Você está na página 1de 15

11/11/2015

Metode radioimagistice
 Diagnostice  Terapeutice
Explorarea - Radiografia abdominală simplă - Drenajul percutanat al colecţiilor
fluide hepatice, peripancreatice

radioimagis
radioimagi stic
ticăăa -
-
-
Ecografia
Computertomografia(CT)
Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM)/
-
-
-
Drenaj biliar extern
Protezări biliare
Proceduri intervenţionale arteriale

ficatului, căilor biliare -


colangiopancreatografia--RM (CPRM)
colangiopancreatografia

Colangiografia percutanată (transhepatică)

pancreasului şi splinei -
-
Colangiopancreatografia endoscopică
retrogradă (ERCP)
Colangiografie peroperatorie
- Fistulografia
- Portografia CT
- Colangio--CT
Colangio
- Angiografia
- Radioscopia(cale de abord puncţii/catetere)
- Tranzitul baritat (deplasări/varice/ulceraţii)
- Duodenografia hipotonă
Ioana G Lupescu - Ecoendoscopia
- Scintigrafia

Radiografia abdominală simplă


 Explorarea imagistică
imagistică:  Decubit dorsal/ decubit lateral (drept).
simplu complex
 simplu
 Hepatomegalie/splenomegalie
 Metoda princeps de diagnostic să fie:
- cea mai la îndemână  Calcificări
- cea mai purtătoare de informaţii  Prezenţa de gaz
- cea mai puţin iradiantă  Imagini mixte de tip hidroaeric (examinare
- cea mai ieftină în ortostatism).
- însoţită de posibilitatea unui tratament activ

Radiografia abdominală simplă


Calcificări hepatice/CBIH/VB/ splenice
 Infecţioase:
 granuloame (TBC)
(TBC)-stelate /ovalare;
 chist hidatic
hidatic: calcificări curbilinii, inelare;
Ficat Spl  abcese piogene vechi: calcificări polimorfe.

 Vasculare:
 anevrism arteră splenică;
 tromboză de venă portă;
RD RS  hematom.

 Biliare şi VB: calculi calcificaţi CBIH; ascarizi; calculi micşti


intraveziculari biliari-
biliari-30%
30%;; vezicula de porţelan.

 În tumori benigne:
benigne: hemangiom cavernos; adenom hepatic

 În tumori maligne primitive: carcinom fibrolamelar; carcinom


hepatocelular; colangiocarcinom intrahepatic.
intrahepatic.
Marginile ficatului:
ficatului: superioară delimitată prin intermediul diafragmului de plămân;
marginea inferioară în raport cu stomacul, colonul drept şi duodenul;  În metastaze: neoplasme producătoare de mucină: carcinom de colon
marginea externă: grăsimea perihepatică. /stomac; carcinom ovarian (calcificări psamomatoase).

1
11/11/2015

Calcificări pancreatice
Rg abd.simplă

1. Pancreatită cronică.
- Pancreatită alcoolică CT
- Pseudochistul pancreatic.

2. Tumori (tumori chistice; adenocarcinom; tumori endocrine


maligne; hemangiomul şi limfangiomul; metastaze din cancerul colonic).

3. Hemoragie intraparenchimatoasă
4. Infarct/ abces
5. Hiperparatiroidism
6. Fibroză chistică

!! CT metoda de elecţie în bilanţul calcificărilor Chist hidatic hepatic calcificat


hepatice, pancreatice, splenice.

Rg abd.simplă Calcul de bilirubinat de Ca


intravezicular biliar

Calculi micşti
multiplii VB

Opacităţi nodulare de intensitate


supracostală conglomerate subfrenic
drept: material radioopac de
chemoembolizare

Radiografie abdominală CT
Prezenţa de gaz
 Intraparenchimatos
Intraparenchimatos:: abces hepatic, chist hidatic fisurat, cavităţi restante,
tumori necrozate.
Rg abd. simplă: în general imagine mixtă cu nivel hidroaeric (în ortostatism).

 Biliar
Biliar:: anastomoze biliodigestive; fistule spontane  Aerobilie
Rg. abd. simplă: imagini hipertransparente pe traiectul ipotetic al căilor
biliare mari şi/ sau a CBP.
Abces hepatic
 Portal: semn de infarct intestinal; pancreatită necrotico-
necrotico-hemoragică; abces
abdominal  Aeroportie
Rg.abd.simplă: imagini
imagini hipertransparente lineare în periferia opacităţii
hepatice; pneumatoză perete intestinal.

