiaţia termică, vaporizatorul se vopseşte întotdeauna în alb. Aici
agentul frigorific se vaporizează, preluând căldură.
Pentru a asigura amorsarea circulaţie naturale a aerului din
incinta frigiderului şi respectiv o uniformizare cât mai bună a
temperaturii în spaţiul răcit, el este montat în partea superioară a
spaţiului frigorific, iar rafturile din interiorul frigiderului sunt sub formă
de grătar.
Datorită condiţiilor sale specifice de funcţionare, regimul
solicitărilor termice şi mecanice în vaporizator (temperaturi între –15
şi –25°C, ceea ce, pentru agenţii frigorifici folosiţi, corespunde unor
88 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
presiuni de saturaţie de 1,1 până la 1,8 bar) este mult mai mic decât
în cazul condensatorului.
Figura 7.8 [6] prezintă o imagine a vaporizatorului frigiderului
Arctic.
Defecţiuni şi remedieri
În continuare vor fi prezentate cele mai întâlnite defecţiuni şi
remedieri pentru frigiderul ARCTIC.
A. La temperaturi mai mari de 120ºC, în zona capsulei
agregatului frigorific releul de protecţie termică întrerupe alimentarea
cu curent a electromotorului agregatului frigorific şi deci, comandă
oprirea frigiderului. Atingerea unor astfel de temperaturi, peste
temperatura normală de funcţionare în zona respectivă, este posibilă
atunci când:
– Frigiderului este amplasat în zone fără circulaţie de aer
(nişe, boxe) sau în apropierea unor surse de căldură (în bucătărie,
lângă aragaz sau calorifer), ceea ce determină o evacuare dificilă a
fluxului termic al condensatorului şi deci condensarea incompletă a
agentului frigorific; remedierea se realizează prin amplasarea corectă
a frigiderului.
– Datorită uzurii prea mari a lagărelor electrocompresorului
sau chiar a unor defecte mecanice în această zonă, intensitatea
curentului de alimentare a bobinei principale a electromotorului
creşte mult peste valoarea sa nominală şi astfel releul de demaraj va
alimenta în permanenţă bobina secundară, iar rezistenţa de nichelină
a releului de protecţie termică va dezvolta şi ea, prin efect Joule, o
cantitate suplimentară de căldură; remedierea se face prin repararea
sau schimbarea electrocompresorului.
– Datorită pornirii accidentale a electrocompresorului în
sarcină. De obicei compresorul agregatului frigorific funcţionează în
Frigiderul casnic 89
Observaţie
Împotriva formării dopului de gheaţă acţionează de obicei filtrul
deshidrator, care are rolul să absoarbă umiditatea din agentul frigorific;
însă, în cazul spargerii circuitului de agent frigorific pe partea de joasă
presiune, aspiraţia în mod continuu de umiditate va conduce la
saturarea substanţei higroscopice şi, respectiv, la formarea dopului de
gheaţă. Remedierea spargerii circuitului de agent frigorific pe partea de
joasă presiune se face prin sudarea sau lipirea, vaporizatorului după ce
în prealabil a fost localizată zona prin probare cu gaz (aer) – în apă [2].
APLICAŢIE
Calculul termic al instalaţiilor frigorifice cu comprimare
mecanică de vapori într-o treaptă cu subrăcire şi
supraîncălzire
Să se precizeze cu cât se modifică debitul masic de agent
frigorific şi coeficientul de performanţă al instalaţiei frigorifice faţă de
situaţia prezentată în laboratorul 6 dacă se practică procesele
termodinamice de subrăcire şi supraîncălzire. Se cunosc:
– gradul de subrăcire tsr 7 C ;
– gradul de supraîncălzire tsi 5 C .
Celelalte date sunt nemodificate (vezi laboratorul 6).
SOLUŢIE
Pentru a realiza calculul termic al IFV într-o treaptă cu subrăcire
şi supraîncălzire, se porneşte de la schema propusă în figura 8.1. şi
este necesară parcurgerea paşilor de mai jos [1–3,13,14].
Fig. 8.1 Schema camerei şi a instalaţiei frigorifice
94 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Pasul 1 – stabilirea temperaturilor de vaporizare şi condensare.
Pentru a realiza comparaţia din prezenta aplicaţie se vor
considera aceleaşi valori ale temperaturilor de vaporizare şi
condensare (laborator 6). În consecinţă:
temperatura de vaporizare – t0 5 C ;
temperatura de condensare – tC 40 C .
Pasul 2 – stabilirea presiunilor de vaporizare şi condensare.
Pentru temperatura de vaporizare t0 5 C se obţine din
diagrama p–h, presiunea de vaporizare p0 2,4 bar , după cum este
prezentat în figura 8.2.
Pentru temperatura de condensare tC 40 C se obţine din
diagrama p–h, presiunea de condensare pC 10 bar , după cum este
prezentat în figura 8.2.
