ACEASTA CARTE REPREZINTA 0 CULEGERE, DE CONFERINTE DE SPIRITUALITATE, PE CARE ANTHONY DE MELLO LE-A TINUT PE PARCURSUL ANILOR. CUPRINS Cuvant inainte Despre trezire . ‘Va voi fide folos la acest seminar? Despre egoismul corect si chiar indicat 12 Despre dorinta de fericire... 13 Vorbim care cespre piologs, in acest curs de ‘pian? 14 16 7 7 9 10 Nici renunjarea nu este o solute. Asculta si deézvati-te Ce se petrece in mintea ta? Bun, ru, sau norocos. Tluzia noastra despre ceilali Observarea de sine... : Constient, fri evaluarea a tot Iluzia recompenselor Descoperirea de sine Dezvalutitea eu-tui? Sentimente negative fata de alt Despre dependent Cum apare fericirea Frica ~ sursa violentei Constienta si contactul cu Religia adevaraté ~ contrariul inconstientei Btichtte eno Piedici in calea fericirii Patra trepte cite intelepciune .. Totul in perfect regula cu lumea Somnambulismul .. . ‘Schimbarea ca kicomie O persoand schimbata Atingerea stiri de linisteCopyright © 1990 by The Center for Spiritual Exchange Awareness, The Perils and Opportunities of Reality Aces ditie a fost publicat& prin injelegere cu Rev. J. Francis Stroud, S.J. Fordham University Faber Hall Bronx NY Copyright ©2003, Editura For You Coperta: MONICA VISAN ‘Tehnoredactare: MONICA VISAN ‘Toate drepturile asupra ver limba romain apartin Editurii For You. Reproducerea integrali sau partial, sub orice for- ‘mf, a textului din aceastl carte este posibili numai cu acordul preala- bil al Editurii For You. ‘Tel fax. 021/6656223; 0744352963; e-mail monica.visan@fx.r0 hup:/'www.editura-foryou.ro Printed in Romania ISBN 973-7978-10-2 ANTHONY DE MELLO CONSTIENTA Capcanele si sansele realitatii Traducere Monica Vigan EDITURA FOR YOU1 Pierderea competitie’ Valoarea permanent Dorin, nu preferinga ‘Cramponarea de iluzii... Amintiri pe care le prefuim Sa trecem la lucruri conerete ‘Cand nu-ti mai gisesti cuvintele.. Conditionarea cultural Realitatea trecut prin fit Detagarea . Iubire patimasa Mai multe cuvinte Intentii ascunse Capitularea .. Capcane de tot felul Moartea lui mine’ Intuitie si infelegere . Firs 88 fortezi lucrurile Sa devenim realisti. Imagini variate... Nimic despre iubire Pierderea controlului Asculténd viata Sfirgitul analizei ‘Moartea anticipata ‘Taxdrmul inbirit CUVANT INAINTE Cu ocazia unei adunariintre prieteni, lui Tony de Mello i -a cerut si spun cateva cuvinte despre natura muncii sale, Bl s-a ridicat si a spus 0 poveste pe care a repetat-o mai tarziu in con- ferinfe $i pe care o veti recunoaste in cartea sa ,CAntecul pasar” Spre uimirea mea, el mi-a spus cd aceast poveste este va-labila si pentru mine. Un oma gasit un ou de vultur si 1-a pus in cuibarul unei gini de curte. Puiul de vultur a iesit din ou 0 data cu puii de gina si a crescut impreuna cu ei. Toaté viaja Tui, vulturul a ficut ceea ce au ficut si puii de cure, creziind cé este pui de curte. A scurmat pdimantul dupa viermi si insecte. A cloneanit sia cotcodacit. Dédea din aripi si zbura un pic in aer . Ani aw trecut si vultural a imbatrénit foarte tare. Intr-o zi ela vizut o pasdire splendida deasupra lui, pe cerul faré nori. ‘Aceasta plana intr-o gratioast marefie printre curengii puter- nici, abia battind din aripile sale viguroase, aurit. Batrdnul vultur privi in sus cu veneraie. ,,Cine e aces- ta?”, a intrebat el. Acesta este vulturul, regele pasdrilor”, i-a spus veci- nul situ. , El aparfine Cerului. Noi aparfinem Paméntului — noi suntem gaini”. Si astfel vulturul a trait si a murit ca o géind, pentru ci asta a crezut ci este. Uimit? La inceput m-am simtit pur gi simplu jignit! Oare ma asemuia el, in public, cu un pui de ging? intr-un fel — si da si nu. Insulta? in nici un caz! Acesta nu era felul lui Tony. Dar ne spunea mie si celorlalti oameni cf, in ochii lui, eu eram un vultur auriu, inconstient de indltimile la care mi puteam avan- 1AXCEASTA CARTE REPREZINTA 0 CULEGERE DE CONFERINTE DE SPIRITUALITATE, PE CARE ANTHONY DE MELLO LE-& TINUT PE PARCURSUL ANILOR. CUPRINS Cuvant inainte Despre trezire Va voi fi de folos la acest seminar? Despre egoismul corect gi chiar indicat Despre dorinta de fericire ‘Vorbim oare despre psihologie, in acest curs de spiritualitae? ria 16 ici renunfarea nu este o solu Ascultl si dézvati-te Mascarada carta... Ce se petrece in mintea ta? Bun, rau, sau norocos Tuzia noastr despre ceilali Observarea de sine... . Constienfi, fra evaluarea a tot ce exist Tuzia recompenselor Déscoperirea de sine .. Dezvaluirea eu-lui? Sentimente negative fata. Despre dependenti (Cum apare fericirea.... Frica ~ sursa violentei Constienta si contactul cu realitatea Religia adevarata ~ contrariul inconstienfei Etichete Piedici in calea fericiri : Patru trepte care intelepciune .. Totul e in perfecté regula cu lumea Somnambulismul Schimbarea ca licomie . O persoani schimbata Atingerea stati de liniste...0 = Anthony de Mello ta. Aceasti poveste m-a facut si inteleg valoarea omului, adeva- rata sa jubire si respectul fat de oameni — si si spun mereu ade- varul. in aceasta consta munca sa —in trezirea oamenilor la real- itatea marefiei lor. Acesta era Tony de Mello, in forma hui cea mai bung, proclamand mesajul ,treziri”, vazind lumina care suntem pentru noi si pentru ceilalfi, recunoscdnd c suntem mai buni decat o stiam. Si pastrez,viu spiritul cuvintelor sale si s susfin sponta- neitatea sa in fafa unui public receptiy, folosindu-ma de cuvantul scris — aceasta a fost sarcina mea, dupa moartea lui. Mulfumita minunatului sprijin de care m-am bucurat din partea lui George McCauley, S.J., Joan Brady, John Culkin si a altora, mult prea numerosi pentru a-i numi, am surprins in mod minunat, in pagi- nile care urmeaza, orele emotionante, distractive si provocatoare pe care Tony le-a petrecut comunicdnd cu oameni adevarati. Bucurati-va de carte, Lasati cuvintele si vi se strecoare in suflet si ascultati — dup cum v-ar sugera si Tony — cu inima. Ascultaf-i povestile gi vi le veti auzi pe ale voastre VA las acum cu Tony ~ un ghid spiritual, un prieten pe care ill veti avea pe viata. J. Francis Stroud, S. J. Centrul de Spiritualitate De Mello Universitatea Fordham Bronx, New York Constonta DESPRE TREZIRE Spiritualitate inseamné trezire, Majoritatea oamenilor, chiar dac’ nu o stiu, sunt adormifi, Bi s-au ndscut adormiti, tra iesc adormiti, se cdsitoresc in somn, nase copii in somn, mor in somn ~ fir sii se trezeasca vreodati. Nu infeleg niciodata far- mecul si frumusefea acestui lucru pe care noi il numim existent lumran’. Sti cd tofi misticii — catolici, crestini, necrestini, indi- ferent de credinté, indiferent de religie — sunt unanimi intr-un singur lucru: c& totul e bine, totul e bine, Chiar daca totul e 0 ha- rababura, totul este bine. Ciudat paradox, desigur. Dar, in mod tragic, majoritatea oamenilor nu ajung si vada c4 totul este bine, pentru c& sunt adormifi. Au doar un cosmar. Anul trecut, la televiziunea spaniola am auzit o poveste despre un barbat care bate la usa fiului su. Jamie”, spune el, trezeste-te!” Jamie rispunde: ,.Nu vreau si ma scol, tata.” Tatal strigi, .Scoalé-te, trebuie si mergi la scoala.” Jamie spune: ,,Nu vreau si merg la seoala.” ,.De ce nu?”, intreaba tatil. Din trei motive”, spune Jamie. ,.Primul, pentru ca e atat de plictisitor; al doilea, copii ma tachineaza; si al treilea, pentru c& urisc scoala”, $i tata fi spune: Ei bine, eu iti voi da trei motive pentru care tre duie s& mergi la scoala. Primul, pentru c& este responsabilitatea ta; al doilea, pentru cd ai patruzeci si cinci de ani si al treilea, pen- ‘ru c& esti directorul scolii.” Trezeste-te , trezeste-te! Ai crescut. Esti prea mare si fii adormit. Trezeste-te! Inceteazi sd te mai joci cu juctrile Cei mai multi oameni iti spun c& vor si treact de gra- iniga — dar si nuvi crezi. Nu-i crede! Tot ce vor de la tine este & le repari jucdriile stricate, ,D8-mi inapoi sofia. D-mi inapoi slujba. Da-mi inapoi banii, Da-mi inapoi reputatia mea, succe- sul meu.” Asta este ce vor ei; vor alte jucdrii in locul celor vechi °0 Anthony de Mello tat. Chiar si cel mai bun psiholog iti va spune c& oamenii nu vor cu adevarat sa fie vindecati, Ceea ce vor este alinare; vinde- carea este dureroasa, ‘Trezirea este neplacuti, si stii. Te simti bine si conforta- bil in pat. E enervant si fii trezit. Acesta este motivul pentru cate inteleptul, guru, nu va incerca si trezeasci oamenii. Sper c& voi fi infelept aici gi mu voi incerca vreodata si va trezesc, dac& sun- tefi adormiti. In definitiv, nu este treaba mea, chiar dacd va spun cAteodata: ,,Treziti-va!” Datoria mea este si-mi fac treaba, si-mi fac numérul, Daca profitati de pe urma acestui lucru, bine; dac& nu, foarte rau! Cum spun arabii: ,.Natura ploii este aceeasi, dar ea face si creascé si spini in mlastini si flori in gridini.” V&A VOI FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR? Credeti ci voi fi de folos cuiva? Nu! O, nu, nu, mu, nu, nu! Si nu va asteptati si fiu de folos cuiva, Cum nici eu nu ma astept si diunez cuiva. Daca sunteti influentati, voi ati ficut-o; gi dacik ati fost ajutati, voi afi ficut-o. Chiar voi afi ficut-o! Credeti c& oamenii Va ajuti? Nu va ajuta. Credeti cl oamenii vai sprijina? Nu va spriji Tntr-un grup de terapie pe care il conduceam la un mo- ment dat era o femeic. O calugarita. Mi-a spus: , Numi simt spri- jinit& de maica superioara.” Asadar, i-am spus: ,,Ce vrei s& zici cu asta?” $i ea mi-a rispuns: ,Ei bine, maica superioara, cea localé, ‘mu apare niciodata la cursurile de initiere pentru novicele pe care le conduc, Niciodata nu-mi spune un cuvant de apreciere.” Eu i-am spus: ,.Bine, hai si juedim o sceneta. SA zicem ci o cunose pe maica superioar’ local. De fapt, s& zicem cA stiu exact ce pandeste ea despre tine, Deci ifi spun (jucdnd rolul maicii supe- rioare locale): ,Stii Mary, motivul pentru care eu nu vin acolo un- de esti tu, este c& e singurul loc din province fr’ necazuri~ fara probleme. Stiu c’ tu il supraveghezi, deci totul este bine.’ Cum te simfi acum?” Ea mi-a spus, ,.MA simt minunat.” Apoi i-am spus, »»Vrei sd iesi din camera pentra un minut sau dow’? Aceasta face parte din exercitiu.” 10 Constiensa Asa a si facut. fn timp ce era afard, le-am spus celorlalti din grupul de terapie: ,Eu mai sunt inci maica superioara localé, bine? Mary, care tocmai a iesit, este cel mai slab administrator ‘ncepitor din ati am avut vreodatl in intreaga istorie a locului De fapt, motivul pentru care nu merg la inifiere este c& nu-mi place deloc ceea ce face. E pur si simplu groaznic. Dar acd ii spun adevirul, asta nu le va face pe novice decat sa sufere si mai mult. Vom aduce pe cineva si-i ia locul intr-un an sau dois pregatim pe cineva. in acelasi timp, m-am gandit sd-i spun acele lucruri drigute, pentru a o face si continue, Ce credeti despre asta?” Ki au rispuns: ,.Ei bine, era singurul lucru pe care puteai sil faci in situatia asta.” Dupa aceea am readus-o pe Mary in ‘grup si am intrebat-o daca se mai simfea la fel de minunat. ,O, da,” a spus. Sarmana Mary! Credea ca este sprijiniti, cand, de fapt, nu era, Ideea e ci majoritatea sentimentelor si gandurilor noastre le evocim noi ingine in capul nostru, inclusiv treaba asta cu oamenii care ne ajuta. Credefi ci voi fi ajutafi pe oameni pentru ci va sunt dragi? Ei bine, am sf va spun ceva. NiciodatA nu iubiti pe ni- meni. Suntefi doar indrigostfi de ideea preconceputt si plin’ de speranfi despre acea persoani. Stati o clip’ si gandiji-va: Nu iu- bifi niciodata pe nimeni, ci suntefi indrigostti de ideea precon- cceputi despre acea persoand. Nu asa se intémpla cand sentimen- tul de afectiune se raceste? Ideea voastra se schimba, nu-i asa? Cum ai putut si ma dezamigesti, c’nd eu am avut atta incre dere in tine?”, ti spui cuiva. Chiar ai avut incredere in acel om? ‘Tun-ai avut niciodata incredere in nimeni. Las-o baltd. Asta face parte din spilarea creierului de care societate, Tu n-ai incredere in nimeni, niciodata. Tu crezi doar in judecata ta despre acea persoani. Deci, de ce te mai plangi? Adevarul este c& nu-ti place si spui: Modul meu de a judeca a fost gresit.” Nu este foarte ‘migulitor pentru tine, nu-i asa? Aga c& preferi s4 spui: ,Cum ai putut sf mai dezamiigesti?” Deci, iatf ce se intimplé: Oamenii nu vor sf se maturi- zeze cu adevirat, oamenii nu vor si se schimbe cu adevarat, oa- meni mu vor sé fie fericiti cu adevarat. Aga cum mi-a spus odat cineva, cu multi infelepciune: ,Nu incerca si-i faci fericiti, vei WAnthony de Mello ‘Att. Chiar si cel mai bun psiholog iti va spune c& oamenii nu vor cu adevarat si fie vindecali. Ceea ce vor este alinare; vinde- carea este dureroasa. Trezirea este neplicutd, s8 gti. Te simfi bine si conforta- bil in pat. E enervant si fii trezit. Acesta este motivul pentru care inteleptul, guru, nu va incerca s& trezeasc’ oamenii. Sper cA voi fi infelept aici si nu voi incerca vreodatl si va trezesc, dact sun- te{i adormiti. In definitiv, nu este treaba mea, chiar daca va spun cateoda i-val” Datoria mea este si-mi fac treaba, si-mi fac numgirul. Daca profitafi de pe urma acestui lucru, bine; daca mu, foarte rau! Cum spun arabii: Natura ploii este aceeasi, dar ea face s& creasc& si spini in mlastini si fori in grdini.” VA VOI FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR? Credeti cd voi fi de folos cuiva? Nu! O, nu, nu, nu, mu, nu! S& nu va asteptati sa fiu de folos cuiva. Cum nici eu nu ma astept si diunez cuiva, Daca sunte{i influentafi, voi ati ficut-o; si ac’ ati fost ajutati, voi afi ficut-o. Chiar voi ati ficut-o! Credefi ‘oamenii va ajuta? Nu va ajutd, Credefi cd oamenii va sprijind? ‘Nu va sprijng, Intr-un grup de terapie pe care i] conduceam Ia un mo- ment dat era o femeie. O clugaritS. Mi-a spus: ,Nu ma simt spri- {init de maica superioard.” Asadar, i-am spus: ,Ce vrei si zici cu ‘asta?” $i ea mi-a raspuns: ,Ei bine, maica superioar’, cea local, nu apare niciodati la cursurile de inifiere pentru novicele pe care le condue. Niciodati mu-mi spune un cuvant de apreciere.” Eu i-am spus: ,,Bine, hai sa jucdm o sceneti. Si zicem ci 0 cunose pe maica superioara local. De fapt, s& zicem ca stiu exact ce gandeste ea despre tine. Deci iti spun (jucdnd rolul maicii supe- rioare locale): Stii Mary, motivul pentru care eu nu vin acolo un- de esti tu, este cf e singurul loc din provincie fair necazuri — fir probleme. Stiu ca tu il supraveghezi, deci totul este bine.” Cum te simti acum?” Ea mi-a spus, ,Ma simt minunat,” Apoi i-am spus, _.Vrei sd iesi din camera pentru un minut sau dou’? Aceasta face parte din exercitiu,” 10 Constenja ‘Asa a si ficut. fn timp ce era afar, le-am spus celorlalti din grupul de terapie: Eu mai sunt inca maica superioara locali, bine? Mary, care toomai a iegit, este cel mai slab administrator ‘ncepator din cAti am avut vreodatd in intreaga istorie a locului. De fapt, motivul pentru care nu merg la inifiere este c& nu-mi place deloc ceea ce face. E pur si simplu groaznic. Dar daca ii spun adevarul, asta nu le va face pe novice decat sa sufere simai mult. Vom aduce pe cineva si-i ia locul intr-un an sau doi, pregitim pe cineva. In acelasi timp, m-am gandit si-i spun acele lucruri dragute, pentru a o face si continue. Ce credeti despre asta?” Ei au rispuns: ,Ei bine, era singurul Iueru pe care puteai si-l faci in situatia asta.” Dupa aceea am readus-o pe Mary in grup si am intrebat-o dac’ se mai simtea la fel de minunat. ,,O, da,” a spus. Sirmana Mary! Credea cA este sprijiniti, cfnd, de fapt, nu era. Ideea e cA majoritatea sentimentelor si gandurilor noastre le evociim noi ingine in capul nostru, inclusiv treaba asta cu oamenii care ne ajuti. Credefi ci voi ti ajutati pe oameni pentru c& va sunt dragi? Ei bine, am si va spun ceva. Niciodati mu inbifi pe ni- meni. Sunteti doar indragostiti de ideea preconceputa gi plina de speranti despre acea persoan’. Stati o clip’ si gindifi-va: Nu iu- biti niciodata pe nimeni, ci sunteti indragostiti de ideea precon- cceputi despre acea persoana. Nu asa se intampla cénd sentimen- tul de afectiune se raceste? Ideea voastrd se schimba, nu-i asa? Cum ai putut si ma dezamagesti, cnd eu am avut atata incre- dere in tine?”, fi spui cuiva. Chiar ai avut incredere in acel om? ‘Tun-ai avut niciodati incredere in nimeni. Las-o bata. Asta face parte din spalarea creierului de catre societate. Tu n-ai incredere ‘in nimeni, niciodat. Tu crezi doar tn judecata ta despre acca persoani. Deci, de ce te mai plangi? Adevarul este c& nu-ti place s& spui: Modul meu de a judeca a fost gresit.” Nu este foarte migulitor pentru tine, mu-i asa? Aga c& preferi si spui: ,Cum ai putut si ma dezamagesti?” Deci, iatii ce se intimpli: Oamenii nu vor s& se maturi- zeze cu adevarat, oamenii nu vor sa se schimbe cu adevarat, oa- ‘meni nu vor si fie fericiti cu adevéirat. Asa cum mi-a spus odat cineva, cu mult infelepciune: Nu incerca sai faci fericifi, vei nAnthony de Mello avea numai necazuri. Nu incerca si inveti un pore sa cénte; tu ti pierzi vremea, iar pe pore il enerveazd.” Ca omul de afaceri care intra intr-un bar, se ageazA si vede un tip cu o banand in ureche sé-i atrag atenfia. Nu, nu e treaba mea.’ Dar gandul nu-i d& pace. Asa c, dupa ce a biut un pahar, doua, ii spune tipului: Scu- zi-ma, ai o banana in ureche.’ Tipul spune: ,Ce-ai zis?” Omul de afaceri repeti: ,Ai o banana in ureche.’ Din nou tipul intreaba: Ce-ai zis?” ,Ai o banand in ureche!’, striga omul de afaceri ;orbeste mai tare’, spune tipul: Am o banand in ureche!” Deci totul e in zadar. Renunt’, renunt’, renunta’, imi spun. Spune ce ai de zis si pleacd. $i daca lor le este de folos, foarte bine — dac& nu, cu att mai riu! DESPRE EGOISMUL CORECT SI CHLAR INDICAT Primul lucru pe care vreau si-l infelegeti, daca vrei cu adevarat si va trezit, este acela c& voi nu vreti si va trezii, Pri- mul pas spre trezire este si fiti indeajuns de sinceri s& recunoas- tefi cd nu asta va place, Nu vrefi s& fiti fericiti. Vreti un mic test? Hai si inceredm. Nu vi va lua decdt un minut. Puteti s& inchideti chitin timp ce facet asta, sau putefi sii fineti deschisi. Chiar nu conteaza. Gandifi-va la cineva pe care fl iubiti foarte mult, cine- va de care sunteti foarte apropiat, cineva care vi este foarte drag si spunefi-i acestei persoane din mintea voastri: Mai degrab ag vrea si am fericirea, decdt si te am pe tine,’ Vedefi ce se intim- pla. ,As prefera si fiu feriit, decat si te am pe tine, Dact ag avea de ales, fara indoiala c& as alege fericirea’ Oare exista printre voi uni care au simfit ca sunt egoist, atunci cand au spus asta? Multi, se pare. Vedeti cum ni s-au spallat creierele? Vedeti cum ni s-au spilat creierele, incdt am ajuns si géndim: Cum am putut fi atat de egoist?’ Dar uitati-va la cine e egoist. Imaginati-va pe cineva spunandu-vd voud: ,Cum ai putut fi att de egoist, incdt s8 alegi fericirea in locul meu?” N-ai simfi nevoia si rispunzi: ,,Scu zi-mé, dar cum ai putut fi fu ait de egoist, incdt as sd-mi ceri te prefer pe tine in locul fericirii mele?!” Odata, o femeie mi-a spus c4, in copilirie, varul ei iezuit 2 Consgonga a organizat o conferingi in biserica iezuita din Milwaukee. El deschidea fiecare conferinfa cu cuvintele: ,Examenul iubirii este sacrificiul si etalomul jubirii este lipsa egoismului.” Este extraordinar! Am intrebat-o: ,,Ai' vrea si te iubese cu preful fericirii mele?” ,Da”, mi-a réspuns iu-i aga ci-i nemaipomenit? Nu-i minunat? Ea m-ar fi iubit cu preful fericiri ei si ew as fi tubit-o cu preful fericirii mele aga am fi avut doi oameni nefericiti ... dar, wrdiased iubirea! DESPRE DORINTA DE FERICIRE. Spuneam c& noi nu vrem sa fim fericifi. Noi vrem alte Iuoruri. Sau, ca si spunem mai precis: nu vrem s& fir fericifi in mod neconditionat. Sunt gata si fiu fericit, cu condigia si am asta, ailaltf. Dar asta ar insemna, de fapt, s2-i spunem prietenu- ui nostru, sau Dumnezeului nostru, sau oricui: Esti fericirea meal Dacd nu te am pe tine, refuz sé fiu fericit.” E atit de important sa infelegem acest Iueru, Nu ne pu- tem imagina si fim fericiti fara acele conditii. Cam asa este. Nu putem concepe si fim fericiti fird ele. Am fost invaati si plasm fericirea noastra in ele, Deci, acesta este primul lucru pe care trebuie si-| facem, dacdi vrem sa ne trezim — cea ce este acelasi lucru cu a spune: daca vrem sa iubim, daca vrem libertate, daca vrem bucurie gi pace si spiritualitate. in acest sens, spiritualitatea este cel mai practic lucru din intreaga lume. fi provoc pe tofi sa se gandeasc Ja ceva mai practic decat spiritualitatea, asa cum am definit-o eu —nu evlavie, nu devotament, nu religie, nu veneratie, doar spiri- tualitate — sa ne trezim, sd ne trezim! Priviti la suferinfa de pretutindeni, priviti la singuritatea, privifi la teama, confuzia, contradictiile din inima oamenilor, la conflictul Kéuntric, la conflictul exterior. S& presupunem c& cine- va v-a oferit o cale de a scipa de toate acestea? Sa presupunem & cineva v-a oferit o cale de a opri acea teribil& scurgere de ener- gie, de sindtate, de emofie care vine din aceste conflicte si confu- zie, Asta afi vrea? ‘Sa presupunem c& cineva ne-a aratat un mijloc prin care Bo™ Anthony de Mello ne-am iubi cu adevarat unul pe celalalt si am fi in pace si iubire. ‘Va puteti gindi la ceva mai practic decat asta? Dar, in schimb, voi aveti oameni ce gandesc ci marile afaceri sunt mai practice, 4 politica e mai practica, ca stiinta este mai practic - Ce folos avem pe Pamant, trimifind un om pe lund — ac noi nu putem trai pe Pamant? VORBIM OARE DESPRE PSIHOLOGIE, IN ACEST CURS DE SPIRITUALITATE? Este psihologia mai practic8 decat spiritualitatea? Nimic nu este mai practic decat spiritualitatea. Ce poate si facd sir- ‘manul psiholog? El nu poate decat si atenueze putin presiunea. Eu insumi sunt psiholog si practic psihoterapia gi am acest mare conflict in interior, atunci cfnd am de ales intre psihologie si spiritualitate, Ma tntreb daca asta are vreun infeles pentru cine- va, Pentru mine n-a avut nici un infeles, timp de mulfi ani. Vi voi explica, N-a avut nici un sens pentru mine timp de multi ani, pana cand am descoperit, dintr-o dat’, c& oamenii trebuie si sufere indeajuns de mult int-o relatie, ca s& ajunga dezamigiti de ‘oate relatiile, Daca stim si ne gandim, nu este asta ceva ingrozitor? Trebuie si sufere indeajuns de mult intr-o relatie, pand si se trezeasca sisi spund:,.M-am siturat! Trebuie stexiste 0 cale mai bund de a trai, decat dependenta de alta fiimta mani.” Si ce ficeam, eu ca psihoterapeut? Oamenii veneau la mine cu problemele relafiei lor, cu problemele lor de communica re etc. $i, cAteodat, ceea ce am ficut a fost de ajutor. Dar cateo- dati, imi pare riu si o spun, nu a fost, pentru ci i-a mentinut pe ‘ameni in starea de somnolenfi. Poate c& ar fi trebuit sa fi sufe- rit un pic mai mult. Poate ar trebui si ajungé la capatul puterilor si s& spuna. ,,M-am saturat de fot.” zs Doar end esti situl de suferinfa ta, pofi s& iesi din ea, Cei mai multi dintre oameni merg la psihiatru sau la psiholog, pentru a c&pata alinare. Repet: pentru a c4pata alinare, Nu pen- rua iesi din suferings. Tati povestea micutului Johnny, despre care se spune c& “4 Constionpa ra retardat mintal, Dar devine evident c& nu era, dupa cum veti afla din aceasti poveste. Johnny merge la ora de modelaj la scoala Iui pentru co- Pii speciali, primeste bucata sa de lut si o modeleaza. Ia un mic bulgare de Tut, merge intr-un colt al camerei gi se joaca cu el Profesorul vine la el sii spune: ,Bunf, Johnny”. Si Johnny spu- ne, ,Buna”, lar profesorul intreaba Ce ai acolo in mana?” $i Johnny spune: ,,Asta e 0 bucati de balig’ de vaci.” Profesorul Intreaba iar: ,Ce faci din ea?” El rispunde: Fac un profesor.” Profesorul gindeste: , Micuful Johnny a regresat de-a bi- nelea”, Asa cd il cheami pe director, care tocmai trecea pe ling usd in acel moment, si-i spune: ,,Johnny a regresat”. Astfel ci directorul merge la Johnny siti spune: ,Bun& fiule”. Tar Johnny firispunde: ,Buna”. Directorul intreaba: ,Ce ai in mana?” lar el spune: ,,O bucati de baligt de vaca”. ,.Ce faci din ea?” Tar el spune: ,,Un director.” Directorul gandeste cd acesta este un caz pentru psiho- Jogul gcoli si trimite dupa psiholog! Psihologul este un tip des- tept. El merge si spune: ,.Bund.” lar Johnny spune: ,.Buna”. Psi- hhologul zice: ,Stiu ce ai in mana.” ,Ce?” ,O bucata de baliga de vaca”. Johnny spune: ,,Exact”. ,$i stiu ce faci din ea.” ,Ce?” »Faci un psiholog”. ,,Gresit. Nu am destula baliga de vaca” Jar ei ziceau ca e retardat mintal! Sirmanii psihologi, fac o treab’ bund. Chiar asta fac Sunt momente cand psihoterapia este de un ajutor extraordinar, pentru cd, atunci cand esti pe punctul de a deveni nebun, de a-ti jesi din minfi, esti pe cale fie de a deveni bolnav psihic, fie de a da in misticism. De accea, misticul este opusul nebunului. Sti care este semnul ce arati ca v-afi trezit? Este atunci cdnd va in- trebati: Sunt nebun eu, sau sunt ei cu tofii nebuni?” Asa este, cu adevarat. Pentru c& suntem cu tofii nebuni! Intreaga lume este nebund. Nebuni dovediti, Singurul motiv pentru care nu suntem inchisi la balamuc e acela ca suntem atat de mulfi. Deci, suntem. nebuni. ‘Traim cu idei nebunesti despre iubire, despre relat, des- pre fericire, despre bucurie, despre tot. Am ajuns s8 cred c sun- tem intr-atat de nebuni, incdt, in caz cd toatt lumea este de acord 15Anthony de Mello supra unui lucru, poti sd fii sigur c& acel lucru e gresit! Fiecare idee noud, fiecare idee mare, cdnd a aparut prima dat, era a unei ‘inorititi format dint-unul singur, Acel om numit lisus Hristos ~ minoritate de unul. Toti spuneau altceva decét spunea el. Buddha ~ minoritate de unul ‘Tofi spuneau altceva decat el. Cred c& Bertrand Russell a fost cel care a spus: ,Fiecare mare idee pomeste ca o blasfemie.” Pro- blema se pune bine si precis. Vei auzi multe blasfemii in zilele noastre, Pentru cd oamenii sunt nebuni, sunt lunatici, iar ou ct ii dai seama mai devreme, cu att e mai bine pentru sénitatea ta ‘mentald si spirituald. S4 n-ai ineredere in ei, S n-ai incredere in cei mai buni prieteni ai tai. Lasi-te dezamiagit de prietenii tai cei ‘mai buni. Ei sunt foarte smecheri. Asa cum esti si tu in relatiile tale cu toti ceilalti — cu toate cd tu probabil nu o stii. Ah, tu esti atat de viclean, de subtil $i iscusit. Iti faci bine numarul! Nu sunt vorbe de laud din partea mea, nu? Dar repet: ‘va treziti. Va faceti numirul. $i nici miicar nu stiti voi viet asta. Credefi c& suntefi atat de iubitori, Ha! Pe cine iubifi? Pana si faptul crificati, va face st vA simfifi bine, nu-i asa? Ma sacrific! imi urmez ‘idealul .” Dar obtii ceva din asta, nu-i asa? Tu mereu oblii ceva din tot ce faci ~ pana cand te trezesti. Deci, iat& primul pas. Realizafi c nu vreji s& va trezifi E destul de greu si te trezesti, cind ai fost hipnotizat sa gindesti cA un rest de ziar.vechi este un cee de un milion de dolari. Ce A rupeti de acel rest de ziar vechi NICI RENUNTAREA NU ESTE O SOLUTIE De cate ori practicafi renunfarea, va amagiti. Ce ziceti de asta? Va amagiti. La ce renunfati? De cate ori renuntafi la ceva, sunteti legati pe vecie de lucrul la care renuntati. Exist’ un guru in India, care spune: ,.De fiecare dati end vine o prostituata la mine, nu vorbeste decét de Dumnezeu. Ea spune, m-am siturat de aceasta viat pe care o duc. Il vreau pe Dumnezeu. Dar de cate ori vine un preot la mine, nu vorbeste decat de sex.” Foarte bine, cand renuntati la ceva, riméneti fixati pentru totdeauna pe acel ceva. Cand va impotriviti la ceva, sunteti legati de acel ceva 16 Constinga pentru totdeauna. Atata timp cat va impotriviti, ii dati putere. fi dati tot atita putere, cétd folositi si va impotriviti. Aceasta include comunismul si toate celelalte. Deci, tre- buie sé va ,primiti” si acceptati demonii — pentru cd, atunci cand va luptafi cu ei, ii int&riti. Nu v-a spus nimeni, niciodati, asta? Cénd renunfi la ceva, esti legat de acel ceva. Singura cale de a iegi din asta este s& privesti prin acel ceva. Nu renuntati, Idisa- fi-vd privirea si treacd prin el. Injelegeti-i adevarata valoare si ‘nu va mai fi nevoie s& renuntati la el; vi va c&dea doar din main Dar bineinfeles, daci nu vedeti asta, daci sunteti hipnotizati ‘gindind cd nu vet fericiti fra un Iucru sau altul, sunteti blocat. Ceca ce trebuie si facem noi pentru tine, nu este ceea ce ‘incearea asa-zisa spirituaitate si facd — adic’ sa te facd si faci sacrificii, sé renunti la lucruri. E inutil, Esti inc& adormit. Cea ce trebuie s& facem noi, este si te ajutdm s& infelegi, s& injelegi, si infelegi. Dac& ai fnfelege, ai renunta, pur si simplu, la doringa respectiva. lati o alti modalitate de a o spune: Daci te-ai trezi, ai remunfa, pur si simplu, la dorinfa respectivi ASCULTA SI DEZVATA-TE Unii dintre noi ajung si se trezeasc, datorité realitatilor dure ale viefii. Suferim atat de mult, incdt ne trezim. Dar oame- ni continua si se arunce in viati, iar si ir. Ei inca mai continua sf se poarte ca niste somnambuli. Nu se trezesc niciodata. in mod tragic, lor nu le trece prin cap c& ar putea exista 0 alf& cale, ‘Nu le trece niciodata prin cap car putea exista 0 cale mai bund. Dar daca tu incd nu ai fost lovit suficient de viaté gi nu ai sufe-tit indeajuns, atunci mai este 0 cale: s& asculti, Nu mi re- fer la faptul cd trebuie si fii de acord cu ce-ti spun eu. Asta ar in- semma si nu asculti. Crede-mi, chiar nu conteazi daca esti de acord cu ceea ce spun eu, sau nu. Pentru ca acordul si dezacor- dul au de-a face cu cuvintele, conceptele si teorile. Ble nu au ni- mic de-a face cu adevérul. Adevarul nu este niciodata exprimat in cuvinte. Adevi- rul este observat dintr-o dati, ca rezultat al unei anumite atitu- ini, Deci, puteti sd nu fiti de acord cu mine - si totusi si vedeti "7cau Anthony de Mello adevarul. Dar trebuie si existe o atitudine de deschidere, de bu- nivoin{Z, de a descoperi ceva nou. Acest lucru este important — si nua fi sau anu fi de acord cu mine. in fond, cel mai mult din cea ce va dau eu sunt numai teori Nici o teorie nu inglobeaza realitatea, in mod adecvat. Deci eu pot si va vorbese nu despre adevar, ci despre piedicile cdtre adevar. Pe acestea le pot descrie. Nu pot descrie adevarul. Nimeni nu poate. Tot ce pot si fac este si va dau o descriere a falsititilor voastre, astfel incdt si renunati la ele. Tot ce pot sa fac pentru voi, este sii lansez 0 provocare convingerilor si sistemului vostru de credinte, care va fac nefericiti. Tot ce pot si fac este si va jut si va dezvatati, Asta inseamma invaarea din punet de vedere al spiritualitatii: dezvaitarea, dezvatarea de aproape tot ce afi fost invatati. Bundvointa de a va dezvaa, de a asculta, Ascultati, asa cum o fac cei mai mulfi, cu intentia de a va confirma cea ce ganditi deja? Observati-vi reactille, pe ma- sur ce vorbesc. in mod freevent, veti fi surprinsi, socati, scan- dalizati, sau iritati, sau plictisit, sau frustrati (Ori veti spune: ,Grozav!” Dar nu cumva ascultati, doar pentru a cfpata confirma- rea celor ce le ganditi deja? Sau ascultati cu intenfia de a desco- peri ceva nou? Asta este ceva important. E greu pentru oamenii care dorm, lisus a adus vesti bume ~ si cu toate astea a fost res- pins. Nu pentru c& erau bune, ci pentru cd erau noi. Noi detestiim noul, Uréim noul! $i, cu c&t ne confruntim mai repede cu acest fapt, cu atét mai bine. Nu vrem lucruri noi, mai ales cand ele ne tulburd, mai ales cand implica schimbarea, Mai ales edd ne pun {in situatia de a spune: ,,Am gresit Imi amintese ca m-am intalnit in Spania cu un iezuit de 87 de ani; care imi fusese profesor si pastor in India, cu treizeci sau patruzeci de ani in urma. El participa la un seminar ca aces- ta. ,Ar fi trebuit si te aud vorbind acum saizeci de ani,” a spus el. $tii ceva? M-am ingelat toati viaja mea.” Dumnezeule, si auzi asa ceva! E ca si cum te-ai uita la una dintre minunile lumii Aceasta, doamnelor si domnilor, este credinga! O des- chidere catre adevar, indiferent de consecinfe, indiferent unde va duce — si cfind nici macar nu stiti unde urmeazi si va duca, 18 Constienga Aceasta este credinfa. Nu convingere, ci credinfé. Con- vingerile voastre va dau multa sigurant, dar credinta inseamna nesiguranfa. Nu stii. Esti gata sii o urmezi gi esti deschis, larg deschis! Esti gata si asculti. $i, fiti atenti: sa fii deschis nu in- seamni si fii credul, nu inseamna si inghifi orice iti spune cel care vorbeste. O, nu. Trebuie si contestati tot ce spun, Dar si contestati de pe o pozitie de deschidere, nu cu o atitudine de in- versunare. $i mai ales, si contestafi totul. Aduceti-va aminte de acele cuvinte minunate ale Ini Buddha, cand