UNIVERSITATEA ROMÂNO – AMERICANĂ

FACULTATEA DE DREPT – IFR

STUDENT
FELEA ALINA DANIELA
 Cuvânt înainte

Sic itur ad astra – ”Astfel ne înălțăm spre stele”1

Constituția prevede că toți avem obligația de a cunoaște legile țării, însă, 4 ani de
facultate și minim 2 de stagiatură sunt necesari pentru a putea lua cuvântul în fața unei
instanțe. Evoluția avocatului de la statutul de cetățean la cel de avocat pledant aduce pe
diferitele trepte ale progresului drepturi, obligații și responsabilități. Acești pași sunt studentul
la drept, absolventul de drept, stagiarul și în final avocatul. Drumul este lung și plin de
provocări care aduc după sine reușite și nereușite dar cu toate acestea fiecare etapă aduce un
plus de valoare la avocatul ce va oferi asistență juridică la standarde înalte.

1
Virgiliu – cantul IX, versul 641, Eneida

Page 2 of 12
 ASISTENȚA JURIDICĂ

”Dreptatea fără forță este neputincioasă, forța fără dreptate este tiranică” 2

Asistența juridică reprezintă totalitatea activităților efectuate de către apărător cu

scopul final de a apăra interesele fundamentale ale părților aflate în litigii de orice natură ca
parte a unui proces. Altfel spus ”Asistența juridică reprezintă o instituție juridică importantă a
sistemului de drept, care constă în desfășurarea de către apărător a unei activități complexe
ce vizează promovarea și apărarea intereselor legitime ale părților aflate într-un proces”. 3

Cea mai cunoscută și principală formă de asistență juridică este cea de avocat, care, prin
prisma multitudinii de ramuri de drept este împărțită pe diverse specializări cum ar fi: drept
penal, drept comercial, drept civil, etc. După categoria activităților prestate putem împărți
avocații pe 2 mari categorii:

 Avocați de consultanță
 Avocați pledanți

Primii avocați din istorie ar fi oratorii din vechea Atena care au ajuns avocați datorită
faptului că la vremea respectivă oamenii își pledau singuri cauza dar era cazuistica tot mai
frecventă în care se cerea asistența juridică din partea unui prieten 4. Totuși legislația vremii
respective prevedea clar că această muncă era pro bono și ”avocații” nu aveau voie să perceapă
taxe sau onorarii pentru activitățile prestate, chiar dacă în practică situația nu era întocmai.

Avocatura ca și profesie a fost legalizată pe timpul Împăratului Claudius, acesta

impunând și o sumă maximală de 10.000 sesterți5. Pregătirea lor era mai degrabă oratorică și
nu juridică. Mult mai târziu sub imperiul Roman a înflorit o clasă aparte de specialiști numiți
”juris consulti6” pentru care activitatea de drept nu reprezenta o sursă de venit ci un hobby pe
care îl practicau cu plăcere. Ulterior în secolul IV avocații trebuiau să facă parte dintr-un barou

2
Blaise Pascal, despre dreptate
3
Teoria Generală a Dreptului – Dr. Costică Voicu & Dr. Adriana Camelia Voicu, Ed. rev. și actualizată, Universul
Juridic 2013
4
Robert J. Bonner, Lawyers and Litigants in Ancient Athens: The Genesis of the Legal Profession (New York:
Benjamin Blom, 1927), 202.
5
Monedă romană
6
Jurisconsulți

Page 3 of 12
pentru a putea pleda într-o instanță de judecată, barou atașat instanței de judecată, avocatul
neputând practica în afara instanței respective.

În România asistența juridică civilă poate fi gratuită pentru persoanele care nu dispun
de resurse financiare suficiente pentru a-și angaja un apărător în condițiile prevăzute de lege. 7
Pentru persoanele implicate situații de natură penală asistența juridică este gratuită și
obligatorie. În Ungaria există legiferată și asistența judiciară gratuită pentru grupurile
vulnerabile cum ar fi rromii prin Serviciul Rețelei pentru Combaterea Discriminării Rromilor
susținut de către Ministerul Justiției și Ordinii Publice 8.

7
Articolul 6 (1) din ECHR și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE
8
FRA (2011), Accesul la justiție în Europa: o prezentare de ansamblu a provocărilor și oportunităților, p. 50.

Page 4 of 12
 STAGIILE DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ

1. OMUL

”furiosus nullum negotium agere potest, quia non intelligit quaid agit - nebunul nu
poate încheia nici un act juridic deoarece nu înțelege ceea ce face9

Omul ca și specie cu caracter cognitiv are abilitățile și aptitudinile necesare, cu anumite

excepții ce țin de partea medicală și educațională, pentru a se putea reprezenta singur în fața
instanței de judecată. De asemenea trebuie conștientizat faptul că în lipsa studiilor juridice,
necunoașterea legilor țării în care trăim nu ne absolvă de vină.

