Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Cum “s-a nascut” YIN yoga? La sfarsitul secolului al XIX-lea, un detinut al unei inchisori, a petrecut cei 8
ani de detentie studiind prin fereastra celulei sale miscarile maimutelor pe care le putea observa in
curtea inchisorii. A combinat si integrat aceste miscari intr-o tehnica de arte martiale pe care o cunostea
din copilarie, creind astfel stilul “monkey kung-fu”. La eliberarea din inchisoare, a predat acest stil de
arte martiale, care s-a raspandit in HongKong. Aici, un discipol pe nume Cho Chat Ling, l-a invatat de la
unchiul sau, iar in anii ’70 s-a mutat in California. Dornic sa transmita mai departe invatatura primita,
maestrul Ling il intalneste pe Paulie Zink, pe care il alege ca discipol si protejat. Paulie Zink studia si
practica artele martiale din copilarie, iar la varsta colegiului a beneficiat de lectii private de Daoist Yoga
si Monkey-Kung-Fu, de la maestrul Cho Chat Ling, care l-a antrenat timp de 7 ani, cate 6-8 ore pe zi.
Dupa 10 ani de invatatura, Paulie Zink a fost declarant succesorul lui master Ling, acesta din urma
retragandu-se din nou in Asia. Paulie a impartasit din invatatura sa, in acelasi stil, netraditional, in care a
fost instruit. Clasele sale erau lungi, deseori incepand la 8 seara si terminandu-se la orele 1 – 2 noaptea.
Desigur, Paulie avea sa vina cu contributii personale stilului predat. Foarte putine lucruri se asemanau cu
ceea ce insemna un stil traditional indian de yoga – posturi ca hanumanasana sau upavistakonasana, de
exemplu. Insa Paulie a inclus si miscari inspirate de cele 5 elemente fundamentale sau de miscarea
animalelor (ursul, soparla, desigur maimuta). El a fost cel care a descoperit efectele si beneficiile
mentinerii unei posturi timp indelungat. Trainingul sau ingloba atat elemente yin cat si elemente yang
ca si exprimare completa a stilului Daoist yoga. Avand studenti care proveneau din domeniul artelor
martiale, dornici sa invete secretele ranirii sau chiar uciderii adversarului, Paulie a renuntat pentru o
perioada sa predea invataturile sale. Aceasta perioada a fost din fericire limitata, actualmente sustinand
seminarii si workshop-uri destul de diferite insa de ceea ce este cunoscut si practicat sub denumirea de
YIN yoga.
Paul Grilley, un nume de mare rezonanta in lumea YIN yoga. A studiat initial anatomia si a devenit
interesat de yoga citind, in 1979, Autobiografia unui yogin, a lui Yogananda. Initial a practicat si ulterior a
si predat in propriul studio din LA, Ashtanga si Bikram yoga, doua stiluri yang. In 1987, Paul l-a vazut
pentru prima data pe Paulie Zink intr-un interviu televizat. Fiind impresionat de flexibilitatea uluitoare a
lui Zink, Paul si-a propus sa il cunoasca personal , ceea ce s-a si intamplat. A primit primele lectii de
Daoist yoga in garajul lui Paulie Zink. Ceea ce i-a starnit in mod special interesul lui Paul Grilley a fost
mentinerea posturilor timp mult mai indelungat decat in stilurile yang deja cunoscute si practicate. Paul
a continuat sa ia lectii de la Zink timp de un an, impreuna cu un grup restrans de studenti. Odata
familiarizat cu acest stil, Paul a inceput sa introduca in clasele pe care le preda, concepte si aspecte din
Daoist yoga: mentinerea posturilor timp indelungat si cat mai linistit. In 1990, Grilley il cunoaste pe dr
Hiroshi Motoyama, in Japonia. De la acesta deprinde din tainele medicinii traditional chineze si ale
teoriei meridianelor energetice, intelegand astfel si mai bine efectele si beneficiile practicii yoga asupra
corpului energetic. Paul Grilley a combinat cunostintele sale de anatomie, Daoist yoga si teoria
meridianelor energetice, ceea ce reprezinta fundamentele stilului YIN yoga in forma cunoscuta si
practicata astazi. In 2001 publica un manual numit Taoist Yoga, ceea ce devine ulterior cartea sa YIN
Yoga.
