EXPERTIZA CONTABILĂ

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 2010

1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:

a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu
modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile?

S1) Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în
Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi,
cu modificările şi completările ulterioare şi în Ordonanţa nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea
activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. Potrivit acestor reglementări legale,
efectuarea expertizelor contabile judiciare sau extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor
contabili1[8]. Astfel potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 2[9] privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi expertul contabil este persoana care a dobândit această
calitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi
de a efectua expertize contabile. Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale,
expertul contabil întocmeşte raport.
Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite Rapoarte de expertiză
contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de
specialitate şi nu au calitatea legală de expertize contabile.

3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile?

S4) Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor contabile

judiciare şi extrajudiciare , regăsindu-se în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR,
în Norma profesională nr. 35 privind expertizele contabile şi în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor
Contabili.
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România3[17] reglementează obligaţia expertului contabil de a se manifesta liber faţă de
orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa
profesională, exercitarea profesiei de expert contabil făcându-se cu respectarea principiului
independenţei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de
interese şi în nici o altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.
Norma profesională nr. 35 conţine cadrul de referinţă al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe următoarele subdiviziuni:

N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:

Independenţa expertului contabil; Competenţa expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile;
Secretul profesional şi Confidenţialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
deontologic privind expertiza contabilă.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor
judiciare şi numirea experţilor contabili; Contractarea şi programarea expertizelor contabile;
Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
privind expertiza contabilă.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiză
contabilă; Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă. Aceste norme se suprapun
demersului profesional privind expertiza contabilă.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model
de Raport de expertiză contabilă judiciară; Model de Raport de expertiză contabilă extrajudiciară.
Reglementarea profesională a activităţii de expertiză contabilă are drept obiectiv crearea unui
cadru care să asigure buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili ce desfăşoară astfel de misiuni.

1
2
3
 4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?

S2) Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili, precum şi
modul de efectuare a expertizelor contabile , îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de
procedură civilă şi penală şi în Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză
tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi nu reglementează expertiza contabilă în mod explicit,
conţin reglementări opozabile expertizei în general.
Codul de procedură civilă prevede că atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt
instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din
oficiu, unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe
şi termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea
expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. La
efectuarea expertizei contabile judiciare pot participa şi experţi desemnaţi de părţi, dacă prin lege nu
se dispune altfel. Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie să
fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în
celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în
şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului. Experţilor contabili le sunt opozabile toate dispoziţiile
privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc sunt deopotrivă
aplicabile experţilor. Mărturia se va scrie de grefier, după dictarea preşedintelui sau a judecătorului
delegat, şi va fi semnată pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei de judecător, grefier şi martor, după ce
acesta a luat cunoştinţă de cuprins. Dacă martorul nu voieşte sau nu poate să semneze, se face
vorbire despre aceasta. Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie
încuviinţate şi semnate de judecător, de grefier şi martor, sub pedeapsă de a nu fi ţinute în seamă.
Locurile nescrise din declaraţie trebuie împlinite cu linii, astfel încât să nu se poată adăuga nimic.
Dacă din cercetare reiese bănuieli puternice de mărturie mincinoasă sau de mituire de martor, instanţa
va încheia proces-verbal şi va trimite pe martor în faţa autorităţilor penale. Expertul martor poate cere
să i se plătească cheltuielile de drum şi să fie despăgubit după starea sau îndeletnicirea sa şi potrivit
cu depărtarea domiciliului şi timpul pierdut. Încheierea instanţei este executorie. În situaţia în care
expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui. Atunci când experţii contabili pot să-
şi dea de îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-un proces-
verbal. Dacă este nevoie însă de o expertizare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea
părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele când începe şi
continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului. Părţile sunt obligate să dea
expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. În situaţia în care sunt numiţi mai mulţi experţi
cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia. Experţii sunt datori să se
înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la
despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie. Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza
făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută
motivat la primul termen după depunerea lucrării. Experţii care cer sau primesc mai mult decât plata
statornicită se pedepsesc pentru luare de mită. La cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare,
instanţa poate dispune majorarea onorariului prin încheiere executorie dată cu citarea părţilor. Dacă
expertiza se face de o altă instanţă prin delegaţie, numirea experţilor şi statornicirea plăţii ce li se
cuvine va putea fi lăsa în sarcina acestei instanţe.
Codul de procedură penală prevede că atunci când pentru lămurirea unor fapte sau
împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoştinţele unui expert, organul de
urmărire penală ori instanţa de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.
Expertul este numit de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în materie penală.
Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea
expertizei. După efectuarea expertizei, expertul întocmeşte un raport scris. Când sunt mai mulţi experţi
se întocmeşte un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt
consemnate în cuprinsul raportului sau într-o anexă. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile
dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de procedură
penală sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de
stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative , după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la
pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.
Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire penală sau la
instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiză cuprinde:
a) partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a
dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele şi prenumele
expertului, data şi locul unde a fost efectuată, data întocmirii raportului de expertiză, obiectul acesteia
şi întrebările la care expertul urma să răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată şi
dacă părţile care au participat la aceasta au dat explicaţii în cursul expertizei;
b) descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile părţilor,
precum şi analiza acestor obiecţii ori explicaţii în lumina celor constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului asupra obiectului
expertizei.
 Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că
expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către acelaşi
expert, fie de către altul. De asemenea, când se socoteşte necesar, se cer expertului lămuriri
suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicaţii verbale asupra raportului de
expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispoziţiilor privitoare la ascultarea
martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli cu privire la
exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.
Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi
extrajudiciară prevede că salariaţii numiţi experţi judiciari beneficiază, la unităţile la care sunt
încadraţi, de timpul necesar pentru efectuarea expertizelor tehnice judiciare ce le-au fost încredinţate.
În perioada în care nu prestează muncă în calitate de salariat, datorită efectuării expertizei tehnice
judiciare încredinţate, expertul judiciar nu primeşte salariu; el îşi păstrează însă în această perioadă
celelalte drepturi conferite de calitatea de salariat. Ordonanţa reglementează de asemenea Regulile
procedurale privind expertiza tehnică judiciară, opozabile şi expertizei contabile judiciare, în
concordanţă cu prevederile Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală. În cazul în
care pentru efectuarea expertizei dispuse expertul trebuie să se deplaseze în altă localitate decât cea
în care domiciliază, acesta are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, de cazare şi la plata
diurnei potrivit dispoziţiilor care reglementează aceste drepturi pentru salariaţii din instituţiile publice.
Suma stabilită drept onorariu provizoriu şi avansul pentru cheltuielile de deplasare, atunci când este
cazul, se depun, în termen de 5 zile de la numirea expertului, de partea la cererea căreia s-a
încuviinţat efectuarea expertizei, în contul special al biroului local pentru expertize judiciare tehnice şi
contabile, deschis în acest scop. Raportul de expertiză însoţit de nota de evaluare a onorariului,
împreună cu decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurnă sau al altor cheltuieli necesare pentru
efectuarea expertizei, dacă este cazul, se depun la biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi
contabile, în vederea trimiterii la organul care a dispus efectuarea expertizei. Onorariul definitiv pentru
expertiza tehnică judiciară se stabileşte de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcţie de
complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus şi de gradul profesional ori ştiinţific al expertului sau
al specialistului. Plata onorariului şi decontarea altor cheltuieli, atunci când este cazul, cuvenite
expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi
contabile.