Pasul 3 – reprezentarea ciclului termodinamic de funcţionare în
diagrama p–h
Pentru reprezentarea ciclului termodinamic în diagrama p–h
sunt necesare următoarele ipoteze de lucru:
– starea termodinamică a agentului frigorific la ieşirea din
vaporizator este de vapori saturaţi uscaţi;
– procesul de comprimare este adiabat (s=ct);
– starea termodinamică a agentului frigorific la ieşirea din
condensator este de lichid;
– procesul de supraîncălzire se desfăşoară în vaporizator. Se
neglijează procesul de supraîncălzire pe conducta de legătură dintre
vaporizator şi compresor dar şi cel din compresorul frigorific;
– procesul de subrăcire se desfăşoară în condensator. Se
neglijează procesul de subrăcire de pe conducta de legătură dintre
condensator şi ventilul de laminare.
Observaţie
Temperatura agentului frigorific la ieşirea din vaporizator (la
finalul procesului de supraîncălzire t1 ) trebuie să fie mai mică decât
temperatura din camera frigorifică ( tint ). Supraîncălzirea în
vaporizator se realizează prin creşterea suprafeţei de schimb de
căldură a vaporizatorului şi este un proces foarte important în
practică, deorece conduce la evitarea pătrunderii agentului frigorific
lichid în compresor. Gradul se supraîncălzire în vaporizator este
cuprins în intervalul tsi 3 10 C .
Calculul termic al IFV într-o treaptă cu subrăcire şi supraîncălzire 95
Fig. 8.2 Ciclul termodinamic de funcţionare IFV într-o treaptă cu subrăcire
şi supraîncălzire
Semnul „< 0” arată că în timpul procesului 2–3', agentul frigorific
cedează căldură mediului ambiant. Căldura cedată se numeşte
sarcina termică specifică a condensatorului (Cd) şi se poate scrie sub
forma de mai jos având în acelaşi timp, pentru aplicaţia dată, valoarea:
kJ
q23' qc h2 h3' 429 256 173
kg
Procesul 3' – 3 de subrăcire:
q dh lt
q dh lt 3'
lt v dp q dh q3' 3 dh h3 h3' 0
p ct dp 0 lt 0 3
Semnul „< 0” arată că în timpul procesului 3'–3, agentul frigorific
cedează căldură mediului ambiant. Căldura cedată în procesul de
subrăcire se poate scrie sub forma de mai jos având în acelaşi timp,
pentru aplicaţia dată, valoarea:
kJ
q3' 3 qsr h3' h3 256 246 10
kg
98 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Observaţie
În practică, procesele de condensare şi subrăcire au loc în
condensatorul instalaţiei, unde agentul frigorific mai întâi se răceşte
până la saturaţie (2–3''), condensează (3''–3') şi se subrăceşte (3'–3
datorită căldurii cedate mediului de răcire. În consecinţă, căldura
cedată de agentul frigorific mediului de răcire la nivelul
condensatorului se calculează cu relaţia de mai jos:
kJ
qcCd qc qsr h2 h3' h3' h3 h2 h3 429 246 183
kg
Observaţie
În practică procesele de vaporizare şi supraîncălzire au loc în
vaporizatorul instalaţiei, unde agentul frigorific mai întâi vaporizează
apoi se supraîncălzeşte datorită căldurii preluate din spaţiul răcit. În
consecinţă, căldura preluată de agentul frigorific din spaţiul răcit la
nivelul vaporizatorului se calculează cu relaţia de mai jos:
kJ
q0vp q0 qsi h1 h4 h1 h1'' h1 h4 399 246 153
kg
Fig. 8.3 Ciclurile termodinamice de funcţionare ale IFV într-o treaptă cu şi
fără subrăcire şi supraîncălzire
Scopul lucrării
Determinarea puterii frigorifice şi a coeficienţilor de performanţă
teoretic şi real al unei instalaţii frigorifice cu comprimare mecanică de
vapori (IFV) utilizată pentru obţinerea de gheaţă sub formă de tuburi.
Instalaţia frigorifică funcţionează cu freonul R134a.
Fig. 9.1 Schema IFV pentru obţinerea de gheaţă sub formă de tuburi
t1
Vp Vp de rezervă
Conductă
aspiraţie
(spre Cp)
U,I,
VL
PAC
Citire t1
Vizor MV
MC
RL
Ţeavă
interioară
(apă)
F
Conductă Cd
CE
refulare
(spre VL)
Fig. 9.2 Imagine de ansamblu a IFV pentru obţinerea de gheaţă sub formă
de tuburi
106 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Vizor MC
MV
Cp
Spre Vp Spre Cp RL
t2
t3
Cd
Fig. 9.3 Imagine de ansamblu a agregatului frigorific
Observaţie
Pentru instalaţiile frigorifice cu comprimare mecanică de vapori
de puteri mici şi medii, ansamblul format din compresor,
condensator, ventilatorul condensatorului, rezervor de lichid, cutie cu
conexiuni electrice, unele elemente de automatizare şi ţevi de
legătură (montate pe acelaşi suport metalic) poartă denumirea de
agregat frigorific.
