CAP.

I ALBA IULIA- PREZENTARE GENERALĂ

I.1 Aşezare
Alba Iulia este municipiul de reședință
al județului Alba, Transilvania, România, format
din localitățile componente Alba Iulia
(reședinţa), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se
află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe
malul râului Mureș. Oraş cu mare rezonanţă în
istoria poporului roman îşi datorează importanţa sa
istorică, în mare măsură, poziţiei geografice, fiind Fig.1

punctul natural de trecere si răscruce de drumuri care l-au legat organic de zonele
înconjurătoare, bogate in zăcaminte de metale preţioase, sare şi podgorii renumite; arterele de
circulaţie din Transilvania se întâlneau aici, prin care se comunica cu importante centre
economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografică, urbanistică si economică.
Oraşului îi aparţin 10.365 ha teren, format din 3500 ha teren arabil, restul fiind păşuni, fâneţe,
vii, livezi şi pepiniere pomicole. Municipiul Alba Iulia este aşezat în centrul podişului
ardelean, la 460 5' latitudine nordică şi 210 15' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o
zonă de interferenţă a dealurilor ce coboară din Munţii Trascăului cu sesurile din valea
cursului mijlociu al Mureşului. Oraşul propriu-zis este aşezat pe prima terasă a Mureşului,
care formează spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km.

I.2 Istoric

Alba Iulia, unul dintre cele mai frumoase şi mai interesante oraşe din România, este un
adevărat centru spiritual şi cultural al românilor de pretutindeni. Cu o istorie zbuciumată,
martirică şi glorioasă, care se întinde de la triburile dacilor apuli la unirea provinciilor
româneşti făcută în acest loc de către Mihai Viteazul, şi recent la momentul din data de 31
iulie 1990, când s-a hotărât sărbătorirea Zilei Naţionale a României pe 1 decembrie, Alba
Iulia este mult mai mult decât pare la prima vedere. Nu există alt oraş care să sublinieze mai
bine idealurile de unitate şi identitate ale românilor de-a lungul veacurilor. Istoria oraşului
Alba Iulia îndeamnă la respect, consideraţie şi aducere aminte a oamenilor şi faptelor care au
făurit şi menţinut naţiunea şi statul român. Primele menţionări istorice antice scriu despre
Apoulom, marea aşezare a dacilor apuli, care de la culmile Pietrei Craivii dominau întreg
Podişul Transilvan. Cercetările şi săpăturile arheologice efectuate în nordul oraşului au scos la

1
iveală o importantă aşezare neolitică locuită de populaţii de păstori şi agricultori în urmă cu
aproximativ 5.000-1.900 ani înainte de Hristos. După cucerirea Daciei de către împăratul
Traian, acesta a hotărât ca pe fosta cetate a dacilor apuli să fie construit unul dintre cel mai
mari castre romane din toată Dacia, fortificaţie care se întindea pe o suprafaţă de 20,73
hectare. Mai apoi, în timpul împăratului Marcus Aurelius, aşezarea Apulum a fost ridicată la
rang de municipiu, primind titlul de Municipium Aurelium Apulense. De fapt, între secolele
II-III după Hristos, localitatea s-a dezvoltat în două direcţii distincte: 1) de centru politic şi
militar, administrativ şi religios în jurul castrului devenit în anul 118 reşedinţa guvernatorului
Daciei Superior, şi 2) de centru meşteşugăresc şi comercial, important port la râul Mureş.
Apulum mai era numit în acele vremuri şi Cryosopolis – Oraşul de Aur, fiind un puternic şi
bogat centru de iradiere a romanizării în zonă. Cetatea şi aşezarea civilă au trecut cu bine şi de
epoca luptelor cu popoarele migratoare. În prima lor năvălire în Transilvania, ungurii se
lovesc aici de „ducate” stăpânite de duci locali sau de cnezi. Alba Iulia a fost menţionată în
documente pentru prima oară în anul 1177, când localitatea era deja cetate regală. Alba Iulia a
avut parte de condiţii bune de dezvoltare până în anul 1241, dată la care are a fost grav
afectată în urma invaziei tătare, una dintre cele mai cumplite devastări pe care le-a suferit
acest oraş. Aşezarea şi-a revenit cu greu, dar a avut parte apoi de o dezvoltare astfel încât
între anii 1542-1690, Alba Iulia devenea capitala Principatului Transilvaniei. Perioada în care
Bathoreştii au domnit în Alba este marcată de numeroase refaceri, construiri şi consolidări ale
oraşului.Cele mai mari construcţii exceptând catedrala, au fost făcute de principele Gabriel
Bethelen.

Cu siguranţă unul dintre cele mai

importante momente din cronologia acestui
oraş, este cel din data de 1 noiembrie 1599,
când voievodul Mihai Viteazul avea să intre în
Alba Iulia ca învingător şi prim unificator de
stat, care a realizat atunci unirea politică a
Transilvaniei şi a Ţării Româneşti sub
conducerea sa. După asasinarea lui Mihai Fig. 2

Viteazul, Alba Iulia, a fost distrusă de mai multe ori de către armatele rivale ale lui Gjerj,
Basta şi Moise Secuiul. Oraşul a fost refăcut de-a lungul timpului, astfel încât la data de 7
octombrie 1698, a avut loc aici Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod în urma căruia o
parte a românilor transilvani, iniţial ortodoxi, au trecut la catolicism, După ce împăratul
austriac Carol al VI-lea a decis în secolul al XVIII-lea reorganizarea Transilvaniei ca

2
provincie de graniţă, Alba Iulia a primit trupe austriece destinate apărării. Majoritatea
construcţiilor importante din oraş au fost transformate în cazărmi pentru aceste trupe, iar
cetatea oraşului a fost puternic avariată în timpul răscoalei cruţilor. Sub dinastia habsburgilor
situaţia românilor transilvăneni ortodoxi se agravează, iar la Alba Iulia în data de 14 februarie
1761 preoţii ortodoxi ţin o adunare sinodală soldată cu izbucnirea răscoalei condusă de
călugărul ortodox Sofronie de la Cioara. Răscoala este înăbuşită, la fel fiind şi cea condusă de
Horia, Cloşca şi Crişan. În urma înfrângerii răscoalei, cele trei mari căpetenii ale românilor
transilvăneni sunt arestate, iar Horia şi Cloşca sunt martirizaţi la Alba Iulia prin cumplita
zdrobire cu roata.

Alba Iulia a jucat un rol important şi în

decursul Revoluţiei de la 1848 din
Transilvania, când garnizoana oraşului alcătuită
în mare parte din etnici români se aliază cauzei
naţionale pentru care Avram Iancu lupta în
Munţii Apuseni. Între anii 1894-1895 în oraş a
fost introdus curentul electric, iar în anul 1900
s-a început asfaltarea trotuarelor. Fig. 3

Însă marele moment de glorie al Albei

urma să se petreacă pe data de 1 decembrie 1918,
când circa 100.000 de români soseau aici pentru a
definitiva pe veci actul început cu trei sute de ani
în urmă în acelaşi loc de către Mihai Viteazul. Cei
1228 de delegaţi oficiali s-au strâns în clădirea
Fig. 4 care în prezent găzduieşte şi Muzeul Naţional al
Unirii din Alba Iulia pentru a hotărî unirea Transilvaniei cu regatul României. În Alba Iulia, în
anul 1922 s-a ridicat Catedrala Reîntregirii Neamului, unde pe data de 15 octombrie 1922
regele Ferdinand I şi regina Maria aveau să fie încoronaţi ca monarhii care au reunit toate
provinciile istorice româneşti sub un singur sceptru. Şase ani mai târziu, în data de 6 mai
1928, Alba Iulia ajunge centrul unor lupte politice acerbe. După instaurarea regimului
comunist, Alba Iulia are parte de aceeaşi soartă precum toate celelalte oraşe din România.
Între altele, oraşul Alba Iulia a mai fost în trecutul apropiat şi reşedinţa Ţinutului Mureş. În
urma reformei administrative din anul 1968, oraşul este ridicat la rangul de municipiu şi
reşedinţă de judeţ a judeţului Alba.

3
 Cu o asemenea istorie, oraşul este deosebit de bogat în obiective istorice. Aici se pot
vizita Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail, Catedrala Reîntregirii, Biserica grecească
cu hramul Buna Vestire, Biserica Memorială Mihai Viteazul, Biserica cu hramul Sfintei
Treimi, Biserica cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Castrul roman şi Cetatea veche
(medievală), Palatul Princiar, fostul Comisariat şi Manutanţa, Palatul Apor, Palatul
Arhiepiscopiei, Cetatea Bastionară Alba Carolina, Biblioteca Batthyaneum, Sala Unirii,
Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, cea mai mare clădire în stil romanic din acest oraş,
şi multe edificii martore ale istoriei acestui loc unic în lume, edificii incluse în prezent în
circuitul turistic şi cel cultural.