!!!CT
CT:: detectează cantităţi mici de aer:
aer: imagini aerice lineare în
periferia ficatului; aer în VMS, VMI; aer în peretele lumenelor
digestive; face diagnosticul dif. cu aerobilia. Imagine mixtă cu nivel orizontal
hidroaeric subfrenică dreaptă: abces
Hipertransparenţe lineare arcuate pe
locul ipotetic de proiecţie al VB Colecistită emfizematoasă

2
11/11/2015

Rg abd.simplă CT Rg abd.simplă

Acumulare mixtă subfrenică dreaptă şi


subcapsulară hepatică
CT

Aerobilie
Acumulare hipertransparentă
voluminoasă subfrenică dreaptă

Ecografia Ecografia
- Explorare subcostală/ intercostală (sonde cu frecvenţă de 3,5-
3,5-5 MHz)

 Metoda
Metoda diagnostică de primprimăă inten
intenţţie
- Normal: ficatul este ecogen, cu ecostructură omogenă.
- dia
diaggnostic pozitiv şi diferenţ
diferenţial pancreasul  ecogenitate ficat
ficat rinichiul
- orientare spre o altă
altă metod
metodă ă de explorare
- puncţie biposie tumori - Ecografia Doppler color:
color: sensul de deplasare a sângelui şi
vitezele medii de flux.
 Avantaje
- Tehnica Doppler pulsat:
pulsat: măsurarea vitezelor de flux şi a debitelor
sanguine.
- accesibilitate
- cost scă
scăzut - Angio
Angio--power Doppler: vascularizaţia intratumorală
- repetabilitate – monitorizare
- Ecografia cu subst de contrast cuplată cu modul Doppler:
Doppler:
 Sensibilitate diagnostică
diagnostică limitat
limitată
ă pentru aprecierea vascularizaţie intratumorale; detecţia metastazelor
- leziunile hepatice şi pancreatice mici, leziuni de CBP distală
distală hepatice.
- litiaza pe că
căi biliare nedilatate
 Operator şi pacient dependentă
dependentă !! - Ecografia intraoperatorie
 Metodă terapeutică:
terapeutică: aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese hepatice/ - Ecoendoscopia
pancreatice; tratament percutanat (CHH, tumori) ecoghidat.

Computertomografia (CT)
Bolnav à jeun.

Ecografie 2D - CT abdominal nativ


- CT cu produşi de contrast iodaţi nonionici (PCI) în mod spiral în
faze multiple (arterială; portală şi parenchimatoasă).
- Administrarea de apă/ contrast oral (500 ml) cu 30 min înainte de
examinare.
Doppler
 Densitatea spontan
spontanăă normal
normală
ă a parenchimului hepatic
hepatic:: 50
50--70 UH
Densitatea ficatului este cu 7-
7-12 UH mai mare dec
decâ ât a splinei
splinei..
O diferen
diferenţă
ţă de densitate mai mare de 20 UH între ficat şi splin
splinăă
este considerata patologic
patologică.ă.

- CT: metodă diagnostică de elecţie în detecţia şi caracterizarea


majorităţii proceselor focalizate hepatice, pancreatice şi
splenice. Puncţii biopsie diagnostică în diferite procese
focalizate.

- CT: metodă terapeutică aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese


hepatice/ pancreatice; tratament percutanat (CHH, tumori).
Power Doppler

3
11/11/2015

CT nativ şi cu PCI iv

Colangio-CT : achiziţie spirală


post colangiografie transhepatică

Nativ

Fază precoce: contrast


maxim în aortă Opacifierea CBIH/ EH cu
contrast iodat

Fază tardivă: contrast


în VCI şi vv hepatice

Imagistica prin Rezonanţa Magnetică T2

 Evaluare neinvazivă a:
- parenchimului hepatic şi pancreatic IRM
- arborelui biliar;;
- structurilor vasculare intra/ extrahepatice

 Detecţia şi caracterizarea leziunilor hepatice,


hepatice, de CB, pancreatice
pancreatice,,
splenice..
splenice

 Caracterizarea RM include:
- aspectul morfologic (formă, contur, structură, dimensiune,
modificări de vecinătate); T1 T1 cu contrast
- aprecierea componentelor lezionale (apă, grăsime, sânge, nativ paramagnetic
Fe, proteine)
- comportarea la administrarea contrastului paramagnetic
(precoce/ tardiv)
- funcţia celulară: utilizarea de contrast specific hepatocitar

IRM indicat în cazurile în care CT este neconcludentă.