După cum se poate observa din figurile 9.1, 9.2 şi 9.3, instalaţia
frigorifică este prevăzută cu următoarele instrumente de măsură:
– termometru pentru măsurarea temperaturii agentului frigorific
la ieşirea din vaporizator sau pe conducta de aspiraţie în compresor t1 ;
IFV pentru obţinerea de gheaţă sub formă de tuburi 107
Parametrii măsuraţi
Folosind instrumentele de măsură se citesc şi se notează
parametrii funcţionali de mai jos:
– presiunea barometrică p B
– presiunea manometrică de vaporizare pMo
– presiunea manometrică de condensare pMc
– temperatura pe conducta de aspiraţie în compresor t1
– temperatura pe conducta de refulare a compresorului t 2
– temperatura pe conducta de ieşire din condensator t3
– intensitatea curentului electric absorbit din reţea I
– tensiunea curentului electric absorbit din reţea U
– cos
Pasul 4 – se calculează:
– puterea frigorifică specifică: q0 h1 h4
– căldura preluată în procesul de supraîncălzire din
vaporizator: q Vpsi h1 h1
– gradul se supraîncălzire din vaporizator: tsiVp t1 t1
– căldura preluată în procesul de supraîncălzire din capsula
compresorului: q Capsula Cpsi h1a h1
– lucrul mecanic specific de comprimare: lc h2 s h1a
– debitul volumic de agent frigorific aspirat de compresor
D2 n
ştiind coeficientul de debit 0,7 : V a S r z
4 60
– debitul masic de agent frigorific vehiculat de compresor:
Va
m
v1a
– puterea frigorifică a instalaţiei: Q o m q0 qVpsi
– puterea mecanică necesară antrenării compresorului:
PCp m
lc
– coeficientul de performanţă al ciclului termodinamic:
Q
COPciclu 0
PCp
IFV pentru obţinerea de gheaţă sub formă de tuburi 111
Observaţie
Puterea electrică necesară funcţionării instalaţiei Pel ţine cont
de puterea necesară antrenării compresorului, a ventilatorului
condensatorului şi a altor echipamente auxiliare ce fac posibilă
funcţionarea sistemului frigorific.
APLICAŢII
Puterea frigorifică a compresorului cu piston
1. Să se determine puterea frigorifică a unui compresor care are
z 6 cilindri , turaţia nr 1500 rot min , diametrul cilindrului
D 32 mm , cursa pistonului S 32 mm şi un coeficient al spaţiului
mort 0 0,05 ştiind că funcţionează într-o instalaţie frigorifică într-o
treaptă fără subrăcire şi supraîncălzire, caracterizată de temperatura
de vaporizare t0 10 C şi o temperatură de condensare tc 32 C .
Agentul frigorific utilizat este freon R134a.
2. Să se determine puterea frigorifică a compresorului în
aceleaşi condiţii de temperatură dacă instalaţia funcţionează cu
R404a. Să se comenteze rezultatul.
3. Să se evidenţieze influenţa temperaturii de vaporizare asupra
puterii frigorifice a compresorului dacă aceasta scade de la
t0 10 C la t0 20 C în cazul funcţionării instalaţiei cu freonul
R134a. Temperatura de condensare este tc 32 C .
4. Să se evidenţieze influenţa temperaturii de condensare
asupra puterii frigorifice a compresorului dacă aceasta creşte de la
tc 32 C la tc 48 C în cazul funcţionării instalaţiei cu freonul
R134a. Temperatura de vaporizare este t0 10 C .
5. Să se evidenţieze influenţa supraîncălzirii asupra puterii
frigorifice a compresorului dacă t0 10 C şi t c 32 C . Gradul de
supraîncălzire considerat este t si 10 C .
SOLUŢIE APLICAŢIA 1
Pentru rezolvarea aplicaţiei este necesară parcurgerea paşilor
de mai jos şi se porneşte de la schema şi ciclul termodinamic de
funcţionare al instalaţiei, prezentate în figura 10.1.
Fig. 10.2 Determinarea presiunilor de vaporizare şi condensare (R134a) –
aplicaţia 1
Fig. 10.3 Ciclul termodinamic de funcţionare al instalaţiei frigorifice (R134a)
– aplicaţia 1
116 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Pasul 3 – determinarea mărimilor termodinamice de stare în
punctele caracteristice ale ciclului termodinamic
Mărimile de stare în punctele caracterisitce ale ciclului
termodinamic sunt prezentate în tabelul 10.1.