a spus: Calugarii si discipolii nu numai c& nu trebuie si-mi accepte cuvintele din respect, dar si le si analizeze aga cum un aurar analizeazi aural ~ tiindu-l, r2zuindw-l, freedndu-l, topindu-I”, Atunei cénd faceti asta, voi ascultafi. Afi Ricut un alt ma- re pas cde trezire. Primul pas, dupai cum am spus, @ fost bun vVointa de a recunoaste c& nu vreti si va trezifi, cd nu vrefi si fit fericiti. In sinea voastra exist tot felul de impotriviri la aceasta. Al doilea pas este bundvointa de a infelege, de a asculta, de a lansa o provocare intregului vostru sistem de convingeri, Nu doar convingerilor voastre religioase, convingerilor voastre po- litice, convingerilor voastre sociale, convingenilor voastre psiho- Jogice — ci tuturor convingerilor. Bundvoinfa de a le reconsidera pe toate, ca in metafora Ini Buddha. $i aici va voi dao multime de ocazii ci si faceti acest iucru. MASCARADA CARITATIL Caritatea este, in realitate, interesul personal mascat sub forma altruismului, Voi spuneti cd este foarte greu si acceptati c& pot fi momente cénd nu sunteti sinceri cu adevarat, incercand i fifi ubitori sau cinstiti. Lasali-ma si simplific, Hai s-o spu- nem cat se poate de simplu. S-o spunem chiar eat se poate de in- teligibil si transant, mAcar pentru inceput, Sunt dou tipuri de egoism. Primul tip este cel in care imi ofer plicerea de a-mi face pe plac. Aceasta este ceea ce numim noi, in general, egocen- ‘rism. AI doilea este atunci cand imi ofer placerea de a le face altora pe plac, care este un tip mai rafinat de egoism, Primul este foarte evident, dar al doilea este ascuns, foar- »Anthony de Mello te ascuns si, de aceea, mai periculos, deoarece chiar ajungem sa simtim c& suntem cu adevarat grozavi. Dar poate cd, in fond, nu suntem atat de grozavi. Protestati cAnd spun asta? E grozav! Dumneavoastra, doamn’, spunefi ci, in cazul dumné voastri, locuiti singura si mergefi la biserica si oferiti cfteva ore din timpul dumneavoastri. Dar, mai recunoasteti si ca, de fapt, faceti acest lucru dintr-un motiv egoist —nevoia de a fi necesat ~ si de asemenea stiti si ci aveti nevoie sa simfifi od le sunteti necesard altora, intr-un mod care va asigurd c& avefi o contribu fic cat de mica in lume, Dar mai pretindeti i c&, intrucat gi cei lalti au nevoie ca dumneavoastra si procedati asa, toata lumea are de castigat. Suntefi aproape Amuriti! Trebuie si invatiim de la dum- neavoastri. Asa este, Spuneti: ,,Dau ceva, primese ceva”. Aveti dreptate. ,Jes s& ajut, dau ceva, primese ceva.” E frumos. E ade- varat. E real. Dar aceea nu este caritate — ci este, in mod clar, interes propriu, Si dumneavoastré, domnule, aritati ci’ Evanghelia tui lisus este, in cele din uma, o evanghelie a interesului propriu. Dobiindim viata etema prin actele noastre de caritate. , Venifi, cei binecuvantati de tatél meu .. cand eu am fost flimind, voi mi-afi dat si manne” ... si asa mai departe. Dumneavoastra spuneti ca aceasta confirma perfect ceea ce am zis, Cand ne uitim la lisus, spuneti dumneavoastra, vedem ci actele sale de caritate au fost acte de interes personal extrem — si cucereasca suflete pentru viaji etemi. $i considerati c& asta este intreaga fortii si semnifi- catie a vieti: atingerea interesului propriu, prin acte de caritate. Bine, Dar vedeti, dummneavoastra trisafi putin, pentru c& ati adus in discutie religia. E justificat. E intemeiat. Dar cum ar fi dacé m-as ocupa de Evanghelii, de Biblie, de Tisus, pand la ssfarsitul acestei conferinte. Voi spune acum ceva, pentru a com- plica lucrurile si mai mult. ,.Am fost flimand si voi mi-ati dat si mindno, mi-a fost sete si voi mi-ati dat s& beau” — gi ce-au ris- puns ei? ,Cand? Céind am ficut asta? Habar n-aveam.” Bi erat inconstienti! Citeodata imi imaginez ca se intampla ceva ingrozitor, cand Preamiritul spune: ,,Am fost flménd si voi mi-afi dat si 20 _ oe eencelnerer Constonta ‘mindne” si oamenii din dreapta spun: ,E adevarat, Doamne, stim.” Nu vorbeam cu voi”, le spune El. ,.Nu respect scenari- ul; nu ar fi rebuit sa stit.” Nu-i asa cli interesant? Dar dum- neavoasira stiti. Cunoasteti placerea interioara pe care 0 aveti, in timp ce faceti acte de caritate, Aha! E adevirat! Este exact opusul cuiva care spune: ,,Ce-am ficut atit de nemaipomenit? Am facut ceva, am obtinut ceva. Nu ma gndeam cd fac un lucru bun. Mana mea sténgé nu stia nimic despre ce ficea mana mea dreapti.” Stiti, un bine nu este niciodati att de bun, ca atunci cind nu vi dati seama c& faceti bine. Niciodat& nu sunteti atat de buni, ca atunci cénd nu suntefi constienfi o& sunteti buni, Sau, cum ar spune marele Sufi: ,,Esti sfint, atat timp cdt nu stii acest Jucru.” Cand mu esti constient de sine! Nu ai constienta de sine! Unii dintre voi obiecteazi Ia aceasta idee. Voi spuneti: »Oare plicerea pe care o primese céind ofer, nu este ea insisi vie afa etern’ ~ chiar aici si acum?” Nu stiu. Eu o numese placere placere si nimic mai mult, cel putin deocamdata, cel pufin pan And intrdm in religie, ceva mai tarziu. Dar vreau ca voi s& infe- legeti ceva chiar de la inceput, c& religia nu este ~ repet, mu este ~ in mod necesar asociati cu spiritualitatea, Va rog last religia deoparte, deocamdatii, Bine, intrebati voi, ce spuneti de soldatul care se arunc’ pe o grenada, pentru a 0 impiedica sé-i rineasca pe alii? $i ce-i cu omul care s-a urcat la volanul unui camion plin cu dinamita si s-a indreptat cdtre tabara americandi din Beirut? Ce spuneti de 1? ,dubire mai mare decdt asta nu are nimeni,” Dar nu asta cred americanii."El a ficut-o intentionat. A fost groaznic, nu-i asa? Dar el n-ar crede asta, va asigur. El s-a giindit c& va merge in rai, ‘Asa este. Exact ca soldatul vostru care s-a aruncat pe grenada, Incere si ajung la o imagine a unei actiuni in care nu exist sine, in care esti trezit si cea ce faci este facut prin tine. Actiunea ta, in cazul acesta, devine o intimplare. ,.Lasé si mi se facd mie.” Nu exclud asta. Dar cdnd tu esti cel care 0 face, imi sund a egoism. Chiar si dacd-i numai: ,,Voi fi pomenit ca un ma- re erou”, sau ,N-as mai fin stare si trdiese niciodata, dact n-ag face asta. N-as mai fi in stare s& mi impac cu gindul, daca as fugi”. Dar aducefi-va aminte cd nu exclud celalalt tip de fapti no™ Anthony de Mello N-am spus cit nu mai exist deloe fapte in care nu e nici urma de egoism. Poate cd exista, Va trebui sa cercetim asta. O mamé care salveaz un copil ~ care salveaz8 copilul ei, spui tu. Dar cum de nu salveazi copilul vecinului? E vorba de acel al ei. Este soldatul care moare pentru fara lui. Multe astfel de morfi mi frdménti, Ma intreb: ,,Sunt ele rezultatul spalarii de creier?” Martirii ma fréménta, Cred cd adesea au creierele spalate, Marti- vii musulmani, martirii hindusi, martirii budisti, martrii erestini ~tofi au creierele spiilate. Au avut ¢ idee in cap, aceea ca trebuie sf moar, c& moartea este un lucru mare, Nu simt nimic, merg direct la tint. Dar nu tofi~ deci, ascultafi-ma cu atentie, Nu am spus fofi, dar n-ag exclude posibilitatea. Multi dintre comunisti ajung si aib& creierele spilate (esti dispus si crezi asta?). Au creierele spalate intr-atat, ineat sunt gata si moard. Cateodata imi spun c& procedura prin care facem, de exemplu, un Sfintul Francis Xavier, ar putea fi exact acelasi proces folosit pentru producerea teroristilor. Poti avea un om care si mearg la o conferint& de treizeci de zile si s& iasi de acolo inflécérat de iubirea lui Christos si, cu toate astea, faré i aba nici cea mai mica urma de constienfé de sine. Nici una! ‘Ar putea fi o pacoste, El crede cf este un mare sfint. Nu inten- fionez. s8-1 denigrez pe Francis Xavier, care probabil a fost un mare sfaint, dar a fost un om alaturi de care era dificil si traiest Stiti c& a fost un conducator prost — chiar asa a fost! Faceti o cercetare istorica. Ignatius trebuia mereu sa in- tervind si s4 indrepte stric&ciunile pe care acest om bun le ficea, prin intoleranta lui. Trebuie s& fii destul de intolerant s& realizezi ce a realizat el. Mergi, mergi, mergi, mergi — mu conteaz cate cadavre cad pe marginea drumului. Unii critici ai lui Francis Xavier chiar asta si sustin. E] obisnuia si destituie oameni din Societatea noastra si ei apelau la Ignatius, care spunea: ,, enifi la Roma si vom discuta despre asta.” Tar Ignatius fi repunea in funetie, pe ascuns. Cat de muita constienti de sine era acolo, in aceast’ situ- afie? Nu stim cine suntem noi, ca sii avem dreptul si judecdm, ‘Nuspun cd mu exista un astfel de lucru, ca motivatia pura , in mod normal, tot ceea ce facem este in interesul nos- 2 Spun e Constenta tru propriu, Totul. Cand faci ceva pentru iubirea lui Christos, este are si acela egoism? Da. Cand faci ceva pentru iubirea oricui, este oare in interesul tau personal. Va trebui si explic asta Sa presupunem ci locuiesti in Phoenix si hriinesti peste cinci sute de copii pe zi, Aceasta ii di un sentiment de bine? Fi bing, te-ai astepta si-ti dea un sentiment neplicut? Cateodata iti da. Si aceasta, pentru cA exist unii oameni care fac lucrurile in asa fel, incat sii nu trebuiascd sa se simta prost. Tar ei numesc ‘aceea caritate. Actioneaza dintr-un sentiment de vinovatie. Ace- ea nu este jubire, Dar, sav Domnului, tu faci servicii oamenilor sieste placut. Minunat! Esti o persoand stindtoasa, pentru cd esti interesat direct si personal. Asta-i ceva sinatos. Lasafi-md si sintetizez ce spuneam despre caritatea fit interes personal. Am spus ci erau dowd tipuri de egoism; poate cl ar fi trebuit s4 spun trei. Primul, cfnd fac ceva, sau, mai degraba, cfind imi ofer plicerea de a-mi face pe plac. Al doilea, cand imi ofer placerea de a le face altora pe plac. Nu te méndri cu asta, Nu te crede o persoan importanti. Esti o persoand foarte obisnuita, dar ai cipatat gusturi rafinate. Gustul tau este bun, dar nu de calitatea spiritualitafii tale. Cand rai copil, if plicea Coca-Cola; acum ai crescut si apreciezi berea rece, intt-o zi caniculara, Ai cépatat gusturi mai bune, acum. Cand erai copil, iti plicea ciocolata; acum, cand esti mai mare, te bucuri de o simfonie, te bucuri de © poezic. Ai gusturi mai bune. Dar ‘fi obii placerea la fel, cu excepfia faptului ci acum. e pla- cerea de a le face pe plac altora Apoi exist un al treilea tip, care este cel mai ru: cfind faci ceva bun, ca sé nu te simi prost, Cand il faci, mu ai un senti- ment de bine, ci un sentiment neplicut. Urasti acel lucra. Faci sa- crifieii din iubire, dar cartesti. Ha! Cat de putin te cunosti, daca gandesti cd tu nu procedezi astfel Dacd.as fi c&patat un dolar, de fiecare data cand am ficut Iucruri care mi-au dat un sentiment neplicut, a5 fi fost milionar pani acum. $tii cum se petrec lucrurile, nu-i aga? ,,As putea si mi intflnesc disearii cu tine, pirinte?” ,Da, vino!” Nu vreau s& mii intflneso cu el si detest s-1 vad. Vreau si mi uit la o anu- Boo Anthony de Mello mit emisiune la televizor in seara asta — dar cum s Nu am tupeul si spun nu, ,,Vino!”, zic eu, dar gindes Doamne, ce chin trebuie si suport!” Nu-mi di un sentiment de bine si mi intalnesc cu el si nu-mi di un sentiment de bine si-i spun nu, deci il aleg pe cel ‘mai mic dintre cele doa rele si spun: ,Bine, vino.” Voi fi feri- cit céind acest lucru se va termina si voi fi in stare s& renunt la zimbetul de forma, dar incep sedinta cu el: Ce mai faci?” ~Minunat”, spune el si-mi tot vorbeste despre cat de mult iubeste Seminarul, iar eu mi gindese: ,O, Doamne, cénd are de gind si treaca la subiect?” In sfarsit ajunge la subiect, il trantesc de perefi la figurat, si spun: ,Ei bine, orice prost ar fi putut rezol- vva singur acest tip de problema” si-1 trimit afard, Am scapat de el”, spun eu. $i in dimineata urmatoare, la micul dejun (pentru ci simt ci am fost atat de nepoliticos) merg la el si ii spun: ,Ce mai faci?” Tar el raspunde: ,,Destul de bine”. $i adaugi: Sti, ceea ce mi-ai spus aseard, mi-a fost de mare ajutor. Se poate si ne intalnim azi dup mast?” O, Doamne! Aceasta este cea mai rea forma de caritate — cnd faci ceva ca s nu te simti prost. Nu ai curajul s& spui cd vrei si fii asat tn pace. Vrei ca oamenii si-cread c& esti un preot bu:! Cand spui: ,Nu-mi place si-i rinesc pe oameni”, eu spun: ‘nLas-o balta! Nu te cred.” Nu cred pe nimeni care spune c& lui sau ei nu-i place s& rlneasca oamenii, Ne place sii rinim pe o2- ‘meni, mai ales pe unii oameni, Adorim asta. $i cénd altcineva pricinuieste suferinta, ne bucurdm de acest lucru, Dar nu yrem si pricinuim durerea noi insine, pentru ci noi ingine vor suferi! Ah, asta este. Dac noi producem suferinta, altii vor avea o pa- rere proast& despre noi. Nu ne vor mai plicea, vor vorbi impotri- va noastra — si asa ceva nu ne place ! CE SE PETRECE IN MINTEA TA? i spun mu? 0, ‘Viaja este un festin. Jar tragedia este ci cei mai multi coameni mor de foame. De fapt, despre asta vorbese acum. Exist © poveste draguis despre niste oameni care erau pe o pluti in Jargul coastei Braziliei si piereau de sete. Habar n-aveau ca apa 4 Constienja pe care pluteau era apa dulce, Réul se varsa in mare cu atéita forfa, inet patrundea cdteva mile in mare, deci ei aveau ap dul- ce, chiar acolo unde erau. Dar ei habar n-aveau! Tot astfel, noi suntem inconjurati de bucurie, de fericire, de iubire. Cei mai mulfi oameni nu au nici cea mai vaga idee despre asta. Motivul? Au creierele spilate. Motivul? Sunt hip- notizati; sunt adormifi. Imaginafi-va un magician pe scend, care hipnotizeaza pe cineva, astfel incat persoana vede ce nu este acolo sinu vede ce este. Despre asta e vorba. Caieste-te gi accep- td vestile bune. Caieste-te! Trezeste-te! Nu boci pentru pacatele tale. De ce te tingui pentru picatele pe care tu le-ai ficut in somn? Ai de gand si plangi pentru ce-ai ficut in starea ta de hip- nozi? De ce vrei si te identifici cu o astfel de persoan’’? Trezeste-te! Trezeste-te! C&ieste-te! Adopt o nous min- te, Adopt un nou fel de a privi lucrurile! Pentru cd ,,imparatia (ce-rurilor) este aici!” Sunt rari crestinii care iau asta in serios. ‘V-am spus cd primul lucru pe care trebuie si-1 faceti este si va trezifi, $4 acceptati faptul cd nu vA place s fifi trezifi, Preferati mai degraba si aveti toate lucrurile pe care, prin hipnoz’, ati ajuns si le considerati atat de valoroase pentru voi, atat de im- portante pentru viata voastra si pentru supravietuirea voastra. in al doilea rind, si intelegeti. Si infelegeti ci poate avefi idei gresite si cd aceste idei sunt cele care va influenteaza viata si v-o fac dezordonati asa cum este acum si va mentin adormifi. Idei despre iubire, idei despre libertate, idei despre fericire si asa mai departe. Si nu este usor s asculti pe cineva care ar pune la indoial’ aceste idei ale voastre — idei care au ci- pitat atta valoare pentru voi. : S-au ffcut unele studii interesante despre spdlarea cre- ierului, $-a demonstrat c& vi se spal& creierul, apinci cdnd accep- tati sau ,,preluati” o idee care nu va apartine, care este a altcuiva. Dar lucrul amuzant este ca voi af fi gata si muriti pentru aceas idee. Nu vise pare ciudat? Prinul test care arati dacd vi s-a spalat creierul si daca afi preluat convingeri si credinfe are loc in mo- ‘mentul in care sunt atacate aceste idei. Sunteti surpringi, reactio- nafi emofional. Este un semn destul de bun —nu infailibil, dar un semn destul de bun ~ ci avem de-a face cu spilarea de creier. 