În ceea ce privește auto-reprezentarea în instanță aceasta este posibilă și în procesele

penale sau în cele civile, excepție făcând situațiile/cazurile în care este impusă în mod expres
reprezentarea asistată în special pentru protejarea drepturilor inculpatului.

Trebuie să știm că atunci când vorbim de autoreprezentare în instanță, indiferent de

calitatea pe care o avem putem emite păreri, expune pledoarii și propune administrare de probe.
Legislația, totuși, nu asigură chiar un proces echitabil pentru că doar părților vătămate li se
asigură dreptul de a pune întrebări martorilor, experților și chiar inculpatului și în faza de
urmărire penală și pe durata procesului10 pe când inculpatul nu are prevăzut acest drept. În cazul
proceselor complexe, asistarea de către un avocat este fortuită și pentru situațiile în care nu se
permite contractarea unui apărător ales, se desemnează un avocat din oficiu11.

La fiecare termen de judecată inculpatul este invitat de către instanță să aibă ultimul
cuvânt dacă dorește să aducă mențiuni la cele discutate. De asemenea OMUL are dreptul să NU
FACĂ DECLARAȚII DACĂ CONSIDERĂ că acestea îi pot fi potrivnice (de a se auto-acuza).

9
https://bogdantodoran.wordpress.com/expresii-juridice-latine/
10
Cod procedură penală, Art. 81, lit. g
11
Avocat desemnat de către Instituții pentru a acorda asistență juridică.

Page 5 of 12
 2. STUDENTUL LA DREPT

”Nullus est liber tam malus ut non aliqua parte prosit –

Nicio carte nu este atât de rea, încât să nu folosească la nimic”12

Lucrurile nu se schimbă prea mult pentru studentul la drept, cele de mai sus rămânând
valabile în orice fază a noastră. Ceea ce are în plus este faptul că deja poate fi angajat în cadrul
unei firme de avocatură, face cercetare, poate pregăti documente juridice dar nu acordă asistență
juridică în instanță sau în afara ei. De asemenea studentul nu își poate asuma nici un fel de
responsabilitate juridică pentru sugestiile oferite.

În practică viața de student se întrepătrunde cu începutul carierei profesionale, în general

în cadrul unei firme de avocatură. Astfel principala îndeletnicire a studentului la drept ar trebui
să fie cercetarea de dosare judiciare cu scopul de a susține activitatea societății dar și pentru a
acumula cat mai multă experiență practică. De asemenea, este de așteptat ca studenții de drept
să își exercite dreptul de a asista la procesele publice aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Aceasta este perioada în care studentul la drept își identifică mentorul/mentorii și pot
începe o relație de colaborare cu acesta/aceștia.

Având în vedere notorietatea profesiei, studentul poate fi rugat să ofere asistență juridică
”prietenilor” însă acesta nu are nici un fel de competență sau drept de a oferi acest lucru.

3. ABSOLVENTUL DE DREPT

”Non scholae sed vitae discimus - Nu învățăm pentru școală, ci pentru viață”13

Conform statisticii examenului de intrare în barou/magistratură/procuratură, 75% din

absolvenții de drept rămân în această categorie. Cunoștințele acumulate și diploma de absolvire
permit încadrarea studentului în profesia de consilier juridic în cadrul unei societății comerciale,
având dreptul de a depune acte în numele acesteia în fața instanței precum și dreptul de a

12
http://www.latin-dictionary.org/Nullus_est_liber_tam_malus_ut_non_aliqua_parte_prosit
13
https://en.wikipedia.org/wiki/Non_scholae_sed_vitae

Page 6 of 12
reprezenta compania în instanță. De asemenea, conform legii absolventul de drept 14
poate
reprezenta soțul/soția sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, în fața oricărei instanțe prin
mandat15.

Pentru a își spori cunoștințele necesare promovării examenul de stagiatură, absolvenții

de drept se pot angaja la consilieri juridici, la companii din domeniul insolvenței sau pot deveni
asistenți la societăți ce activează în domeniul dreptului – societăți de avocatură, cabinete
notariale, executori judecătorești. Experiența acumulata în aceste domenii conexe le va spori
competențele ulterior în practicarea profesiei de avocat.

4. STAGIARUL

”Barba non facit philosofum - Cine are barbă nu înseamnă că este și filosof16”

Să nu credeți că absolvirea unei facultăți de drept te face automat avocat, sub nici o
formă. Ai nevoie de practica necesară care să structureze cei 4 ani de facultate în experiență
profesională. După ce ai dat examenul de licență trebuie să dai examen de admitere la Barou și
să obții minim nota 7 și să nu aveți impresia că este simplu. Numai în anul 2017 din 3092 de
candidați înscriși au promovat doar 524, adică puțin sub 17% procent de promovabilitate17,
procent asemănător cu cel din 2016. Dacă faci parte din acei 17% te poți numi cu succes avocat
stagiar.