Tabelul 10.1 Mărimile termodinamice de stare în punctele 1'', 2, 3' şi 4 –
aplicaţia 1
Starea termodinamică
Mărimea 1'' 2 3' 4
p bar 2 8,2 8,2 2
t C –10 37 32 –10
h kJ kg 392 420 245 245
s kJ kgK 1,73 1,73 1,15 1,17
v m3 kg 0,1017 0,0257
Nu se poate citi din
diagrama p–h pe curba x=0
0,0292
x 1 – 0 0,28
Observaţie
Recurgând la studiul compresoarelor, procesul de comprimare
1''–2 din figura 10.3 poate fi defalcat la rândul său în succesiunea de
procese prezentate în figura 10.4, procese care alcătuiesc diagrama
de funcţionare a compresorului cu piston. Aceste procese sunt:
– a → b - proces de comprimare adiabat;
– b → c - proces de refulare în timpul căruia cantitatea de gaz
sau vapori din cilindru scade ( dm 0 );
– c → d - proces adiabat de destindere a gazului rezidual sau
a vaporilor din volumul mort ( V0 );
– d → a - proces de aspiraţie în timpul căruia cantitatea de
gaz sau vapori din cilindru creşte ( dm 0 ).
SOLUŢIE APLICAŢIA 2
Aplicaţia de la punctul 2 se rezolvă urmând paşii de mai jos.
Pasul 1 – determinarea presiunilor de vaporizare,
condensare şi a raportului de comprimare
Presiunile de vaporizare şi condensare se determină folosind
diagrama p–h corespunzătoare freonului R404A, după cum este
prezentat în figura 10.5 [4], rezultând:
– presiunea de vaporizare: p0 ps t0 4,4 bar
– presiunea de condensare: pc ps tc 15 bar
pc 15
– raportul de comprimare: H c 3,4
p 0 4,4
Fig. 10.5 Determinarea presiunilor de vaporizare şi condensare (R404A) –
aplicaţia 2
120 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Pasul 2 – reprezentarea ciclului termodinamic de funcţionare
Ciclul termodinamic de funcţionare al instalaţiei frigorifice cu
comprimare mecanică de vapori ce corespunde datelor problemei de
la punctul 2 este reprezentat în figura 10.6 [4].
Observaţie
Schimbarea agentului frigorific condunce la modificarea puterii
frigorifrice specifice ( q0 ), a volumului specific la aspiraţia agentului
frigorific în compresor ( v1 ), a presiunilor de vaporizare ( p0 ) şi
condensare ( pc ), care determină pentru un compresor dat
modificarea raportului de comprimare ( H c ) → modificarea
coeficientului de reducere a debitului datorat spaţiului mort ( 0 ) →
) → modificarea debitului masic
modificarea debitului volumic real ( V
(m .
) şi în cele din urmă, modificarea puterii frigorifice Q0
Puterea frigorifică a compresorului cu piston 123
SOLUŢIE APLICAŢIA 3
Fig. 10.7 Determinarea presiunilor de vaporizare şi condensare (R134a) –
aplicaţia 3
Fig. 10.8 Ciclul termodinamic de funcţionare al instalaţiei frigorifice (R134a)
– aplicaţia 3
v m3 kg 0,1474 0,0261
Nu se poate citi din
diagrama p–h pe curba x=0
0,0544
x 1 – 0 0,33
Observaţie
Scăderea temperaturii de vaporizare (în condiţiile menţinerii
constante a celei de condensare) conduce la modificarea puterii
frigorifice specifice ( q0 ), a volumului specific la aspiraţia agentului
frigorific în compresor ( v1 ), a presiunii de vaporizare ( p0 ) care
determină pentru un compresor dat modificarea raportului de
comprimare ( H c ) → modificarea coeficientului de reducere a
debitului datorat spaţiului mort ( 0 ) → modificarea debitului volumic
) → modificarea debitului masic ( m ) şi în cele din urmă,
real ( V
.
modificarea puterii frigorifice Q0
Puterea frigorifică a compresorului cu piston 127
SOLUŢIE APLICAŢIA 4
Pentru a evidenţia influenţa temperaturii de condensare asupra
puterii frigorifice a compresorului şi a compara rezultatele cu cele din
aplicaţiile 1 şi 3, se va considera acelaşi raport de comprimare cu cel
din aplicaţia 3, H c 6,3 . În continuare se vor parcurge paşii de mai jos:
Fig. 10.9 Determinarea presiunilor de vaporizare şi condensare (R134a) –
aplicaţia 4
Fig. 10.10 Ciclul termodinamic de funcţionare al instalaţiei frigorifice
(R134a) – aplicaţia 4
v m3 kg 0,1017 0,0167
Nu se poate citi din diagrama
p–h pe curba x=0
0,040
x 1 – 0 0,4
Observaţie
Creşterea temperaturii de condensare (în condiţiile menţinerii
constante a celei de vaporizare) conduce la modificarea puterii
.
frigorifice specifice ( q0 ) şi în consecinţă a puterii frigorifice Q0
SOLUŢIE APLICAŢIA 5
Pentru rezolvarea acestei aplicaţii se consideră că procesul de
supraîncălzire se desfăşoară în vaporizator şi este necesară
parcurgerea paşilor de mai jos.