I.3 Căi de acces şi împrejurimi

Oraşul este străbatut de şoseaua E80, care face legătura între Deva şi Cluj-Napoca la o
distanţă de 380 km de Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad. Lungimea totală a
căilor ferate în exploatare a fost in 1979 de 305 km; densitatea liniilor de căi ferate de 48,9
km/1000km2 este peste media pe ţară 46,8. Magistrala Bucureşti- Braşov- Blaj se ramifica la
Teiuş spre Cluj şi Arad. Lungimea drumurilor publice , în total 1952 km, din care 331 km
modernizate şi 468 cu îmbrăcaminţi asfaltice uşoare, prezintă o densitate de 31,13 km/ 100
km2.

Împrejurimile sunt deosebit de fascinante şi atrăgătoare. Partea de vest a oraşului este

străjuită de înălţimile împădurite ale Munţilor Metalici. Spre est, peste Mureş, se disting
dealurile argiloase de culoare roşiatică ale podişului ardelean, erodate de râurile Mureş, Sebeş
şi Secaş, acestea formând un şir de râpe cu forme interesante si vegetaţie rară. Spre sud, în
zilele senine, se văd culmile munţilor Sebeşului. Aceasta este ambianţa oraşului Alba Iulia,
unde bogaţia pamântului se împleteşte armonios cu peisajele variate şi odihnitoare.

I.4 Populaţia

Alba Iulia a ajuns la nivelul maxim al populaţiei din toată istoria sa bimilenară – peste
74.000 de locuitori compusă din români 94%, maghiari 3%, romi 2% şi alte naţionalitati
(germani şi evrei) 1%, densitatea medie fiind de 63,4 loc/ kmp. În primele opt luni ale anului
trecut scăderea populaţiei din cauze naturale a fost de 460 persoane. În perioada 1.01-
31.08.2000 s-au inregistrat 18 născuţi morţi, 1448 căsătorii şi 410 divorţuri. Din datele
comunicate de Oficiul de Pensii Alba reiese că în luna august 2000, numărul pensionarilor din
judeţul Alba a fost de 102231 persoane. Mărimea medie a unei gospodării este de 2,4
persoane.

4
 CAP.II CADRUL NATURAL
II.1 Relief
Judeţul Alba este format, predominat din unităţi montane (61%) la care se adaugă,
subordonat, cele de dealuri (39 %). Carpaţii Meridionali sunt reprezentaţi prin Munţii
Sureanu. Aceştia intră în alcătuirea judeţului doar prin culmile care se desprind prin plaiul
înalt de peste 2000 m şi coboară domol spre nord până la 800 m. În bazinul superior al
Sebeşului se gaseşte o parte din Depresiunea Oasa. În nord sunt delimitaţi de Carpaţii Apuseni
prin Culoarul Depresionar al Mureşului, respectiv Culoarul Oraştiei, în cadrul căruia se
remarcă lunca largă şi terasele Mureşului continuate spre sud de un relief colinar, uneori cu
caracteristici piemontane. Podişul Transilvaniei, ce formează partea de est a teritoriului
judeţului se remarcă prin relief colinar, cu înălţimi de 400-500 m fragmentat de văi largi cu
lunci şi terase, dominate uneori de versanţi afectaţi de alunecări de teren. Relieful colinar se
caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice, soluri brune închise şi
brune, până la soluri argiloiluviale brune podzolice, la care se adaugă regosolurile. În Judeţul
Alba zonele montane sunt prezente în peste jumătate din teritoriu şi aparţin lanţului sud-estic
al Munţilor Apuseni şi Grupei Carpaţilor Meridionali – Munţii Şurianu, despărţite de cursul
Mureşului. Unitatea dealurilor şi podişurilor este alcătuită din dealuri piemontane ale
Sebeşului şi cele ale Trăscăului cât şi de Podişul Transilvaniei. Stratul gros al depozitelor
deluviale a înmagazinat bogate resurse de apă puse în evidenţă de numeroase izvoare situate
pe rama marginală nordică a acesteia. Podişul Târnavelor (parte a Podişului Transilvaniei)
reprezintă o parte importantă a zonei studiate cu un relief dezvoltat pe nisipuri argile şi marne
cu frecvente procese de versant.

II.2 Climă

Clima se caracterizează prin veri călduroase, toamne lungi şi ierni blânde, cu o

temperatură medie anuală de +10 C şi precipitaţii care ating o medie anuală de 650 m. Ţinutul
de dealuri se caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii nu prea bogate şi ierni reci, cu strat
de zăpadă instabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri răcoroase, cu precipitaţii in
general bogate şi ierni friguroase cu strat de zăpadă gros şi stabil.

Temperatura aerului prezintă diferenţieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor

altitudinale şi de expunere faţă de vânturile vestice şi radiaţia solară. Mediile anuale variază
între 8,5o C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde – iulie sunt cuprinse intre 20 – 25o C,

5
iar cele ale lunii celei mai reci – ianuarie, scad la cca. -33o C. Vânturile sunt puternic
influenţate de relief atât in ceea ce priveşte direcţia cât şi viteza.

II.3Vegetaţia

Zona pădurilor de foioase cuprind Podişul

Secaşelor, unde fragmentele de păduri de stejar cu
carpen sau de stejar în amestec cu gorun, mojdrean
ori arţar tătăresc alternează cu pajişti secundare şi
terenuri agricole. În compoziţia floristică a acestor
pajişti secundare intră paiusul şi sadina. Etajul
pădurilor de foioase acoperă cea mai mare parte a
Fig. 5
judeţului şi e reprezentat prin păduri de gorun cu
carpen şi pe alocuri cu carpen, păduri de fag în amestec cu molid. Etajul pădurilor de molid
are limita inferioară la 1250 - 1300 m fiind reprezentat prin păduri de molid ce alternează cu
pajişti secundare de paius roşu, iarba vântului şi ţăpoşică. Etajul subalpin este prezentat la
altitudinea de 1800 m fiind format din asociaţii de Pinus mugo, Juniperus communis ce
alternează cu pajişti de Festuca Supina şi Nardus Stricta. În judeţul Alba condiţiile
microclimatice favorizează dezvoltarea unor plante termofile ca: micsandra sălbatică, liliacul
transilvan, dar şi a gălbenelelor.

II.4 Fauna

Lumea animală ce populează diferitele

formaţii vegetale prezente aici, este reprezentată
prin: cerbul, căpriorul, capra neagră, ursul brun,
râsul, mistreţul, veveriţa dintre mamiferele mari,
vipera cu corn, şopârla de munte dintre reptile si
ierunca, cocoşul de munte, acvila de munte,
fluturaşul de stâncă dintre păsări. Potenţialul Fig. 6
ecologic de care dispun apele judeţului permite
dezvoltarea păstrăvului, lipanului şi mreanei.

6
 II.5 Hidrografia

Râul principal care brăzdează teritoriul

judeţului şi care constituie şi colectorul celorlalte
cursuri de apa este Mureşul. Dintre afluenţii mai
importanţi se evidenţiază: pe partea dreaptă Arieşul,
Aiudul de Sus, Geoagiu, Galda şi Ampoi, iar pe
partea stângă Târnavele, Sebeşul, Pianul şi Cugirul.
Densitatea reţelei hidrografice este de 0,5- 0,7
km/km2. Marea majoritate a apelor izvorăsc din zona Fig. 7
montană şi au cursuri permanente cu mici excepţii în zonele calcaroase. Importante debite
aduce din zona Munţilor Apuseni, Râul Arieş cu cei doi afluenţi ai săi: Arieşul Mare şi
Arieşul Mic cu o lungime de 164km şi un debit multianual mediu de 3,4m/s la Scărişoara şi
19 mc/s la Baia de Arieş. Târnava, următorul afluent important al Mureşului se formează prin
unirea cursurilor celor două Târnave – Târnava Mare şi Târnava Mică- La Blaj. Confulenţa
Mureşului cu Târnava este pe malul stâng, la limita comunei Sântimbru. Lacurile din Judeţul
Alba sunt relativ reduse, cuprinzând lacuri naturale şi antropice. Lacurile naturale sunt în zona
montană şi colinară. Lacurile antropice sunt formate în cadrul sistemelor hidroenergetice care
au rol energetic, de atenuare a viiturilor şi de alimentare cu apă a localităţilor, precum şi lacuri
utilizate în exploataţiile miniere. In Zona AIDA sunt prezente lacuri antropice din sistemul
hidroenergetic al Văii Sebeşului şi lacul natural Oarda.