Colangiopancreatografia prin Colangiografia percutanată


rezonanţă
re zonanţă magnetică (CPRM) (transhepatică-- CTH)
(transhepatică
CPRM:
 Inlocuie
Inlocuieşşte tehnicile de opaciefiere • Injectarea
Injectarea de substanţă de
clasică (colangiocolecistografia iv, contrast iodată hidrosolubil
hidrosolubilă
ă
colecistografia orală). direct în arborele biliar
intrahepatic (reperaj
 Confirm
Confirmă ă sindromul obstructiv
obstructiv fluoroscopic//ecografic).
fluoroscopic
 Diagnostic etiologic - stenoz
stenoză ă
malignă/benignă,, litiază
malignă/benignă litiază, etc • CTH are indicaţie în special în
 Răsunetul proceselor focalizate sau bilanţul icterelor obstructive
difuze asupra arborelui biliar. de CBP proximală sau în
 Punerea în evidenţă a lichidelor cazurile în care ERCP nu se
poate realiza.
staţionare (chiste) sau lent circulante
(urină, bilă, suc pancreatic, suc
digestiv, LCR) prin utilizarea de • CTH oferă
oferă o alternativ
alternativă
ă
secvenţe ponderate T2 diagnostică
diagnostic ă si terapeutică
terapeutică
(drenaje biliare externe/interne).
externe/interne).
- Lichidele hipersemnal T2 (albe);
- Viscerele, fluidele circulante
hiposemnal T2 (negre)

4
11/11/2015

ERCP (colangiopancreatografia
Colangiografia peroperatorie
retrogradă endoscopică)
 Colangiografia transhepatică
 Pe cale endoscopică prin preoperatorie: puncţionarea
cateterizare paplilei şi ficatului sau unei CBIH mari în
opacifierea CBP, a CBIH şi a timpul intervenţiei; este destinată
Wirsungului cu contrast iodat. studiului CB pe segmente.

 ERCP este o metodă  Colangiografia intraoperatorie


intraoperatorie::
diagnostică şi terapeutică utilă pentru precizarea
(drenaj biliar endoscopic, eventualilor calculi în CB.
extragerea calculilor
coledocieni, dilatarea
dilatarea  Colangiografia pe tub Kher
stenozelor biliare sau (postop): injectarea de contrast
papilosfincterotomia iodat pe tubul în T instalat în
endoscopică). CBP. Indicaţii: litiaza restantă pe
CBP, stenoze postoperatorii
precoci, fistule biliare.

Angiografia
Arteriografia. Portografia Angiografia
Arteriografia: studiul circulaţiei arteriale
Arteriografia: Arteriografia. Portografia
prin abord retrograd transfemural.
Indicaţii diagnostice restrânse:
- tumori hipervascularizate;  Portografia indirectă:
indirectă:
încărcarea cu contrast a
- pseudoanevrisme/ anevrisme de arteră circulaţiei porte prin injectarea
hepatică / splenică;
PCI fie în trunchiul celiac, în
- bilanţ pretransplant hepatic (variante AMS sau în AMI.
anatomice);
- hemobilia; traumatismele.
 Portografia directă pe cale
Utilizată actualmente în scop  transhepatică,
terapeutic prin cateterizare selectivă  transsplenică,
 transjugulară,
a trunchiului celiac şi AMS;  transombilicală,
- chemoembolizarea tumorilor primitive  transparietală abdominală.
hepatice (hepatom)
- injectarea de citostatice supraselectiv în
artera hepatică.

