ATENȚIE LA CEEA CE MÂNCĂM !

Există o sintagmă care este din ce în ce mai des folosită, în zilele noastre: “stil de viață sănătos“.
Televiziunea, presă scrisă, radioul toate abundă de informații legate de stilul de viață sănătos și nu exagerez
dacă spun că pentru acest concept s-au mobilizat mii de cercetători, fundații, comisii, universități de
prestigiu pentru a studia în ce constă de fapt acest stil.

În ultimii 20-25 de ani, ritmul de viață a devenit foarte alert pentru toți oamenii, fiind o caracteristică a
societății moderne. Petrecem din ce în ce mai puțin timp pentru noi înșine, pentru sănătatea noastră,
pentru deprinderea unor obiceiuri sănătoase de viață. Desigur, paleta de opțiuni de a ne petrece
“prețiosul“ timp liber este foarte diversificată și tentațiile apar la tot pasul.

Dar câți dintre noi s-au hotărît cu adevărat să-și dedice efectiv o parte din timpul zilnic, pentru adoptarea
unui mod de viață mai sănătos ? Acesta este o întrebare pe care fiecare dintre noi trebuie să o adreseze
forului interior, cu mare sinceritate și responsabilitate, deopotrivă. Modul de viață este o noțiune foarte
complexă, care în mod simplist am putea spune că include expunerea la mediul în care trăim, dietă,
practicarea de exercițiu fizic și activități de relaxare, prevenirea stresului sau tratarea acestuia etc.

Pentru o incursiune în ceea ce ar trebui să definească un mod de viață mai sănătos, am decis să abordez
subiectul alimentație sănătoasă . Este deja recunoscut, în mod unanim, faptul că ceea ce mâncăm ne
influențează în mod direct viață, la modul general și sănătatea, în mod particular.

Abordarea subiectului este o componența importantă, a unui proces de educație, care dacă este aplicat în
mod consecvent, vă poate aduce o schimbare importantă a stării de sănătate.

Cum putem oare avea pretenția să ne fie mai bine, dacă schimbarea nu vine, în primul, rând “din interior“?
Atunci cînd începem să ne punem întrebări, intrăm într-un proces activ, conștient de a găsi răspunsuri.

Principalele întrebări legate de o alimentație sănătoasă și care ar trebui să ne preocupe pe toți sunt: oare
mănânc ceea ce trebuie? cum știu acest lucru? cît trebuie să mănînc? ce preferințe alimentare am? sunt
anumite alimente potrivite corpului meu? știu cu adevărat ce conțin alimentele pe care le consum? cît
timp petrec zilnic pentru a-mi oferi o alimentație mai sănătoasă?

Iată o serie de întrebări foarte complicate al căror răspuns este dificil de aflat mai ales că obiceiurile
alimentare ale românilor s-au modificat dramatic în ultimii ani de “libertate“. Dacă privim în rafturile unui
supermarket am putea descrie ceea ce vedem astfel :

- 80% dintre produsele expuse sunt diverse tipuri de preparate conservate: conserve de carne, pește,
legume, fructe confiate, dulcețuri, cereale, sosuri, brânzeturi ( creme, feliate), margarină, prăjituri, foetaje,
produse de patiserie, pâine feliată, bomboane, sucuri artificiale - acidulate și neacidulate, compoturi,
mezeleuri, iaurturi, lapte pasteurizat, apă îmbuteliată, diferite gustări semipreparate și lista poate continua.
Vedeți ceva natural și sănătos în această lista? fac parte aceste alimente din tradițiile alimentare ale
noastre? Cum pot aceste alimente să ofere suportul de vitamine, minerale și substanțe nutritive de care
avem nevoie ? Cum poate un aliment care poate fi consumat în interval de 2 luni de la producție (la unele
sortimente de pâine) până la 2 ani (la conserve) să fie un aliment sănătos, potrivit pentru corpul nostru ?
 Atunci nu e de mirare că statisticile arată un număr îngrijorător de cazuri de alergii alimentare, cancere,
boli digestive (în special) apărute odată cu A« bogăția de produse A« care ni se oferă. Dacă vă regăsiți
postura de cumpărător consecvent a măcar al unora din alimentele din lista de mai sus, atunci cu siguranță
am rapsuns, măcar parțial, la întrebarea : oare mănânc ceea ce trebuie ?

În ultima perioadă sunt tot mai multe voci care atrag atenția asupra acestor aspecte, legate de nivelul din
ce în ce mai nesatisfăcător al alimentelor pe care le consumăm.

Am selectat anume pentru dumneavoastră o serie de informații, prezentate în presă, de către Prof. Univ.
Dr. Gheorghe Mencinicopschi, un specialist în domeniul alimentației, nutriției umane, biotehnologiei,
autor a numeroase lucrări științifice, publicate în țară și în străinătate. M-am oprit de exemplu asupra
“mezelurilor“ pe care mulți le consumă, din păcate, și pe care absolut nimic din compoziția lor nu le
recomanda a fi consumate și nici faptul că se găsesc în toate supermarketurile sau că sunt relativ accesibile
că preț și că nu necesită prea mult timp pentru a le procura și apoi a le consuma !

În procesul lor de producție, pe lângă carne, intră foarte multe grăsimi (slănină tare, șorici), soia precum și
o serie de aditivi sintetici și coloranți.

Acești aditivi sunt substanțe obținute prin sinteză chimică, despre care se știe că produc reacții nocive
organismului nostru, în special în tubul digestiv, și că sunt imposibil de digerat, motiv pentru care sunt
incriminați în producerea de gastrite, ulcere, cancere de colon și de rect.