7
 CAP.III OBIECTIVE TURISTICE
Palate, cetăţi, muzee, monumente istorice, catedrale, biserici, biblioteci, privelişti cum
rar ţi-e dat să vezi şi alte minunăţii naturale şi antropice, toate acestea fac ca oraşul Alba-Iulia
să fie un important punct turistic pe harta celor mai frumoase zone din România, şi nu numai.
Câteva dintre cele mai spectaculoase obiective turistice de vizitat în acest oraş sunt
urmatoarele:

a) Cetatea Alba Carolina

Cetatea Alba Carolina este cea mai

mare cetate din România şi una dintre cele
mai impunătoare din Sud -Estul Europei.
Situată chiar în reşedinţa de judeţ, Cetatea
Bastionară Alba Carolina este o fortificaţie
de tip Vauban construită în formă de stea, cu
7 bastioane, între anii 1715-1738 de meşteri
Fig. 8
italieni şi peste 20.000 de iobagi români. În
ultimii 12 ani aceasta a fost supusă unor lucrări de restaurare ample, fiind valorificată din
punct de vedere turistic. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando
Visconti, sub conducerea generalului Ştefan de Steinville, completată apoi de generalul
Weiss. Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au inceput la 4 noiembrie 1715,
cand s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului. Cetatea Alba Carolina
este cetatea care a „văzut” atât Unirea cât şi moartea lui Horea, Cloşca şi Crişan. De aproape
300 de ani, a rămas un simbol al Ardealului, iar astăzi mii de turişti îi calcă pragul, fascinaţi
de istoria, frumuseţea şi maiestuozitatea ei. Proiectarea şi construirea cetăţii a determinat şi
modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele şapte porţi. Cetatea este impresionantă
atat prin elementele decorative, cât şi prin frumuseţea celor şapte porţi ale fortificaţiei, care
sunt unice în toată arhitectura militară europeană. A devenit o cetate care reînvie trecutul prin
evenimente importante, scenete istorice, festivaluri naționale și internaționale de teatru, film,
muzică și divertisment. În cetate se pot vizita cele 7 porţi, tunelul, Palatul Princiar, Statuia lui
Mihai Viteazul, Zidul Monetăriei, Muzeul Unirii, Sala Unirii, Clopotul Unirii, Monumentul
Custozza, Bastionul Sf. Mihai, Bastionul Trinitarienilor, Palatul Episcopal şi altele.

8
 Poarta I a Cetăţii

Situată la extremitatea estică a

ansamblului, poarta este clădita în forma unui
arc de triumf prevăzut cu trei deschideri.
Deasupra arhitravei, încadrând stema Casei de
Austria, se află statuile lui Venus şi Marte
flancate, la rândul lor, de reprezentările a două
bombarde în poziţia de tragere. Faţadele sunt
Fig. 9
decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antică:
Eneea salvându-şi tatăl, pe Anchise, din flăcările Troiei, şi lupta lui Hercule cu Anteu la
exterior, Perseu cu capul Meduzei şi Hercule în lupta cu leul din Nemeea, la interior.

Poarta a II-a- a fost construită în stil baroc și se află în apropierea Obeliscului Horea,
Cloșca și Crișan.

Poarta a III-a- este bogat ornamentată

deoarece arată gloria și măreția Imperiului
Habsburgic; în interior se află camerele de
gardă. Monumentală, poarta principală de
intrare în fort reprezintă cel mai important
ansamblu sculptural al cetăţii. Edificiul
prismatic poartă un bogat decor figurativ, Fig. 10
antropomorf, zoomorf şi vegetal alcătuit din scene de luptă, arme, steaguri, trofee, blazoane,
mascheron. Bogat ornamentată, ea este considerată ca reprezentativă pentru sculptura barocă
din Transilvania. În soclul statuii lui Carol al VI-lea se află o mică încăpere în care a fost
întemniţat la 2 ianuarie 1785 Horea, principalul conducător al marii răscoale din 1784.

Poarta a IV-a- este formată dintr-un pod fix şi o parte mobilă (sistem de închidere cu două
roți imense), fiind bogat ornamentată și denumită Poarta Episcopului. Deasupra acestei porți
au fost camere de arest pentru ofițeri. În centru se află Vulturul Bicefal – Stema Imperiului
Habsburgic. Construită în stil baroc, ea se află în apropierea celor două catedrale, şi este una
dintre porţile care asigurau ieşirea spre Platoul Românilor.

Poarta a V-a – are o arhitectură simplă, fără elemente sculpturale, dar este întărită cu porți
groase și cu un sistem de apărare ce include un pod mobil.

9
 Poarta a VI-a – nu este foarte bogat
ornamentată deoarece facilita accesul către terenul
de instrucție al armatei. A rămas în istorie sub
numele de Poarta Regelui, deoarece pe aici a intrat
în cetate Regele Ferdinand în anul 1922.

Poarta a VII-a – era secretă, fiind zidită cu un Fig. 11

strat subțire de cărămidă. A fost folosită în timpul Revoluției de la 1848 de către Avram Iancu
și trupele moților care au venit în ajutorul locuitorilor cetății.

b) Muzeul Naţional al Unirii

Muzeul Unirii din Alba Iulia este situat în
clădirea „Babilon”, faţă în faţă cu Sala Unirii.
Edificiul a fost construit în spiritul arhitecturii
romantice între anii 1851 şi 1853, cu destinaţie
militară. Cele două etaje cu peste 100 de încăperi
ale clădirii au fost folosite ca pavilion de locuinţe
pentru ofiţeri, apoi reamenajate ca spaţiu muzeal în Fig. 12
perioada 1967-1968. Sala Unirii se află în incinta fostei Case a Armatei, ridicată între anii
1898 şi 1900, şi reprezintă încăperea în care la 1 Decembrie 1918 s-au întrunit cei 1228 de
delegaţi care au votat unirea Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi părţilor ungureşti cu
România, de aceea această sală şi acest muzeu sunt obiective turistice extrem de importante
pentru ţara noastră. Marea Unire este extrem de importantă deoarece după anul 1918 s-a
accelerat ritmul de dezvoltare şi modernizare al societăţii româneşti, suprafaţa ţării a sporit de
la 137 000 km2 la 295 049 km2, au marcat creşteri importante, între altele, suprafaţa arabilă
de la 6,6 milioane ha la 14,6 milioane ha, suprafaţa acoperită cu păduri - de la 2,5 milioane ha
la 7,3 milioane ha, reţeaua căilor ferate de la 4300 km la 11 000 km. A avut loc integrarea
deplină, social-economică şi politică, a noilor teritorii unite cu patria-mamă, un progres
economic real şi eficient, aplicarea unui program democratic de propăşire a ţării. Colecţiile
muzeului numără circa 200.000 de obiecte de patrimoniu, iar biblioteca sa deţine în jur de
70.000 de volume. În timpul Primului Război Mondial o parte a colecţiei muzeului a fost
furată sau risipită. După Unirea Transilvaniei cu România din 1918, datorită dificultăţilor de
funcţionare şi administrare pe care le avea Societatea, muzeul a intrat sub egida asociaţiei
Astra, fiind mutat în aripa nord-estică a complexului Catedralei Reîntregirii Neamului.
Inaugurarea a avut loc la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii, colecţia sporind cu
10
numeroase piese legate de revoluţia din 1848 şi de actul Marii Uniri din 1918. Dintre cele mai
importante sunt de menţionat obiectele personale şi scrisorile lui Avram Iancu, adresele
colective de aderenţă la mişcarea memorandistă din 1894, cele 6 volume în piele tricoloră
conţinând Documentele Unirii de la 1 Decembrie 1918, manuscrisul original al cuvântării
susţinute de Vasile Goldiş în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia precum şi drapelele şi
eşarfele tricolore purtate de către delegaţi şi participanţi la adunarea populară de pe Platoul
Romanilor. Muzeul cuprinde următoarele secţii (tematici): istorie, preistorie, civilizaţie
dacică, medievală, modernă, Sala Unirii Arheologie - Etnografie. Secţia preistorică cuprinde
sălile aflate în zona sudică a parterului clădirii, cărora li se mai adaugă şi antecamera de la
etajul I, cuprinzând exponate din perioada mileniilor VII – I i. Chr. În sala consacrată epocii
pietrei, vizitatorii pot admira splendida ceramică pictată aparţinând culturii Petreşti, idoli din
lut, unelte din silex şi topoare perforate, sceptrul zoomorf din piatră descoperit la Vintu de Jos
sau măciuca cvadrilobată de la Sard, alături de câteva topoare din aramă, care dovedesc
prelucrarea timpurie a acestui metal în spaţiul intracarpatic al Romaniei. Secţia Medievală se
deschide cu prezentarea primelor formaţiuni politice de pe teritoriul României, centrul unuia
dintre acestea aflându-se probabil chiar la Alba Iulia (Balgrad), după cum o dovedeşte marea
necropolă din sec. IX-X descoperită aici, zeci de vase, obiecte de podoabă din argint, bronz,
pietre semi-preţioase, unelte şi arme din fier fiind expuse în vitrine. Secţia de Istorie Modernă
prezintă cele mai importante momente ale luptei pentru libertatea socială şi naţionala şi pentru
unire: activitatea reprezentanţilor Şcolii Ardelene şi rolul acesteia în dezvoltarea conştiinţei
naţionale a românilor, revoluţia de la 1848-1849, unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti sub
Alexandru Ioan Cuza în 1859, războiul pentru independenţă din 1877.