Ficat: elemente de anatomie


secţională
 Organ intraperitoneal ce ocupă loja subfrenică dreaptă.
 Suprafaţă superioară delimitată de diafragm; este fixat prin ligamentele
peritoneale.
 Suprafaţă inferioară - viscerală
- hilul hepatic:: artera hepatică, vena portă şi CBP. Vena portă
(VP) este structura de referinţă; la dreapta şi anterior-
anterior - canalul hepatic Ecografie
comun; la stânga artera hepatică.
- foseta veziculei biliare
- VCI:: contact intim cu lobul caudat.
 Lobulaţia şi segmentaţia hepatică:
hepatică: 2 lobi şi 8 segmente, fiecare
segment prezintă flux arterial şi venos, precum şi flux biliar.
- Separaţia între LS şi LD - plan ce trece prin vena hepatică medie şi
vena cava inferioară care corespunde axului fosetei veziculare.
- Ficatul drept conţine segmentele V, VI, VII si VIII
- Ficatul stâng conţine segmentele II, III şi IV.
IV.

5
11/11/2015

CT cu PCI iv

IV II IV
VIII
V
I
VII
VI

IV III

VIII I
V
VII

VI

IRM

T2

Angio RM
arterial

T1

AngioRM
portal

Căile biliare CB. VB

 CB intrahepatice în mod normal


 Căi biliare intra- şi nu sunt vizibile eco şi CT.
extrahepatice. În IRM sunt vizibile ductul
hepatic drept şi stâng şi
 Distribuţia căilor biliare eventual ramificaţiile mari ale
acestora.
intrahepatice se suprapune
distribuţiei venei porte.  CBP măsoară 3-
3-6 mm la nivelul
 Fiecărui pedicul venos hilului hepatic şi sub 9 mm la
nivelul pancreasului.
segmentar îi sunt acolate
unul sau două canale  VB: peretele
peretele vezicular este net,
VB
regulat nu depaseste în grosime
biliare ce se dirijează către 2mm;;
2mm
hilul hepatic pentru a forma - un diametru axial mai mare de
4 cm este considerat patologic;
ductul hepatic drept şi - densitatea bilei veziculare este
stâng. în mod normal cuprinsă
cuprinsă între 0-
0-
20 UH.

6
11/11/2015

CPRM
Pancreasul organ extraperitoneal localizat în sp
pararenal anterior

Aspect normal

Capul pancreatic dispus în inelul duodenal; blocul DD-pancreatic


constituie o entitate radiologică şi chirurgicală; coledocul; raport intim cu VMS.
Aspect postoperator Istmul pancreatic leagă capul de corp.
Corpul pancreasului, orientat orizontal, bordat posterior de v. splenică
Anastomoză bilio-digestivă
Coada pancreasului, anterior de rinichiul stg. şi SR stg, intră în raport cu splina.

CT cu PCI iv
Ecografie

Pancreasul se vizualizează cel mai bine la pacienţii graşi

 Componenta principală a SRE. Splina


 Localizare: hipocondrul stâng între
IRM diafragm şi polul superior gastric;
T2 intraperitoneală..
intraperitoneală
 Embriologic: dezvoltare
multifocală
multifocală spline accesorii.
 Formă particulară: felie de
portocală.
 Legată de stomac prin ligamentul
CPRM gastrosplenic şi de rinichi prin prin
ligamentul gastrorenal (căi de
derivaţie potenţiale în
anastomozele portocave).
T1 cu contrast
 CT/IRM: aspect tipic al încărcării cu
paramagnetic
contrast iv-
iv- tigrat în fază precoce cu
omogenizare tardivă.
N: diamterul transvers sub 5 cm;
diametrul cranio-caudal sub 13 cm