5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele

contabile.

- independenţa expertului contabil;

- competenţa expertului contabil;
- calitatea expertizelor contabile;
- secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;
- acceptarea expertizelor contabile;
- responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

6. Comentaţi norma de comportament profesional ” acceptarea expertizelor contabile”, specifică

misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi

refuzate decât dacă există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi
analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţă
şi competenţă.
COMENTARII
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice,
religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă
ştiinţifică.
Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de
martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care
rezultă că este interesat sub orice formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea
cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă” următoarele
situaţii în care s-ar putea găsi expertul contabil:
(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces,
s-a pronunţat asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor
tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii;
(ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă
judecăţii, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular,
expertul contabil care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în
incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă
şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
 Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să comunice
organului care l-a numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate în normele 3511 şi
3512.
Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

7. Comentaţi norma de comportament profesional ” independenţa expertului contabil”, specifică

misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului.
Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă
de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă
sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.
COMENTARII
Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi
înscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără
autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea
unei expertize contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.
3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din
oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau
solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
3511.3. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din
obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare
prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi
cu cele privind judecătorii.
3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic
naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le
aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.
3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de
independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă” care va însoţi lucrarea depusă pentru
auditul de calitate la Corp.
3511.7. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

8. Comentaţi norma de comportament profesional ” calitatea expertizelor contabile”, specifică

misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care
le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în
interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de
calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au
solicitat.
COMENTARII
3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul
contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil
trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau
trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.
3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea
lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză
contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui
contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea
ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle
de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile.
Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de
prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are
posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific,
respective de mai bună calitate.
3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al
calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o
documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.
3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul
de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
3513.5. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

9. Comentaţi norma de comportament profesional ” resposabilitatea efectuării expertizelor

contabile”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor

contabile judiciare este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare, prin contract.
COMENTARII
 3516.1. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de depunerea unui
jurământ adecvat confesiunii religioase a expertului(ţilor) contabil(i), după cum urmează:
(i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune, cu mâna pe cruce
sau pe Biblie, jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic
din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.
(ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune jurământul: Jur pe onoare şi
pe conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.
(iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu depune
(depun) jurământ va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce
ştiu.
3516.2. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea
martorilor care lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului(ţilor) contabil(i) numit(ţi) pentru
efectuarea expertizelor contabile judiciare. Dacă expertul(ţii) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea
expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează la citarea organelor în drept care l-a (i-a) numit,
acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui (lor).
3516.3. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte din
contractul încheiat între expertul(ţii) contabil(i) şi client.

10. Comentaţi norma de comportament profesional ” competenţa expertului contabil”, specifică

misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată.

Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la
care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea
continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă.
COMENTARII
3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi
tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile
trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în
domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru
al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire
la pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.
3512.2. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

11. Comentaţi norma de comportament profesional ” secretul profesional şi confedinţialitatea

expertului contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a

avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se
abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest
scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.
COMENTARII
3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai
mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o
legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus
expertiza contabilă judiciară.
3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară
trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a
concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul
său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei
interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se
abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de
lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate
fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep
şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura
cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de
instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în
contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
3514.4. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi
confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?

Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil

Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a
unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o
autorizaţie specifică , cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională
de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau
de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei, expertul
contabil , asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este un considerat “un confident în
societate”.
Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil trebuie
să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat
cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile , abţinându-se de la divulgarea lor către terţi, cu
excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau
profesională în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :
- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o
legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care a dispus
expertiza contabilă.
- Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor
sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul
în drept care a dispus expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de
lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi
făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se
continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele de natură penală expertul contabil poate lua legătura
cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în
condiţiile stabilite de aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu
părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai
înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public; faptele ce se
subordonează secretului profesional au o arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind
clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să
confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea
secretului profesional este caracteristica esenţială a profesiilor exercitate în mod independent,
organizate şi responsabile , expertul contabil aflându-se alături de avocaţi, medici, notari, printre
confidenţii societăţii. Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi
asociate acestora sunt mult mai numeroşi , iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în
gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se dezvăluie
necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare – decât în cazurile
prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.
În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie să se conformeze
necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de
procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului
profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile
judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i
se cere. Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului contabil , în special cel
numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraţiile martorilor, de exemplu ).
În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat să
solicite organului abilitat , dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin
consultare la sediul părţii. Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză
contabilă, documente probante în favoarea vreunei părţi procesuale.