c) Catedrala Reîntregirii Neamului (Catedrala Încoronării)

Construcția impresionantului monument de
aproximativ 60 de metri a început la scurt timp
după Unirea Transilvanei cu România, mai exact
în primăvara anului 1921 și a fost făcută după
planurile arhitectului D.Gh Ștefănescu, sub
conducerea inginerului Tiberiu Eremia. Sfințită la
8 octombrie 1922, Catedrala a fost ridicată în Fig. 13
circa un an și jumătate, cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand și
Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcașul de cult. Planul bisericii
este de tip bizantin în formă de cruce greacă înscrisă, prezentând analogii cu vechea biserică a
lui Mihai Viteazul din 1597 și, de asemenea, cu biserica Curții Domnești din Târgoviște.
11
Pictura murală, de origine bizantină, a fost realizată în tehnica frescă de cunoscutul pictor
Costin Petrescu și ucenicii săi, și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și
de alta a intrării apar portretele suveranilor României Mari – regele Ferdinand I Întregitorul și
regina, Maria – subliniind cu aceasta semnificația istorică a edificiului. Odată cu lucrările de
renovare a bisericii în 1993, cu prilejul a 75 de ani de la unire, a fost restaurată și pictura, de
către pictorii Nicolae Sava, Dimitrie Banica și Grigore Popescu.

d) Biblioteca Batthyaneum

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a

fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa
episcopului romano-catolic al Transilvaniei
Batthyány Ignác (1741-1798). Bibilioteca
Batthyaneum a fost amenajată în interiorul unei
biserici construită în stil baroc între anii 1719-
1738, care a suferit modificările impuse de Fig. 14
destinaţiile succesive initiale sau ulterioare dezafectării ei. Este vorba de Biserica
Trinitarienilor din Alba Iulia, care a fost transformată dupa 1784 de Armata Imperialilor care
a dorit iniţial să îi dea destinaţia de spital militar, apoi de către episcopul Ignàc Batthyány,
care a obţinut-o şi transformat-o începând din anul 1792 conform scopurilor fundaţiei sale. El
este cel care a amenajat, conform unor planuri precise, observatorul astronomic şi sala mare
a bibliotecii, pe care le-a înscris la 31 iulie 1798, alături de tipografia sa, în actul de fondare a
institutului care ii poartă numele, devenit testament. Se cunoaşte mai puţin faptul ca
Biblioteca Batthyaneum deţine şi alte valori, în afara unităţilor bibliografice, constituite din
manuscrise, cărţi tipărite, periodice, atlase şi hărţi. În primul rând observatorul prin care trece
meridianul Greenwich, din păcate dezafectat, cu aparatele şi instrumentele sale conservate în
prezent în depozite în asteptarea unei restaurări bine meritate. În al doilea rând valoroasele
colecţii arheologice, muzeale şi de ştiinţă, donate sau achiziţionate în perioada interbelică şi
amenajate în 1912 la solicitarea episcopului Transilvaniei, Gusztàv Kàroly Majlàth, într-un
muzeu de arheologie şi de artă sacră. Din fericire aceste obiecte au putut fi valorificate recent
atât printr-o conservare corespunzătoare, cât şi prin organizarea unor expoziţii permanente şi
temporare de mare interes pentru specialişti şi vizitatori. Tot aici se află şi o parte însemnată a
arhivelor istorice ale Transilvaniei, prin valoroasele documente medievale provenite din
arhiva Capitlului de Alba Iulia şi a Conventului de la Mănăştur, adică întâile locuri de
adeverire din Transilvania. La ora actuală, Biblioteca Batthyaneaum adăposteşte peste 72.000
de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1778 de manuscrise (peste o
12
sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule
şi aproximativ 24 000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45 000
de documente, dintre care cele 17 200 incluse în arhiva istorică, veritabile valori istorice,
literare şi culturale de interes naţional şi internaţional. Specialiştii estimează că Biblioteca
Batthyaneum deţine circa 80% din totalitatea cărţilor medievale occidentale manuscrise şi
70% din incunabulele prezente pe teritoriul României.

e) Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihai

Această catedrală este poate cel mai

valoros monument de arhitectură din România,
fiind construită în perioada 1247-1291, cu o
serie de completări în anii 1500 şi 1700. Este
un monument reprezentativ al arhitecturii
romanice târzii, deşi reuneşte elemente gotice,
renascentiste şi baroce. În interiorul Catedralei
este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Fig. 15

Catedrala se află în incinta Cetăţii Alba Carolina, pe strada Mihai Viteazul, nr. 21. Ea este cea
mai înaltă clădire din Alba Iulia care atinge 62 de metri. Clădirea este reprezentativă pentru
Cetate, având o vechime de aproape 1000 de ani. Catedrala este cel mai valoros monument de
arhitectură romanică din Transilvania. Construcţia a fost ridicată în secolul XIII şi a suferit
mai multe adăugiri de-a lungul anilor. Biserica a fost finalizată în anul 1291. Faţada principală
de vest este una din originalităţile catedralei. Amestecul diferitelor stiluri constituie o atestare
arhitectonică a unui trecut multisecular şi a diverselor intervenţii modificatoare, la epoci şi
după concepte diferite. Nota dominantă a acestui caracter de diversitate o constituie însă
masivitatea, pe care i-au dat-o primii constructori în scopul de a o face uşor de apărat.
Interiorul monumentului a fost folosit de-a lungul secolelor şi ca loc de înhumare pentru
personalităţile vremurilor. În una dintre cripte sunt depuse sarcofagele episcopilor romano-
catolici din ultimii 200 ani. De asemenea, în incintă se găsesc monumentele funerare ale lui
Ioan de Hunedoara, guvernator al Ungariei, al fiului acestuia, Ladislau de Hunedoara, precum
şi sarcofagele familiei Zapolya, Izabella şi Ioan Sigismund, primul Principe al Transilvaniei.

13
 CAP.IV INFRASTRUCTURA

Infrastructura oraşului cuprinde totalitatea unităţilor de cazare, alimentaţie şi zonelor de

agrement, precum şi posibilităţi de acces în oraş şi împrejurimi. Oraşul este străbătut de
şoseaua E80, care face legătura între Deva şi Cluj-Napoca la o distanţă de 380 km de
Bucureşti, 100 km de Cluj şi la 241 km de Arad. Accesul se poate face atât pe cale rutieră, cât
şi pe cale feroviară, Gara Alba Iulia fiind situată pe strada Alexandru Ioan Cuza la 2 km de
oraş.

IV.1 Unităţi de cazare

a) Pensiunea Terra

Această pensiune oferă o cazare

confortabilă şi placută, linişte, aer curat, relaxare,
gazde primitoare şi multe obiective turistice în jur.
Este localizată pe str. Republicii, nr. 5B, la 100m
de sala sporturilor, 20m de bazinul olimpic şi la
10 minute de mers pe jos de la Cetatea Alba
Carolina. Pensiunea dispune de o capacitate Fig. 16

maximă de 24 persoane, de un număr maxim de 14 camere din care 10 matrimoniale şi 4

duble; fiecare cu baie privată în cameră. Pensiunea Terra vă pune la dispoziţie următoarele:
piscină, bar restaurant, club demisol, grill, curte privată, loc joacă, terasă, salon masă, internet
wireless.

b) Casa Traiana

Casa Traiana este situată pe strada

Arieșului 49, Alba Iulia 510178. Pensiunea
dispune, pentru cazare, de 10 camere, dintre care
7 duble , 3 camere matrimoniale, 2 apartamente
cu 3 camere şi bucătărie proprie. Camerele dispun
de baie proprie, televizor, internet, televiziune
prin cablu, telefon, balcon. Aceasta mai dispune Fig. 17
de saună, jacuzzi, fitness şi masaj, sală conferinţe, team building, parcare gratuită, bar şi wi-fi
gratuit. Facilităţile includ zonă mică de spa cu saună şi cadă cu hidromasaj. Casa Traiana
oferă restaurant cu terasă, care serveşte preparate româneşti şi internaţionale. Recepţia
deschisă nonstop oferă serviciu de închiriere mașini.
14
 c) Hotel Transilvania

Hotelul este situat pe str. Piața Iuliu Maniu 11, Alba Iulia 510092. Situat în centrul
orașului Alba Iulia, la 300 de metri de Cetatea Alba Carolina, Hotelul Transilvania pune la
dispoziție WiFi gratuit în toate zonele, un restaurant fusion și un pub englezesc. Hotelul oferă
parcare privată gratuită. Fiecare cameră și suită include control climateric individual, minibar,
Smart TV cu canale prin cablu, precum și o baie privată, cu uscător de păr și articole de
toaletă gratuite. Hotelul Transilvania, renovat în 2015, are, de asemenea recepție deschisă
nonstop și depozit de bagaje gratuit. La cerere, pot fi aranjate excursii de vizitare în
împrejurimi. Proprietatea se află la 2 km de gara din Alba Iulia și de autogară. La aeroportul
Sibiu se poate ajunge în 1 oră cu mașina. Această proprietate este de asemenea cotată pentru
cel mai bun raport calitate/preţ în Alba Iulia!