Unul dintre studentii care au indragit mult stilul de yoga predat de Paul Grilley este Sarah Powers. Ea
insasi trainer de yoga la acelasi studio in care preda si Paul, Sarah participa la clasele acestuia pentru
propria sa practica. Sarah este de formatie psihilog si a practicat initial tot stiluri yang de yoga, primul
sau contact cu YIN yoga fiind cand intr-o seara, dupa o clasa de ashtanga, a participat la o clasa a lui
Paul. Din pacate Sarah si Paul au pierdut pentru un timp contactul, Paul mutandu-se in alt oras. Intr-un
retreat de Vipassana, desi era practicant si trainer de yoga, Sarah si-a dat seama cat de putin pregatit era
corpul sau pentru meditatie. Dupa un timp, cei doi s-au reintalnit si Sarah a reinceput sa participle la
clasele lui Paul. Urmatorul sau retreat de Vipassana a fost o experienta complet diferita. Corpul sau ii
permitea sa stea mult mai calma si cu o minte netulburata, deschisa pentru meditatie. Sarah a inceput la
randul ei sa integreze in clasele sale aspecte ale practicii yin, numind posturile mentinute prelungit la sol
“yin” iar practica de tip vinyasa “yang”. Inspirat de Sarah, Paul si-a numit cartea YIN yoga.
Dupa cum am vazut, stilul nu este unul nou, ci doar numele de YIN yoga este unul relativ recent aparut.
In medicina traditional chineza s-au dezvoltat cinci principii despre aceste doua concepte, YIN si YANG:
In filozofia chineza este asumat ca Universul este intr-o transformare, intr-o schimbare permanenta.
Aceasta nu se datoreaza unei cauze primare sau unui Creator ci unei dinamici interne, unei ciclicitati
permanente. Cosmosul in sine este un intreg, o retea de lucruri si evenimente interconectate si
intercorelate. In cadrul acestei retele de interrelationari, orice entitate poate fi definita prin propriile
sale functiuni si nu isi are sensul decat ca fiind parte a unui intreg. Aceasta filozofie are la baza Taoismul,
care nu imbratiseaza ideea existentei unui Creator, a unei cauze externe a creatiei (asa cum este in
gandirea Vestica), ci promoveaza conceptul existentei unei “retele fara testator”, in care totul este creat
ca efect al permanentei schimbari, transformari.
3. Despre Qi
Notiunea de Qi in cultura si medicina traditional chineza este fundamentala, la fel ca si notiunile YIN si
YANG. Asemeni acestor doua opuse complementare, nu exista in alte vocabulare cuvinte care sa traduca
cu exactitate noitunea de Qi. Se poate spune ca, in mentalitatea chineza, totul in Univers, fie organic sau
anorganic, este compus si definit prin propriul Qi. Muntii, plantele, emotiile umane, toate au Qi. Qi nu
este doar forta materiei neinsufletite, ci mai degraba o stare de a fi a oricarui fenomen. Pentru chinezi,
Qi-ul este insasi pulsatia Universului. Qi-ul nu este primordial materie, cum nu este nici forta vitala (desi
aceasta este traducerea cea mai ades folosita). In gandirea chineza nu exista o delimitare foarte clara
intre energie si materie. Putem considera ca Qi-ul este ceva intre cele doua, materie pe punctul de a se
transforma in energie si energie pe punctul de a se transforma in materie. Asa cum am mentionat
anterior, creatia exista nu datorita unui Creator sau a unei cauze externe, ci datorita unei transfromari
interne, permanente. Qi-ul nu este cauza transformarii. Qi-ul este ceea ce exista inainte, in timpul si
ulterior oricarei metamorfoze. Lucrurile se transforma pentru ca Qi-ul ia diverse forme.
Ne vom limita in continuare numai la anumite aspecte a ceea ce inseamna Qi, anume la sensul in care
este utilizat in medicina traditional chineza, fara a trata nici pe departe exhaustiv acest subiect.
Originile Qi-ului
Qi-ul care are legatura cu viata unei persoane are trei surse:
Toate aceste trei componente se unesc si constituie impreuna Qi-ul unei persoane Zhen-Qi.