5Anthony de Mello Suntefi gata s& murifi pentru o idee care mu a fost niciodati a voastra. Fie c@ e vorba despre teroristi sau sfinti (asa-numifi), 02- menii accept o idee, o inghit cu totul si sunt gata si moar pen- tru ea, Nu este usor si ascultati, mai ales cdnd deveniti emotio- nali in legiturd cu o idee. $i chiar cfnd nu devenifi emotionali in aceasti privinfi, nu e usor s& ascultaji; voi ascultai mereu de pro- ‘gramarea voastr’, de conditionarea voastra, de starea voastr’ hip- notica. in mod freevent, voi interpretafi totul ca fiind spus in ter ‘menii stirii voastre hipnotice, sau ai conditionatii voastre, sau ai programarii voastre. Ca fata care asculta un curs despre agricul- turd gi spune: ,Scuzafi-ma domnule, sti sunt intra totul de acord cu dumneavoastra cd ingrismAntel cel mai bun este balegarul de cal fimut s& se invecheasc&. Nu va suparafi, ne-ati putea spune cat trebuie lasat calul si imbatrineasca?” Vedeti unde bate? Fiecare avem pozitia noastra, nu-i asa’ $i ascultm de pe acele pozitii. ,Henry, ct de mult te-ai schimbat! Erai atat de inalt ~ si ai devenit atit de scund. Erai atat de bine Ricut ~si ai devenit atat de slab. Erai att de balai —si ai devenit atat de negricios. Ce 1is-a intimplat, Henry?” Henry spune: ,Eu nu sunt Henry. Eu sunt John.” ,,O, ti-ai schimbat si numele!”” Cum ii faci pe astfel de oameni sa asculte? Cel mai greu lucru din lume este si asculf, st vezi. Noi nu vrem si vedem. Credeti ci un capitalist vrea sa vada ce este bun in sistemul comunist? Credefi ci un comunist vrea s& vada ce este bine si stinatos in sistemul capitalist? Credefi c& un om bogat vrea sa se uite la oamenii sdraci? Noi nu vrem sa privim, pentru c&, daci o facem, s-ar putea sii ne schimbim. Noi nu vrem si privim. Daci privesti, pierzi controlul viefii pe care abia mai tii la un loc. $i asa, pentru a te trezi, singurul lueru de care ai nevoie cel mai mult nu este energia, forfa, tineretea, sau chiar marea inteligenta. Singurul lucru de care ai nevoie cel mai mult este dispo- nibilitatea de a invata ceva nou. Sansele ci te vei trezi sunt direct proportionale cu cantitatea de adevair pe care o poi accepia, fara si o iei la fuga. Cat de mult esti pregitit si accepti? Cat de mult din tot ce-ti este drag esti gata si distrugi, fara s& dai bir cu fugi- {ii? Cat de pregitit esti sa te gandesti la ceva necunoscut? 6 Constienta Prima reaofie este una de fric8. Nu c& ne-ar fi frica de necunoscut. Nu-ti poate fi frick de ceva ce nu stii, Nimiinui nu- este fricd de necunoscut. Cea de care if este fic’, este pierderea cunoscutului. De asta iti este frica. Prin intermediul unui exemplu, am aratat c& tot ce facem este infestat cu egoism. Nu va e usor si auzifi asta, Dar gandi- {i-va doar un minut gi hai s& inteim ceva mai adénc in subiect. Daca tot ce faceti vine din interes propriu — manifest sau nu — cum vii face asta si vA simfiti in privinfa tuturor actelor voastre de caritate, sau a tuturor faptelor voastre bune? Ce se intampli cu ele? Tati un mic exercitiu pentru voi. Ganditi-va la toate faptele bune pe care le-ati facut, sau micar la unele dintre ele (pentru ci va dau doar cdteva secunde). Acum infelegeti ci ele chiar au izvorat din interes propriu — fie afi stiut asta, fie c& nu, Ce se intimplé cu méindria voastr8? Ce se intimpla cu vanitatea voastrs? Ce se intimpli cu acel senti- ment de bine pe care vi I-afi oferit, acea bataie prieteneasci pe uumar, de fiecare data cand ati facut ceva ce credeati c& este atat de caritabil? Devine descurajant, nu-i asa? Ce se intampli cu acea privire aruncatd de sus vecinului thu, despre care tu credeai cA e atat de egoist? intreaga situatie se schimba, nu-i asa? ~»Bi bine”, spui tu ,,vecimul meu are gusturi mai proaste decét mine.” Esti o persoana extrem de periculoasi ~ chiar esti. Se pare ci lisus Christos a avut mai pujin de furcd cu celalalt tip de oameni, decat cu cei de genul tau. Mult mai putin. Avea de furci doar cu oameni care erau cu adevarat convingi c& sunt buni, Alte tipuri se pare c& nu i-au ficut prea multe probleme, acestia find cei care erau egoisti pe fafa si stiau acest lucru. Vedeti cat de eliberator este? Hei, trezi Este eliberator. Este minunat! Va simfiti abatusi? Poate c& suntefi. Nu e minunat si realizezi ci nu esti mai bun decat oricine altcineva din lumea asta? Nu e minunat? Suntefi dezamagiti? Ia te uiti ce am scos la lumina! \V-am atins in vanitatea voastra? Afi dori s& va oferiti un senti- ment de bine, stiind c& sunteti mai buni decdt altii. Dar uite cum am scos la lumina o minciuna! 1Anthony de Mello BUN, RAU, SAU NOROCOS Mie mi se pare cA egoismul vine dintrun instinet de conservare, care este instinctul cel mai profund si mai primar. ‘Cum putem opta pentru lipsa de egoism? Ar fi aproape ca si cum am opta peniru nonexistent. Mie mi s-ar prea la fel ca non- existenta. Orice ar fi, eu spun: Nu te mai simi prost din cauza egoismului; suntem tofi la fel. Odata, cineva a avut de spus ceva teribil de frumos despre Iisus. Aceastd persoand nici macar nu era crestini. El a spus: ,in ceea ce Il priveste pe Tisus, Iucrul mi- nunat ¢ c& se simfea atat de mult ca acasi printre pacitosi, pen- tru c& infelesese cA nu era cu nimic mai bun decat ei.” Noi ne deosebim de alfii— de criminali, de exemplu — doar prin ceea ce facem, sau prin ceea ce nu facem, mt prin ceea ce suntem. Sin- gura diferenta intre lisus si ceilalti a fost c& El era trezit, iar cei- Jalfi nu, Uité-te la oamenii care cdstiga la loterie. Spun ei, oare: Sunt atat de méndru si accept acest premiu, nu pentru mi-ne, ci pentru natia si pentru societatea mea”? Vorbeste cineva aga, afunci cand cstigi la loterie? Nu. Pentru c& omul acela a fost norocos, foarte norocos. Deci, a cfstigat la loterie premiul cel mare. E asta ceva de care si fie mandru? Tot astfel, daca ai dobandi iluminarea, ai face-o in inte- de fala in asta? Nu vezi cat de extrem de stupid este s8 fii orgo- lios pentru faptele tale bune? Fariseul nu a fost un om rau — a fost un om prost. A fost prost, nu ru, N-a stat si se gindeascd. data, cineva a spus: ,Nu indriznesc si mi oprese s4 gandesc, pentru ci, daci as face-o, nu as sti cum s-0 iau iar de la inceput.” ILUZLA NOASTRA DESPRE CEILALTI Deci, daca te-ai opri si gindesti, ai vedea c& nu este mic de care si fii mindru, la urma urmei. Cu ce influenfeazi acest lucru relatia ta cu oamenii? De ce te plngi? Un tindr vine se plang’ ci prietena lui -a dezamigit, cd nu a fost sincerd. Poate fi intrebat: ,.De ce te plingi? Te asteptai la ceva mai bun? 28 Constenta Asteapta-te la ce-i mai ru ~ ai de a face cu oameni egoisti. Tu esti fraicrul - tu ai ridicat-o in slivi, nu-i aga’? Ai crezut cd este 0 printesa, ai crezut c oamenii sunt de treaba. Nu sunt. Ei nu sunt de treba, Sunt la fel de ri ca si tine — rai, infelegi? Sunt adormiti ca gi tine. $i ce crezi ci au de gind si caute? Propriul lor interes, exact ca si tine. Nici o diferent. ‘ti imaginezi cat de eliberator este ci nu vei mai fi nicio- data dezituzionat, c& nu vei mai fi niciodata dezamagit? Nu te vei ‘mai simfi tridat niciodata. Nu te vei mai simfi niciodata respins. Vrei si te trezesti? Vrei fericire? Vrei libertate? Tata: Aruncd ide- ile tale false. Vezi prin oameni. Daca vei vedea prin tine, vei ve- dea prin toata lumea, Apoi fi vei iubi. Altfl, iti petreci tot timpul luptindu-te cu parerile tale gresite despre ei, cu iluzile tale care se lovesc, in mod constant, de realitate.” Probabil cd e absolut surprinzator pentru multi dintre voi sd infelegeti c& de la fiecare om — cu exceptia a foarte putine per- soane care s-au trezit — se poate astepta si fie egoist si sii-si ur- ‘méreasca interesul propriu, in mod fie grosolan, fie rafinat, Asta ‘va indeamni si va dati seama ca nu exist nimic pentru care si fiti dezamagifi, nimic de care s& fiji deziluzionafi. Dacd afi fi pastrat tot timpul legitura cu realitatea, nu afi fi fost dezamagiti vreodat. Dar voi ati ales s zugraviti oamenii in culori aprinse; afi ales s& nu vedeti prin fiinfele umane, pentru ci afi ales s8 nu vedeti prin voi insiva. Iar acum trebuie si plait. Inainte de a discuta toate astea, dafi-mi voie si va spun o poveste, Odati, cineva a intrebat: Cum este iluminarea? Cum este trezirea?” La fel ca cergetorul din Londra, care isi pregaitea culcusul pentru noapte. Cu greu ciipitase 0 coajii de paine. Apoi, a ajuns pe cheiul Tamisei. Ploua marunt, aga c& s-a ghemuit in vechiul lui palton zdrentuit. Era pe cale si adoarmi, cand, deo- data, opreste un Rolls-Royce cu sofer. Din masini coboar’ o doamna tanita si frumoasa, care ii spune: ,,Samane om, ai de sind s-fpetei noapea sc, pe che” Tar cegetorlrspunde: Da.” Fa spune: ,.Nu pot admite asa ceva. Vii la mine acasa sé petteci o noapte confortabila si s& primesti o cind buni.” Ea in- sisti ca el si urce in masina. Ei bine, ies din Londra si ajung un- deva la conacul ei situatintr-un pare imens, Sunt condusi in casi 9Anthony de Mello de majordom, caruia femeia ii spune: James, te rog ai grija si fie gizduit in aripa servitorilor gi tratat bine.” Ceca ce se si in- tampla, Tantra doamna se dezbricd si e gata si mearga la cul- care, cand isi aduce aminte de musafirul ei din noaptea aceca. Asa ci, isi pune ceva pe ea si strabate in varful picioarelor cori- dorului, spre aripa servitorilor. Vede o licarire de lumina in ca- mera in care a fost gfzduit cersetorul, Bate usor la usé, o deschide si il gseste pe om treaz. Ea fi spune: ,Care este problema, om bun, n-ai primit 0 mas bund?” El rispunde: ,.Niciodata in viata ‘mea nu am avut parte de 0 mas mai bund, doamna.” ,,lti este destul de cald?” El spune: ,,Da, patul e cald, mimunat.” Apoi ea spune: ,Poate c& ai nevoie de putin’ companie, Da-te un pic mai ‘incolo.” $i ea vine mai aproape de el, iar el se da la o parte'si cade chiar in Tamisa Ha! Nu v-ati asteptat la una ca asta! Huminarea! Lumi- narea! Treziti-va. Cand esti gata s& schimbi iluziile cu realitatea, cand esti gata s& schimbi visele cu faptele, aceasta este calea de a descoperi totul. In sfarsit, de aici incolo viata devine plind de ‘nfeles. Viata devine fumoas’, Exist& 0 poveste despre Ramirez. El este batran si tri- ieste in castelul lui pe un deal. Priveste pe fereastra (¢ paralizat in pat) si igi vede dusmanul. Batran cum este, sprijinindu-se in bas- ton, dusmanul séu urci dealul — agale, cu truda. fi ia aproape doui ore si jumitate si urce dealul. Ramirez nu poate face nimic, pentru ca servitorii au liber. Aga c& dusmanul stu deschide usa, vvine direct spre pat, igi strecoard mina in interiorul mantoului si scoate un pistol. El spune: ,,in sfarsit, Ramirez, ne vom incheia socotelile!” Ramirez incearca din risputeri si-i conving’ si re- nunfe. El spune: ,.Haide, Borgia, nu poti face asta, Stii ci nu mai sunt omul care s-a purtat urat cu tine cu multi ani in urmi —-si nici tu nu mai esti acel tnd. Las-o baltil” ,.O, nu”, spune dusmanul tui ,vorbele tale dulci nu ma vor putea opri din aceast misiune diving. Razbunarea este tot ce vreau, iar tu nu pofi face nimic in privina asta.” ,.Ba dal”, spune atunci Ramirez. ,Ce?”, intreabi dusmanul. ,Pot si mé trezesc”, spune Ramirez. $i chiar asta face; se trezeste! Asa este iluminarea. Cand cineva ifi spune, ,Nu poti face 30 Congtenga nimic in privinta asta” si tu spui: ,,latd, pot sf ma trezese!”, din- ‘t-o dati, viata nu mai este cosmarul care parea. Trezeste-te! Cineva mi-a pus o intrebare. Ce credeti ci voia s& stie? M-a intrebat: ,.Esti iluminat?” Care credeti cd a fost raspunsul ‘meu? ,,Ce conteazi?” ‘Vreti un rispuns mai bun? Raspunsul meu ar fi: ,Cum 25 putea sa stiu eu? De unde ai putea sa stii tu? Ce conteaz’? Stil ceva? Dac& vrei ceva, foarte riu — ai incurcat-o. $i mai sti ceva? Daca a5 fi iluminat si ta m-ai asculta pentru e& sunt iluminat, atunci iar ai dat de bucluc. Esti dispus si-ti lasi creierul spalat de un iluminat? Pofi fi supus la spalarea creierului de catre oricine, doar stii asta.” Ce conteazi daca cineva este iluminat sau nu? Dar vezi, noi vrem si ne sprijinim pe cineva, nu-i asa? Vrem sii ne bazim pe oricine credem noi c& a ajuns la aceasta stare. Ne place sé auzim ca oamenii au ajuns la ea, Ne da sperant, nu-i asa? La ce speri? Nu este asta o alta forma de dorinta? \Vrei sa speri la ceva mai bun deci ai in momentul asta, uci aga? Altfel nu ai spera. Pe de alta parte, uiji c& oricum ai totul chiar acum, fir insd si o sti. De ce si nu te concentrezi pe momental de fafa, in loc sé speri la timpuri mai bune in viitor? De ce s& nu injelegi momentul de fat, in loc sé uiti de el si si speti la viitor? Oare viitorul mu este doar o alt capeani? OBSERVAREA DE SINE Singura modalitate in care cineva iti poate fi de folos, este si-fi conteste ideile. Daca esti pregitit si asculfi si daca esti pregitit si fii provocat, exist un singur lucru pe care-1 poti face, dar nimeni nu te poate ajuia. Care este acest lucru mai important decat toate? Se numeste observare de sine. La asta nimeni nu te poate ajuta. Nimeni nu-ti poate da o metoda. Nimeni nu-{i poate arita o tehnicd. In momentul in care alegi o tehnic%, esti progra- mat din nou. Dar auto-observarea — examinarea propriei tale persoane ~ este important. Nu este acelasi lucru cu concen- trarea asupra propriului eu. Concentrarea pe sine insusi este pre- cuparea de sine, starea in care esti preocupat de tine insuti, ine srijorat pentru tine insuti, Eu vorbesc de observarea de sine. Ce 3Anthony de Mello este ea? Inseamni si supraveghezi cat poti de atent tot ce se pe- trece in tine gi in jurul tu, privind ca gi cum toate s-ar intémpla alteniva. Ce vrea si zicd aceasta ultima afirmatie? Inseamnai c& tu nu te identifici cu ceea ce {i se intimpl. Inseamnd c& tu pri- ‘esti lucrurile, ca si cum nu ai avea nici un fel de legatura cu ele. ‘Motivul pentru care suferi din cauza depresiei si anxie- tatilor tale este c& te identifici cu ele. ffi spui: ,Sunt deprimat.” Dar este fals. Nu esti deprimat. Daca vrei sa te exprimi corect, ar trebui si spui: ,,Trdiesc acum o stare de depresie.” Dar nu prea poti spune: , Sunt deprimat”. Tu mu esti depresia ta. Aceasta este doar un fel de farsa ciudata a mintii, un fel de iluzie ciudata. Tu te-ai amagit singur si ai ajuns si gandesti — desi nu-fi dai seama de aceasta — cd tu esti depresia ta, c& tu egti amxietatea ta, c& tu esti bucuria ta, sau emofiile pe care le ai. ,Sunt incdntat!” Sigur ca tu mu esti incantat, Incantarea poate exista in tine chiar acum, dar ai rabdare putin, se va schimba; mu va dura; niciodata nu du- reaz’; continua si se schimbe; mereu se schimba. Norii vin si pleacd: unii dintre ei sunt negri si alti albi, unii sunt maxi, alii mici. Dac& vrem s& urmim analogia, voi ati fi cerul care observa norii. Tu esti un observator pasiv, detasat. Este socant, in special pentru cineva din cultura occidentala. Tu nu te amesteci. Nu te amesteca. Nu ,,tepara” nimic. Priveste! Observal ‘Necazul cu oamenii este cd sunt ocupafi si repare lucruri pe care nici macar nu le injeleg. Intotdeauna repardm lucruri, nu-i asa? Niciodati nu ne di prin cap c& lucrurile nu au nevoie sii fie reparate. Chiar nu trebuie. Aceasta e marea iluminare, Lu- crurile trebuie infelese. Daca tu le-ai injelege, ele s-ar schimba. CONSTIENTA, FARA EVALUAREA A TOT CE EXISTA Vrei si schimbi lumea? Ce-ar fi si incepi cu tine? Ce-ar fi s& te transformi mai intai pe tine insuti? Dar cum o poti face? rin observare. Prin intelegere. Fara interventie sau judecata din partea ta, Pentru ci ceea ce judeci, nu poti infelege. Cand spui despre cineva: Este comunist”, in acel mo- 3 Congtenga ment injelegerea a incetat. I-ai pus 0 etichetd. Ea este capita- lista.” Inelegerea s-a oprit in acel moment. I-ai pus gi ei o eti~ chetA si, daca eticheta poartt nuante de aprobate sau dezaproba- re, cu atit mai réu! Cum vei putea injelege ceea ce dezaprobi, sau chiar ceea ce aprobi? Toate astea suna ca din alta lume, nu-i aga? Far judecati, fard comentari, firk a lua atitudine: pur si simplu si observi, si studiezi, si privesti ~ fiird dorinja de a schimba ceea ce este. Pentru c&, daca doresti sa schimbi ceea ce este, in cea ce crezi tu ca ar trebui sa fie, nu mai infelegi. Un dresor de caini incearc& s& inteleagt un caine, ca si poata dresa 4 execute anumite figuri. Un om de stiinfa observa comporta- ‘mentul furnicilor, ri nici un alt scop in afard de acela de a stu- dia fumnicile, de a invaja cét mai mult posibil despre ele, El nu are alt scop. Nu incearcd si le dreseze, sau si obfina ceva de la cle. E interesat de furnici, el vrea si inyefe cat mai mult posibil despre cle. Aceasta este atitudinea lui. in ziua in care vei atinge © asemenea stare, vei trai un miracol. Te vei schimba — fara efor, in mod corect. Schimbarea se va petrece de la sine, nu va trebui si o produci tu. Pe m&sur& ce peste intunericul taut se as- teme viafa constienfei, orice rau va disparea. Ce este bun, va fi ocrotit. Va trebui si trdiesti tu insuti aceasta experiena. Dar pentru asta e nevoie de o minte disciplinata. $i, cand spun disciplinatd, nu vorbesc despre efort. Vorbesc despre altce- va. Afi urmirit vreodati un atlet? intreaga lui vial& este sportul, dar ce viati disciplinati duce! Uiti-te sila un rau care avanseaza spre mare. si creeaza propriile maluri, care il cuprind. Cand exist ceva in voi care se misc in directia