Nu ești un avocat deplin dar poți face chestiuni specifice stagiarilor. În orice profesiune
juridică este obligatoriu stagiul de 2 ani de zile, perioadă în care poți studia dosare, poți formula
apeluri și întâmpinări pentru avocatul care te îndrumă. De asemenea poți pune concluzii numai
la Judecătorie și poți reprezenta sau asista, după caz, partea, la organele și instituțiile prevăzute
la Art. 318. ”Mentorul” trebuie să fie avocat definitiv, cu o vechime de cel puțin 6 ani în această
calitate și cu o reputație profesională excepțională.

14
Licențiat
15
Art. 83, alin. 2, Cod Procedură Civilă
16
https://en.wikipedia.org/wiki/Barba_non_facit_philosophum
17
http://www.inppacentral.ro/publicam-rezultate-obtinute-de-candidatii-care-s-au-prezentat-la-examenul-de-
admitere-in-profesia-de-avocat-pentru-dobandirea-calitatii-de-avocat-stagiar-si-pentru-dobandirea-calitatii-de-
avocat-def-4/

18
Legea 51/1995 cu privire la Organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Page 7 of 12
 Avocații stagiari sunt obligați să urmeze cursurile INPPA19. Tot în această perioadă ei
pot urma și cursurile de master dacă doresc. Stagiatura se realizează prin îndrumare și formare
profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află în raporturi
contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei. De asemenea
candidatul participă la conferințe de stagiu organizate de consiliul baroului precum și la alte
forme de pregătire realizate în cadrul instituțiilor agreate de UNBR20.

După finalizarea stagiului urmează un alt examen, examenul de definitivare. De reținut

este faptul că în situația în care un candidat este respins de trei ori în cadrul acestui examen,
candidatul este exclus din profesie21. Conform INPPA în anul 2016 s-au prezentat la examen
429 de candidați din totalul de 435 de avocați stagiari înscriși, fiind declarați admiși 389.

Rigurozitățile acestor examene sunt date de importanța meseriei practicate. Avocatul

definitiv trebuie să își însușească toate elementele necesare respectării și protejării calității
umane și să aibă o conduită profesională neștirbită, astfel încât să asigure asistență juridică în
toate formele pentru care s-a pregătit.

5. Avocatul

”Alea jacta est - Soarta este hotărâtă, zarurile au fost aruncate22”

După absolvirea examenului de definitivat, la înscrierea în barou, avocatul depune în

fața consiliului baroului următorul jurământ: ”Jur să respect și să apăr Constituția și legile
țării, drepturile și libertățile omului și să exercit profesia de avocat cu cinste și demnitate. Așa
să-mi ajute Dumnezeu!”. Acest jurământ poate fi depus și fără formula religioasă, caz în care
se începe cu: ”Jur pe onoare și conștiință!”.

Din legea avocaturii se înțelege că profesia de avocat e liberă însemnând că un avocat

își poate desfășura activitatea în limitele unor cerințe de bun simț și nu absurde, și liberală
întrucât aparține de un ordin profesional.

19
Institutul Național Pentru Pregătirea Avocaților
20
Uniunea Națională a Barourilor din România
21
Art. 18, alin (6), Legea 51/1995, Legea Avocaturii
22
http://webcultura.ro/alea-iacta-est/

Page 8 of 12
 Ca și avocat definitiv ai dreptul să pui concluzii la toate instanțele mai puțin la Înalta
Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, unde, este obligatoriu să ai o vechime
continuă în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare. Conform Deciziei nr. 746/29.06.2013
referitoare la aplicarea corectă a prevederilor art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 și ale
art. 304 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr.
64/03.12.2011:

„a) Sintagma «a pune concluzii» nu se limitează la dezbaterile finale;

b) Sintagma «a pune concluzii» cuprinde orice susținere cu caracter juridic sau

solicitare pe o poate face avocatul înaintea instanței;

c) Nu pot fi incluse în sintagma «a pune concluzii» depunerea de înscrisuri ori alte

cereri, luarea termenului în cunoștință în măsura în care acestea nu comportă susțineri
contradictorii”.

Avocatul se bucură de drepturile profesiei de avocat care includ dar nu se limitează la

confidențialitatea discuțiilor cu clientul și imposibilitatea folosirii acestora de către acuzare.

De asemenea ca și avocat definitiv ești obligat să frecventezi formele de pregătire

continuă organizate de barou și INPPA în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

6. Exercitarea profesiei de avocat în afara țării de origine

"Homo doctus in se semper divitias habet - Omul învățat are întotdeauna averea cu el23"

În practică se poate întâlni situația în care avocatul este chemat să își asiste clientul în
situații petrecute în afara granițelor țării. Aici avem în vedere două situații: cea în care un avocat
străin este chemat să reprezinte un client pe teritoriul României și situația în care un cetățean
român este implicat într-un eveniment în afara României și necesită asistență juridică.