13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi
confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile
extrajudiciare?

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a

avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină
de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă
are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.
În cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie să se
conformeze doar normelor profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte secretul şi confidenţialitatea în
expertiza contabilă. Fiind expertize contabile amiabile, procedurile privind accesul la informaţiile contabile
nu sunt nici restricţionate, şi nici formalizate. Totuşi, este recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind
documentarea şi prezentarea concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare să fie stabilite prin
”contractul” intervenit în cadrul unor astfel de misiuni.

14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale) dintre doi sau
mai mulţi experşi contabili numiţi de organele în drept să efectueze o expertiză judiciară în
aceeaşi cauză?
15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea
sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci

si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera
la:
- integritate
- obiectivitate
- independenta
- secretul profesional
- respectarea normelor tehnice si profesionale
- competenta profesionala
- comportarea deontologica
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii
deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

16. Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate” înscrisă pe sigla (logoul) CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor

membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi
îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala,
singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi
fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa
se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra
valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de
gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea
profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

17. Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla un expert contabil.
Exemplificaţi şi explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se poate afla într-o relaţie
de independenţă relativă.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei
opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa
actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu
poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest
lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza
publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.

Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã
judecata profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentä:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea
profesionistului contabil;
— este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibilä cu orice alta activitate curentä.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile
profesionistului contabil.

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?

Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizabile în rezolvarea unor cauze care necesită
cunoştinţe de strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi
de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui process penal, se numesc
expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.
Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către
persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi,
în Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România (CECCAR).

19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.

Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi

exigente ca si redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum
sunt:
a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si
Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l
efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara,
acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal
paragraf al raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele
de identificare ale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o
reprezinta
b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze
numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social
etc)
c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat
pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie
facuta concis, cu claritate si fara detalii inutile
d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost
formulate in contractul de prestari servicii
e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile
extrajudiciare
f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei
contabile extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului
documentar, lucru nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciare
g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca
expertul contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi
obiective, alte evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare,
expertii nu au la dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in
care expertul contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei
contabile.
h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul
de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara
i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale
raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel
ca in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale
expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care
spre deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi
uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de
instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui process
penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.

 Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt:
a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera
necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata
b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico financiara
cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele
cercetate si anchetate sau judecate
c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele
judiciare
d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile
necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare
e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri
f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea
convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii
g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de
instrumentare şi de judecată ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui process
penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective

precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii
expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor
penale: Poliţie şi Parchet.
b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile
judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor,
implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de
asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau
juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă
a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare
folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri,
organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile
extrajudiciare.

22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:

I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.

23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost solicitate?

După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de
procedură penală; alte legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate
privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces
justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru
solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru
rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului obiectiv/principalelor

obiective stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei?

După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică

în:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate
litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare
solicitate de cătreclienţi.

25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:
- civile;
- penale;
- extrajudiciare.

26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale?

27. Contractarea expertizei contabile.

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile

contractate trebuie programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura, calendarul şi
întinderea lucrărilor
necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
3522.1. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru
luare de mită (art. 213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este „leit-motivul” pentru care expertizele
contabile, indiferent de natura lor (judiciară sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre
elementele fundamentale ale contractului fiind mărimea onorariului.
3522.2. Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare
penală (în dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea
părţilor, ţin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
3522.3. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul şi
întinderea lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului iniţial, experţii
contabili
sunt îndreptăţiţi să ceară majorarea onorariului iniţial. În cazul expertizelor contabile judiciare
majorarea onorariului se face de către organul în drept care a dispus efectuarea expertizei. În cazul
expertizelor contabile extrajudiciare majorarea onorariului se face prin act adiţional la contractul
iniţial.
3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele convenite şi
acceptate prin contract. Pentru încadrarea în aceste termene este necesar să se elaboreze un
program de lucru în care să se precizeze, alături de obiectivele expertizei contabile, un calendar şi
un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componentă în parte. Dacă este necesar,
programul de lucru poate fi modificat în timpul realizării expertizelor contabile.

28. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei expertize?
Motivaţi.

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu, cât şi
recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de organul în drept să dispună administrarea
probei cu expertiza contabilă.
COMENTARII
3521.1. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă
este Codul de procedură civilă. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind
efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de
comportament professional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
3521.2. Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi
contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de
şedinţă, care trebuie să cuprindă:
(i) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în
proces;
(ii) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie
să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc
şi fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra
încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii;
 (iii) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că
raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de
termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile
judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat
(prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar
pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
(iv) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă
expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare
consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite
instanţei mărirea acestuia.
3521.3. În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului contabil sau experţilor
contabili numit(ţi) referitoare la subpunctele (ii), (iii), (iv), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să refuze
efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional a
expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi).
3521.4. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu
prevederile Codului de procedură penală. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa
de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt
chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie
să răspundă expertul contabil
şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea
sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a câte
unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural,
dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de organul de
urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru
numirea experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la Norma nr. 3521.2 este şi rămâne
pertinent.)
3521.5. Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale
speciale, experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces trebuie să se
conformeze reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare
şi numirea experţilor contabili.

29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să dispună
efectuarea expertizei.

Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepţia cazurilor de

recuzare sau a existenţei circumstanţelor care generează situaţii de incompatibilitate.

30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare.

În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei probelor, expertiza

contabilă nefiind acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa de convingere a raportului de
expertiză contabilă este teoretic egală cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza
contabilă nu are forţă probantă absolută, ponderea sa fiind egală cu a oricărui alt mijloc de probă.
Eficienţa raportului de expertiză contabilă ca mijloc de probă cu fundamentare ştiinţifică , este
determinată de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În evaluarea calităţii unei lucrări de expertiză
contabilă, organul judiciar poate avea în vedere anumite criterii, cum ar fi corelaţia cu alte probe. Este
posibil însă, ca un raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa
contabilităţii şi pe baza unor raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de
probă dominantă în judecarea unei cauze, chiar şi în condiţiile în care nu concordă întrutotul ce alte
probe. Finalitatea actului de evaluare a calităţii şi modului de valorificare a raportului de expertiză
contabilă judiciară revine organului care a dispus efectuarea expertizei, întrucât acesta răspunde de
hotărârea care se pronunţă pe baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile în
activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil,
uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să
se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea
oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare
a expertizei contabile.

31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi
expertiza considerată de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare probantă
preferenţială?
 32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la
expertizele contabile?

Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre expertii
contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor. In cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor
sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de
expertiza contabila extrajudiciara.

33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile.

Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se limitează

strict la ceea ce este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate
expertului(ţilor) contabil(i) de către organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin
Încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau ordonanţă a organului de urmărire şi cercetare penală
(în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciară.
COMENTARII
3524.1. În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze
materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa şi
condiţia necesare întocmirii unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe
documente justificative şi evidenţieri contabile, şi nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale
martorilor.
3524.2. Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă expertiza contabilă
vizează constatările consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altă natură, efectuate de
organe abilitate, expertul contabil trebuie să studieze actele de control cel puţin sub aspectele
conţinutului şi întinderii controlului, precum şi al modului de stabilire a răspunderilor persoanelor
implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în aceeaşi cauză, ajungându-se la
concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze fiecare act de control în parte, arătând
fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţă de aceste concluzii.
3524.3. În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite faţă de
organul de control este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate aspectele pe care le
implică efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului de control
nu îl obligă pe expertul contabil să ajungă la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor
diferite, care trebuie inserată în raportul de expertiză contabilă.
3524.4. Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să îl studieze expertul contabil în cazul
expertizelor judiciare se compune din:
(i) dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;
(ii) documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor implicate în
procesul justiţiar sau în arhivele terţelor persoane care au vreo legătură cu obiectivele expertizate;
(iii) procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia acestora,
cât şi în posesia persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo legătură cu obiectivele
expertizate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul
contabil are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului penal numai cu încuviinţarea organului
de urmărire penală sau a instanţei de judecată cărora expertul contabil este abilitat să le ceară
lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările cauzei.
3524.5. Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării,
expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii
suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru
expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le
analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul de expertiză
contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate.
Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da
explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de
urmărire penală sau de instanţa de judecată.
3524.6. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul
contabil de la părţile care îl au în păstrare.

34. Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte documentarea
expertizelor contabile?

Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile,

trebuie să cuprindă, după caz:
 (i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi cercetare
penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile
extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică
îndeplinirea misiunii;
(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de
expertiză contabilă solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei
contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării
expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale,
necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi
decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.
35. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare
la delegarea lucrărilor de expertiză contabilă.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii
contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări
asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor
raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la
recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un
organ în drept să dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă
sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat
o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau
societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu
privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare.
Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză contabilă, revine
integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiză
contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA
LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.

36. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare
la supravegherea lucrărilor de expertiză contabilă.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii
contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări
asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor
raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la
recomandarea părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un
organ în drept să dispună proba cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă
sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a
nominalizat o persoană juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi
nici în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu
cabinete sau societăţi de expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar
clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre
executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de expertiză
contabilă, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea
de expertiză contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA ŞI
SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.

37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să
efectueze o expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:

- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are
dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de
cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil
 trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative
si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau
neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in
dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile
stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile
care il au in pastrare.

38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi primite de la părţile
interesate în expertiză constituie material documentar? Motivaţi.

Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării,

expertul contabil este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii
suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în scris şi nu constituie material documentar pentru
expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în vedere explicaţiile părţilor, dar
trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionând în raportul
de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate.
Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da
explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de
urmărire penală sau de instanţa de judecată.

39. Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscînd următorii
termeni de referinţă:
- Părţile:
 Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr.1000, înscris în
Tabloul experţilor contabili la Secţiunea I, poziţia 100, domiciliat în Iaşi, str.
Primăverii nr.2, jud. Iaşi;
 Beneficiar: S.C. Dunărea S.A., cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei nr.3, jud.
Iaşi, reprezentată prin manager Ion Ion.
- Obligaţia beneficiarului: Să pună la dispoziţia expertului contabil documentele a),b),c).
- Obligaţia prestatorului de servicii: Să formuleze concluzii pentru obiectivul „X”.
- Valoarea contractului: 5.000 lei.
- Data depunerii Raportului de expertiză: 30.06.2010.
- Plata: Se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la semnarea contractului,
iar restulpînă la data de 05.07.2010.
- Data încheierii contractului: 15.03.2010.