Fig. 18 Fig. 19

IV.2 Unităţi de alimentaţie

a) Brothers Restaurant

Restaurantul Brothers, situat pe strada

Frederic Mistral 1, Alba Iulia, este un local
foarte apreciat de către albaiulieni, datorită
calităţii şi gustului preparatelor cu specific
internaţional. În interior, restaurantul este
amenajat în stilul clasic-elegant: banchetele de
catifea şi mesele din lemn sunt în nuanţe calde Fig. 20
de maro şi bej, ambianţa fiind relaxantă şi intimă. Elementelor vizuale li se adaugă luminile
estompate, alături de muzica lentă din surdină. Restaurantul dispune şi de o terasă, amenajată
în concordanţă cu eleganţa din interior. În ceea ce priveşte mâncarea, bucătarii Brothers
reuşesc să îmbine tradiţia cu inovaţia, adăugând arome internaţionale unor feluri de mâncare
consacrate şi experimentând cu preparate mai puţin cunoscute. Deşi meniul conţine
15
numeroase preparate sofisticate şi cu denumiri pretenţioase, clienţii îşi pot alege cu uşurinţă
preparatul, meniul fiind realizat într-un stil practic şi uşor de înţeles. Printre specialităţile
bucătarilor se numără pieptul de raţă cu sos de portocale sau merişoare, pieptul de curcan în
frac şi muschiuleţul de porc în sos de rodie. Când vine vorba de desert, clienţii recomandă
desertul de ciocolată.

b) Pizza Party

Pizzeria este situată pe Bulevardul

Transilvaniei 20, Alba Iulia. Aceasta respectă reţete
tradiţionale de Pizza italieneşti cu ingrediente
proaspete şi de calitate, cu blat clasic, cu sos de pizza,
oregano, mozzarella, ciuperci, porumb, ton, salam,
şuncă, ardei, ardei iute, ananas, parmezan,
emmentaller, ceapă, măsline, cabanos, ou, piept pui,
Fig. 21
şuncă pui, smantana, bacon,etc. Oferă peste 15
sortimente de pizza, toată gama de beri Ursus, gama Pepsi-Cola, diverse preparate din cafea
Lavazza, spirtoase, fresh-uri, toate pe gustul dvs.

c) Restaurant Chinezesc

Restaurantul este situat pe strada Petru Dobra

1, Alba Iulia 510001. Cea mai importantă calitate a
mâncării este considerată a fi prospețimea, astfel,
multe feluri de mâncare sunt destinate unei gătiri
rapide menite să păstreze savoarea alimentelor. O
atenție deosebită se acordă și echilibrării
ingredientelor, pentru o îmbinare armonioasă de
arome și gusturi. Totul este tăiat în bucăți mici care Fig. 22
pot fi luate cu ușurință şi pentru a mânca sunt folosite beţele. Restaurantul Chinezesc Alba
Iulia vă oferă posibilitatea atingerii unui nivel culinar înalt, experimentarea uneia din cele mai
bogate bucătării din lume și astfel deschiderea unor noi perspective culinare. Bucătăria
chinezească se bazează pe câteva ingrediente cheie pe care le găsim în multe reţete culinare,
este vorba de orez, tăiţei, legume, pui, fructe de mare şi foarte multe condimente. Câteva
dintre preparatele oferite de acest restaurant ar fii pacheţelele chinezeşti, pui cu ciuperci şi
broccoli, orez prăjit cu pui, peşte cu legume, raţă lăcuită, salată de ton cu cartofi şi altele.

16
 IV.3 Agrement

Câteva dintre zonele dedicate sporturilor, recreerii şi relaxării din Alba Iulia sunt Parcul
Dendrologic, Bazinul Olimpic şi Piscina de la Allegria Spa & Wellness

a) Parcul Dendrologic

Este vorba de o minune peisagistică a

Transilvaniei, situată pe str. Valea Popii, Alba
Iulia 510066, în care albaiulienii şi turiştii se
pot bucura de plimbări în aer liber, într-un parc
natural cu peste 1.200 de specii de plante din
toate colţurile lumii. Cu o suprafață de
aproximativ 19 de hectare, Parcul Dendrologic
dispune de alei de promenadă, locuri de odihnă, Fig. 23
podețe, o parcare de 600 mp. Este locul în care veți vedea aproape toate speciile românești de
arbori și arbuști. Tot în parc veți descoperi, pe un traseu șerpuit, o alee cu lungimea de 140 de
metri. Practic, locul pământului, a fost luat, sub forma unei fundaţii, de conuri, cetină, fân,
paie, nisip, rondele de lemn, beţe de bambus, pietre de râu, frunze de stejar, seminţe de
carpen. Este locul în care vă puteți plimba desculți și vă alegeți cu un masaj terapeutic gratuit.

b) Bazinul Olimpic

Pentru cei pasionaţi de înot, bazinul

olimpic situtat pe Bulevardul Republicii 3,
Alba Iulia 510077, renovat în 2014, este o
opţiune excelentă pentru a se menţine în formă.
Bazinul, având o capacitate de 456 de locuri
pentru spectatori în gradene, poate fi utilizat
atât de către elevi pentru orele de sport, cât şi
de către adulţi sau copii, în scopuri de Fig. 24

agrement. Tarifele de intrare variază între 5 şi 12 lei/ şedinţa de 2 ore, copiii, studenţii şi
pensionarii beneficiind de reducere.

17
 c) Piscina de la Allegria Spa & Wellness

Allegria Spa, situat la adresa Lancram,

Dn1, km 373+100, nr. 9, Jud. Alba, DN1, Alba
Iulia, vă aşteaptă fie în weekend fie după o zi
grea de muncă, daca doriţi un loc ideal pentru
relaxare aproape de Alba Iulia sau Sebeş. Cu un
decor de vis şi servicii ireproşabile noul SPA &

Wellness vă oferă o piscină încăpătoare, jacuzzi, Fig. 25

solar, saună umedă sau uscată, salină, masaj sau
reflexoterapie.

18
 CAP. V EXCURSIE LA ALBA IULIA PE 5 ZILE

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, vă punem la dispoziţie o super

excursie la Alba-Iulia pentru a cunoaşte mai bine acest mare moment istoric. În această
excursie aveţi ocazia de a vizita cele mai importante şi fascinante atracţii turistice în drum
spre aceasta şi înapoi spre casă, iar în Alba-Iulia veţi lua parte la evenimente special
organizate cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Ziua I: Salonta__Oradea__Aleşd__Huedin__Cluj-Napoca

La ora 07:00 pornim din Salonta şi la ora 07:40 ajungem în Oradea, după care vizităm
2 ore Grădina Zoologică şi Palatul Baroc.

 Grădina Zoologică Oradea

Grădina Zoologică se situează în partea

de sud-vest a municipiului Oradea, în parcul
Reday, pe strada Matei Basarab numărul 1, în
vecinătatea parcului Bălcescu şi a stadionului
Tineretului. Grădina Zoologică este un
spațiu ideal de agrement pentru toată lumea.
Poziţia este una deosebit de favorabilă, într-un
mediu natural de excepţie, cu arbori seculari din Fig. 26
diverse specii, dar şi cu plantaţii recente de arbori şi arbuşti. În prezent, grădina deţine un
efectiv de peste 650 de exemplare de animale din specii reprezentative, de pe aproape
toate continentele: maimuţe, urşi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, leoparzi, lame, cerbi
carpatini, cerbi lopătari, căprioare, ponei, pitoni, caimani, fazani, papagali, păuni,
porumbei. Grădina Zoologică Oradea este deschisă publicului vizitator zilnic între orele 9:00
și 18:00, ultima intrare fiind cu o oră înainte de închidere. Preţul unui bilet pentru adulţi este
de 12 lei, pentru copii 6 lei, plus reduceri pentru familii, pensionari şi grupuri de minim 15
persoane.

19
  Palatul Baroc-Oradea
Palatul baroc este considerat unul dintre
cele mai frumoase palate din sud-estul
Europei, construit în stil baroc. A fost ridicat la
jumătatea secolulului al XVIII-lea. Palatul
baroc prin arhitectura, compoziția și prin
construcția detaliilor, urmează stilul barocului
Germaniei de jos, fiind considerat cel mai Fig. 27

important monument al barocului târziu. Un aspect înteresant este faptul că palatul are o sută
de camere și 365 de ferestre câte una pentru fiecare zi a anului. Intrând în palat, pe poarta
principală, putem să observăm un hol mărginit cu stâlpii de susținere și de coloane ionice.
Urcând privirile se îndreaptă spre bolțile în stil baroc. Tavanul are o frescă executată de
vestitul pictor vienez Francisc Storno, invitat special la Oradea în 1879 să decoreze această
sală dar și pereții catedralei Romano-Catolice. Un alt aspect care îi oferă o deosebită valoare
artistică sunt frescele, linii elegante, forme sigure, bogăția de culori, tehnica desăvârșită dau
frescelor lui Schöpf, un ton de mărăție și de monumentalitate. Preţurile sunt de 4 lei adulţi şi 2
lei elevi/studenţ.