Fig. 10.11 Determinarea presiunilor de vaporizare şi condensare (R134a) –
aplicaţia 5
Fig. 10.12 Ciclul termodinamic de funcţionare al instalaţiei frigorifice
(R134a) – aplicaţia 5
kJ
q0 h1'' h4 392 245 147
kg
– determinarea căldurii preluate în procesul de supraîncălzire:
kJ
qsi h1 h1'' 400 392 8
kg
– determinarea căldurii preluate la nivelul vaporizatorului:
kJ
q0Vp q0 qsi h1 h4 h1 h1 h1 h4 400 245 155
kg
Interpretarea rezultatelor
Tabelul 10.6 prezintă comparativ rezultatele obţinute în
aplicaţiile de mai sus.
Aplicaţie
Agent t0 tc p0 pc Hc m Q 0 tsi
frigorific ◦
[ C] ◦
[ C] [bar] [bar] [–] [–] [kg/s] [kW] [◦C]
1 R134a –10 32 2 8,2 4,1 0,75 0,028 4,17 0
2 R404A –10 32 4,4 15 3,4 0,77 0,064 7,3 0
3 R134a –20 32 1,3 8,2 6,3 0,68 0,018 2,52 0
4 R134a –10 48 2 12,6 6,3 0,68 0,025 3,08 0
5 R134a –10 32 2 8,2 4,1 0,75 0,025 3,88 10
Pe baza Tabelului 10.6 se pot contura mai clar răspunsurile
solicitate în aplicaţiile de mai sus şi se pot trage următoarele
concluzii:
– Pentru o instalaţie frigorifică cu comprimare mecanică de
vapori echipată cu un anumit compresor cu piston, schimbarea
agentului frigorific determină modificarea puterii frigorifice în sensul
creşterii sau scăderii. Dacă se compară rezultatele obţinute in
aplicaţia 2 cu cele obţinute în aplicaţia 1, se constată că înlocuirea
agentului frigorific R134a cu R404A conduce la creşterea
semnificativă a puterii frigorifice de la 4,17 kW (aplicaţia 1) la 7,3
kW (aplicaţia 2), în condiţiile menţinerii temperaturilor de vaporizare
( t0 10 C ) şi condensare ( tc 32 C ).
– Comparând rezultatele obţinute în aplicaţia 3 cu cele
obţinute în aplicaţia 1 se poate afirma, că scăderea temperaturii de
vaporizare de la t0 10 C la tc 20 C în condiţiile menţinerii
temperaturii de condensare tc 32 C , determină scăderea puterii
frigorifice de la 4,17 kW (aplicaţia 1) la 2,52 kW (aplicaţia 3).
– Dacă se compară rezultatele obţinute în aplicaţia 4 cu cele
obţinute în aplicaţia 1, se observă o scădere a puterii frigorifice de la
4,17 kW (aplicaţia 1) la 3,08 kW (aplicaţia 4) ca urmare a creşterii
temperaturii de condensare de la tc 32 C tc 48 C , în condiţiile
menţinerii temperaturii de vaporizare t0 10 C .
– Analizând rezultatele obţinute în aplicaţia 3 cu cele obţinute
în aplicaţia 4, se constată o influenţă mai puternică a scăderii
136 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
temperaturii de vaporizare (de la t0 10 C la tc 20 C ) asupra
scăderii puterii frigorifice (de la 4,17 kW în aplicaţia 1, la 2,52 kW în
aplicaţia 3 şi la 3,08 kW în aplicaţia 4) decât în cazul creşterii
temperaturii de condensare de la tc 32 C la tc 48 C . Această
analiză a fost efectuată în condiţiile menţinerii raportului de
comprimare H c 6 ,3 .
– Comparând rezultatele obţinute în aplicaţia 5 cu cele
obţinute în aplicaţia 1 se constată scăderea puterii frigorifice de la
4,17 kW (aplicaţia 1) la 3,88 kW (aplicaţia 5) cu creşterea gradului de
supraîncălzire de la tsi 0 C la t si 10 C .
Observaţie
În condiţiile teoretice, valoarea puterii frigoririce rezultate din
calculul necesarului de frig trebuie să fie egală cu cea
corespunzătoare compresorului. În practică, valorile parametrilor
funcţionali ai instalaţiei frigorifice variază (diferă faţă de valorile fixe
din etapa de proiectare), ceea ce conduce la modificarea puterii
frigorifice a compresorului (aşa cum se demonstrează în acest
laborator), valoare, care devine de fapt, noua putere frigorifică a
instalaţiei.
Aerul umed
Aerul uscat este amestecul format din componentele aerului care
pot fi considerate gaze perfecte (N2, O2, CO2, Ar, Ne, He, CO şi altele).
Aerul umed este format în cea mai mare parte din N2, O2,
CO2, Ar, Ne, He, CO şi apă.
Aerul atmosferic este amestecul dintre aerul umed şi
particulele solide în suspensie [15,16,18].