7
11/11/2015

Ecografie
Splina CT cu PCI iv

Ficat

ST
Noţiuni de semiologia
CV
Ao

Spl
elementară în patologia
hepato--biliară, pancreatică şi
hepato
IRM
splenică

precoce

T1 T2

FICAT Semiologie ecografică


 Patologia focală tumorală
- benignă: componentă solidă-
solidă- hemangiom, hiperplazie nodulară  Grăsimea, structurile ligamentare, pereţii vaselor: hiperecogene
focală, adenom;
chistică: chiste biliare/ polichistoză hepatică;
hepatică;
 Lichidiene pure (bilă, urină, sânge circulant): transonice sau
componentă lipomatoasă: lipom, angiomiolipom anecogene;;
anecogene
- malignă primitivă: hepatocarcinom, colangiocarcinom  Lichidele cu vâscozitate mai mare sunt hipoecogene
hipoecogene;; la interfaţa cu o
- malignă secundară: metastazele altă structură apare fenomenul de întărire posterioară.
 Structurile osoase, calcificările: imagini hiperecogene însoţite de
 Patologie focală infecţioasă fenomenul de atenuare şi de conul de umbră posterioară.
- abces piogen
- echinococoză
- abcese fungice/ parazitare
 Ecogenitatea unei leziuni intraparenchimatoase se apreciază în
 Patologie vasculară raport cu parenchimul sănătos din jur.
- tromboza portală  Leziuni hiperecogene
hiperecogene:: tumori (hemangiom, lipom),steatoză.
- ischemia arterială-
arterială- infarctul hepatic Leziuni hipoecogene
hipoecogene:: tumori, chiste infectate,hemoragice,abcese.
- patologia vv hepatice-
hepatice- sdr.Budd
sdr.Budd--Chiari
 Leziuni ecogene
ecogene:: decelabile prin modificările indirecte: efect de
 Patologia difuză masă (deplasări, compresia structurilor vasculare), modificarea
- steatoză contururilor (deformări).
- hemocromatoza
- ciro
ciroză
ză hepatică

Elemente de semiologie CT Noţiuni de semiologie IRM


Detecţia leziunii
 Operează cu noţiunea de semnal . Faţă de un parenchim de referinţă o
Hipodensă Hiperdensă Izodensă leziune poate fi în hiposemnal (gri închis spre negru), hipersemnal (spre
alb) sau izosemnal (semne indirecte: la fel ca cele din ecografie şi CT).
-Leziuni chistice - sânge: 60-
60-80 UH - sânge pe cale de
-Tumori degradare (z 10-
10- z 20)  Necroza: hiposemnal T1/ hipersemnal T2
(hematoame, MAV,
- ţesut tumoral  Calcificările: hiposemnal T1 şi T2
-Necroză anevrisme)
 Sângele în stadiul subacut: hipersemnal T1 şi T2
-Edem - calcificări: >100UH  Melanina: hipersemnal T1/ hiposemnal T2
-Grăsime:
Grăsime:--20/
20/--100UH - tumori Importanţa semnelor
 Grăsimea hipersemnal T1/ hipersemnal T2 există secvenţe care şterg
indirecte: edem, efect semnalul grăsimii.
-Aer: -1000UH de masă.  Hemosiderina (sângele degradat): hiposemnal T1 şi T2 există secvenţe
care amplifică hiposemnalul hemosiderinei.
 Aerul: hiposemnal T1 şi T2
 Lichidele pure: izosemnal T1 şi T2 cu LCR (negre în T1/albe în T2)
După injectare PCI iv:
- Ţesut tumoral iodofil (comportarea în timp a unei leziuni postinjectare) În general procesele lezionale sunt în hiposemnal T1/ hipersemnal T2
- Vas cu sânge circulant normal sau patologic (anevrism, angiom)

8
11/11/2015

Hiperecogen Izoecogen/ halou hipoecogen


Elemente de semiologie
eco, CT, IRM
 Descrierea leziunii
 Structură: omogenă, heterogenă
 Contururi, formă, dimensiuni
 Localizare
Hemangiom Tumoră hepatică: CHC
 Topografie: superficială, profundă
 Modificări de vecinătate-
vecinătate- efect de masă asupra structurilor Hipoecogen/ Hiperecogen Hipoecogene/ ecogen periferic
adiacente.
 Prezenţa/ absenţa edemului perilezional
 Unică/multiplă

Chist hidatic
cu vezicule fiice Abcese hepatice

Creşterea ecogenităţii
hepatice
1. Steatoză Leziuni hepatice
hepatice hipodense
2. Ciroză

Descreşterea
A. Nonneoplazice
ecogenităţii hepatice
1. Chist simplu hepatic
1. Hepatită
2. Infiltraţii tumorale: limfom, 2. Boală polichistică hepatică
leucemie 3. Abcese
4. Chist hidatic hepatic
Leziuni hepatice cu con 5. Hematom vechi
de umbră 6. Steatoza focală
1. Calcificări
2. Aer în: căile biliare/ vena portă
B. Neoplazice
1. Tumori benigne ( hemangiom, adenom, chistadenom, hamartom)
2. Tumori primitive maligne (hepatom, colangiocarcinom, chistadenocarcinom)
3. Metastaze (varianta
(varianta chistică în ADK ovar/ carcinom gastric)