CONTRACT
Incheiat intre:
Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii nr. 2, jud.
Iasi, inscris in Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit PRESTATOR si,
SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata prin manager
Ion Ion, denumita BENEFICIAR,
s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.
Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze
concluzii(raspunsuri) la urmatorul obiectiv:
Obiectivul X
Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia prestatorului
urmatoarele materiale documentare:
documentele a) , b) si c)
Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA
EXTRAJUDICIARA in conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele
contabile; acesta va fi depus la sediul beneficiarului pana la data de 30.06.2010
Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa
plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea
contractului si rstul de 4000 lei pana la data de 05.07.2010.
Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale partile se obliga
sa asigure confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu ocazia executarii prestatiei
care face obiectul prezentului contract.
Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data semnarii si se
completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie.
Iasi, 15.03.2010

Prestator, Beneficiar,

40. Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă extrajudiciară poate juca un rol
decisiv.
 41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi expertiza
judiciară există lucrări de expertiză efectuate anterior.

În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea sau nu de

alte expertize contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai efectuat expertize contabile ăn
aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări) similare şi/sau corelative, atunci expertul contabil trebuie să-şi
motiveze concluziile (răspunsurile) şi vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult
dacă concluziile expertizelor contabile consecutive sunt diferite şi/sau contradictorii, în spiritul
colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil ca experţii contabili implicaţi să se întâlnească
pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesională a aceluiaşi
material documentar ar trebui să conducă la concluzii relativ similare, eventual doar nuanţate.

42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia refuzului
efectuării expertizei contabile judiciare de către expertul contabil.

Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie, neputând fi
refuzată decât pentru motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune
înlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea în termenul fixat, ori refuzul de a
da lămuririle cerute se sancţionează cu amendă judiciară.

43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate
decât dacă există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi
analizeze posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de independenţă,
competenţă şi incompatibilitate.
COMENTARII
3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice,
religioase, politice sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă
ştiinţifică.
3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de
martor având întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care
rezultă că este interesat sub orice formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea cauzei într-
un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă», următoarele situaţii în
care s-ar putea găsi expertul contabil:
I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a
pronunţat asupra unor aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-
operative sau la elaborarea situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii.
II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii,
deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil
care a efectuat o expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu
calitatea de expert numit din oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate
accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară.

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este
Codul de procedură civilă, Art. 201-214. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor
privind
efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de
comportament professional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
ART. 201
(1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea
unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere
punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art.
209.
 (2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de
specialitate.
(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea
oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori
specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta
publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.
(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu
amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute
la alin. 2 si 3.
(5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin
lege nu se dispune altfel.
ART. 202
(1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere
la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza,
cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.
(2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
ART. 203
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 204
(1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista
la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
ART. 205
(1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt
deopotriva aplicabile expertilor.
(2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 206
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 207
Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece
intr-un proces verbal, intocmit potrivit art. 198.
ART. 208
(1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa
citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe
si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
ART. 209
(1) Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru
judecata.
(2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 210
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a
fiecaruia.
ART. 211
Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz
in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.
ART. 212
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua
expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
ART. 213
(1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de
mita.
(2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin
incheiere executorie data cu citarea partilor.
ART. 214
Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se
cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.
ART. 235 – Codul de Procedura Civila
(1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea
unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt
drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu
de administrat in viitor.
 45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzând experţii contabili pe
specializări”, care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să
dispună efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea experţilor?

1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual "Lista experţilor contabili
pe specializări" în două exemplare.
Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, până la data de 20
februarie a fiecărui an.
2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la toţi experţii contabili
înscrişi în Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi disponibilitatea de a efectua expertize
contabile judiciare, completarea şi depunerea "Fişei de opţiuni" potrivit Modelului nr.2 anexat, până la
data de 15 februarie a fiecărui an.
3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni" prezentate de
către experţii contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa acestora în specializările
pentru care au optat şi a lua sau propune măsuri în consecinţă, după caz.
În "Lista experţilor contabili pe specializări" prevăzută la pct.1 din prezenta procedură, vor fi înscrişi
numai experţii contabili care şi-au exprimat disponibilitatea şi îndeplinesc condiţiile de exercitare a
profesiei, în concordanţă cu principiul privind competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic
naţional al profesioniştilor contabili.
4. "Lista experţilor contabili pe specializări" va fi actualizată în cursul anului în caz de suspendare sau
interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară, mutarea domiciliului în alt judeţ,
obţinerea calităţii de expert contabil şi înscrierea în Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului
contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după
caz.
5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări " şi a "Modificări la lista experţilor contabili pe
specializări" se prezintă exemplificativ în anexele la prezenta procedură.
6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele experţilor contabili pe
specializări" de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau propune măsuri de rectificare, după caz, după
care le prezintă conducerii Corpului în vederea comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor
Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, până la data de 15 martie a fiecărui an.
Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări" primite de la filialele Corpului se
comunică, după aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii
Conexe, în termen de 5 zile de la primirea modificărilor transmise de filiale.

46. Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii contabili, calităţi care sunt
evidenţiate şi pe sigla CECCAR?

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor

membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi
îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala,
singurele capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi
fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa
se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra
valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de
gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea
profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua expertize
contabile?

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert
contabil, in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili,
actualizat anual de catre CECCAR

48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către
organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre
judecare.
 Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei
forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau
bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al
executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale,
care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in
contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate
pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca
majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si
extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea
inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda
apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de
control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a
evidentelor contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură.

 În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de abţinere, el
poate fi recuzat (art.50 şi 51 din codul de procedură civilă).
 Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există la această
dată; în celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul (art.204 din Codul de procedură
civilă).
Art. 204- c.pr.civ.
(1) Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei exista la
această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.
Norme:
Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri determinate,
expertului sau experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi
motive ca şi judecătorii.
Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta
publica cu citarea partilor si a expertului.Expertul contabil poate fi recuzat :
- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand
este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad
inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului
uneia din aceste persoane;
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad
inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu
aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea
recuzarii;
- daca este tutore, curator al uneia din parti;
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una
din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să
dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

În contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:

- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este
sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
 - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad
inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care
se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani
inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre
parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze
o expertiză contabilă într-o cauză penală , în situaţia în care după ce a fost convocat de organul
de urmărire penală în vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul acestuia să
consulte dosarul cauzei a constatat că una dintre părţi îi este vecin, iar soţiile lor se află în
duşmănie.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata
că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există
duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi,
soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului
care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la
procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de
abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului
de incompatibilitate.

52. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze
o expertiză contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost
înştiinţat despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a
consultat dosarul cauzei a constatat că a mai efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi
cauză la o instanţă inferioară.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va

constata că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 7.
„dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat
în susţinerea primei soluţii.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz,
presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce
persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

53. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze
o expertiză contabilă într-o cauză civilă,, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre
numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei
a constatat că este în litigiu cu una dintre părţi, aceasta depunând la o instanţă judecătorească o
cerere de chemare în judecată în care expertul are calitatea procesuală de pârât.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata
că se află într-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 5 „ daca intre
aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii” .
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz,
presedintelui instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce
persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză
contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în
incompatibilitate cu una dintre părţi?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce
formă?

Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în incompatibilitate cu

una din părţi are obligaţia să declare preşedintelui instanţei de judecată sau procurorului care
supravegheaza cercetarea penală sau procurorului ierarhic superior, că se abţine de la efectuarea
expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere
se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.
 În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la
efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de
îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.
Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie
motivul recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă
motivul există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de
recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică cu citarea părţilor şi a expertului.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului
care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de
recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte
necesar, şi părţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-
a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac

55. Ce se înţelege prin „abţinerea” unui expert contabil numit să efectueze o expertiză judiciară într-
o cauză?Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?

Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată
că se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei
contabile se comunică preşedintelui instanţei .Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul
contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la
efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de
îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului
care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de
recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte
necesar, şipărţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-
a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt
similare cu cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot,
ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv,
sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se
judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani
inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti,
sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză
contabilă judiciară care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în
incompatibilitate cu una dintre părţi(este duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)?Cui
sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata
că se află într-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există
duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi,
soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului
care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la
procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat
cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

57. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în cazul în care au săvârşit
una din faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag sancţiuni disciplinare.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor autorizaţi), în raport cu
gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarelw:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil
autorizat) pe o perioadă de timp de la trei luni la un an;
 - interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil
autorizat).
Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul
de organizare şi funcţionare.

58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate de Comisiile
de disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR.
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi
Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale
Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului
referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele
emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris
încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care
îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute
în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile
anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau
administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele
privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la
adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor
pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de
consecinţele acesteia.

59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdiţtia/suspendarea dreptului de exercitare a

profesiei de expert contabil

Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de

expert contabil
- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de
Regulament, în cursul unui an calendaristic.
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de expert
contabil:
- Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul
de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale;
- Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea
profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material;
- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea
profesiei.

60. Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile

Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili,

in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii
elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:
Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau
alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a
indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face
un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12
luni si interzicerea unor drepturi
Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care, intr-o
cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii
mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat
Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani
 Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte
sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau
executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea
infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate
fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele
constitutive ale respectivelor infractiuni

61. Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabile

Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil,
potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-
a ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si
cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In
acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii
juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin
incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in
limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca
pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala
sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea
misiunii sale.

62. Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza
penală.

In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:

- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)
- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din
situatiile de incompatibilitate sau de recuzare
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala
sau instanta de judecata
- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.

63. Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale,
conform prevederilor legale.

Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:

- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la
parti
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din
parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata
onorariului pentru munca depusa.

64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii

profesionale.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar,

administrativ, civil, penal, după caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în vedere
următoarele:
- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;
- fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi se
sancţionează chiar dacă este săvârşită fără intenţie.

65. Expertul recomandat de parte.

Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize, aşa cum reiese din
prevederea art.118 alin.3 Cod procedură penală, potrivit căreia „fiecare dintre părţi are dreptul să ceară
ca un expert recomandat să participe la efectuarea expertizei”, prevedere care oferă mai multe garanţii
pentru părţi. Această prevedere se completează cu disp.art.120 Cod procedură penală, potrivit căreia :
„părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea li a câte unui expert recomandat de
fiecare din ele, care să participe la efectuarea expertizei.”

66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client să
înlocuiască un alt liber-profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract
încheiat în acord cu prevederile legale?

În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-
profesionist contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condiţiile în care:
- a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a obţinut
de la caesta informaţiile necesare privind activităţile clientului;
- s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorinţa
clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi
insistenţele predecesorului de a aduce la lumină adevărul, de a respecta şi cere
respectarea legilor şi reglementărilor în activităţile respective;
- a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor, când
acestea rezultă clar dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că executarea efectivă şi
corectă a lucrărilor nu este contestată de client;
- se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor;
- asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului predecesor.
Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor
contractate din cauza neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform prevederilor contractului sau
din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

67. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-o cauză
penală în care sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instanţă, mai mulţi experţi?

Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au un punct de vedere
diferit au obligativitatea întocmirii dacă e cazul fiecare a unui raport de expertiză cu respectarea tuturor
condiţiilor de formă şi fond impuse
Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de expertiză
contabilă.
Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul
raportului de expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia (art.122 din Codul de procedură penală;
norma profesională nr.3531).
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-
un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie
să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie
motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

68. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca sau poate
lua legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie?