Observaţii
Aerul vehiculat în instalaţiile de condiţionare şi climatizare nu
este aer uscat ci este aer atmosferic.
Ţinând cont că particulele solide în suspensie nu influenţează
în mod semnificativ proprietăţile termodinamice ale aerului atmosferic
putem considera că acesta este similar cu aerul umed. În plus,
majoritatea sistemelor de climatizare şi condiţionare sunt prevăzute
cu sisteme de filtrare cu rolul de a reţine impurităţile.
Apa din compoziţia aerului umed modifică în mod substanţial
proprietăţile sale termodinamice deşi ponderea ei este foarte mică.
Observaţii
În diagrama H–x, H [kJ/kg aus] reprezintă entalpia aerului
umed, iar x [kgv/kg aus] este conţinutul de umiditate.
În unele diagrame, cum este cea din exemplele următoare,
entalpia aerului umed se notează cu I.
În figura 11.1 este prezentată o variantă simplificată a
diagramei H(I)–x a aerului umed [4].
Fig. 11.1 Diagrama H(I)–x a aerului umed
Definiţie
Temperatura aerului măsurată cu un termometru obişnuit, protejat
împotriva radiaţiilor termice [26].
Definiţie
Temperatura indicată de un termometru obişnuit, al cărui bulb este
înfăşurat într–un tifon îmbibat cu apă. Această temperatură poartă
denumirea de temperatură de saturaţie adiabatică a aerului umed,
deoarece căldura de evaporare a apei este luată din aer ca unică
sursă de căldură [26].
Temperatura de rouă
Notaţie: tR sau t C
Definiţie
Temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă din
aerul umed, răcit izobar, devine egală cu presiunea de saturaţie sau
temperatura la care începe condensarea vaporilor de apă la răcirea
izobară a aerului umed, caracterizată de un anumit conţinut de
umiditate [26].
Conţinutul de umiditate
Notaţie: x sau d kg v kg aus
Definiţie
Mărimea fizică ce exprimă masa de umiditate conţinută în aerul
umed raportată la masa de aer uscat: x mv maus kg v kg aus [26].
140 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Conţinutul maxim de umiditate
Notaţie: x s
Definiţie
Conţinutul de umiditate al aerului la saturaţie sau conţinutul maxim
de umiditate [26].
Umiditatea relativă
Notaţie: sau e %
Definiţie
Umiditatea relativă exprimă gradul de saturare a aerului în vapori de
apă şi evidenţiază cât de departe este aerul de starea de saturaţie, în
procente [26].
Fig. 11.2 Determinarea mărimilor de stare t A , xA , H A şi A
pentru starea A
Fig. 11.3 Determinarea temperaturii termometrului umed pentru starea A
Fig. 11.4 Determinarea temperaturii de rouă pentru starea A
Fig. 11.5 Determinarea conţinutului maxim de umiditate pentru starea A
Aerul umed. Diagrama H-x şi mărimi de stare ale aerului umed 143
Fig. 11.6 Starea termodinamică B şi determinarea mărimilor de stare
corespunzătoare
SOLUŢIE APLICAŢIA 1
Starea termodinamică B se fixează în diagrama H–x la
intersecţia dintre curba corspunzătoare B 30 % şi izoterma
t B 20 C , conform figurii 11.6 [4].
144 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
După fixarea stării termodinamice B, conform metodologiei
prezentate anterior, se determină:
– conţinutul de umiditate: xB 0,00437 kg v kg aus ;
– entalpie: H B 31,2 kJ kg aus ;
– temperatura termometrului umed: tBum 10,7 C ;
– temperatura de rouă: t BR 1,7 C ;
– conţinutul maxim de umiditate: xSB 0,01471 kg v kg aus .
APLICAŢIA 2
Într-o sală de curs se măsoară o umiditate relativă a aerului
umed C 50 % şi o temperatură tC 17,5 C . Să se fixeze în
diagrama H–x starea termodinamică C corespunzătoare şi să se
determine valorile pentru conţinutul de umiditate ( xC ), entalpie ( H C ),
temperatura termometrului umed ( tCum ), temperatura de rouă ( tCR ) şi
conţinutul maxim de umiditate ( xSC ).
Fig. 11.7 Starea termodinamică C şi determinarea mărimilor de stare
corespunzătoare
SOLUŢIE APLICAŢIA 2
Starea termodinamică C se fixează în diagrama H–x la
intersecţia dintre curba corspunzătoare C 50 % şi izoterma
tC 17,5 C , conform figurii 11.7 [4].
Aerul umed. Diagrama H-x şi mărimi de stare ale aerului umed 145
APLICAŢIA 3
Într-o sală se măsoară o umiditate relativă a aerului umed
D 70 % şi o temperatură tD 15 C . Să se fixeze în diagrama H–x
starea termodinamică D corespunzătoare şi să se determine valorile
pentru conţinutul de umiditate ( xD ), entalpie ( H D ), temperatura
termometrului umed ( t Dum ), temperatura de rouă ( t DR ) şi conţinutul
maxim de umiditate ( xSD ).