Functiile Qi-ului
Odata format, Qi-ul se poate divide in continuare, capatand mai multe functiuni, cinci dintre acestea
fiind majore:
1. Exploreaza si gaseste limita corpului tau; executa si mentine postura in aceasta limita.
2. Ramai calm, interiorizat tot timpul cat esti in postura.
3. Mentine postura timp mai indelungat decat in alte stiluri de yoga
Este cunoscuta in yoga afirmatia „esti atat de tanar pe cat de flexibila iti este coloana”.
Majoritatea posturilor YIN yoga se adreseaza inlaturarii degenararii articulatiilor, de-fixarii acestora,
implicit mentinerii, respectiv imbunatatirii flexibilitatii coloanei vertebrale.
Fig. 2 Fascii
Tendoanele – sunt fascicule de tesut conjunctiv,
foarte rezistente, care leaga muschii de oase.
Fig. 3 Tendoane
Ligamentele – sunt de asemenea fascicule de tesut
conjunctiv ce leaga intre ele, in articulatii, oasele
YIN
OASE
TENDOANE
CARTILAGII
LIGAMENTE
CARTILAGII
ELASTIC PLASTIC
MUSCHI
Tensiune Compresie
Elasticitatea muschilor poate fi imbunatatita In articulatie, cand oasele se ating - intra unul in
contact cu celalalt
Muschii si tesuturile conjunctive pot capata mai Se atinge maximul limitei de miscare
multa elasticitate in timp, cu practica
Lungimea muschilor poate fi imbunatatita Compresia este atinsa datorita structurii dure a
oaselor, care nu se schimba (decat plastic)
Prin practica consecventa se poate modifica Prin practica consecventa structura oaselor nu se
elasticitatea corpului (muschi si chiar tesuturi va modifica (de aceea, pe doua corpuri diferite,
8. “Mandala” trunchiului
In figura 6 este reprezentata o sectiune prin trunchi, observandu-se coloana vertebrala, muschii
abdominali, muschii spatelui, muschii psoas si fasciile din zona toraco-lombara .
Pe dreptii abdominali isi au traseele meridianul stomacului si splinei, corelate cu elementul
fundamental pamantul.
Pe muschii oblici trece meridianul vezicii biliare, corelat cu elementul fundamental lemn.
Pe muschii paravertebrali trec meridianele rinichilor si vezicii urinare, corespondente elementului
fundamental apa.
Plan fizic:
Rinichii sunt cei responsabili de echilibrarea tuturor fluidelor din corp, regland tensiunea arteriala
(presiunea sangelui) si metabolismul glucozei. Prin urmare, disfunctii ale rinichilor se pot manifesta prin
hipertensiune arteriala, toxicitate in organsim, dureri in abdomenul inferior, circulatie deficitara a
sangelui in partea inferioara a corpului.
Vezica urinara – stocheaza urina, in scopul eliminarii din organism a resturilor fluide. Flexibilitatea
acestui organ nu este doar de natura fizica, ci este in corelatie si cu flexibilitatea noastra de natura
mentala. Meridianul vezicii urinare si meridianul “vas guvernator” sunt singurele doua meridiane
energetice al caror traseu trece prin creier.
Plan energetic:
Asa cum in viziunea traditional indiana se vorbeste despre cinci tipuri de prana – vayu (vanturi subtile),
tot asa, in traditia chineza, se vorbeste despre cinci tipuri de Qi:
Qi
Sange
Jing
Shen
Fluide
Sangele – in acceptiunea cunoscuta si in medicina alopata, vestica, dar chiar ceva mai mult, ca fiind
aspectul yin al Qi-ului. Sangele circula, prin vasele de sange, in tot corpul, hraneste, umidifca,
alimenteaza, dar circula si prin meridiane. Unde se deplaseaza Qi-ul, sangele se acumuleaza. Unde Qi-ul
excita, sangele calmeaza.
Jing – energia esenta – cea care hraneste si este combustibilul tuturor celulelor noastre. Jing controleaza
ciclul vietii pe termen lung, mai degraba decat ritmul de activitate zilnic. Daca detinem suficient Jing, se
spune ca imbatranim gratios, frumos. Exista doua tipuri de Jing: unul primit inainte de nastere si unul
castigat dupa nastere din modul de hranire, activitate fizica, din modul de a trai. Cantitatea de Jing
prenatal nu se poate suplimenta, ci doar consuma. Este un tip de energie ce trebuie consumata cu
intelepciune, printr-un mod de viata echilibrat, pe toate planurile. De cate ori energia luata din hrana,
aer, alimente etc nu este suficienta, consumam din acest “depozit” de Jing. In momentul epuizarii
depozitului, viata noastra inceteaza.