buna, aceasta isi creeazi propria disciplina. Este clipa in care te-a infepat morbul constientei. O, ¢ atat de incantitor! E cel mai minunat lucru din ume; cel mai important, cel mai fermecitor. Nimic nu este atat de important pe lume ca trezirea. Nimic! $i bineinfeles cf si asta € un s0i de disciplina. Nu exist nimic mai incdintitor decat starea de constien- {8. Ai prefera, mai degraba, sd traiesti in intuneric? Ai prefera, ‘mai degrabi, si aotionezi si si mu fii constient de actiunile tale ‘si vorbesti si si nu fii constient de cuvintele tale? Ai prefera, mai degrabi, si-i asculti pe oameni si si nu fi constient de ceea ce 3Anthony de Mello ‘auzi~ sau si vezi lucruri gi si nu fii constient de ceea ce vezi? Marele Socrate a spus: ,, Viata inconstienta nu meritii s& fie trait.” Acesta este un adevar evident. Cei mai multi oameni nu triese viefi constiente, Ei trliesc vieti mecanice, ginduri me- canice — in general ale altcuiva ~ emofii mecanice, actiuni meca- nice, reactii mecanice. Vrei si vezi cat esti de mecanic, realmen- te? ,,Vai, ce frumoasi cdimagé ai!” fti face placere cind auzi asa ceva. E vorba doar despre o cdimasa, pentru numele Jui Dumne- zeu! Te simti mandru de tine, c€rid auzi asta. Oamenii vin in cen- trul meu din India si spun: ,Ce loc mimunat, ce copaci minunati” (pentru care eu nu sunt responsabil deloc), ,ce clima minunata”. Si deja ma simt bine, pana cind ma surprind pe mine simtin- du-mé bine si spun: Hei, iti poti imagina ceva mai stupid? Nu sunt responsabil pentru copacii aia; mu sunt responsabil pentru alogerea locului. Nu am comandat eu vremea; s-a intamplet doar. Dar ,,cu" m-am nimerit acolo, asa cdi ma simt bine, Ma simt bine {n privinta culturii ,mele” sia nafiunii ,mele”. Cat de prost pofi Si fii? Vorbesc serios. Mi se spune ci marea mea culturl indiana a produs atétia mistici. Nu eu i-am produs. Nu sunt responsabil pentru ei. Sau imi spun: ,,Tara aia a ta cuprinsi de atta sardicie— este dezgustitor.” Ma simt jenat, Dar nu eu am creat-o, Ce se in- tampli? Ai stat vreodatd sa te gandesti un pic? Oamenii iti spun: Cred c& esti absolut fermecdtor” — deci mA simt minunat. Am parte de o abordare pozitiva (de aceea se spune: eu sunt O.K., tu esti O.K.). Voi serie o carte intr-o 2, iar titul va fi Ew sunt un do- bitoc, Tu esti un dobitoc. Acesta este cel mai eliberator, cel mai minunat lucru din lume ~ cénd recunosti in-mod deschis ca esti un dobitec. E minunat. Cand oamenii imi spun: ,Faci greseli” Eu spun: La ce te poti astepta de la un dobitoc?” Toti trebuie si fim, pand la urma, dezarmati fn elibera- rea finalA, eu sunt un dobitoc, tu esti un dobitoc, Dupa cum merg Iucrurile in mod normal, eu apis pe un buton si tu esti sus; apis pe alt buton si esti jos. lar fie iti place. Caji oameni cunosti, care si nu fie influentati de lauda sau dojani? Asa ceva nu corespunde comportamentului umen, zicem noi. Comportament uman inseamné si fii ca o maimutica, pe care oricine o poate trage de coadi ~ iar tu si faci tot ce se en Constienga presupune cf trebuie si faci, Dar, oare, asta inseamna si fii uman? Daca fi se pare ca sunt fermecator, inseamni cf, in acest ‘moment, esti intr-o dispozifie bund ~ nimic mai mult, Si mai inseamnd cd mii incadrez in lista ta de cumpari- uri, Fiecare dintre noi are mereu la el o lista de cumparituri si parcé ar trebuie s& fim la inaljimea cerinjelor de pe aceasta lista —inalt... 488, brunet .. 888, bine Licut, potrivit gusturilor mele, imi pace sunetul vocii ei”, spui tu, ,,sunt indragostit”. Nu esti ‘indrigostit, nattifletule, De fiecare data cand esti indrigostit — ezit s& spun asta — comportarea ta este deosebit de prosteased. Stai jos si priveste ce fi se intmpla. Tu fugi de tine insuti. Vrei s evadezi. Cineva a spus, odata: ,Mulfumesc Ini Dumnezeu pentru realitate si pentra mijloacele de a evada din ea”. Asadar, asta se intimpla. Suntem att de mecanici, atat de controlati. Scriem carti despre starea de a fi controlat si despre eft e de minunat si fii controlat, si cat de necesar este ca oamenii sé-ti spund c’ esti O.K. Apoi, vei avea un sentiment de bine cu privire la tine. Ce minunat este sa fii in in- chisoare! Sau, cum imi spunea cineva ieri, sé fii in cugca ta. ti place si stai in inchisoare? iti place sa fii controlat? Dafi-mi voie Sti vii spun ceva: Dacii va veti permite vreodati si va simfiti bine, atunci cdnd oamenii vi vor spune ca sunteti O.K, inseamna si vA pregititi pe voi insiva sa va simi prost, atunci cand va vor spu- ne c& nu sunteti buni, Atat timp cat triiesti pentru a indeplini as- teptarile altor oameni, ar fi bine s& ai grij& ce porti, cum te piep- teni, dac& ai pantofii lustruiti — pe scurt, daca esti la indilfimea tuturor asteptirilor lor afurisite. $i asta numesti tu, a fi uman? Asta vei descoperi, cand te vei privi atent pe tine insu! Vei fi ingrozit! Realitatea este c& tu nu esti nici O.K., nici ne-O.K. Tu poti doar corespunde stirii, tendinfei, sau modei actuale! Oare asta inseamna c& ai devenit O.K.? De asta depinde O.K-ul tiu? Depinde de ce spun oamenii despre tine? lisus Christos trebuie si fi fost destul de ,ne-O.K.”, avand in-vedere standardele din vremea lui. Tu nu esti O.K. si nu esti nici »ne-O.K.” — tu esti tu, Sper ca aceasta si fie marea descoperire ~cel putin pentru unii dintre voi. Daca trei sau patra dintre voi Vor face aceasti descoperire, pe parcursul acestor zile pe care le 35Anthony de Mello petrecem impreund, vai, ce lucru minunat ar fi! Extraordinar! toate chestiile O.K. i pe cele ne-O.K,; eliminafi toate Judecaiile si mulyumiti-va sa observati ~ pur si simplu, s& pri- Viti. Veti face mari descoperiri. Aceste descoperiri vi vor schim- ba. Nu va trebui sa faceti nici cel mai mic efort, credeti-m Asta imi reaminteste de un tip de la Londra, dupa rzboi. Omul sti cu un pachet invelit in hartie maro pe genunchi; este un obiect mare, greu. Controlorul din autobuz vine la el si-l in- treaba: ,Ce ai acolo pe genunchi?” lar omul zice: Am o bomba neexplodata. Am dezgropat-o din gridin’ si o duc la sectia de politie.” Soferul spune: Doar nu vrei s-o cari pe genunchi. Pune-o sub scaun.” Psibologia si spiritualitatea (asa cum o infelegem in mod curent) iji muti bomba de pe genunchi, sub scauntl pe care sezi. Ele mu-ti rezolvai cu adevarat problemele. {ti inlocuiese proble- mele cu alte probleme. Ti-a trecut vreodata asta prin minte? Ai avut o problemi, acum o schimbi cu alta. intotdeauna va fi asa, pana cand rezolvam problema numita ,tu insu” ILUZIA RECOMPENSELOR Pani atunci, nu vom ajunge nicdieri. Marii mistici sima- estrii din Orient vor spune, ,,Cine esti 4?” Muli cred c& cea mai important intrebare din lume este: ,,Cine este lisus Christos?” Gresit! Multi cred ca intrebarea este: ,,Exist’ Dumnezeu?” Gre- sit! Multi cred c& este: ,,Existi viatA dup’ moarte?” Gresit! Se pare ci nimeni nu se lupti cu problema: Exist viata inainte de moarte? $i totusi, experienfa mea arat ci, tocmai cei care nu stiu ce si facd cu viata aceasta se agit si se infierbént& cel mai tare, cdnd e vorba despre ce vor face cu o alt viaf’. Semnul c& te-ai trezit este c& nu dai doi bani pe ce ti se va intampla in viata urmatoare. Asta mu te preocupa; nu-fi pas, Nu te intereseazi — si gata, Stii ce este viata vegnicd? Tu crezi ci este viala etemi. Dar insisi teologii vostri va vor spune ci aceasta este o nebunie, pentru ca eternitatea mai face inc& parte din timp. Este timp care Congtiona ureaza perpetuu, Vesnic inseamnd nesfargit ~ fara timp. Mintea ‘umani nu poate infelege aceasta. Mintea omului poate infelege timpul, sau poate nega timpul Ceea ce este nesfirsit e mai presus de infelegerea noas- tra. Cu toate acestea, misticii ne spun ci etemitatea este chiar acum. Nu vi se pare o veste bund? Eternitatea este chiar acum, Oamenii se intristeaz& end le spun si-si uite trecutul. Sunt atat de mandri de trecutul lor. Sau le este atat de rusine de trecutul Jor. Sunt nebuni! Aruncd-l! Cand auzi: ,Caieste-te pentru trecutul tau”, trebuie si-ti dai seama c& e un mod prin care religia te abate de la trezire, Tre- zifi-val Asta inseamni si te caiesti, Nu ,si plingi pentru piica- tele tale”. Trezifi-val Infelegeti si incetati cu plansul! injelegeti! Treziti-val DESCOPERIREA DE SINE. Mari maestrii ne spun ca cea mai important intrebare din lume este: ,Cine sunt eu?” Sau, mai degraba: ,Ce este jeu"?” Ce este acest lucru pe care il numesc ,eu"? Ce este acest lucru pe care eu il numese sine? Vreti si spuneti cd afi infeles orice altce- va pe lume si nu afi infeles tocmai asta? Vrefi s& spuneti ca afi {nfeles astronomia si gaurile negre si quasarii, $i c& afi infeles sttinga calculatoarelor, dar nu stiti cine suntefi voi? Vai, suntefi incd adormifi. Esti un om de stiinfé care doarme. Vrei si spui ca ai infeles ce este lisus Christos si nu stii cine esti tu? De unde stii 4 L-ai inteles pe lisus Christos? Cine este persoana care infe- lege? Aflafi asta mai intai. Acesta este fundamentul tuturor lu- crurilor, nu-i asa? Pentru ci nu am infeles asta, avem atafia credinciogi tim- Piti, angajati in atatea rizboaie religioase prostesti - musulmani contra evrei, protestanti contra catolici si toate celelalte prostii de acelasi fel. Ei nu stiu:cine sunt, pentru cf, dac& ar sti, n-ar mai exista rizboaie. Ca feija care fi spune baiefelului: ,,Tu esti pres- biterian?” El rispunde: ,.Nu, noi finem de alt& aberatie!” * joc de cuvinte: denomination-bisercs; abomination-nigine. N. a70O= Anthony de Mello ins lucrul pe care vreau s& pun accentul acum este ob- servarea de sine. Voi ma ascultafi, dar oare nu mai auziti si alte zgomote in afari de sunetul vocii mele, in timp ce ma ascultati?, ‘Sunteti constienti de reactiile voastre, in timp ce ma ascultati pe mine? Dac nu suntefi, veti fi supusi la spalarea creierului. Ori veti fi influentati de forge din interiorul vostru, de care nu sunteti citusi de putin constienti. $i, chiar dacé sunteti constienti de cum reactionafi fap de mine, va dati oare seama, in acelasi timp, de unde vine reactia? Poate cd nu mi ascultati deloc; poate ci ma asculti tatil vostru, Credefi cd aga ceva e posibil? Bineinfeles c& este. in grupul meu de terapie dau mereu peste oameni care nu sunt deloe prezenfi acolo. Taticul lor, mamica lor sunt prezen dar in nici un caz, ei, Ei n-au fost niciodati acolo. ,,Eu traiese acum — dar nu eu, ci tatil meu trdieste in mine.” Ei bine, acest lucru este perfect adevarat, absolut adevarat. Ag putea sa va des- compun, buctficd cu bucaticg, si apoi si va intreb: ,Spuneti-mi, aceasta afirmatie de la cine vine — de la tata, mama, bunica, bu- nicul, de la cine?” Cine triieste in tine? Este destul de infticosator, cand ajungi si intelegi acest lucru. Crezi cd esti liber, dar probabil c& nu exist in tine gest, gind, atitudine, credinti, care sit nu vind de la altcineva. Nu-i asa ci e ingrozitor? $i tu nici nu-fi dai sea- ma, Este vorba despre o existent mecanicd imprimata in tine. Ai sentimente destul de intense in legitur’ cu anumite Iucruti si crezi c& e vorba de propriile tale convingeri — dar chiar esti sigur c& este asa? [fi va trebui multa constienti si intelegi cd poate ceea ce tu numesti ,,eu” este, pur si simplu, un conglomerat din experientele tale trecute, din conditionarea si programarea ta, Este dureros! De fapt, cdind ineepi sé te trezesti,trdiesti 6 durere intensa. Este dureros s& vezi cum iti sunt distruse iluzi- ile. Tot ce ai crezut tu ci ai consttuit, se prabuseste ~ si asta este dureros. Asta este c&infa; asta este trezirea, Deci, ce-afi zice si zAboviti un minut, aici si acum, ca si fiti constienti, chiar in timp ce vorbesc, de senzafiile pe care le avefi in trup, de gandurile ca- re Vi tree prin minte gi de starea voastra emotionala? Ce-afi zice A fiti constienti de tabla de scris, daca ochii va sunt deschisi, de culoarea acestor perefi si de materialul din care sunt Ficuti? 8 -_ Congtenta Ce-ati zice sa fiti constienti de chipul meu si de reactia pe care o aveti la vederea chipului meu? Pentru ci voi reactio- nafi, indiferent daca sunteti sau nu constienfi de reactia voastr $i probabil cé nu este reactia voastra, ci una pe care ati fost eon- ditionati s& o aveti. $i ce-ar fi si fii constienfi de ceea ce tocmai am spus ~ cu toate ci asta mu mai este constienfa, fiind acum doar memorie. Fifi constienti de prezenta voastra in aceasta camer’. Spuneti-va: ,,Eu sunt in aceasta camera”. Este ca gi cum afi fi in afara voastri, uitandu-va la voi insiv. Observati ca senzatia este putin diferité decat daca ati fi privit la lucrurile din camera. Mai tarziu ne vom intreba: ,,Cine este persoana care priveste?” Eu mi uit la mine. Ce este jeu’? Ce este mine”? Deocamdata este de ajuns c& ma urmiresc, dar dac& va surprindefi condamnin- du-va sau aprobandu-v pe voi insiva, mu opriti condamnarea $i nu oprifi judecata sau aprobarea — priviti doar. Nu: .M& condamn ‘pe mine; Ma dezaprob; Ma aprob.’ Doar priviti — si gata. Nu in- cercafi si schimbati ceva! Nu spuneti: ,,O, ni s-a spus si nu facem asta.” Mulfumiti-va si observa ce se petrece. ‘Dupa cum v-am spus inainte, observarea de sine in- seamin supraveghere — observarea a tot ceea ce se petrece in voi si in jurul vostro, ca gi cum s-ar intampla alteuiva, DEZVALUIREA EU-LUP Va sugerez acum un alt exercitiu. Ag vrea sa scrieti pe o bucati de hartie un scurt rezumat in care si va descriefi pe voi insiva - de exemplu, om de afaceri, preot, fiinfl umand, catolic, evreu, orice. ‘Am observat c& unii scriu lucruri ca productiy, pelerin explorator, competent, ager, nerabdator, centrat, flexibil, impa- ciuitor, iubitor, membru al rasei umane, superorganizat. Acesta nidajduiesc c& este rezultatul observarii pe care afi ficut-o asu- pra voastrd, ca si cum afi urmiri o alta persoand Dar, atentie! Este vorba de ,eu’ care il urmareste pe jmi- ne’. Acesta este un fenomen interesant, care nu a incetat nicio- data si-i uimeasca pe filozofi, mistici, oamenii de stiinta, psiho- 9n Anthony de Mello logi— si anume c& ,eu’ il poate observa pe ,mine’, S-ar prea c& animalele nu sunt capabile si facd acest lucru, S-ar pirea cf e nevoie de un anumit grad de inteligen(& pentru a putea face asta Ceea ce va ofer acum nu este metafizic’; nu este filo- zofie. Este observare pura si bun simf. Mari mistici ai Orien- tului se referd de fapt la acest ,eu’, nu la ymine’. Practic, unii din- tre acesti mistici ne spun ca incepem mai intai cu lucrurile, cu 0 constientizare a lucrurilor; apoi ne indrept&m spre constienfa gfindurilor (care este, de fapt mine’); sin final, ajungem la con- stienfa ganditorului, Lucruri, ginduri, ginditor. Ceea ce cdutim noi, cu adeva- rat, este ginditonul, Ganditorul se poate cunoaste pe sine insusi? Pot sti eu ce este ,eu"? Unii dintre acesti mistici rispund: ,.Poate cufitul si se taie pe el insusi? Poate dintele si se muste pe el in- susi? Ochiul se poate vedea pe el insusi? Poate ,eu’ si se cunoas- ca pe sine?” Dar eu sunt preocupat acum de ceva cu mult mai practic — si anume, s hotirasc ceea ce nu este eu’. Voi proceda ct mai incet cu puting, deoarece consecingele sunt devastatoare, Teribile sau ingrozitoare, depinde de punctul vostru de vedere, Ascultafi aici: Sunt eu acelasi cu gandurile mele, cu gan- durile pe care le gindesc? Nu. Gandurile vin si pleaci; Eu nu sunt gandurile mele. Sunt eu corpul meu? Se spune c& milioane de celule din corpul nostru sunt inlocuite sau reinnoite in fiecare minut ~ deci, pana la sfirsitul unui ciclu de sapte ani, noi nu mai avem in corp nici macar o singura celula vie care era acolo cu sapte ani in urmé, Celulele vin si pleacd. Celulele se nase si mor. Dar ,eu’ se pare cd persist. Deci, sunt eu corpul meu? Nu, evi- dent c& mu! Eu’ este altceva si mai mult decdt trupul meu. Ai putea spune c trupul este parte a lui ,eu’, dar o parte schimbitoare. Continua s& se miste, continua ‘himbe. I numim mereu cu acelasi nume, dar el se schimiba in permanenfa. Asa cum cas- cada Niagara are pentru noi mereu acelasi nume, dar cascada Niagara este formati din api care se schimba constant. Noi fo- losim acelasi nume pentru o realitate mereu schimbatoare, Si ce se intémpla cu numele meu? Eu’ este numele ‘meu? Evident c& nu, pentru cA eu pot si-mi schimb numele fra “0 Constienta sa-l schimb pe ,eu’. Dar cariera mea? $i convingerile mele? Eu spun c& sunt catolic sau evreu ~ este asta o parte esential a hui ,eu"? Cd trec de la o religie la alta, s-a schimbat ,eu-ul"? Am ‘un nou ,eu’, sau este acelasi ,eu’ care s-a schimbat? Cu alte cu- vinte, este numele meu o parte esentiala din mine, din eu"? Este religia mea o parte esenfial din eu? Am pomenit de fetita care 4i spune baifelului, ,Tu esti presbiterian?” Ei bine, cineva mi-a spus 0 alt poveste, despre irlan- dezul Paddy, Paddy merge pe strada, in Belfast, si simte deodata © arma in ceaff $i aude o voce care-i spune: , Esti catolic sau protestant?” Paddy este nevoit s& se gindeasca repede la ceva. El zice, ,Sunt evreu”. $i aude vocea care spune: ,Cred c& sunt cel mai norocos arab din tot Belfastul”. Etichetele sunt atat de importante pentru noi. ,Eu sunt republican”, spunem noi. Dar sunteti cu adevarat? Nu poti si spui c& atunci cand schimbi ta- bara, ai un nou ,eu’. Nu este el acelasi vechi ,eu’, cu noi convin- geri politice? imi amintesc ca am auzit despre un om care isi in- treaba prietemul: Ai de génd s& votezi cu republicanii?” Priete- nul spune: Nu, am de gand si-i votez pe democrati, Tatal meu a fost democrat, bunicul a fost democrat si strabunicul tot demo- crat.” Omul spune: ,,Aceasta este o logicd traznita, Adici, daci tatal tiu ar fi hot de cai si bunicul tau ar fi fost hot de cai, si stra bunicul tau ar fi fost tot hot de cai, tu ce ai fi?” Ah”, a raspuns prietenul ,,atunci eu as fi republican”, ‘Ne petrecem atit de mult timp din viefile noastre, reactio- nnd la etichete ale noastre si ale altora. Noi identificam etiche- tele cu ,eu-ul’. Catolic si protestant sunt etichete freevente, Un om s-a dus la preot gi i-a spus: ,.PArinte, vreau si spun o rugiciu- ne pentru cainele meu”. Preotul era revoltat. ,Cum adiea, s& spui © mugiciune pentru cAinele tiu?” Este cfinele meu favorit”, a spus omul, Am iubit acel caine si vreau s&-i ofer o rugdciune”, Preotul a spus: Noi nu oferim rugiciuni de pomenire pentru fini, aici, Ai putea si incerci la biserica de mai jos. Intreabi-i daci ar putea si-fi faci o slujba.” La iesire, el i-a spus preotului: »Pacat. Am iubit cu adevarat acel cine. Aveam de gand sa ofer © contributie de un milion de dolari pentru rugiciune.” Iar preo- ‘ul a zis: ,Stai putin, nu mi-ai spus c& animalul tau era catolic.” 