Fig. 11.8 Starea termodinamică D şi determinarea mărimilor de stare
corespunzătoare
SOLUŢIE APLICAŢIA 3
Starea termodinamică D se fixează în diagrama H–x la
intersecţia dintre curba corspunzătoare D 70 % şi izoterma
t D 15 C , conform figurii 11.8[4].
146 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
După fixarea stării termodinamice D, conform metodologiei
prezentate anterior, se determină:
– conţinutul de umiditate: xD 0,00747 kg v kg aus ;
– entalpie: H D 34 kJ kg aus ;
– temperatura termometrului umed: t Dum 12 C ;
– temperatura de rouă: tDR 9,6 C ;
– conţinutul maxim de umiditate: xSD 0,01071 kg v kg aus .
TEMĂ PROPUSĂ
APLICAŢIE
Determinarea pe cale analitică a mărimilor de stare ale
aerului umed
Să se determine pe cale analitică mărimile de stare ce
caracterizează aerul umed dintr-un depozit de fructe în care
temperatura indicată de termometrul umed este t Aum 2,5 C , iar cea
indicată de termometrul uscat este t A 4 C . Presiunea atmosferică
este pB 101325 N m2 .
SOLUŢIE
În Fig. 12.1 este prezentată o schemă a depozitului de fructe.
Verificarea calculelor
Verificarea calculelor se poate face rezolvând aplicaţia de mai
sus cu ajutorul diagramei H–x a aerului umed. Pentru aceasta este
necesară parcurgerea paşilor de mai jos:
Fig. 12.2 Trasarea în diagrama H–x a izotermelor t Aum 2,5 C şi t A 4 C
Determinarea pe cale analitică a mărimilor de stare ale aerului umed 151
Fig. 12.3 Fixarea în diagrama H–x a stării termodinamice A
Fig. 12.4 Determinarea temperaturii de rouă t AR
APLICAŢIE
Calculul termic al procesului de răcire a aerului umed într-o
baterie de răcire prin suprafaţă (BRS)
Să se determine cantitatea de condens (apă) ce trebuie
eliminată dintr-o instalaţie de condiţionare (răcire) a aerului de tip
“split” montată într-o incintă pentru care se cunosc:
– parametrii climatici interiori de confort ai aerului umed –
temperatura interioară ti 20 C şi umiditatea relativă i 50 % ;
– temperatura aerului umed la ieşirea din unitatea de
condiţionare de tip “split” te 15 C ;
– temperatura suprafeţei bateriei de răcire prin suprafaţă
(BRS) din unitatea de condiţionare de tip „split” t BRS 5 C ;
– debitul volumic de aer umed vehiculat de unitatea de
m3
condiţionare de tip „split” V 1500 .
h
SOLUŢIE
Pentru rezolvarea aplicaţiei se va porni de la reprezentarea în
diagrama H–x, a procesului de răcire a aerului umed în unitatea de
condiţionare de tip „split”, figura 13.1 [4].
Fig. 13.1 Procesul de răcire a aerului umed în unitatea de tip „split”
154 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Pentru trasarea procesului de răcire i–e al aerului umed în
unitatea de condiţionare de tip „split” se parcurg următorii paşi [26]:
Pasul 1 – fixarea în diagrama H–x a stării termodinamice i,
ce corespunde parametrilor climatici interiori ai aerului umed,
la intersecţia dintre izoterma ti 20 C şi curba de umiditate
relativă i 50 % .
Pentru starea i se citesc din diagrama H–x mărimile:
– entalpia: Hi 38,6 kJ kg aus ;
– conţinutul de umiditate: xi 0,00732 kg v kg aus .
Pasul 2 – fixarea stării termodinamice S la intersecţia dintre
temperatura suprafeţei BRS t BRS 5 C şi curba de saturaţie
100 % . Această situaţie corespunde apariţiei condensului
atunci când aerul umed din cameră întâlneşte suprafaţa rece
a BRS.
Pentru starea S se citesc din diagrama H–x mărimile:
– entalpia: H S 18,7 kJ kg aus ;
– conţinutul de umiditate: xS 0,00544 kg v kg aus .
Pasul 3 – stabilirea stării termodinamice R ce conduce la
determinarea temperaturii de rouă ce corespunde
parametrilor climatici interiori ai aerului umed. Starea R se
fixează la intersecţia dintre conţinutul de umiditate aferent
stării i ( xi ) şi curba de saturaţie 100 % .
Pentru starea R se citesc din diagrama H–x mărimile:
– temperatura de rouă: tR 9,2 kJ kg ;
– entalpia: H R 27,7 kJ kg aus ;
– conţinutul de umiditate: xR xi 0,00732 kg v kg aus .