Rinichii sunt adapostul energiei esentiale Jing. Qi-ul rinichilor, numit YUAN Qi sau Qi-ul original, este
acest Jing in miscare in intreaga noastra structura. Jing guverneaza producerea oaselor si a maduvei;
maduva produce celulele rosii din sange. Globulele rosii sunt formate in interiorul oaselor rotunde ale
corpului si transporta oxigen; cele albe sunt generate in oasele drepte (plate) si au rol important in
sistemul imunitar.
Echilibrul energetic al rinichilor se reflecta in starea de sanatate a zonei inferioare a spatelui, a
sistemului urinar, a organelor reproducatoare, precum si a tuturor fluidelor din corp, inclusiv a fluidului
sinovial din articulatii. Corpul nostru fiind in proprotie de 60-70% apa, iar rinichii organul care
guverneaza fluidele din corp, acestia vor influentea: criculatia sangelui, sistemul limfatic, sistemul
endocrin, sistemul urinar, transpiratia, saliva, lacrimile, lactatia si secretiile sexuale.
Echilibrul energetic al rinichilor influenteaza asadar intreaga noastra stare de sanatate; reciproc, stilul
nostru de viata poate influenta qi-ul (energia) rinichilor; un stil de viata suprasolicitant, supraincarcat,
stresant, va dezechilibra rinichii nostri, implicit intregul sistem energetic.
Plan emotional:
In medicina traditional chineza, emotiile nu sunt catalogate ca bune sau rele, pozitive sau negative.
Acestea sunt considerate ca simple expresii ale energiei Qi, ceea ce este important fiind daca emotiile
sunt reprimate, blocate sau nu.
Cand rinichii sunt in dezechilibru energetic, in plan emotional se manifesta stari de teama, de frica, de
neincredere; ne putem agata de oameni sau chiar de lucruri, cu teama de a ii/ne elibera. Putem trai frica
de inaltime, de apa, de oameni, de locuri sau experiente noi si, cea mai mare temere, teama de moarte.
Echilibrul energetic al rinichilor si vezicii urinare, se traduc in plan emotional prin deschidere, gentilete si
intelepciune.
Plan mental:
Memoria pe termen scurt, puterea vointei, ambitia mobilizatoare, sunt cateva aspecte corelate cu
energia rinichilor. Rinichii si vezica urinara sunt conectati cu sistemul nostru limbic, cel care controleaza
ciclurile de somn, apetitul, libidoul, starile de (in)dispozitie, iritabilitate, gandirea negativa, depresiile
clinice, incapacitatea de a face planuri si de a rezolva probleme.
In medicina traditional chineza, functia organului energetic splina include si pancreasul. Numita si
„ministrul granarului”, splina si pancreasul controleaza extragerea si asimilarea nutrientilor din hrana si
lichide, furnizand enzimele si energia necesare stomacului si intestinului subtire. Acestea regleaza
cantitatea si calitatea sangelui in sistemul circulator si, coordonat cu rinichii, controleaza echilibrul
fluidelor in intregul sistem. Energia splinei coordoneaza extragerea energiei din stomac si plamani, unde
este combinata cu energia aerului, pentru a forma energia intregii fiinte umane.
Plan fizic:
Splina (yin) – organul primar al digestiei, este precum un rezervor de sange, alimentand corpul cu sange
in situatii de urgenta. Splina produce limfocitele, care distrug celulele rosii imbatranite.
Stomacul – organul pereche yang, este organul primar al digestiei; la nivelul stomacului incepe procesul
de asimilare si distributie; nutrientii utili sunt trimisi catre splina iar cei impuri, catre intestinul subtire.
Intreaga noastra energie este hranita de stomac, la toate nivelele: fizic, mental, psihic. De aici
importanta consumarii de hrana si fluide cat mai pure, hranitoare, de preferinta neporcesate.