Tumori benigne hepatice Tumori benigne hepatice


cu densitate fluidă cu densitate solidă
CT nativ
 Chistul simplu hepatic:  Hemangiomul
 imagine circumscrisă de formã
rotundã /ovalarã, cu contur net ;
CT spontan: leziune hipodensă (densitate apropiata de cea a sângelui
circulant).
 densitate fluidã (0-
(0-20UH), omogenã
 neiodofil; CT cu PCI iv: aspect caracteristic la examinarea în mod spiral în faze
multiple.
 peretele chistului este foarte
subţire, uneori invizibil. - priză de contrast precoce, intensă în periferie sub forma unor
bulgări iodofili.
 Boală polichistică hepatică: mai mult CT cu PCI iv - în timp, încărcarea hemangiomului progresează de la periferie spre
de 10 chiste hepatice. centru.
- examinarea CT tardivă: umplerea totală a leziunii cu contrast cu
persistenţa intralezională a PCI în cantitate superioară şi timp mai
îndelungat faţă de parenchimul hepatic

9
11/11/2015

CT cu PCI iv Tumori benigne hepatice


cu densitate negativă

CT nativ Lipomul şi angiomiolipomul


 Examinarea CT nativã: leziune
Hemangiom hepatic cu conţinut lipomatos cu densitãţi
negative: - 20 / -80 UH.

Lipoame hepatice

CT cu PCI iv tardiv

Carcinom hepatocelular

Tumori hepatice maligne primitive


precoce

1. Cu originea în hepatocit
Carcinomul hepatocelular (CHC)
- Cea mai frecventã tumoră hepaticã primarã.
- 85% din CHC apar pe un ficat cirotic .

- Existã douã forme de CHC:


- nodularã (90% din cazuri)-
cazuri)- unică sau multiplă tardiv
- difuzã (10% din cazuri).

- CT spontan: frecvent leziune hipodensã, cu structurã omogenã


sau heterogenã; rar izodensă; tumorile voluminoase aspect
neomogen-- necroză, calcificări, conţinut lipomatos, sânge.
neomogen
- CTS cu PCI iv în faze multiple: iodofilie intensă precoce în zonele
tisulare; timp portal: invazia vasculară (portă, vv hepatice, VCI);
tardiv: evidenţierea capsulei.
CTS cu PCI iv

Tumori hepatice maligne primitive CT nativ

Chist biliar
Colangiocarcinom
2. cu originea în cãile biliare segment IV

Colangiocarcinomul intrahepatic
- mas
masăă unic
unică ă de dimensiuni mari,
- noduli tumorali multiplii confluenţ
confluenţi CT cu PCI iv

- tumor
tumorăă infiltrativ
infiltrativăă

CT nativã:
nativã: mas
masăă hipodens
hipodensă ă cu contur neregulat;
neregulat; mici calcificãri posibile.
CT cu PCI iv: în fazã arterialã şi portalã există o iodofilie moderatã
perifericã mimând un inel gros, fãrã diferenţ
diferen ţe între cele douã faze.
faze.
- dilata
dilataţţia de cãi biliare intrahepatice periferice prezentã în 20-
20 -60% c.
- retracţie capsularã şi atrofia lobului hepatic afectat.
- compresia sau obstrucţ
obstrucţia structurilor portale intrahepatice.
intrahepatice.

10
11/11/2015

Tumori hepatice maligne secundare CT nativ CT cu PCI iv


metastazele precoce

- CT reprezintã metoda cea mai sensibilã de diagnostic curent al


determinãrilor secundare hepatice (Sb: 65-
65- 90%) dependentã de
pacient şi de tipul tumorii primare (Sp:81
(Sp:81--98%.).

- Semiologia CT a metastazelor hepatice variazã funcţie de natura lor.

- CT nativă: marea majoritate sunt hipodense, unele izodense. Metastaze hepatice


- Metastaze calcificate: în cancerul colorectal, renal, gastrinom,sân,ovar. izo/ hipodense spontan, iodofile precoce
- Meta hemoragice în melanom,
- Metastazele chistice: în cancerele mucosecretante ale tubului digestiv CT cu PCI iv
sau în cele ovariene. tardiv

- Administrarea de contrast nu ameliorează diagnosticul decât în 5% din


cazuri.