În cazul în care un membru al unui barou din altă țară dorește să își exercite profesia în
România, în vederea recunoașterii diplomelor în România, solicitantul va trebui să susțină, la

23
http://audiolatinproverbs.blogspot.ro/2011/01/homo-doctus-in-se-divitias-semper-habet.html

Page 9 of 12
alegere, un examen de verificare a cunoștințelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul
dreptului românesc. Totodată avocatul străin, care nu a susținut examenul de admitere în barou
nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor de judecată și/sau a celorlalte organe
jurisdicționale și judiciare cu excepția celor de arbitraj internațional.

Pentru a își exercita profesia de avocat în România, străinului (prin străin înțelegem
orice persoană ce nu are cetățenie română sau este apatrid24) i se cere să îndeplinească
următoarele condiții:

1) să fie membru al unui barou din străinătate;

2) să fie licențiat sau doctor în drept;

3) să nu se afle într-unul din cazurile de nedemnitate prevăzute de legea română;

4) să fie apt medical

Avocații provenind din statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic
European pot desfășura în România activități ocazionale constând în reprezentarea drepturilor
și intereselor persoanelor fizice și/sau juridice în justiție sau în fața autorităților publice în
condițiile prevăzute pentru avocații stabiliți în acest stat, fără a fi necesară înscrierea în barou.
Străinii sunt obligați să respecte condițiile și regulile de conduită profesională ale statului
membru de origine, precum și legislația română în vigoare.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, profesia de avocat poate fi

exercitată de către avocați români, ocazional sau permanent în orice stat membru al Uniunii
Europene precum și în statele care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European.
Asistența juridică în afara României este reglementată prin o serie de norme, printre care, putem
numi: Codul Deontologic al Avocaților din Uniunea Europeană aprobat prin Hotărârea
Consiliului UNBR nr. 268/17.06.2017, Directiva 77/249/CEE 22.03.1977 de facilitare a
exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați, Directiva 98/5/CE din
16.02.1998 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a
exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în
care s-a obținut calificarea, Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului
din 07.09.2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, etc. Unul din impedimentele
majore în profesarea meseriei de avocat în afara României este reprezentat de bariera

24
OUG 194/2002, art. 2, lit. a), b)

Page 10 of 12
lingvistică. Apărătorii care emigrează trebuie să cunoască foarte bine engleza juridică datorită
existenței termenilor specifici. Pe teritoriul României cetățenii străini pot fi asistați de avocați
români și au dreptul la un translator pe perioada procesului.

În general, când apar situații cu cetățeni români, ambasada României este informată și
aceasta încearcă să apere drepturile fundamentale ale cetățenilor romani sfătuindu-i și
asigurându-le informațiile necesare pentru contractarea asistenței juridice. De asemenea în afară
existe numeroase organizații care au drept scop informarea și îndrumarea în toate zonele de
natură juridică dar fără a se limita la astea. Un exemplu clar este SOCINRO care pune la
dispoziția cetățenilor români care trăiesc și muncesc în Uniunea Europeană aplicația
intitulată "Servicii romanești în U.E.”

În final putem spune că în fiecare din noi locuiește un mic avocat. Pe tot parcursul vieții
te lovești de o multitudine de situații care te forțează mai mult sau mai puțin să-ți cunoști
drepturile, obligațiile și consecințele nerespectării legii. Atunci când te decizi să aprofundezi
multitudinea de informații conexe trebuie să realizezi că pentru a fi un bun avocat în primul
rând trebuie să uiți tot ceea ce credeai că știai până atunci despre drept. În momentul în care ai
pus piciorul în școală ”cei șapte ani de acasă” de abia se formează în personalitatea ta.

Page 11 of 12
 Bibliografie

Teoria Generală a Dreptului – Dr. Costică Voicu & Dr. Adriana Camelia Voicu, Ed. rev. și
actualizată, Universul Juridic 2013
Publius Vergilius Malos - Eneida
Blaise Pascal – Despre dreptate

ECHR – www.echr.coe.int
Carta Drepturilor Fundamentale a UE
Cod procedură penală – Legea 135/2010 – Republicată și actualizată
Cod procedură civilă – Legea 134/2010 – Republicată și actualizată
Legea 51/1995 cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat republicată și
actualizată

Robert J. Bonner, Lawyers and Litigants in Ancient Athens: The Genesis of the Legal
Profession (New York: Benjamin Blom, 1927), 202

INPPA – www.inppacentral.ro
UNBR – www.unbr.ro
Wikipedia
Google

Page 12 of 12