Plan energetic:
Splina este sursa vietii. Converteste nutrientii esentiali preluati din hrana si fluidele ingerate, in energie
Qi si sange. Astfel, o functionare defectuoasa a splinei, un dezechilibru energetic al acesteia, se va
reflecta in intregul organism. Starea de dezechilibru energetic se manifesta prin letargie, slabiciune,
apatie, boli precum ulcerul, anorexia, obezitatea, infertilitate. Un Qi echilibrat al splinei ne da
sentimentul de impamantare, confort in propriul corp, implinire, senzualitate.
Plan emotional:
Qi-ul echilibrat al splinei ne da sentimentul de a ne simti „acasa” in propriul corp. Echilibrul energetic al
splinei influenteaza legatura dintre propriul nostru sine si lumea din jurul nostru, capacitatea de
adaptare, spontaneitatea, abilitatea de a evalua o anumita situatie si de a reactiona in modul cel mai
potrivit, capacitatea de adaptare si de a ne simti bine oriunde ne aflam. Dezechilibrul energetic al splinei
duce la stari de anxietate, nervozitate, ingrijorare.
Plan mental:
In plan mental, echilibrul acestor organe se traduce printr-o gandire clara, capacitatea de a face
conexiuni, coerenta in gandire, exprimare, actiune; la polul opus, un Qi dizarmonios inseamna indoiala,
gandire dogmatica, obsesiva, inflexibila.
Plan fizic: ficatul este cea mai mare glanda a corpului; stocheaza vitaminele A, D, K, B12, minerale si
glicogen, care este convertit in glucoza, pentru a furniza energie. Insulina (hormon produs de pancreas),
controleaza cantitatea de glucoza din sange; cand nivelul este prea ridicat, apare diabetul
(hiperglicemie), cand este scazut, apare hipoglicemia. Ficatul stocheaza sange in perioade de repaos,
eliberandu-l in perioadele in care suntem activi. Ficatul este precum o fabrica de chimie a intregului
organism. Orice substanta care nu poate fi descompusa si transformata in energie, ajunge in ficat pentru
detoxifiere. Acesta produce permanent bila, o secretie stocata in vezica biliara, componenta importanta
pentru digestia hranei de natura animala, pe care enzimele pancreatice nu o pot digera.
Dezechilibrele energetice ale Qi-ului ficatului conduc la paralizii, artrite, crampe musculare, rigiditate,
stari de oboseala, ameteli, tulburari de vedere – cataracta, astigmatism si chiar orbire.
Plan energetic:
Taoistii numesc ficatul “generalul armatei”. Coordoneaza si regleaza curgerea Qi-ului in intregul nostru
organism. Controleaza sanatatea muschilor, tendoanelor, unghiilor, mainilor si picioarelor. Ochii sunt cei
care reflecta sanatatea ficatului. Un corp flexibil dar si stabil este un corp cu Qi al ficatului echilibrat.
Plan emotional:
Ficatul este responsabil pentru stari de echilibru emotional. Cand Qi-ul ficatului este dezechilibrat, apar
stari de nervozitate, impulsivitate, frustrare, iritare pana la furie. Daca suntem furiosi, nervosi, afectam
Qi-ul ficatului; reciproc, daca acesta este dezechilibrat, ne da stari de suparare si nervozitate. De
exemplu, in perioadele de menstruatie, femeile pot fi mult mai usor iritabile decat in mod obisnuit, ceea
ce nu se datoreaza doar unor influente hormonale si supraactivitate in sistemul limbic, dar si eliminarii
toxinelor acumulate in organism, ceea ce supraactiveaza ficatul, implicit afectandu-i Qi-ul. Compasiunea
este una din emotiile asociate unui Qi armonios al ficatului.
Plan mental:
Abilitatea de a face conexiunile potrivite, de a face planuri si de a le pune in aplicare, capacitate de
discernamant, sunt legate de echilibrul Qi-ului ficatului. Capacitatea de a fi flexibil si adaptabil la
schimbare, de a ne reveni dupa un soc, sunt tot atribute ale Qi-ului ficatului. Un dezechilibru la acest
nivel se manifesta prin migrene, dureri de cap. Excesul de Qi se manifesta prin decizii pripite, deficitul
prin timiditate si ezitare.
Balasana UB, St
Caterpillar
UB
Camel UB, K
Sp, St
Splited dragon
Frog Sp, L, K
Dragonfly UB, L, K, Sp
Snail UB