La ora 10:00 mergem să luăm masa la Restaurantul Crinul Alb. La ora 11:00 pornim
spre Peştera Piatra Jurcoaiei aflată în apropiere de Aleşd şi ajungem la ora 11.45.

 Peştera Piatra Jurcoaiei-Aleşd

Peștera costituie cea mai dezvoltată

formațiune carstică de pe versantul drept al
văii Crișului Repede. Portalul peșterii are o
deschidere ce nu depășește 3 m lățime,
înălțimea de 1,60, iar tavanul este neuniform.

Fig. 28

20
 La ora 13:00 pornim spre Huedin şi ajungem la ora 14:00. Luăm masa la Restaurantul
Montana, după care vizităm Biserica Romano-Catolică.

 Biserica Romano-Catolică-Huedin

Prima biserică a localității Huedin a fost construită

probabil în secolul a XIII-lea, fiindcă este atestată din 1332
ca biserică parohială. Odată cu răspândirea religiei noi se
transformă în biserică reformată, în 1561 unitariană, iar de
la familia Bánffy până astăzi din nou reformată. Actuala
biserica catolică, din cauza interdicției împuse de familia
Bánffy a fost construită doar în 1848, dar și ridicarea școlii
a fost posibilă doar pe trenul donat de Csáky Róza (soția lui
Josika Lajos).
Fig. 29

După vizitarea bisericii la ora 15:30 pornim spre Cluj-Napoca. Ajungem în Cluj la ora
17:00 şi vizităm Grădina Botanică şi Sinagoga Neologică.

 Grădina Botanică-Cluj Napoca

La ora actuală Grădina Botanică se

întinde pe 14 ha, unde cresc peste 10 000 de
plante, cei mai frumoși arbori și plante de pe
toate continentele. Aici se mai poate vizita
Muzeul botanic cu 6.900 de piese, și tot aici
se găsește și Herbarul Universității cu
635.000 coli de herbar cu plante din întreaga

lume. Complexul din 6 sere adăpostește plante Fig. 30

tropicale si subtropicale. Sectorul Ornamental este menit să ofere vizitatorului o paletă largă
de specii şi varietăţi horticole decorative a căror formă şi culoare se schimbă după sezon.
Menţionăm aici rosariumul ce conţine aproximativ 250 de soiuri de trandafiri şi colecţiile de:
lalele, narcise, zambile, dalii, cane, gladiole şi crini ce se schimbă în funcţie de sezon.

21
  Sinagoga Neologică-Cluj Napoca

Clădirea inaugurată în anul 1887, a fost devastată de legionari în 13 septembrie 1927.

Atunci statul a contribuit la repararea ei. În anul 1944, după deportarea evreilor în lagărele
naziste, în urma unor explozii sinagoga a suferit grave avarii. A fost restaurată în anul 1951,
de comunitatea evreiască din România. Astăzi este singura sinagogă din Cluj, care
funcționează. Sinagoga Neologică din Cluj a fost construită în stilul maur. Cornișa este bogat
decorată și se termină la colțuri cu 4 turle mici tipic orientale. Turnurile și intrarea principală
sunt de origine maură. Interiorul clădirii a fost refăcut în întregime, fiind conceput în stil
neoclasic spre modern.

Fig. 31 Fig. 32

După vizitarea celor două ne cazăm o noapte la Pensiunea Mora din Cluj-Napoca.

Modernul Hotel-Pensiune Mora se află la 300 de metri de Grădina Botanică din Cluj şi
la 10 minute pe jos de centru. Acesta oferă acces gratuit la internet Wi-Fi şi o parcare privată
gratuită. Toate camerele de la Hotelul-Pensiune Mora au aer condiţionat, sunt izolate fonic şi
dispun de baie privată şi TV prin cablu. Sunt disponibile servicii de spălătorie şi de călcat
haine.

Fig. 33 Fig. 34

22
 Ziua II: Cluj-Napoca__Turda__Aiud__Alba-Iulia

A doua zi, după luarea micului dejun la Pensiunea Mora, pornim spre Turda. Ajungem
în Turda la ora 10:00 şi vizităm Salina Turda şi Castrul Roman Potaissa.

 Salina Turda

Salina Turda constituie astăzi un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. Starea
excelentă de conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături
de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni obiectiv turistic,
au făcut ca istoria şi legenda sa să se împletească armonios aici. Numărul tot mai mare de
turişti, sosiţi din cele mai îndepartate arii geografice pentru a vizita salina sunt o confirmare a
valorii turistice şi istorice.

Fig. 35 Fig. 36

 Castrul Roman Potaissa- Turda

Cel mai important monument

istorico-arheologic al oraşului Turda
este castrul roman Potaissa al Legiunii a V-
a Macedonica, de pe platoul numit Dealul
Cetății. Castrul a fost construit de către
această legiune în anul 168. Castrul roman Fig. 37
Potaissa este cel mai frumos şi interesant monument istoric şi arheologic din oraşul Turda. Cu
ajutorul rocilor care erau extrase din mai multe cariere din apropiere s-a început ridicarea
primelor construcţii. Obiectivul este fascinant şi extrem de atrăgător pentru cei pasionaţi de
istorie şi cultură. Datorită bunei conservări, chiar şi în prezent se mai pot observa foarte multe
edificii care datează încă de pe vremea Dacilor. Tocmai aceste edificii ne fac mândrii de
înaintaşii noştri şi de cât de pricepuţi erau ei atunci când ridicau un obiectiv menit să îi ajute
în procesul de apărare a teritoriului lor.

23
 La ora 13:00 pornim spre Aiud şi ajungem la ora 14:00. Luăm masa la Restaurantul
Maliv, după care vizităm Cetatea Aiudului.

 Cetatea Aiudului

Cetatea Aiudului este un complex de

arhitectură medievală cuprinzând mai multe
edificii, este cel mai important obiectiv turistic
de pe teritoriul aşezării. Pe locul
cetăţii cercetările arheologice au relevat
existenţa unei aşezări daco-romane din secolul
III. Structura actuală e definită prin ziduri din
Fig. 38
segmente drepte, rotunjite pe latura vestică şi prevăzute la colţuri cu turnuri de apărare.
Înălţimile zidurilor ating şi astăzi 10 m, cu grosimi chiar şi de 2 m. În partea de sus se pot
vedea meterezele pentru arme de foc, fiind prevăzute pe interior cu drum de strajă, lat de circa
1 m. Turnurile, bine păstrate, sunt la rândul lor mici simboluri ale cetăţii. Iniţial erau nouă în
total, azi au rămas opt, întrucât turnul porţii a fost ulterior înglobat în structura palatului
princiar. Puţin mai înalte decât zidurile, turnurile poartă şi azi denumirile breslelor cărora le
aparţineau, ca şi în cazul fortificaţiei de la Sebeş: al măcelarilor, al croitorilor, al cizmarilor, al
cojocarilor, al dogarilor, al lăcătuşilor, al olarilor şi turnul Kalendas. Garduri vii și trandafiri
roz o împrejmuiesc, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat acolo. Sau, dimpotrivă, încearcă să ne
distragă atenția, în mod voit, de la un trecut prea crunt. Așa că, azi, cetatea nu e decât
monument istoric.

La ora 16:30 pornim spre Alba-Iulia şi ajungem la ora 17:00, după care vizităm
Biblioteca Batthyaneum. După vizitarea bibliotecii ne cazăm la Hotel Transilvania.

Ziua III: „Festival de România” în Alba Iulia

1 Decembrie, în Alba Iulia, e „Festival de România”. Vino să trăieşti şi sărbătoreşti cea

mai importantă zi a românilor. Să arătăm că de aici, din “Cealaltă Capitală”, a început totul
şi că aici totul e ca la început: spiritul românesc descătuşat, liber şi mereu învingător. Ca în
fiecare an, de ziua României şi cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire vor fi
organizate evenimente speciale pentru această zi mare.

24
 Ora 11:00- Festivalul Gustului Românesc

Vizitatorii care vor trece pragul Cetății vor putea gusta din preparate exclusiv
tradiționale! Aici va avea loc marea unire a bucătarilor unde se vor servi 12.000 de porţii de
fasole cu cărnaţi, pregătite după o reţetă culeasă din bucătăria veche ţărănească.

Ora 12:00- Defilare militară

În cadrul acestui eveniment vor participa mii de soldați și echipamente de luptă. Aceştia
vor defila in curtea cetăţii şi vor oferi turiştilor câte un steguleţ.