4aAnthony de Mello ‘Cand esti prins in etichete, ce valoare au aceste etichete in ceea ce-I priveste pe eu"? Putem spune noi cd ,eu’ nu este nici una dintre etichetele ce-i sunt atasate? Etichetele ii apartin [ui mine’. Cel care se schimba constant este mine’, Ew’ se schim- ba vreodati? Observatorul se schimb vreodata? Ideea este ca, indiferent de etichetele la care te gandesti (poate cu exceptia celei de fiinf& umand), ar trebui si i le aplici lui mine’. Eu’ nu este nici unul dintre aceste lucruri. Deci, cand pasesti in afara ta sil observi pe ,mine’, tu nu te mai identifici cu mine’. Suferinja exist in mine’ ~ deci, cfnd identifici ,eu’ cu mine’, incepe suferinga SA spunem cd ti-e fricd sau doresti ceva, sau esti neli- nistit. Cénd ,eu’ nu se identifica cu bani sau nume, sau nationali- tate, sau persoane, sau prieteni, sau cu orice fel de valoare ,eu-ul’ nu este ameningat. Poate fi foarte agitat, dar nu este in pe- ricol. Gandeste-te la ceva ce {i-a produs sau ffi produce durere, ‘ngrijorare, sau neliniste. Mai inti, poti si identifici dorinta din spatele acelei suferinte, pentru c& exist ceva ce-ti doresti cu ar- doare, altfel nu ai suferi. Ce este acea dorint? in al doilea rand, aceea nu este o simpla dorinté; acolo existi o identificare. in- trun fel, v-ati spus voua insiva: ,,Bundstarea lui ,eu’, ba chiar existenfa lui ,eu’, depinde de aceast’ dorinfa.” Toata suferinta este cauzati de identificarea mea cu ceva ~ fie c& acel ceva este in mine sau in afara mea. SENTIMENTE NEGATIVE FATA DE ALTI La una dintre conferinjele mele, cineva a ficut urmi- toarea observatie: ,,Vreau sa va impirtigesc ceva minunat, ceva ce mis-a intimplat. Am mers la cinema gi imediat dupa aceea tre- buia sa merg la lucru. Aveam cu adevarat probleme cu trei oa~ meni din viata mea. Deci, mi-am spus: Ei bine, exact cum am in- vatat din film, voi iesi din mine insumi.’ Timp de cAteva ore am intrat in contact cu sentimentele mele cu sentimentele mele ne- gative fata de acesti trei oameni. Am spus: Ji urdsc cu adevirat pe acei cameni’, Dupa aceea am spus: ,Doamne, lisuse, ce pofi face in situatia asta?” Curdnd am inceput si plang, pentru c& a Congtonta mi-am dat seama ca lisus a murit chiar pentru acei oameni, care oricum nu puteau face nimic in privinta felului lor de a fi In ac dupa amiaz8, a trebuit s4 merg la birou, unde am stat de vorba cu ‘oamenii aceia. Le-am spus ce problema aveam, iar ei au fost de acord cu mine. N-am mai fost suparat pe ei si nu i-am mai urat.” Cricdnd avefi un sentiment negativ fata de cineva, titi intr-o iluzie. E absolut clar c4 ceva e in neregula cu voi. Voi nu vedei realitatea. Ceva din interiorul vostru trebuie si se schim- be. Dar ce facem noi in general, atunci cnd avem un sentiment negativ? ,,El este de vind, ea este de vind. Ea trebuie si se schim- be.” Nu, nici gind! Lumea este in regula. Cel care trebuie s& se schimbe esti tu p Unul dintre voi a vorbit de munca intr-un spita. fn tim- pul unei intalniri a personatului, este absolut inevitabil ca cine- va si nu spun’: ,Mancarea este proasta aici”, la care responsa- bila cu alimentatia sare ca ars. Ea s-a identificat cu méncarea gi spune: .,Oricine atacd mancarea, ma atacd pe mine; Ma simt amenintati.” Dar ,eu-ul’ nu este niciodati amenintat; Doar pe smine’ il ameninfa ceva. Dar s& presupunem ci esti martor la ceva cu totul ne- rept, ceva care este in mod evident si obiectiv gresit. N-ar fi 0 reacfie potrivita si spui ca acel Iueru nu trebuie s4 se intimple? N-artrebui si vrei sé te implici, eventual, in indreptarea unei situ- afil incorecte? Cineva loveste un copil, iar tu vezi cum se petrece aceast nedreptate. Ce zici de 0 asemenea situatie? Sper c& nu-ti ‘nchipui ca as spune c& n-ar trebui si faci nimic. Eu am spus c&, dac nu ai avea sentimente negative, ai i mult mai eficient, mule mai eficient. Pentru ca atunci cand intervin sentimentele nega- tive, devii orb. ,Mine’ isi face aparitia in cadru si totul devine confixz. Dac& inainte aveam o singur& problema pe cap, acum avem doua, Multi presupun gresit cf daca nu ai sentimente nega- tive, cum ar fi suprarea, resentimentul si ura, inseamn& ci nu iei nici o atitudine intr-o anumité situatie. O nu, o nu! Tu nu esti afectat emotional, dar acjionezi cu repeziciune. Devii foarte sen- sibil la lucrurile si oamenii din jurul tau. Cea ce omoara sensi- bilitatea este ceea ce multi oameni ar numi sinele conditionat: te identifici intr-atét cu zmine’, inct este prea mult ,mine’ in acea 48Anthony de Mello situatie, pentru ca tu si ai o perspectiva obiectiva, detagati a Iu- crurilor. Este foarte important ca, atunci cand te implici in actiu- ne, si fi in stare sa vezi lucrurile cu detasare ~ dar emotiile nega- tive te impiedica si o faci Atunei, cum am putea numi tipul de pasiune care ne mo- tiveazi, sau activeazi energia de a face ceva in legitura cu un iu obiectiv? Orice ar fi, aceasta nu este o reacfie; este o actiune. Unii dintre voi se intreaba daca inainte de aparitia ataga- mentului, inainte de instalarea identificdrii, nu exist cumva un moment de incertitudine, Si zicem ci iti moare un prieten. Pare corect si ¢ foarte uuman si te intristezi. Dar ce reactie ai? Sa fie autocompatimire? De ce ai fi indurerat? Gandeste-te la aceasta. Stiu cd cea ce spun vi se va prea groaznic, dar v-am spus, eu vin dintr-o alti lume. Reactia voastri este de pietdere personala, corect? Iti pare ru pentru mine’, sau pentru alti oameni c&rora prietenul tau le-a adus bucurie, Dar asta inseamnf c&-ti pare ru pentru alti cameni, carora le pare rau pentru ei insisi, Dac nu le-ar pairea rau pentru ei insisi, atunci pentru ce le-ar prea riu? Noi mu simfim niciodata durere cdnd pierdem ceva ciruia i-am permis si fim independent de noi, pe care n-am indriznit si-l stapanim, Durerea este semnul ci am lasat ca fericirea mea si depinda de acel Incru sau de acea persoana ~ cel pufin intr-o anumit’ ma- sur, Suntem atat de obignuiti sa auzim contrariul, ineét ceea ce va spun eu suni inuman, nu-i asa? DESPRE DEPENDENTA Totusi, asta este ceea ce ne spun tofi misticii din trecut, Eu nu spun cd ,mine’ — sinele condifionat — nu va rectidea uneori {n sabloanele sale obignuite. Acesta este felul in care am fost con- ditionati, Dar se pune intrebarea daca ar fi admisibil s& testi o fi in care s& fii atdt de singur, incat si nu depinzi de nimeni, Noi tofi depindem unul de altul, din tot felul de motive, nu-i asa? Depindem de micelar, de brutar, de fabricantul de sfes. nice. Interdependenfa. E bine asa! Noi organizim societatea in felul acesta si atribuim funotii diferite unor oameni diferiti pen- 44 Constienja tru bunistarea tuturor, astfel inedt sA functioném mai bine gi si traim mai eficient - cel putin asa speram, Dar si depindem de altcineva, psihologic- s& depindem de cineva, emotional — ce implicd asta? Inseamna si depind de alti fiint& umand, pentru a fi fericit, Ganditi-va la aceasta, Pentru cd, daca o faceti, urmitorul lucru pe care il veti face ~ fie constient, fie mu — este si vi intre- afi daca alti oameni contribuie la fericirea voastra. Apoi, vine ppasul urmator ~ teama: teama de pierdere, teama de instrainare, teama de respingere, controlul reciproc. Iubirea perfect alunga frica. Acolo unde este iubire, nu exist cereri, nu exist asteptiri, nu existi dependent’. Eu nu-ti cer si ma faci fericit; fericirea ‘mea nu se afla in tine. Dacd vrei si ma pardsesti, nu ma voi com- patimi; tovarasia ta imi face o plicere nespusa, dar n-am sd ma cramponez. MA bucur de ea, fr’ sa mi agat ca scaiul. Nu de tine ma bbucur atat, cét de ceva mai mare decat noi amandoi la un loc, Ceva ce am descoperit — un fel de simfonie, un fel de orchestra care cfinté o melodie atunci cand esti de fafa, dar chiar si cfnd pleci, orchestra nu se opreste. Cand intalnesc pe altcineva, ea cénti o alt melodie, care este de asemenea incdntitoare. lar cfnd sunt singur, ea tot cant. Exist un repertoriu vast si cdn- tecul nu inceteazi niciodata. Asta inseamn trezirea. Tot din acelasi motiv suntem hip- notizati, cu creierul spalat, adormiti. Pare ingrozitor s& intreb, dar ‘cum se poate spune cd mi iubiti, daca va agitati de mine si mu-mi ‘mai dafi drumul? Dac nu ma mai lisafi sA risuflu? Este cu pu- ‘tina s& spuneti cd ma iubifi, dacd, pentru a fi fericiti, aveti nevoie de mine din punet de vedere psihologic sau emotional? Este ca 0 palma la adresa invatiturilor universale, a tuturor scripturilor, religiilor, misticilor, Cum de ne-a scdpat atatia ani?”, imi spun mie insumi in mod repetat, ,Cum de nu am véizut?” Cand citii tot ce serie att de trangant in scriptura, incepeti s& va intrebati: ,Omul asta e ne- bun?” Dax, dupi un timp, incepeti si credeti cd toati lumea e ne- bund. ,Dacé nu-i urasti tatil si mama, frati si surorile, dacd nu renunfi si abandonezi tot ce ai, nu poti fi discipotul meu.” 4sAnthony de Mello ‘Trebuie si lagi totul. Nu renunfarea fizic’, intelegi; aceas- tae usoara. Cand iluziile tale se prabusesc, intr, in sfrit, in con- tact cu realitatea si crede-mi, nu vei mai fi niciodata singur — niciodata. Singurdtatea nu este vindecati de tovarasia umand, Singurdtatea se vindecd prin contactul cu realitatea. O, am atitea de spus despre asta. Contactul cu realitatea, renuntarea la iluzi, realizarea contactului cu realul ~ orice ar fi, nu are nume. Nu pu- tem cunoaste acest ceva, decat prin renuntarea la ceea ce este ire- al. Poti afla ce ¢ singuritatea, doar cénd renuni si te crampo- nezi, c&ind renunti Ja dependent’. Dar primul pas in aceasti di- reofie este s& consideri c& e ceva de dorit. Dac nu i se pare un lueru dezirabil, cum ai putea micar si te apropii de el? Gandeste-te la singuratatea ta, Crezi c& tovarisia oame- nilor te-ar putea elibera vreodati de ea? Ba iu serveste decat si-fi distraga atentia. Ai un gol ti interior, mu-i asa? $i cand acel gol iese la iveali, tu ce faci? Fugi, pornesti televizorul, dai dru- mul la radio, citesti o carte, cauti companie umand, cauti diver- tisment, cau{i distractie. Toata lumea face la fel. Exista o adeva- Tati industrie in zilele noastre, un sector organizat si ne distraga si sd ne distreze. CUM APARE FERICIREA Regiseste-te. Observi-te. De aceea spuneam mai dev: me c& auto-observarea este un lucru atat de minunat si extraor- dinar. Dup’ un timp, nu trebuie si mai faci nici un efort, deoa- rece, pe masurd ce iluziile incep si se ninuie, tu incepi s& cunosti lucruri ce nu pot fi deserise. Aceasta se numeste fericire. Totul se schimba, iar tu te indrigostesti de starea de constienté. Tati povestea discipolului care a mers la maestru si a spus: ,,Ati putea si-mi dati un sfat intelept? Ati putea si-mi spuneti ceva care sa ma calauzeasca de-a lungul zilelor mele?” Era ziua de ticere a maestrului, aga c& el a luat o tibliti. Pe ea seria: ,Constienta”. Cand discipolul a vazut, a spus: ,Este prea sumar, Puteti si-mi explicati un pic?” Asa c& maestrul a luat ina- poi tiblija sia scris: ,Constientd, constient, constienfa.” Disci- polul a spus: ,Da, dar ce inseamni asta?” Maestrul a luat inapoi 46 Congtienta tiblita si a seris: constienta, constienta inseamna — constient3.” Aceasta inseamni si te supraveghezi pe tine. Nimeni nu-{i poate arta cum sé-o faci, pentru ca te-ar invata o tehnicd anume, te-ar programa. Dar observa-te. Cnd vorbesti cu cine- va, esti constient de ceea ce faci, sau pur si simplu te identifici cul? Cénd te-ai suparat pe cineva, ai fost constient c& erai supa rat, sau pur si simplu te-ai identificat cu supiirarea? Mai tarziu, And ai avut timp, ti-ai studiat trdirea si ai incercat s-o intelegi? De unde a venit? Ce a cauzat-o? Eu nu cunose alte cai de a ajun- ge la constientd. Nu pofi schimba decét ceea ce infelegi. Reprimi tot ce nu intelegi si nu constientizezi. Nu schimbi nimic. Dar cénd infelegi un lucru, acela se schimba, Cateodata sunt intrebat: ,Aceasta maturizare spre con- stienf& se petrece treptat, sau e un fenomen ,subit"?” Exist oa- ‘meni norocosi, care realizeazi asta intr-o clipit&. Ei devin consti- enfi dintr-o dat. Sunt altii la care constienta continua s& creasc& ‘ncet, gradat, tot mai mult. Ei incep si vadi anumite Iucruri luziile dispar rnd pe rand, fanteziile sunt indepartate si ei ineep i intre in contact cu faptele. Nu exist o regula general, lati 0 Ppoveste bine cunoscuta, despre leul care a dat de o turma de oi si, spre uimirea lui, a gisit un leu printre oi. Era un leu care fusese crescut de oi, incd de cénd era pui. Behiia ca o oaie si se com- porta ca o oaie. Leul a mers direct la el si cfnd leul-oaie a ajuns ‘n fafa leului adevarat, a inceput s& tremure din toate incheietu- rile. Jar Jeu i-a zis: ,Ce caufi printre oi?” $i leul-oaie a spus: Eu sunt oaie.” Leul i-a zis: ,Ba nu, mu esti. Hai cu mine.” Asa ca -a dus pe leul-oaie la un iaz si a zis, ,Priveste!” $i cand leul-oaie si-a privit imaginea reflectati in api, a slobozit un ricnet puter- nic si, in acel moment, s-a transformat. N-a mai fost niciodati acelagi ca inainte. Daca esti norocos si zeii sunt milostivi, sau daca esti binecuvantat de gratia divina (poti folosi orice expresie teologi- cA vrei), s-ar putea sa intelegi dintr-o data cine este ,eu’ si nu vei ‘mai finiciodata la fel, niciodata, Nimic nu te va mai putea atinge vyreodaté ~ si nimeni nu te va mai putea rni vreodata. Nu-i va mai fi team de nimeni si de nimic. Nu e extra- aAnthony de Mello ordinar? Vei trai regeste. Aceasta inseamna si traiesti regeste. Nu marunfiguri ~ cum ar fi si-ti vezi poza in ziar, sau si ai o gra mada de bani. Asta ¢ 0 prostie, Nu te temi de nimeni, pentru c& esti perfect multumit si fii un nimeni, Nu dai doi bani pe sueces sau pe egec. Ele nu inseamna nimic. Onoarea, dezonoarea, nu inseam nimic! Chiar daca te faci de ris, nici asta n-are impor- tanfi! Nu-i asa c& e o stare minunati! Unii oameni ating anevoie acest obiectiy, pas cu pas, prin luni si sptmani intregi de auto- constienta. Dar eu va garantez un lucru: N-am eunoscut pe ni- meni care si-si fi Ricut timp pentru a fi constient — si s& nu fi remarcat o schimbare dupa cdteva siptimani. Calitatea