Observaţii:
– bateria de răcire prin suprafaţă (BRS) din unitatea de
condiţionare a aerului de tip “split”, reprezintă de fapt, vaporizatorul unei
instalaţii frigorifice cu comprimare mecanică de vapori într-o treaptă;
– datorită faptului că temperatura suprafeţei BRS, t BRS 5 C
este mai mică decât temperatura de rouă t R 9,2 C , procesul de
răcire al erului umed va conduce la scăderea conţinutului de
umiditate (apariţia condensului).
Calculul termic al procesului de răcire a aerului umed într-o BRS 155
TEMĂ PROPUSĂ
Scopul lucrării
Obiectivul acestui experiment este de a analiza schimbarea de
stare a aerului umed la trecerea acestuia peste o baterie cu
rezistenţă electrică, proces care este caracteristic pentru aplicaţiile
de climatizare sau condiţionarea aerului. Pe baza măsurătorilor şi a
calculelor efectuate ulterior se poate estima fluxul termic preluat de
aer în procesul studiat.
Fig. 14.1 Schema instalaţiei experimentale
Fig. 14.2 Procesul de la starea 1 la starea 2
. . .
Q 12 m aus h2 h1 m aus h12 W (14.1)
.
unde, maus reprezintă debitul de aer uscat, h1 este entalpia specifică
în starea 1, înainte de baterie, iar h2 entalpia specifică în starea 2,
după ieşirea din baterie.
Parametrii măsuraţi
După pornirea şi intrarea în regim a instalaţiei se vor efectua
citiri repetate ale temperaturii uscată şi umedă la starea 1 cu ajutorul
psicrometrului din cameră şi temperaturii uscată indicată de
termometrul plasat după bateria B, respectiv pentru starea 2. Toate
citirile se vor scrie în tabelul 14.1 de mai jos.
Fig. 14.3 Debitul de aer la p0 şi t0 indicat de diafragma D1
.
Debitul de aer uscat maus se calculează cu formula de mai jos în
funcţie de debitul de aer umed şi de conţinutul de umiditate:
.
m aum
.
m aus kg / h (14.3)
1 x1
Pentru a calcula entalpia aerului în starea 1 se porneşte de la
entalpia aerului saturat (starea 1um ) ce determină temperatura
termometrului umed t1um citită. Starea 1um este caracterizată de
100 % şi t1um , iar entalpia corespunzătoare acesteia se determină
cu relaţia de mai jos:
h1um 1,006 t1um x1um 1,86 t1um 2500 kJ / kg aus (14.4)
Conţinutul de umiditate x1um din expresia (14.4), corespunzător
stării aerului umed saturat 1um , se calculează folosind expresia de
mai jos, ce corespunde conţinutului maxim de umiditate:
ps1um
x1um 0,622 kg v kg aus (14.5)
pB ps1um
Presiunea de saturaţie a vaporilor de apă ps1um
(corespunzătoare stării 1um ) din expresia (14.5) se calculează cu
expresia (14.6):
7 ,625t1um
2,7877
241t1um
ps1um 10
(14.6)
Calculul termic al procesului de încălzire a aerului umed într-o BI 161
1 ps1 x1 pB
x1 0,622 1 % (14.8)
pB 1 ps1 ps1 0,622 x1
Presiunea de saturaţie a vaporilor de apă ps1 (corespunzătoare
stării 1 ) din expresia (14.8) se calculează cu expresia (14.9), în care,
temperatura aerului umed considerată este temperatura
termometrului uscat t1 .
7 ,625t1
2,7877
241 t1
ps1 10
(14.9)
Cu valoarea presiunii de saturaţie a vaporilor de apă p s1 , se
determină umiditatea relativă 1 din expresia (14.8).
Deoarece procesul de la 1 la 2 reprezintă o încălzire uscată în
care conţinutul de umiditate al aerului nu se modifică, se poate
calcula entalpia aerului umed corespunzătoare stării 2 , pentru care
se cunoaşte t 2 şi x2 x1 , cu expresia de mai jos:
h2 1,006 t 2 x2 1,86 t2 2500 kJ / kg aus (14.10)
În final, s-au obţinut toate datele necesare aplicării expresiei
(14.1) în vederea calculării fluxului preluat de aer în procesul de
încălzire uscată 1–2 la trecerea peste bateria B.
162 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Verificarea calculelor cu ajutorul diagramei
Pentru a verifica rezultatele obţinute analitic, se vor citi de pe
diagrama h–x a aerului umed (ANEXA) toate mărimile ce
caracterizează cele două stări, 1 şi 2. Valorile citite se vor scrie în
tabelul 14.2 împreună cu valorile calculate.
164 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
26.. Care din următoarele materiale este cel mai bun izolator termic:
a BCA-ul;
b lâna;
c betonul.
BIBLIOGRAFIE
ANEXE 1
174 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
Fig. 6.5 Ciclul termodinamic de funcţionare IFV într-o treaptă fără subrăcire
şi supraîncălzire
194 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE
ANEXE 2
220 INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI DE CLIMATIZARE