Fig. 39 Fig. 40

Ora 13:00- Proiecţii filme istorice si mic concurs numit “Ştiu istorie”

În Sala Unirii va fi proiectat un film documentar „Memoria cinematografică a

Marelui Război și a Marii Uniri”, care îi va ajuta pe turişti să cunoască istoria poporului din
care provin dintr-o altă perspectivă decât cea din care este prezentată în manualele de istorie
de astăzi. La ora 15:00 va avea loc un concurs la care vor putea participa toţi cei care doresc.
Acest concurs constă în completarea unei foi cu 10 întrebări despre istoria României, la care
vor fi extraşi 10 câştigători, premiul constând intr-un bilet de avion dus oriunde în Europa
doar dacă au răspuns corect la cel puţin 8 întrebări.

Ora 16:30- “Cănt şi suflet românesc”, spectacol de muzică populară şi cântece

patriotice

Spectacolul muzical va avea loc tot în

curtea cetăţii şi vor participa Ansamblul
folcloric „Augustin Bena”, conducerea
muzicală Alexandru Pal, Grupul instrumental
„Crai nou”, Veta Biriş, Ioan Bocşa, Bogdan
Toma şi mulţi alţii.
Fig. 41

25
 Ora 19:00- spectacol de artificii

Ora 22:15- spectacol de lasere

Ziua IV: Alba-Iulia__Orăştie__Deva__Brad

După luarea micului dejun la Hotelul Transilvania pornim spre Orăştie. Ajungem la
ora 10:00 şi vizităm Arsenal Park.

 Arsenal Park Orăştie

Arsenal Park Transilvania se află în Orăștie şi pune la dispoziţie unităţi de cazare într-
un parc tematic militar ce se întinde pe 88 de hectare. Proprietatea include, de asemenea, un
muzeu militar în aer liber, un parc de aventuri, precum și un parc acvatic. La proprietate,
oaspeţii au la dispoziţie la costuri suplimentare o serie de activităţi care să îi facă să simtă
adrenalina: antrenamente militare, airsoft, paintball, tir cu arcul, vânătoare de comori şi
plimbări cu transportoare șenilate. Proprietatea pune la dispoziţie un teren de sport, o zonă de
fitness în aer liber, un teren de minigolf, un skate park, un patinoar, precum şi un teren pentru
jocul petanque. În sala de jocuri puteţi juca biliard, darts, poker sau tenis de masă. Parcul de
aventuri vă așteaptă cu tiroliene, trasee suspendate şi salturi PowerFun din turnul de
paraşutism. De asemenea, în parcul acvatic oaspeţii vor găsi 3 zone de relaxare.

Fig. 42 Fig. 43

La ora 13:00 mergem să luăm masa la Casa Regia, iar apoi pornim spre Deva.
Ajungem în Deva la 14:40 şi vizităm Cetatea Devei şi Muzeul Civilizaţiei.

 Cetatea Deva

Cetatea Devei este considerată una dintre cele mai importante fortificaţii medivale din
Transilvania. A fost stăpânită de voievozi, de principi, de conti şi de ducese. A fost dată în
dar, vândută sau bombardată. Fiecare a lăsat ceva în urma sa. Mai un zid de de apărare, mai o
încăpere, mai o sală de bal sau chiar au extins cetatea cu un etaj întreg. Şi-au dorit ca ea să nu
26
fie utilizată doar pentru apărare şi întâlniri
ocazionale, ci să servească drept locuinţă. Nu
una austeră, ci una de lux. Astăzi, ruinele sale
sunt vizibile de la depărtare, graţie poziţionării
sale strategice, pe un vârf de deal care domină
Valea Mureşului şi principala arteră de legătură
a României cu centrul şi vestul Europei. Fig. 44

Cetatea a fost ridicată în secolul al XIII-lea, dar urmele de locuire sunt mult mai vechi: există
descoperiri care datează din neolitic sau epoca bronzului.

 Muzeul Civilizaţiei-Deva

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane

Deva a fost fondat în anul 1880 şi de atunci este
depozitarul unor colecţii de arheologie, istorie,
ştiinţele naturii, numismatica, etnografie şi artă,
care în timp s-au îmbogăţit prin descoperiri
arheologice, achiziţii şi donaţii. Muzeul
găzduiește colecții de arheologie din
perioadele: preistoică, dacică, romană, Fig. 45
premedievală și medievală timpurie.

La ora 17:00 pornim spre Brad. Ajungem la ora 18:00 şi ne oprim la o plăcintărie,
după care vizităm Muzeul Aurului.

 Muzeul Aurului-Brad

Simbol al orașului Brad din județul

Hunedoara, Muzeul Aurului este unic în
Europa și al patrulea în lume după cele din
Columbia, Taiwan și Peru. Are în vitrinele sale
peste 1.300 de exponate din aur nativ şi mai
mult de 1.000 de eşantioane minerale. Valoarea
acestor piese este inestimabilă. Muzeul a fost Fig. 46
înființat în 1896, adunând în timp cea mai mare colecție de piese din aur nativ din Europa.
Dar, prin diversitatea si complexitatea sa, colecţia mineralogică din Brad, cunoscută sub
denumirea de Muzeul Aurului, este unică pe mapamond. Cele mai importante sunt exponatele
cu aur nativ, originare din Munții Metaliferi, o grupă montană a Munților Apuseni aparținând
27
lanțului muntos al Carpaților Occidentali. Printre formele cele mai spectaculoase ale aurului
nativ expuse în această colecție se remarcă cele denumite steagul dacilor, șopârlele din aur și
un cristal pentagonal, unic în lume.

După vizitarea Muzeului ne cazăm la Pensiunea Irina.

Pensiunea Irina se află în localitatea

Brad, în județul Hunedoara, și oferă WiFi
gratuit și parcare privată gratuită. Camerele
acestei pensiuni au TV prin cablu și baie
proprie. Pensiunea pune la dispoziție o
bucătărie comună, precum și o sală de luat
masa. Pentru confortul dumneavoastră, sunt
Fig. 47
disponibile o mașină de spălat și facilități de
călcat. În curtea proprietății, oaspeții vor găsi un foișor, loc de joacã pentru copii şi un grătar.
Pensiunea oferă un serviciu de trezire. Oaspeții care au lucruri de valoare le pot ține în seiful
pus la dispoziție. Gazdele dumneavoastră vor fi bucuroase să vă ofere informații turistice.
Oaspeții pot utiliza și camera de bagaje.

Ziua V: Brad__Hălmagiu__Ineu__Chisineu-Criş__Salonta

După luarea micului dejun la Pensiunea Irina, ne îndreptăm spre Hălmagiu. Ajungem
în Hălmagiu la ora 10:00 şi vizităm Biserica de lemn din Ioneşti.

 Biserica de lemn din Ioneşti-Hălmagiu

Biserica de lemn din Satul Ionești,

Comuna Hălmagiu, Județul Arad, a fost
construită în anul 1730, pe locul uneia ce data
din anul 1460, având hramul „Sf.Mucenic
Gheorghe”, iar pictura pe pânză a fost
executată în 1845 .În mod cert construcția
actualei biserici este rezultatul unei renovări
din temelie, cu adăugarea unui soclu de piatră Fig. 48
și înlocuirea tălpilor groase. Bârnele s-au așezat în cununi perfect suprapuse, dând peretelui o
suprafață netedă peste care s-au bătut apoi nuiele care să susțină tencuiala. În biserică se
păstrează câteva icoane pe lemn cu temele: ”Sf.Nicolae”, ”Maria cu pruncul”, ”Iisus”,

28
”Duminica orbului”, o icoană pe lemn reprezentând în patru casete pe Isus, Maria, Sf.Nicolae,
un arhanghel și Botezul lui Iisus.

La ora 10:30 pornim spre Ineu şi ajungem la 12:00. Aici vizităm Cetatea Ineului.

 Cetatea Ineu

Cetatea este compusă dintr-o curte

interioară, dispusă pe două niveluri şi având
forma unui patrulater cu câte un bastion de
apărare în fiecare colţ, care permiteau acţiunea
eficace a artileriei, încă văzându-se urmele unor
deschizături adaptate pentru gurile de foc.
Cetatea a fost restaurată ultima dată în anii ’70. Fig. 49
Însă, acea consolidare nu i-a fost de mare folos pentru că fortificaţia a fost transformată de
regimul comunist în şcoală specială pentru elevii cu deficienţe psihice şi fizice. Prima parte,
cea interioară, este de fapt un castel cu două nivele, are forma de pătrat, la colțuri fiind
străjuită de patru bastioane circulare etajate. Cel de-al doilea element, cetatea exterioară, este
așezată la o distanță de câteva sute de metri, și forma brâul de ziduri din piatră, tot în formă de
pătrat, cu bastioane la colțuri. Din acestea nu se mai păstrează decât niște urme.

După vizitarea Cetăţii pornim spre Chişineu-Criş. Ajungem la ora 14:00 şi luăm masa
la Fast Food:La Tiffanny. Vizităm Biserica Romano-Catolică ''Sfântul Arhanghel Mihail'' ,
după care ne indreptăm spre casă şi ajungem în Salonta la ora 16:00.