Ficatul infecţios Ficatul infecţios


1. Abcesele hepatice
 Abcesele hepatice cu germeni
piogeni (E coli, anaerobi) : aspectul 2. Parazitozele hepatice
CT al abcesului depinde de stadiul
său evolutiv. Caracterul septic:
prezenţa bulelor de gaz. Chistul hidatic (Echinococcus
granulosus) descoperit întâmplător
înurma unui examen ecografic de
 Abcesele micotice (candidoza, rutină sau unei explorări CT.
criptococoza, aspergiloza) apar la
imunodeprimaţi; sunt mici şi
multiple. Diagnosticul de - Aspectul CT al chistului hidatic
variază cu stadiul său evolutiv.
certitudine: puncţie biopsie
intralezională.
- Criterii diagnostice CT de
certitudine:
- calcificări parietale
- prezenţa veziculelor fiice
 Abcesele în parazitoze: abcesul - membrana proligeră
amibian (Entamoeba hystolitica) –nu decolată
are perete propriu şi nici bule de Abces hepatic
gaz.

Chist hidatic hepatic

Leziuni hepatice difuze Ciroză hepatică. HTP


Ciroza hepatică. Steatoza. Hemocromatoza

 Ciroza hepatică :
 stadiul terminal al numeroaselor forme de hepatopatii cronice
 aspecte morfologice variate
 în cazuri particulare există modific
modifică
ări de densitate hepatică:
hepatică:
steatoză/ hemocromatoz
hemocromatoză ă.

 CT semne variate,
variate, niciunul nu este specific
specific..
- hepat
hepatoomegali
megaliee la niv LS sau a lobului caudat;
- contururi hepatice deformate / boselate ce corespund
nodulilor de regenerare;:
regenerare;:
- incizuri adanci;
- semne de hipertensiune portală
portală (HTP): ascit
ascităă, SM, cre
creşşterea
calibrului venei splenice, trunchiului de portă
portă, căile venoase de
derivaţţie,varicele esofagiene, repermeabilizarea venei
deriva
ombilicale.

Rolul esenţ
esenţial al CT este de a evidenţi
evidenţia
a grefarea la nivelul
ficatului cirotic a carcinomului hepatocelular.
hepatocelular.

11
11/11/2015

Creşterea densităţii parenchimului


hepatic
Depozite anormale de substanţe cu număr atomic
mare. Densitatea ficatului mai mare de 90-
90-100 UH.

Fier (hemocromatoză
hemocromatoză// noduli de regenerare siderotici) Ficat hemocromatozic

Alte cauze:

- Cupru (boală
boală Wilson: degenerscenţă hepatolenticulară)
- Iod (amiodaronă) CT nativ: ficat hiperdens
- Aur (terapia cu aur coloidal în artrita reumatoidă) spontan, vasele hipodense.
- Thorotrast
- Depozite proteice masive
- Depozite de glicogen
- Pigmenţi biliari în icterele obstructive cronice.

Scăderea densităţii parenchimului hepatic

Steatoză hepatică: Steatoză hepatică


- infiltraţie lipomatoasă difuză sau focală în parenchimul hepatic;
- uneori densitatea parenchimului hepatic prezintă valori negative;
- vasele sanguine devin hiperdense faţă de parenchimul hepatic
hipodens.

Densitate: 10-20 UH
Alte cauze:
- Sindrom Budd-
Budd-Chiari: obstrucţia vv hepatice şi/ sau a VCI.
- Ficatul cardiac
- Amiloidoza

Traumatismele hepatice  IRM este mai sensibil decât CT în:


- caracterizarea leziunilor chistice de mici dimensiuni sau a
!! CT: metoda de elecţie în bilanţul chistelor complicate.
traumatismelor abdominale. - caracterizarea nodulilor dezvoltaţi pe ficat cirotic.
- în afirmarea metastazelor de mici dimensiuni (utilizarea de
-Hematom intraparenchimatos/
contrast specific celular).
subcapsular: aspectul depinde de
vechimea sângerării (hiperdens precoce;
heterogen în std subacut; hipodens tardiv).
- Fractura
- Laceraţia: aspect heterogen
hipo/hiperdens.
Laceraţie