În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile,
informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar
trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se
abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel,
în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât
după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă
lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai
cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În
toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate
în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

69. Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste expertul
contabil si ce elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune
efectuarea expertizei contabile?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza.
Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se
poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili,
pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care
trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă.
Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se
solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a
faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul
de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată.
Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de
către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite
instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de
calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă
expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul
stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi,
referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare.
Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile
Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa
de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate
părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă
expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere
modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a
câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural,
dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de
urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea
experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la 3521.2 este şi rămâne pertinent).
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale,
experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze
reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea
experţilor contabili.

70. Convocarea părţilor ăn cauze civile.

71. Convocarea părţilor ăn cauze civile

72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele.

Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea
exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru
organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la
expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare
daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
 Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5
zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza
de verificare a filialei CECCAR.

73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele.

Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea
exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru
organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la
expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare
daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la
termenul prevazut in contract.

74. Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii
subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu
este sacrificată calitatea sa şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict
interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

75. Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru
activitatea desfăşurată?

Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind
stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor
cuvenite expertilor contabili si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu

provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de
judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul
Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de
judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina
partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de
complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare,
cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere
expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.
Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele
incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta
modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr
fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.
De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de
recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de expertiză extrajudiciară?Comentaţi.

Calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară se sancţionează prin

anulare de către organele care au dispus-o, evitându-se astfel consecinţe de natura jurisprudenţei .
Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciată de către Organul de cercetare abilitat, acesta
fiind sigurul în măsură să sancţioneze neconformitatea, prin anularea lucrării de expertiză contabilă şi
dispunerea alteia.

78. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze civile. Cine
dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea
expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei
privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la
efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi
recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea
probei cu expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili,
pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care
trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă.
Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se
solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a
faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul
de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată.
Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de
către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite
instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de
calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă
expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul
stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili
numiţi, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile
judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili
numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale,
experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze
reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea
experţilor contabili.

79. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze penale. Cine
dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea
expertizei contabile judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei
privind numirea în cauza respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la
efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi
recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea
probei cu expertiza contabilă.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile
Codului de procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa
de judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate
părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă
expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere
modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară numirea şi a
câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă
emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de
şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă.
Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se
solicita expertului contabil sau experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a
faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că
raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de
judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este
considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi
să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize contabile
judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă
expertul sau experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul
stabilit de instanţă neremu-neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi,
referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare.
Acest refuz este o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale,
experţii contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze
reglementărilor procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea
experţilor contabili.

80. Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze civile cu
privire la numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize judiciare?

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili,
pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care
trebuie să cuprindă:
1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în
proces;
2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie
să răspundă. Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi
fără a se solicita expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor
legale ale faptelor supuse judecăţii;
3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că
raportul de expertiză contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul
de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este
considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei)
este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei
expertize contabile judiciare de calitate;
4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie.
Dacă expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare
consideră onorariul stabilit de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite
instanţei mărirea acestuia.

81. Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine dispune ceasta, în ce situaţie se
dispune, drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată).

Art. 212- c.pr.civ.

(1) Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei
sau o nouă expertiză.
(2) Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.
Norme:
Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus expertiza, de regulă de
acelaşi expert care a participat la lucrările expertizei propriu –zise, dar pentru efectuarea acestui
supliment instanţa competentă poate desemna un alt expert.
Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte obiective
suplimentare sau atunci când expertul a omis să răspundă, a dat răspunsuri incomplete sau dacă
după efectuarea expertizei au apărut împrejurări care pot determina modificarea opiniei iniţiale a
expertului.
O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii nemulţumite sau din
oficiu, şi se efectuează de un alt expert decât cel care a întocmit raportul de expertiză iniţial. În cazul
expertizei contrare se numesc, de regulă, trei experţi.
Codul de procedura penala:
Art. 124.
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca
expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi
expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se
dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz,
ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza
criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
Codul de procedura penala:
Art. 125.
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea
concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
 Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor
acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul
care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este
corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul
abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.
Formele de completare a expertizei contabile sunt:
a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus
efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a expertului contabil
în calitatea sa de specialist, cu privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor
este.
b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor, fie datorită
necesităţii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi
depunerii raportului de expertiză contabilă.
c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat , la cererea părţilor sau din
oficiu pentru stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se constată că expertiza nu este
completă. Completarea din oficiu contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi
caracterizarea situaţiilor cercetate, stabilind o relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea
obiectivă. Pentru părţile implicate în proces, completarea constituie o garanţie procesuală în stabilirea
adevărului pe cale juridică. Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor prin care se
dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiză contabilă:
a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.
b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante.
c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale.
d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.
e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.
f. Etc.
Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către acelaşi
expert sau de către altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile, limitată însă la
obiectivele adăugate sau neclarificate.

82. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în situaţia în
care organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi
experţi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor?
Cine stabileşte onorariul acestora?

83. Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte?
Care sunt drepturile şi obligaţiile acestora?

Art. 120: Codul de Procedura Penala

(3) Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat
de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
 84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă îin cauze civile şi penale

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori

instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale
cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se
stabilesc dupa cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de
catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin
care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in
doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui
termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre
expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa
raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea
obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor

85. Comentaţi următoarele obiective(întrebări) puse în cazul unei expertize contabile judiciare
dispuse de organul de cercetare penală în care administratorul firmelor A şi B este cercetat
pentru evaziune fiscală privind impozitul pe profit şi TVA datorate bugetului de stat pentru
perioada ianuarie – aprilie 2009:
Obiectivul 1.
Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie – aprilie 2009 pentru împrumuturile
luate de la firmele A si B pot fi incluse în cheltuieli
Obiectivul nr. 2
Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A si B la stabilirea impozitului
ce trebuia vărsat de către învinuitîin perioada ianuarie – aprilie 2009
Obiectivul nr. 3
Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi perioadă
Obiectivul 4
Ce acte normative au fost încalcate de către învinuit în legătură cu operaţiunile contabile
menţionate mai sus?

Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si B in perioada

ianuarie aprilie 2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu cheltuiala, deci formularea obiectivelor
nr. 1 si 2 nu este in masura sa aduca lamuriri suplimentare organului de cercetare penala.
De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca clarificari suplimentare,
deoarece, daca se refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste operatiuni nu sunt in sfera de aplicare a TVA
Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca constatari pe baza
evenimentelor si tranzactiilor reflectate in acte si documente contabile si nu sa faca incadari juridice,
acest atribut fiind in sarcina organului de cercetare penala

86. Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii

separate

De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apara la expertizele contabile dispuse in
procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor. Atat codul de
procedura civila (art. 210) cat si codul de procedura penala(art. 122) reglementeaza modul de exprimare
a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.
Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de
partile din proces.Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti(in
cadrul raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt
expert sau prin semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu
mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integranta din raport), aceasta
trebuie sa fie temienic fundamentata.
Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre
verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza
contabila judiciara.

87. Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente personale” în raportul
de expertiză contabilă judiciară?
 Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un
capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de
obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai
daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.
Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din
oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul
deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul
contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui
capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in beneficiul partii pe care o
reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.
Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara
apartine exclusiv expertului contabil.

88. Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel

calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind
egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa
la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine
organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe
baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia
de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare,
beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a
dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare
a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de
judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de
catre alt expert contabil.

89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este

ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar
neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri,
expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa
efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a
efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei
contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar,
peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un
raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si
Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut
realiza lucrarea de expertiza contabila.

90. Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport de expertiza contabila
judiciara? Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii”din raportul de expertiză
contabilă.

Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole:

Cap. I. Introducere,
Cap. II.Desfasurarea expertizei contabile judiciare si
Cap. III. Concluzii, iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii personale ale expertului
contabil.
In primul capitol sunt identificate urmatoarele: numele expertului contabil, organul care a dispus
efectuarea expertizei, circumstantele care au determinat litigiul in cauza, obiectivele(intrebarile)
expertizei, materialul documentar folosit, perioada de editare a raportului de expertiza si data stabilita
pentru depunerea raportului.
In capitolul II sunt redate in paragrafe disctincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de
solutionare si raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf
distinct cu concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ă) în
maniera în care a fost formulat(ă) în Capitolul II DESFĂ ŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul
prezentului raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele
(întrebările) fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________
La obiectivul nr. n __________________________________
(Se vor relua răspunsurile
din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului considerăm necesar să
facem următoarele precizări:
______________________________________________________
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util beneficiarului
expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV CONSIDERAŢIILE
PERSONALE ALE EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)

91. Detaliaţi elementele de cuprins(paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei contabile”

din raportul de expertiză contabilă.

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiză contabilă

trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile
care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura
materialului documentar, actele şi faptele analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele
de informaţii utilizate, dacă părţile interesate în expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii
pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel
de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora.
Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de
expertiză contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de
expertiză contabilă, iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi
interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se
încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc,
redactat(ă) într-o manieră analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii
documentelor justificative, a reprezentărilor (înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control
(de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizează
evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri deosebite, în care expertul
contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile
legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în
stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar
trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă.
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-
un paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie
să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie
motivată separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia expertului
numit din oficiu.

92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate? Comentaţi.

Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din ierarhia
consacrată a textelor juridice: reglementările proceduale (Codul de procedură civilă şi penală) emană de
la puterea legislativă (Parlament), iar normele profesionale emană de la un organism de
autoreglementare (Corpul Experţilor Contabili şi Contabilior Autorizaţi din România). Totuşi un aspect
trebuie relevat, şi anume: normele profesionale sunt de factură mai recentă decât reglementările
procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice şi profesionale care nu contravine
unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau actualizarea spiritului acesteia să fie aplicată cu
prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea ca , în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale să
se facă trimiteri explicite la normele tehnice şi profesionale emise de Corp.

93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)?

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume, domiciliu,
numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul
dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a
calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in
acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza
contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad
literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene
decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost
efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă?

Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul
contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de
informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie
précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului
asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si
tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea
misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii
nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la
obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In
fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora.
Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza
contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila,
iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al
capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

95. Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar” în cazul unei expertize
judiciare?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:

- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa
ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire
penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil
trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si
contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta
dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale,
partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de
urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la
partile care il au in pastrare.

96. Semnarea raportului de expertiză contabilă.

Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv anexele.

Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.
COMENTARII
3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta,
inclusiv anexele, se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte.
Toate exemplarele parafate şi semnate de expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de
expertiză contabilă originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea
expertizei contabile.
3532.2. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru
organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii)
contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi mai mare
dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită acest lucru.
3532.3. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin
cinci zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă
clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.

97. Anexele raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau
cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă
şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul
raportului de expertiză contabilă.
 Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există
necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să
degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte
elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele
justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.
Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).

98. Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul calităţii
serviciilor contabile.

Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:

a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi
armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de
membru;
d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi
respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.

99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul calităţii
serviciilor contabile.

Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:

a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale
realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;
b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la
cunoştinţă terţilor;
c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;
d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi
instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;
e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme
profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.

100. Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate în activitatea de auditare a
expertizelor contabile?

Auditul de calitate cuprinde:

a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul
acestuia (auditul structural);
b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de
lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);
c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor,
depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de
conformitate.