vie lui se schimba, astfel cd mu mai trebuie s& accepte nimic doar pe in- credere. Omul igi da seama; nu mai este acelasi, Reactioneazi Uitati-va la pasirile cerului: ele nici nu seamiini, nici nu secer’, nici nu strang nimic in grénare .. Uitati-va cu baigare de seam cum cresc‘erinii de pe cémp: ei nici nu tore, nici mu fes”. Asa vorbeste adevaratul mistic, cel care este treaz. Prin urmare, de ce esti nelinistit? Poti tu, cu toate neli- nistile tale, s&-ti adaugi un singur moment la via{a? De ce s& teAnthony de Mello viejui dup moarte? De ce si te preocupe ziua de maine? Tra ‘este ziua de azi. Cineva a spus: ,Viafa este ceva ce ni se intdm- pia, in timp ce noi suntem ocupati s& ne facem alte planuri.” Este Jalnic. Trieste in momentul prezent. Acesta este unul dintre lu- rutile care vei observa ca ti se intmpla pe masuri ce te trezest. Descoperi cd triiesti in prezent, bucurdndu-te de fiecare clipa pe care 0 traiesti. Un alt semn destul de bun este cénd auzi simfo- nia, not& cu not, fir si vrei s-o intrerupi. AMINTIRI PE CARE LE PRETUIM Aceasta ma aduce la o alti tema, un alt subiect. Dar acest subiect nou se leagi foarte mult de ceea ce spuneam si de sugestia mea de a deveni constienti de toate lucrurile pe care le addugim la realitate. S& facem acest pas in acelasi timp. Un iezuit imi spunea deundzi cum, cu ani in urmé, a finut un discurs in New York, unde portoricanii erau foarte nepopulari pe vremea aceea, din cauza unui incident. Toatd lumea spunea tot {elul de lucruri impotriva lor. Astfel cf, in discursul lui, el a spus: »»Lasati-mi si va citese cate ceva din lucrurile pe care le spuneau camenii din New York despre anumifi imigrangi.” Ceea ce le-a citit era, de fapt, ce spuseserdi oamenii despre irlandezi si despre ‘germani si despre fiecare nou val de imigranfi care venisera in New York, cu ani in urma! El a spus-o atit de bine: ,,Acesti oa- meni nu adue delicventa cu ei; ei devin delicventi, cand se con frunta cu anumite situatii de aici. Trebuie si-i intelegem. Dacd vrei si remediati situatia, este inutil si reactionafi din prejude- cati. Aveti nevoie de injelegere, nu de judecaté." Astfel produceti schimbarea in voi insiva. Nu prin judécati, ma dndu-va porecle, ci prin injelegerea a ceea ce se intmpla. Nu spundind despre voi insiva c& sunteti pacitosi, mérsavi, batrani, Nu, nu, nu, nu! Pentru a obtine constienta, trebuie si vezi — si nu poti ve- dea, daca ai prejudecafi, Aproape tot ce privim, privini cu preju- decaté. E mai mult decat suficient pentru a demoraliza pe oricine Este ca reintalnirea cu un prieten pierdut de mult timp. »Hei, Tom,” spun eu. ,,Ce placere si te revad” si il string in bra. fe. Oare pe cine imbratisez eu — pe Tom, sau amintirea mea 90 Constienga despre el? O flint umand vie, sau un cadavru? Presupun cd el a amas acelasi tip simpatic care credeam c& este, Presupun cd in- A se potriveste cu ideea pe care o am despre el si cu amintirile si asocierile mele. Deci, il imbrafisez. Cinci minute mai tarziu, aflu c8 el s-a schimbat $i nu mi mai intereseaz3. Am imbratisat pe cine nu trebuiz cultai: O calugariti din India pleacd si organizeze 0 conferint’. Toat& lumea din comunitate spune: ,Da, stim, aceasta face parte din farmecul ei; ea participa mereu la seminarii si merge la con- ferinte; nimic n-o va schimba.” Acum, iat ce se intimpl&: sora se schimba la acest seminar special, sau grup de terapie, sau ori- ce-o fi fost. Ea se schimba; toati lumea observa schimbarea. ‘Toatd Jumea spune: ,Vai, ai ajuns cu adevarat Ja un anumit nivel de cunoastere, nu-i asa?” Ea a atins aceasta cunoastere si ei igi pot da seama de schimbarea din comportamentul sau, din corpul sau, de pe fata sa. intotdeauna se cunoaste cénd apare o schim- bare interioard. intotdeauna se intipareste pe fafa ta, in ochii t3i, ‘in compul tu. Ei bine, sora se intoarce la comunitatea ei si, intru- cat comunitatea are despre ea o idee preconceputt, fix’, ei con- tinua s-o priveascd prin prisma acelei prejudecafi, Ei sunt sin- gurii care nu vid nici o schimbare in ea. Ei spun: , Ei bine, pare Putin mai vioaie, dar aveti doar pujind rabdare si va fi iar depri- mati.” $i, in odteva stptimini, ea este intr-adevar deprimata din nou, pentru ci reactioneaza la reactile lor. $i tofi spun: ,,Vezi, ti-am spus noi; nu s-a schimbat.” Dar tragedia este ci ea s-a schimbat, numai ci ei n-au observat. Percepfia are consecinte devastatoare, cnd ¢ vorba de iubire si de relat inter-umane. Oricare ar fi relafia, ea implica, in mod cert, dou lu- cruti: claritatea percepfiei (in masura in care suntem capabili de a; unii oameni ar polemiza asupra gradului in care putem ob- Si vedeti cat de adevarat este acest lucru, as- {ine claritatea perceptiei, dar nu cred c& exist cineva care si Conteste faptul cd ar fi de dorit si facem ceva in aceasta directie) si exactitatea rispunsului, Este mult mai probabil cd vei da un raspuns exact, atunci cind percepi limpede. Cand perceptia ta este distorsionata, nu mai e cert c& vei raspunde precis. Cum pofi iubi pe cineva pe care nici macar nu-1 1Anthony de Melo. vezi? Vezi, cu adevirat, pe cineva de care esti atasat? Vezi, cu adevarat, pe cineva de care-ti este fricd si de aceea nu-l placi? Noi intotdeauna urim ceva de care ne este fried »Frica de Dumnezeu este inceputul infelepciunii”, imi spun oamenii céteodati, Dar stati putin. Eu sper ca ei infeleg ce spun, deoarece noi urém totdeauna ceva de care ne este fricd. ‘Vrem intotdeauna sA distrugem gi si evit&m si si sctipam de ceva de care ne este fricl. Cand if e frica de cineva, nucfi place acea persoana. Acea persoand iti displace, in aceeasi m&suri in care ii este fricd de ea. $i nici nu vezi acea persoani, deoarece sent mentul ifi sté in cale. Acelasi lucru este la fel de adevarat si in cazul in care esti atras de cineva, Cand isi fice aparitia iubirea adevarati, nu mai esti in situafia in care sé-fi plac sau si nu-fi placa de un om, in sensul obignuit al cuvantului, Tu il percepi limpede gi reactionezi precis. Dar, la acest nivel uman, simpati- ile si antipatiile tale, preferinfele §i atractile tale ete., continud si-fi stea in cale. Deci trebuie s& fii constient de prejudecitile tale, de simpatiile sau antipatile tale, de atractille pe care le ai. Ele sunt toate prezente, ele pomesc din conditionarea ta. Cum se face ci tie iti plac lucruri pe care eu nu le agreez? Si fie deoarece cultura ta este diferita de a mea? Sau pentr c& educatia tae dife- ritli de a mea? Dacd fi-as da si mindnei unele lucruri pe care et le savurez, s-ar putea ca fie si tise fac scirba, in anumite parti din India exist oameni cérora le place camea de caine. Cu toate acestea, daci li s-ar spune ci au fost servifi cu friptura de caine, altor persoane li s-ar face rau.De ce? Conditionare diferita, programare diferit. Hindusii s-ar simfi rau daci ar sti c& au méncat came de vit, insi americanilor le place. Ma intrebi: ,,De ce mu ménanci vaca?” Din acelasi motiv pentru care tu nu fi-ai ménca catelul favorit. Acelasi motiv. Pen- tru firanul indian, vaca este ceea ce e pentru tine catelul thu fa- vorit. El nu vrea s-o minance. Exist 0 componenti a prejude- citii culturale impotriva acestui fapt, care salveazi un animal atat de necesar pentru agricultura ete. Deci, ce ma face cu adevarat si m& indrigostese de o ‘anume persoan? Cum se intampli ci mi indrigostese de un anume tip de persoandi si mu de altul? Deoarece sunt conditionat. om \ 2: Consent in subconstient, port o imagine care mi convinge ci acel tip aparte de petsoani ma ispiteste, mA atrage. Deci, cAnd intalnesc aceasti persoand, ma indrigostesc pana peste cap, Dar, oare, eu am viizut-o pe ea cu adeviirat? Nu! O¥oi vedea dupa ce ma cisi- torese cu ea; atunci vinetrezireai¥$i abia atunci vine vremea in care poate incepe iubirea. Dar’sa te indrigostesti nu are nici o legaturd cu iubirea, Nu este iubire, este dorinta, dorint’ arzatoare, ‘Tu vrei din toati inima ca aceasti creatur’ adorabila si-{i spund c& se simte atrasd de tine. Asta iti di o senzatie grozava. Intre timp, toficeilalti spun: ,,Ce naiba vede la ea?” Dar asta este con- difionarea lui ~ el nu vede. Se spune ci jubirea oarbii. Cre- deji-mé, nimic nu are vederea mai patrunzitoare decat iubirea adevarati — nimic. Este cel mai perspicace lucru de pe lume. Dependenfa este oarbi, atasamentul este orb. Cramponarea, pof- ta si dorinfa sunt oarbe. Dar ele nu sunt jubire adevarati. Nu le ‘numii iubire. Dar, bineinfeles cf, in majoritatea limbilor moder- ne, cuvantul s-a demonetizat. Oamenii vorbesc despre a face dra- goste sia se indrgosti. Ca btiefelul care ii spune fetifei: ,Ai avut vreodatd un iubit?” Tar ea raspunde: ,.Nu, doar un pldcut”. Va si zicd, despre ce vorbesc oamenii cind se indri gostesc? Primul lucru de care avem nevoie este claritatea per- ceptiei. Un motiv pentru care noi nu percepem oamenii clar este evident — ne impiedica emofiile noastre, condifionarea noastrS, simpatile si antipatiile noastre. Trebuie si facem faféi acestei situafii. Dar mai trebuie s& ne confruntim cu ceva mult mai fun- damental - cu ideile noastre, cu concluziile noastre, cu con- ceptele noastre. Credeti sau nu, fiecare notiune care a fost con- ceputé s& ne ajute s& intrim in contact cu realitatea, sfargeste prin a fi o barierd in incercarea de a lua legitura cu realitatea — deoarece, mai devreme sau mai tarziu, uitim cA vorbele nu sunt realitatea, Conceptul nu este acelasi cu realitatea, Ele sunt diferite, ‘De aceea v-am spus mai devreme ci ultima piedic’ in calea gi- sirii lui Dumnezeu este cuvantul ,Dumnezeu” insusi, ca si con- ceptul despre Dumnezeu. Dac nu esti atent, iti va sta in cale. A fost conceput ca si te ajute; poate fi de ajutor — dar, la fel de bine, poate fi o piedica. 93Anthony de Mello SA TRECEM Lé& LUCRURI CONCRETE De fiecare dati cand am 0 idee, este ceva ce se aplica la ‘un numar mai mare de persoane, Nu vorbim aici despre un anu- mit nume, cum ar fi Mary sau John, care nu are o semnificatie conceptual. Un concept se aplica oricdrui numa de indivizi — unui numir infinit de indivizi. Notiunile sunt universale. De exemplu, cuvantul ,,frunzi” este valabil pentru toate frunzele dintr-un copac; acelasi cuvant se aplicd fiecdrei frunze in parte, in plus, acelasi cuvnt se aplic& la toate frunzele din toti copaci fie ele mari, mici,firave, uscate, ingdlbenite, verzi, ori de bana- nier. Deci, dac’ iti spun c& azi dimineagi am vizut o frunzi, nu poti avea nici o idee despre ce am vazut. Sa vedem daca infelegi. Tu ai o idee despre ceea ce nu am vazut. Eu nu am vézut un animal, Eu nu am vazut un cine. ‘Eu nu am vazut o fiinfa umana. Eu nu am vizut un pantof. Deci, ai un fel de idee vagi despre ce am vazut, dar ea nu este detali- ati, nu este concreta. ,.Fiinfd umand” nu se refer la un om pri- sitiv, nici la un om civilizat, nici la un adult, nici la un copil, nici laun barbat ori o femeie, la o varsti sau alta, lao cultura sau alta, ci la un concept, la 0 notiune. Fiinfa umand este ceva concret; nu pofi intilni niciodats un om universal, care si fie identic cu conceptul tiu. Asadar, conceptul tiu di niste indicii, dar nu este niciodata absolut pre- cis; ii lipseste caracterul unic, coneret. Conceptul este universal. Cand va prezint un concept, va ofer ceva dar, totusi, cf de putin va dau! Conceptul este extrem de pretios, foarte folosi- tor pentru stint’. De exemplu, dac& a spune cf fiecare dintre cei de faté este un animal, acest lucru ar fi perfect exact din punct de vedere stiintific. Dar noi suntem ceva mai mult decat animalele. Dac& spun c& Mary Jane este un animal, este adeva- rat; dar deoarece eu am omis ceva esential despre ea, este fals; {i fac o nedreptate. Cand numesc o persoana, femeie, este adeva- rat; dar sunt multe lucruri in acea persoandi care nu se potrivese cu conceptul de ,,femeie”. Ea este intotdeauna o femeie deose- bitd, concreti, unica, care poate fi doar cunoscuti, nu rezumat 4 — - Constiensa intr-un concept. Trebuie s-o vad, s-o cunose, s-0 intuiese eu in- sumi pe aceasti persoand conereta. Individul poate fi intuit, dar nu poate fi exprimat in concepte. O persoani este dincolo de mintea rafionali. Multi din- tre voi ar fi, probabil, mandri sé fie numifi americani, la fel cum si multi indieni ar fi, probabil, mandri si fie numifi indieni, Dar ce este american”, ce este indian”? E o conventie; nu e parte ‘a naturii umane, Tot ceea ce ai, este o eticheta. Tu, de fapt, nu cunosti persoana, Conceptul scapa sau omite intotdeauna ceva extrem de important, ceva prefios, care se giiseste doar in reali- tate, care este unicitatea concreta, Marele Krishnamurti a exprimat atat de bine acest lucra prin cuvintele: ,in ziua in care il vei invita pe un copil numele ‘unei pasar, copilul nu va mai vedea vreodata acea pasire.” Cat este de adevarat! Prima data, copilul vede acel obiect pufos, viu, miscator situ i spui:,, Vrabie". Apoi, a doua zi edind copilul vede un alt obiect pufos, migcator, asemanitor cu celilalt, spune: ,O, vrabii, Am vazut vrabit. M-am plictisit de vrabii.” Dac’ mu te-ai uita la lucruri prin prisma conceptelor tale, nu te-ai plictisi niciodata, Fiecare Iucru este unic. Fiecare vrabie este diferiti de celelalte vrabii, in ciuda asemanitilor. Este de ‘mate ajutor si existe asemdnari, astfel ca noi si rezumam, astfe] ca noi si putem concepe o notiune. Este de un mare ajutor, din punet de vedere al comunicarii, educafiei, stiintei. Dar e de ase- menea foarte derutant — si un mare obstacol in posibilitatea de a-l vedea pe acest individ concret. Daca orice experienta pe care © trdiesti este conceptul tau, tu nu trdiesti realitatea, deoarece re- alitatea este concreti. Conceptul este un sprijin pe calea spre re- alitate, dar, cnd ajungi la ca, trebuie s-o intuiesti sau s-o triesti ca pe 0 experienta directa. O a doua caracteristicd a unui concept este c& acesta e static, pe cdind realitatea este in transformare continua. Noi folo- sim aceeasi denumire pentru cascada Niagara, dar apa aceea se schimba neincetat. Exist cuvéntul.,fluviu”, dar apa lui curge permanent. Dispui de un singur cuvant pentru ,,corpul” tu, dar celulele corpului tiu se reinnoiese constant. ‘$4 presupunem, de exemplu, c& afari bate un vant putemic, iar eu vreau ca oamenii 95Anthony de Mello din tara mea si-gi facd o idee despre cum este o furtund, sau un uuragan american. Asa cf, il prind sil inchid intr-un pachet de fighri, merg acasd si zic: Ja uitaf-va la asta”. Fireste, nu mai e © furtund, mu-i asa, odata ce am capturat-o?! Sau, cum as putea s& vi fac si simfiti cum este curentul unui fluviu, dacd vi Las aduce intr-o gileati? Din clipa in care lam pus in gileati, a in- cetat sa mai curga. In momentul in care voi inchideti lucrurile ‘intr-un concept, ele inceteazi si mai curgi; ele devin statice, moarte. Un val inghefat nu mai este val. Un val este, in esent’, migcare, actiune; cfnd tl ingheti, el inceteaza s& mai fie un val. Conceptele sunt intotdeauna inghefate. Realitatea curge. in final, daca ar fi si-i credem pe mistici (si nu-fi trebuie un efort prea mare ca si infelegi sau si crezi — dar nimeni nu poate si vada asta dintr-o data), realitatea este un fot, ins cuvintele si concep- tele fragmenteazd realitatea. De aceea este atit de greu si traduci intr-o limba in alta, pentru cd fiecare limba decupeaza realitatea in mod diferit. Cuvantul englezese ,,acasi” este imposibil de tradus in francezA sau spaniol8. ,,Casa” nu este chiar ,acasa”; casa” are implicatii care sunt caracteristice limbii engleze. Fiecare limba are cuvinte si expresii ce nu pot fi traduse, deoa- rece deformim realitatea si adfugim ceva sau sctidem ceva, iar sensul in care folosim cuvintele se schimba intr-una, Realitatea este un intreg, iar noi o stirbim, pentru a fabrica concepte $i folo- sim cuvinte, pentru a denumi diferte parji. Dac, de exemplu, nu afi fi vizut niciodati in viata voastra un animal, 3 intr-o zi afi gisi © coada — doar 0 coada de animal — si cineva v-ar spune: ,,Aceea este 0 coada”, afi avea vreo idee despre ce este vorba, daca nu aveati nici o idee despre ce inseamna un animal? De fapt, ideile fragmenteaz perceperea, intuitia, sau tri- irea experientei realitatii ca pe un tot, Aga ne tot repet’ misticii. Cuvintele nu-fi pot oferi realitatea. Ele doar araté, ele doar in- icd. Le folosesti ca marcaje