CHC pe ficat cirotic

Fractură Hematom subcapsular

12
11/11/2015

Litiază CBIH Material ecogen în colecist

Căi biliare. Vezicula biliară şi în CB

- Calculi
- Aer
 Patologia congenitală
congenitală - Sânge
- boală Caroli, chist de coledoc, coledococel; - Tumori
- Paraziţi
- atrezii/hipoplazii de CB intra-
intra-/extrahepatice.
 Patologia dobândită
- benignă (litiază, inflamaţii, ischemii)
- malignă (colangiocarcinom CBP,
adenocarcinom VB, ADK periampulare) Litiază VB
 Aspecte postoperatorii
- stenoze CBP
- recidive tumorale
- fistule biliare

Ecografia metoda de primă intenţie patologia CB şi a VB având randamentul


diagnostic maxim în diagnosticul litiazei VB.

CT vizualizează calculii din CB ( hiperdenşi si cu conţinut


calcar) într-un procent ce variază între 75 şi 88%.

Tumoră carrefour biliar

Tumoră CBP

Litiază biliară intra-/extrahepatică


(CBIH şi CBP) şi VB

Litiază biliară CBP recidivantă


Litiază CBP Sdr postcolecistectomie

CPRM T2

CPRM: metoda diagnostică de elecţie în litiaza


CPRM: imagine rotundă în hiposemnal (negru) accentuat T2; dilataţie în
amonte de CBP şi CBIH. de CBP distală, în special în cea recidivantă

13
11/11/2015

Patologie tumorală a CBP CT cu PCI iv

Ecografie

IRM cuplată cu CPRM


reprezintă metoda de elecţie
în bilanţul preterapeutic al
tumorilor de CBP

Tumoră Klatskin Tumoră vegetantă CBP


IRM

CTH
CPRM

Pancreas
 Pancreatite acute/ cronice
 Tumorile pancreatice (ADK pancreatic)
 Tumorile secundare (metastaze; determinările limfomatoase-
limfomatoase-
LMNH).
Pancreatită acută cu multiple colecţii migrate
Ecografia: metoda diagnostică de primă intenţie. Limite la obezi, la
Ecografia: unele parţial închistate
pacienţii cu distensii de lumene digestive.

CT: metoda diagnostică de elecţie în bilanţul preterapeutic.


CT:
Pancreasul prezintă o iodofilie accentuată precoce cu spălare rapidă-
rapidă -
necesitatea examinării în mod spiral în faze multiple, faza arterială
fiind esenţială.

IRM: are indicaţie în patologia de tip tumoral în situaţiile în care CT este


IRM:
neconcludentă şi în diagnosticul formelor fruste de pancreatită
cronică.

Chist pancreatic

Pseudochist pancreatic

14
11/11/2015

CT cu contrast
iodat iv
Tumorile maligne pancreatice
Pancreatită cronică
calcificată
 Tumoră rezecabilă: 8-
8- 15% din cazuri
 Extensie:
65% din cazuri prezintă tumori invazive şi metastaze la distanţă
21% prezintă invazie ganglionară
14% tumoră localizată neinvazivă
 Metastaze:
- ficat: cele mai frecvente; sunt mici, multiple
- adenopatii regionale
- determinări peritoneale
- alte determinări: plămân, pleură, oase
CT semne de certitudine:
- calcificări pancreatice;
- dilataţie moniliformă de Wirsung
 Invazia vasculară: stadiu depăşit chirurgical.
- chiste pancreatice

CT cu PCI iv
IRM T1

CPRM

Tumoră invazivă de pancreas

Adenocarcinom pancreatic

Determinări tumorale
Splenomegalie. HTP
Splina splenice

 Splenomegalia şi HTP
 Infarctul splenic
 Abcesul splenic
 Patologie tumorală
Fractură.
 Malignă: limfoame, sarcoame, metastaze Hematom subcapsular splenic
 Benignă: hemangioame, limfangioame
 Pseudotumori chistice/ inflamatorii (granuloamele) Meta splenice Infarct splenic

 Ruptura spontană a splinei


 Traumatismele splenice

15

Você também pode gostar