De asemenea tot în mezeleuri mai găsim nitriți, nitrați , fosfați și multă sare.

Printre cei mai periculoși aditivi se numără fosfații, despre se cunoaște că împiedicăƒ fixarea calciului în
oase. Specialistul în sănătate alimentarăƒ atrage atenția asupraƒ potentiatorilor de aromă care se regăsesc
chiar și în specialitătile mai scumpe din carne, ca de exemplu: glutamatul monosodic, care dă preparatelor
un gust bun, stimuleazăƒ poftă de mâncare și creează nevoia de a consuma mai mult; glutamatul se
folosește și pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor și ciupercilor.

Organizații de profil din UE duc o intensă campanie de interzicere a glutamatului de sodiu, US Food & Drug
Administration (FDA) a informat opinia publică din SUA că glutamatul de sodiu este unul dintre principalii
factori care produc boală Alzheimer.

Alt exemplu este E 211, care este printre cei mai periculoși aditivi. Acesta se găsește în băuturile
carbogazoase, dar el mai este folosit în gemuri, compoturi, gume de mestecat și unele mezeluri. E 211,
cunoscut și sub numele de benzoat de sodiu, este un aditiv alimentar din categoria conservanților, folosit
pentru a prelungi durată de păstrare a unor produse alimentare.

În țara noastră, acest conservant e admis prin Ordinul 975/1999 al Ministerului Sănătății, în Statele Unite,
UE și Rusia, E 211 a fost interzis, iar Institutul de Oncologie din Germania susține că E 211 este cancerigen.
Acesta este un aditiv suspectat a fi și cauza rinitei cronice. Profesor dr. Gheorghe Mencinicopschi,
directorul Institutului de Cercetări Alimentare consideră că acest conservant provoacă urticarie, agravează
astmul și este pe lista neagră a aditivilor cancerigeni.

Din lista lungăƒ de compuși chimici alimentari, colorantii sunt bombe pentru organism; dintre aceștia unul
foarte frecvent folosit este roșul carmin, în al cărui preces chimic de extracție se folosește aluminiul.
Consumul de aluminiu distruge celulele nervoase și prezintă risc de producere a bolii Alzheimer.

Nitritul de sodiu se folosește pentru a preveni alterarea mezelurilor și pentru a păstra “culoarea roșie“ a
acestora.
 Mezelurile afumate industrial sunt de asemenea foarte periculoase pentru că afumarea se face, în unele
cazuri, cu fum lichid, care conține cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

Saramura, care mărește foarte mult greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea
arterială, a cărei incidență este foarte mare în ultimii ani.

Incursiunea noastră în lista de produse procesate se oprește aici. În concluzie am aflat că: gastrita, ulcerul,
cancerul colorectal, osteoporoza, obezitatea, demența, boala Alzheimer, hipertensiunea, diabetul și alte
tipuri de cancere sunt în lista afecțiunilor care pot fi puse în legătură cu consumul repetat al preparatelor
conservate și aditivate. Și atunci, în mod inevitabil, îmi pun o întrebare: oare știm cu adevărat ceea ce
mâncăm ?

Că să revenim la ideea de “stil de viață sănătos“ vă propun ca fiecare dintre dumneavoastră să încercați să
răspundeți la întrebările pe care le-am adresat în debutul acestui articol, în modul cel mai sincer cu putință.
Acesta este un prim pas pe care trebuie să îl facem cu toții, dacă dorim să ne asigurăm că cel puțin una
dintre componentele “stilului de viață sănătos“ –alimentația își îndeplinește menirea, aceea de a ne hrăni,
de a susține viața și de a nu ne îmbolnăvi. Aș spune că dintre toate elementele amintite care definesc stilul
de viață, alimentația este un element cu o repetiție foarte mare (zi de zi), dar care stă în “puterea alegerii “
noastre. Desigur și mediul, înțelegînd prin acesta poluarea, noxele, nivelul de zgomot, emisia de radiații, ne
afectează permanent, dar, în egală măsură, este și foarte greu de evitat de către noi. Sunt studii foarte
numeroase care susțin, în prezent, că factorul genetic despre care se credea că ne influențează decisiv
evoluția, nu mai poate fi incriminat decît în procent de maxim 5% pentru apariția bolilor. În schimb,
componenta alimentară este considerată a fi vedeta “în devenire“ a noului mod de a trăi și de a ne trata!
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, dacă bunicii și părinții noștrii au suferit de hipertensiune sau
diabet, noi putem alege în “mod conștient“ să ne schimbăm dieta și să prevenim apariția acestor boli,
pentru ca predispoziția genetică să nu se manifeste în viață noastră !

Și atunci ce putem consuma? Răspunsul este foarte simplu: cât mai multe alimente în stare naturală,
produse preparate după rețete tradiționale, din surse cunoscute ar fi ideal, din ingrediente alese și
preparate de noi, în casă, fără conservanți.

Consider că un om informat corect poate să facă alegeri mai înțelepte cu viață sa, care fac diferența între
a trăi fără suferințe fizice, cu mai puține medicamente, în a se bucura mai mult de viață. De aceea vă
provoc la un moment de introspecție și sinceritate și vă recomand să vă acordați o nouă șansa!

Surse:

“Secretele industriei carnii: chimicalele din salamuri”- 09.07.2010 Prof. Dr Gheorghe Mencinicopschi

“O bomba chimica: aditivii alimentari” de Nicoleta Macovei-Biolog

“Lista neagra a substantelor chimice care otravesc alimentele” articol scris de Magda Marincovici publicat in Jurnalul
National