pentru a ajunge la realitate. Dar, odatd ce-ai ajuns acolo, conceptele tale sunt inutile. Odat, un preot hindus a avut o disput cu un filozof, care pretindea ci ulti- ma bariera cétre Dumnezeu este cuvantul ,Dumnezeu”, concep- ‘ul de Dumnezeu, Preotul a fost destul de socat de aceasti afir- matie, dar filozoful a spus: ,.Magarul pe care incaleci si pe care 96 Constienga 1 folosesti pentru a merge pani la o casi, nu este mijlocul prin care intri in casi. Tu folosesti conceptul pentru a ajunge acolo; apoi descaleci si mergi mai departe.” Nu trebuie si fii mistic, pentru a infelege ci realitatea este ceva ce mu poate fi surprins in cuvinte sau concepte. Pentru a cunoaste realitatea, trebuie si ti dincolo de cunoastere, ‘Aceste cuvinte trezesc ceva in tine? Aceia dintre voi care cunose Norul nestiinfei au recunoscut si aceasti expresie. Poetii, pictori, misticii si mari filozofi sesizeazii cu tofii acest adevar. Si presupunem cd, intr-o zi, privesc la un copac. Pani acum, de fiecare dati cand m-am uitat la un copae, am spus: ,.Ei bine, este un copac”. Dar azi, cand ma uit la un copae, nu vad un copac. Cel putin, mu vad cea ce eram obisnuit si vid. Vid ceva cu prospejimea cu care vede un copil, Nu am cuvinte pentru ceea ce vad. Vad ceva unic, intreg, curgitor, nefragmentat. Ceva care imi trezeste admiratia. Dacd m-ai intreba: Ce ai vizut?”, ce crezi ci ag rispunde? Nu am cuvinte pentru asta, Nu exist cu- vinte pentru realitate. Pentru c&, imediat ce fi atribui un cuvant, ne intoarcem din nou la concepte. Si dacd eu nu pot exprima aceasti realitate care este vizi- bila pentru simfurile mele, cum ar putea cineva exprima ceea ce nu poate fi vzut cu ochii, sau auzit cu urechile? Cum giseste ci- neva un cuvant pentru realitatea lui Dumnezeu? Ati inceput si ‘njelegeti ce spuneau Thomas d’Aquino, Sfantul Augustin si tofi ceilalfi— si ceea ce predica biserica in mod constant, cfd spune cd Dumnezeu este mister si e de neinfeles pentru mintea umana? Intr-una din ultimele sale scrisori, marele Karl Rahner i se adresa unui tindr german dependent de drogur, care ii ceruse ajutoral. Dependentul ii spusese: ,,Voi, teologii, vorbiti despre Dumnezeu, dar ce importani poate avea acest Dumnezeu in vviafa mea? Cum ar putea acest Dumnezeu si mi scape de dro- ‘guri?” Rahner i-a spus: ,,Trebuie si-ti mirturiseso cu toatii since- Titatea cd, pentru mine, Dumnezeu este si a fost intotdeauna un mister absolut, Eu nu infeleg ce este Dumnezeu; nimeni nu 0 poate face. Avem indici, binuieli; facem incerciti sovaielnice, insuficiente pentru a exprima misterul in cuvinte, Dar nu exist nici un cuvant, nici o expresie pentru El.” in cuvintele adresate 7Anthony de Mello unui grup de teologi din Londra, Rahner a spus: ,Sarcina teolo- gilor este si explice totul prin Dumnezeu gi si-Lexplice pe Dum- nezeu ca pe cel de neexplicat.” Mister de neexplicat. Nu se poate sti, nu se poate spune, se pot rosti doar exclamafi CCuvintele sunt indicii, ele nu sunt descrieri. Din nenoro- cire, oamenii cad in idolatrie, deoarece cred ca acolo unde e vor- tba de Dumnezeu, important este cuvéntul. Cum poti fi atat de ne- bun? Ai putea fi si mai nebun? Chiar si daca este vorba de fiinte ‘umane, de copaci, sau frunze, sau animale, nu cuvantal este im- portant. $i vrei s& spui cd, atunci cénd ¢ vorba de Dumnezeu, cuvantul capita important? Ce tot spui tu acolo? Un erudit de renume mondial a urmat cursul meu 1a San Francisco si mi-a spus: ,.Dumnezeule, dup& ce te-am ascultat, inteleg cd toata viata n-am facut altceva decat sti mi inchin la idoli!” A spus-o deschis. Niciodat nu mi-a dat prin cap c& am fost un adorator al idolilor. Idolul meu nu era facut din lemn sau metal; era un idol mental.” Acestia sunt cei mai periculosi adoratori de idoli. Bi folosesc o substangé foarte subtilé — mintea — pentru a-si crea Dumnezeul. Tat catre ce vai cAliuzese eu: spre constienta realititit din jurul vostru. Constien{& inseamna s4 veghezi, s& observi ce se intimpli in sinea ta si in jurul tau. ,,Se intampla” este destul de exact: Pomi, iarbi, flori, animale, pietre, toatd realitatea este in migcare. Se poate observa, este vizibil&. Cat de vital este pen- tru fiinja umand nu doar si se observe pe sine insisi, ci s& pri- vveasca intreaga realitate! Esti prizonierul conceptelor tale? Vrei si evadezi din inchisoarea ta? ‘Atunei priveste; observa; petrece ore intregi observind. Privind ce? Orice. Chipurile oamenilor, forma copacilor, 0 pa- sre in zbor, o griimada de pietre, priveste cum creste iarba. Intr’ in contact cu Iucrurile, priveste-le. Si sperm c& atunci te vei smulge din aceste tipare rigide pe care le-am creat cu tofi, din ceea ce ne-au impus gindurile-noastre i cuvintele noastre. Si sperdim c4 vom vedea. Ce vom vedea? Acest lucru pe care am ales si-| numim realitate, orice-ar fi el dincolo de cuvinte si con- cepte. Acesta este un exercitiu spiritual — legat de spiritualitate ~ legat de evadarea din temnifa voastra, in afara inchisorii con- cepielor si cuvintelor, 98 Congtienga Cat de trist ar fi dacd am trece prin viafi fird s-o vedem cu ochi de copil! Asta nu inseamni ci trebuie s& renuntafi com- plet la conceptele voastre; ele sunt foarte prefioase. Chiar dacd incepem fara ele, conceptele au o funetie pozitiva. Cu ajutorul lor ne dezvoltim inteligenta. Suntem indemmati nu sé devenim copii, ci s& devenim ca niste copii, Trebuie si recddem dintr-un stadiu al inocentei si si fim izgonifi din paradis; prin aceste con- cepte trebuie si-l creém pe ,cu’ si pe smine’. Dar apoi, trebuie si ne reintoarcem in paradis. Trebuie sii fim mantuifi. Trebuie si ‘indepairtim vechiul om, vechea natura, sinele conditionat si s& ne reintoarcem la stadiul de copil ~ insi fara sa fim copii, Cand pomim in viatf, privim la realitate cu-uimire, dar nu este uimirea inteligenti a misticilor; este uimirea fara forma a copilului. Mai trziu, uimirea moare gi este inlocuiti de plictiseala, pe masura ce ne dezvoltim limbajul si cuvintele si conceptele, Apoi, s& sperim c4, dacé aver noroc, ne vom reintoarce la uimire. CAND NU-TI MAI GASESTI CUVINTELE Dag Hammarskjld, fostul secretar general al Nafiunilot Unite, a spus foarte frumos: ,,Dumnezeu nu moare in ziua in care noi incetim si mai credem intr-o divinitate personala. Ins& noi murim in ziua in cate viejile noastre inceteazi si mai fie ilu- ate de strilucirea permanent a acestei minuni reinnoite zil- nic, izvorul care se giseste dincolo de toati ratiunea.” Nu trebuie sa ne certim pentru un cuvant, deoarece ,Dumnezeu” este doar un cuvént, un concept. Niciodats nu se polemizeaza in legitura cu realitatea; noi ne certim doar pentru pireri, pentru concepte si nofiuni, pentru judec’i. Renuntati la concepte, renuntati la pa- reri personale, renunfati la prejudeciti, renunfati la judecdtile voastre, si va veti da seama. Quia de deo scire non possumus quid sit, sed quid non sit, non possumus considerare de deo, quomodo sit sed quomodo non sit.” Accasta este introducerea Sfaintului Thomas d’ Aquino Ja intreaga sa Summa Theologica: ,Din moment ce noi nu stim ce este Dumnezeu, ci numai ce nu este Durmnezeu, nu putem ana- liza cum este Dumnezeu, ci numai cum mu este El.” ”Anthony de Melio ‘Am pomenit deja comentariul lui Thomas despre De sancta Trinitate, a lui Boethius, in care el spune c& cel mai inalt grad al cunoasterii lui Dumnezeu este si-L cunosti pe Dumne- zeu ca pe cel incognoscibil, samquam ignotium. Jar in Questio Disputata de Potentia Dei, Thomas spune: ,,Aceasta este etapa final a cunoasterii umane despre Dumnezeu — si stim cA nu-L. cunoagtem pe Dumnezeu.” Acest domn a fost considerat printul teologilor. A fost un mistic si este acum un sfant canonizat. Ne aflam pe un teren destul de solid. jn India avem o zicala sanscrita pentru acest gen de lu- cruri ,,net, neti.” Aceasta inseamn’: ,.nu aceea, nu aceea”. Me- toda personala a Sffntului Thomas este cunoscuti sub denumi- rea de via negativa, calea negativa. C. S. Lewis a scris un jurnal, {in perioada in care sofia sa era pe moarte. El este inttulat Studiul unei suferinge. Omul se cisitorise cu o american’ pe care 0 iu- bea foarte mult, El le-a spus prietenilor sii: ,Dumnezeu mi-a dat, la saizeci de ani, ceea ce mi-a refuzat la douazeci.” Abia se csdtoriserd cénd ea a murit de un cancer chinuitor. Lewis a spus A intreaga sa credinfd s-a niruit, ca 0 casi din carfi de joc. Cand nenorocirea I-a lovit in ce avea mai drag, el, marele apologet crestin, sica pus intrebarea: Ce este Dumnezeu — Tatal iubitor, sau cel care ne diseci pe viu?” Exist dovezi suficiente in ambe- Je sensuri! Imi amintese ci atunci cand mama s-a imbolnavit de cancer, sora mea mi-a spus: ,,Tony, de ce a ing&iduit Dumnezeu s& i se intimple mamei asa ceva?” Eu i-am raspuns: ,,.Draga ‘mea, anul trecut, un milion de oameni au murit de foame in Chi- na din cauza secetei, iar tu nu {i-ai pus nici o intrebare”. Céte- odati, cel mai bun lucru care poate si ni se intimple este sa fim ‘rezifi la realitate printr-o nenorocire, fiinde’ atunci ne vom in- toarce la credint&, aga cum s-a intamplat cu C. S. Lewis.* Ela spus c, anterior, nu avusese nici o indoiala cd oamenii supravie- fuiese mortii, dar cnd i-a murit sofia, n-a mai fost atat de sigur. De ce? Deoarece pentru el era foarte important ca ea si fie in viata. Dup cum stiti, Lewis este parintele comparatiilor si ana- logiilor. El spune: ,Gandeste-te lao fiainghie. Cineva te intreabi: * Lewis Clive Staples, 1898-1963, seitor i critic englez.N. T. 100 Constienga ~Ar putea ea fine o greutate de o saizeci de kilograme?’ Tu ri punzi: ,Da’. ,Ei bine, il vom ata pe cel mai bun prieten al tiu de aceasta franghie.’ Atunci spui: ,Stai putin, lasi-ma si verific franghia incd o dati.” Acum nu mai esti atat de sigur” Lewis a ‘mai spus in jurnalul su cd noi nu putem sti nimic despre Dum- nezeu si c& pind si intrebirile noastre despre Dumnezeu sunt absurde. De ce? Este ca si cum o persoand lipsiti de vedere din hastere, te intreaba: ,Culoarea verde este cald& sau rece?” Neti, neti, nu asta, ,.Este lung sau scurté2” Nu asta. Este dulce sau acra?” Nu asta. ,,Este rotunda, oval sau pitrati?” Nu asta, nu asta, Persoana oarba nu are cuvinte, concepte, pentru o culoare despre care nu are idee, intuitie, experienf’. Tu fi poti vorbi doar ficand analogii. Nu conteaz& ce intreaba; tu nu poti spune deca: »Nu asta.” C.S. Lewis spune undeva ci este ca si cum ai fntreba cite minute sunt in culoarea galbeni. Toatii lumea poate lua intrebarea in serios, dezbitind-o, contrazicandu-se din cauza ei Cineva sugereaza ca exist douiizeci si cinci de moreovi in cu- Joarea galbeni, altcineva spune: ,Nu, saptesprezece cartofi,” si, dintr-o dati, incep si se certe. Nu asta, nu asta! Acesta este etapa final in cunoasterea noastr omeneas- c& despre Dumnezeu — s& stim c& nu stim. Marea noastra trage- die este od stim prea mult. Credem c& stim, asta e tragedia noas- ‘a, deci nu descoperim niciodati nimic. De fapt, Thomas d’ Aquino (care nu este numai teolog, ci gi un mare filozof) spune in repetate randur: , Toate eforturile ‘mini umane nu pot epuiza esenfa unei singure muste.” CONDITIONAREA CULTURALA. Si mai spunem céte ceva despre cuvinte. V-am spus mai devreme cd vorbele sunt limitate. Mai am ceva de adaugat. Exis- {8 unele cuvinte care-i corespund lui nimic. De exemplu, eu sunt indian, Acum s& presupunem ci sunt prizonier de rzboi in Pa- kkistan, si mi se spune: ,,Fi bine, azi te vom duce la frontiers si iti vei vedea fara.” Aga cé ei ma duc la frontier, iar eu tree granita si acum gandesc: ,,O, fara mea, frumoasa mea fari. Vad sate si copaci si coline. Acesta este pimAntul meu natal!” Dupa un 101Anthony de Mello timp, unul dintre paznici imi spune: ,Scuzi-mé, am facut o gre- scala: Trebuie si mergem cu zece mile mai departe.” La ce reac- fionasem eu? La nimic. Ma concentrasem pe un cuvant, India. Dar copacii nu sunt India; copacii sunt copaci. De fapt, nu exist frontiere sau granife, Ele au fost puse acolo de mintea umand; in general, de politicieni prosti si avari. Tara mea a fost cdndva 0 singur& far, acum sunt patru, Daca nu suntem atenfi, s-ar putea ‘i se fac sase. Atunci vom avea sase drapele, sase armate. De aceea mu mi vei vedea vreodati salutind un drapel. Eu detest toate drapelele nafionale, pentru ca ele reprezinté idoli. Ce salu- ‘tim noi? Eu salut omenirea, nu un drapel inconjurat de o armata. Drapelele sunt in mintea oamenilor. Oricum, in vocabu- Jarul nostru exist! mii de cuvinte care nu corespund deloc cu realitatea. Dar ce emofii intense declanseazi ele in noi! Asa c& incepem si vedem lucruri care nici nu exist. Noi vedem, de fapt, munti indieni, acolo unde nu exist& si vedem, de fapt, ce- tAteni indieni, care nici ei nu exist. Condifionarea ta americand exist. Conditionarea mea indiand exist. Dar asta nu e un lucru imbucuritor. In file din lumea a treia se vorbeste foarte mult in zilele noastre despre ,n- tegrarea in cults”, Ce este acest Iucru numit ,culturs”? Nu prea imi convine acest cuvnt. Nu inseamnd oare ca fi-ai dori si faci ceva, pentru c& ai fost conditionat sé faci acel lucru? Ca dori s& simfi ceva, pentru ci ai fost conditionat si ai acea senza- fic? Nu inseamni aceasta sé ai un comportament mecanic? Ima- ginafi-vi' un bebelus american care este adoptat de un cuplu rus si luat in Rusia, El nu are nici o idee c s-a ndscut american. A fost inva si vorbeasca ruseste;traieste si moare pentru mama Rusia; fi uriste pe americani. Copilul este impregnat de cultura sa proprie; este cufundat in propria sa literatur’. El priveste Tumea prin ochii culturi sale. Acum, daca vrei sa-ti porfi cultura tot asa cum ii porti hainele, treaba ta. Femeia din India se va imbrica in sari, ar americanca in alt gen de haine, si japoneza ar purta kimono. Ins’ nimeni nu se identific’ pe el insusi cu hai nele, Dar tu vrei si-fi porti cultura la vedere. incepi si te man- dresti cu cultura ta, Esti invafat si fii mandru de ea. Dati-mi voie 5-0 spun cft se poate de apisat. Am un prieten iezuit care mi-a 102 Constiensa spus: De céte ori vad un cersetor sau un om sarac, nu ma pot abfine si nu-i dau ceva de pomani. Asa am invafat de la mama,” Mama lui ar fi in stare si-i dea de méncare oricarui om sirman pe care-I intalneste. Eu i-am spus: ,,Joe, acest obicei al tiu nu este o virtute; cio constrangere, una beneficd din punctul de ve~ dere al cergetorului — dat care rimane, oricum, o constriingere.” mi amintese de un alt iezuit care ne-a spus, odatd, la 0 adunare amicala a barbatilor din zona iezuita din Bombay: Am opizeci de ani; am fost iezuit timp de saizeci si cinci de ani, N- am siirit niciodata peste ora de meditatie — nici miicar 0 dati”. ‘Mf rog, ar putea fi un lucru de admirat, dar ar putea re- prezenta si 0 constringere. Gestul acesta nu comport nici un merit deosebit, daca este ficut mecanic, Frumusefea unei actiuni deriva nu din faptul c& a devenit un obicei, ci din sensibilitatea ei, din nivelul de constiintS, din cla-ritatea perceptiei si corectitudinea reactiei. fi pot spune da unui cersetor i altuia nu, Nu ma forfeaza nici o condifionare sau programare din experienjele mele trecute, sau din cultura mea. Nimeni nu mi-a imprimat nimic in cap, sau, daci s-a intémplat aga, eu nu mai reactionez dupii acele idei. Dacd ai avea o expe rienfa neplacuté cu un american, sau ai fi mugcat de un cfine, sau ai pifi ceva neplicut cu un anume aliment, aceasti expe rienfi te-ar influenta pe tot restul viefi, Jar asta este rau! Trebuie si te eliberezi, ‘Nu clira dupd tine experienfe din trecut. De fapt, n-ar tre~ bbui sé cari nici experienfe bune din trecut, Invafi ce inseamnd si ‘tiiesti ceva pe deplin — apoi debaraseazi-te de acea experient si treci la momentul urmitor, neinfluenfat de ce a fost anterior. Ai calatori cu un bagaj atit de mic, ineat ai putea trece prin ure~ chea acului. Ai stice este viafa etem, deoarece viafa ete’ este acum, in nesfarsitul acum. Doar asa vei intra in viata etema. Dat ce inc&rcaturi mare crim dupa noi. Nu ne stabilim niciodata sarcina de a ne elibera, de a renunfa la bagaj, de a fi noi ingine. imi pare rau c& trebuie s& spun c&, oriunde m-as duce, intélnese musulmani care se folosesc de religia, de rugciunea si Koranul lor ca pretext pentru a se abate de la aceastd sarcind. La fel se ‘ntimpla cu hindusii si crestinii. 103,