29
 ANEXA NR.1- PROGRAMUL EXCURSIEI

Liceul Tehnologic Nr.1 Salonta Nr. turişti 20

Excursie internă

PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada 29.11.2018-03.12.2018 durata 5 zile nr. turişti 20+1+1+1

Itinerariul: Salonta__Oradea__Aleşd__Huedin__Cluj-Napoca__Turda__Aiud__Alba-Iulia

__Orăştie__Deva__Brad__Hălmagiu__Ineu__Chişineu-Criş__Salonta

Plecarea ( localitatea, data, ora ): Salonta, 29.11.2018, ora 07:00

Sosirea ( localitatea, data, ora ): Salonta, 03.12.2018, ora 16:00.

Lungimea traseului: 610 km. Preţul excursiei: 1325 lei

ZIUA I – 29.11.2018 etapa Salonta__Oradea__Aleşd__Huedin__Cluj-Napoca

Obiective de vizitat: Grădina Zoologică Servicii Asigurate: 214 lei/persoană

Oradea (10 lei), Palatul Baroc-Oradea (4
lei), Peştera Piatra Jurcoaiei-Aleşd, Biserica
Romano-Catolică-Huedin, Grădina
Botanică (10 lei) şi Sinagoga Neologică din
Cluj-Napoca
Mic dejun: Restaurant Crinul Alb 15 lei/pers.
Cina: Restaurant Montana 25 lei/persoană
Cazare: Pensiunea Mora 150 lei/persoană

ZIUA II – 30.11.2018 etapa Cluj-Napoca__Turda__Aiud__Alba-Iulia

Obiective de vizitat: Salina Turda (30 lei), Servicii asigurate: 225 lei/persoană
Castrul Roman Potaissa- Turda, Cetatea Mic dejun: Pensiunea Mora 20 lei/persoană
Aiud Cina: Restaurant Maliv 25 lei/persoană
Cazare: Hotel Transilvania 150 lei/persoană

ZIUA III – 01.12.2018 etapa Festival de România în Alba Iulia

Obiective de vizitat: Cetatea Alba Carolina Servicii asigurate: 205 lei/persoană

(10 lei) Mic dejun: Hotel Transilvania 20 lei/pers.
Cina: Hotel Transilvania 25 lei/persoană
Cazare: Hotel Transilvania 150 lei/pers.

30
 ZIUA IV – 02.12.2018 etapa Alba-Iulia__Orăştie__Deva__Brad

Obiective de vizitat: Arsenal Park Orăştie, Servicii asigurate: 165 lei/persoană

Cetatea Deva (10 lei), Muzeul Civilizaţiei- Mic dejun: Hotel Transilvania/20 lei/pers.
Deva (15 lei), Muzeul Aurului-Brad (15 lei) Cina: Casa Regia 25 lei/persoană
Cazare: Pensiunea Irina 80 lei/persoană

ZIUA V – 03.12.2018 etapa Brad__Hălmagiu__Ineu__Chisineu-Criş__Salonta

Obiective de vizitat: Biserica de lemn- Servicii asigurate: 35 lei/persoană

Hălmagiu, Cetatea Ineu, Biserica Romano- Mic dejun: Pensiunea Irina 15 lei/persoană
Catolică Chişineu-Criş Cina: Fast-Food La Tiffany 20 lei/persoană
Cazare: -

ORGANIZATOR GRUP: Criste Florentina

GHID AGENȚIE: Marius Andrei

CONDUCĂTOR AUTO: Nae Vasile

Întocmit, Aprobat Maria Luncan (manager)

Criste Florentina (organizator turism)

Data 29.10.2018

31
 ANEXA NR.2- ANALIZA DE PREŢ

I. Denumirea excursiei: Alba Iulia- obiectiv turistic şi istoric, perioada 29.11.2018-03.12.2018

grup minim 20 persoane.

II. Extras din program: Salonta__Oradea__Aleşd__Huedin__Cluj-Napoca__Turda__Aiud__

__Alba-Iulia__Orăştie__Deva__Brad__Hălmagiu__Ineu__Chişineu-Criş__Salonta

III. Beneficiar Liceul Tehnologic Nr.1 Salonta organizator grup: Criste Florentina

tel: 0749875845

IV. Calculaţia preţului de vânzare

Valoarea
Nr. Articole de Elemente de cheltuieli Elemente
Crt circulație de calcul Per Totală
. turist
1. Masă 210 lei 4200 lei
2. Cazare 530 lei 10600lei
3. Transport 122 lei 2440 lei
CHELTUIELI

4. Cheltuieli culturale 104 lei 2080 lei

DIRECTE

5. Cheltuieli organizator 10% 96,6 lei 1932 lei

6. Cheltuieli ghid 12,5 lei 250 lei
7. Cheltuieli șofer 12,5 lei 250 lei
8. Alte cheltuieli
9. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 1087,6 21752
10. COMISION 20% 217,52 4350,4
11. TVA 9% 19,57 391,4
12. TOTAL COSTURI 1324,69 26493,8
13. TOTAL PREȚ DE VÂNZARE 1325 26500

Data 29.10.2018 Încasări:

Întocmit Criste Florentina (felul şi nr. documentului)
(organizator turism) 1. bilete de excursie- 26500 lei
Verificat Criste Florentina
(contabil şef) Total: 26500 lei

32
 Calculul analizei de preţ:
Masă: 15+25+20+25+20+25+20+25+15+20= 210 lei
Cazare: 150+150+150+80= 530 lei
530x20= 10600 lei
Transport:
- lungimea traseului: 610 km
-costul/km: 4 lei
610x4lei/km= 2440 lei
2440:20= 122lei/turist
Cheltuieli culturale: 10+4+10+30+10+10+15+15= 104 lei
104x20= 2080 lei
Cheltuieli organizator:
210 (masa)+ 530 (cazare)+ 122 (transport)+ 104 (cheltuieli culturale)= 966 lei
966x10%= 96,6 lei
Cheltuieli ghid:- diurnă 50 lei
50lei/zi x 5 zile= 250 lei pentru întreg sejurul
250:20= 12,5 lei
Cheltuieli şofer: 12,5 lei (la fel ca şi cheltuielile ghidului)
Total cheltuieli directe: 210+530+122+104+96,6+12,5+12,5= 1087,6
Comision: 20%
1087,6 x 20%= 217,52
Tva: 9%
217,52 x 9%= 19,57
Total costuri: 1087,6+217,52+19,57= 1324,69
Pentru valoarea totală se înmulţesc sumele din prima coloană (valoarea per turist) cu 20
(numărul turiştilor).

33
 Concluzii şi propuneri

În concluzie Alba Iulia este un oraş care merită vizitat, având numeroase obiective
turistice, cu o istorie importană în spatele fiecaruia. Alba Iulia este unul dintre cele mai
importante oraşe deoarece aici a avut loc Unirea de la 1 Decembrie 1918 care reprezintă
evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor
graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit după
evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României. Oraşul se remarcă prin prezenţa
unui relief variat: munţi, dealuri, zone depresionare şi lunci, care oferă o privelişte
încântătoare. Pădurea rămâne un element constitutiv al peisajului în ciuda defrişărilor
necontrolate şi are multiple funcţiuni precum: protecţia contra forţelor naturii, (stabilirea unor
alunecări de teren) protecţia rezervelor de apă potabilă sau lac de agrement.

Eu recomand cu încredere vizitarea acestui oraş deoarece localităţile urbane au în

împrejurimi păduri ce constituie loc de odihnă şi recreere, cum ar fi dealul Mamut. Cadrul
natural foarte pitoresc, zonele cu valoare naturală și perisajeră, favorizează în zona montană în
special, condiții pentru desfășurarea tursmului diversificat. Fostă capitală a Transilvaniei și
locul unde s-a semnat actul de Unire al Principatelor Române, Alba Iulia, surprinde nu doar
cu monumentele istorice și arhitectura de neegalat, ci și cu o atmosferă relaxantă și
primitoare.

34
 Bibliografie
1. Cucu V. “Oraşele României”, Editura Ştiinţifică Bucureşti
2. Minciu R. “Economia turismului” Bucureşti Ed. Uranus 2000
http://www.referatele.com

https://ro.wikipedia.org

http://www.descopera.ro

https://ziarulunirea.ro

http://www.aidainteractiv.ro

http://hunedoaralibera.ro

http://blogdecalatorii.ro

http://turismalesd.ro

http://www.welcometoromania.ro

http://retete.unica.ro

http://allegriahotel.ro

turism.apulum.ro

www.pizzainfo.ro

www.tripadvisor.com

www.booking.com

www.turistinfo.ro

www.pensiuneaterraelixir.ro

viziteazaalbaiulia.ro

retete.unica.ro

proalba.ro

http://www.oradeainimagini.ro

https://www.alesdonline.ro

www.romaniaturistica.ro

https://ziarulunirea.ro

https://alba24.ro

35