MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA

RAPORT
APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA BUGETULUI PE
TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Verificat de:

Realizat de:

CHIŞINĂU, 2013
 CUPRINS

INTRODUCERE
1. ASPECTE GENERALE ȘI CONCEPTUL DE BUGET DE STAT
2. FUNCȚIILE BUGETULUI DE STAT
3. NATURA JURIDICA A BUGETULUI DE STAT
4. SISTEMUL BUGETAR IN REPUBLICA MOLDOVA ȘI ROLUL AUTORITĂȚILOR
PUBLICE ÎN PROCESUL BUGETAR

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

1
 INTRODUCERE
Timp de mai bine de două secole, una din problemele cele mai controversate ale teoriei
economice a fost şi rămîne a fi problema rolului economic al statului. Chiar şi astăzi, cînd
economiile ţărilor lumii sînt economii mixte şi deci o implicare a statului în viaţa economică se
înţelege de la sine, confruntarea dintre partizanii şi adversarii implicării statului în activitatea
economică rămîne la fel de actuală ca şi acum o jumătatede secol. Evoluţia economiei naţionale,
din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru valorificarea întregului potenţial economico
- financiar şi dezvoltarea durabilă aţării.

Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt şi mediu. Bugetul economic
este carteristic ţărilor dezvoltate şi reprezintă pe lângă un buget de stat clasic şi resursele societăţii
şi destinaţia lor.Bugetul economiei naţionale este un ansamblu de conturi ale naţiunii, care reflctă
pentru anul în curs şi pentru anul următor previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara
respectivă. Forma care se întocmeşte diferă de la o ţară la alta.

Bugetul economiei naţionale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informează

asupra situaţiei economico financiare a ţării. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului
de stat. Volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare diferă de la stat în funcţie de
nivelul de dezvotare economică a ţării, de condiţiile social-politice interne şi de conjunctura
internaţională.

O contribuţie importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public,

care, prin intermediul politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuirea resurselor financiare
publice, are implicatii directe asupra creşterii economice,asigurînd realizarea obiectivelor de
stimulare a activităţilor economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de trai şi reducerea
sărăciei. Calitatea sistemului financiar public poate fi asigurată prin crearea condiţiilor pentru
administrarea publică competentă, prin stabilirea regulilor, procedurilor, instrumentelor de dirijare
asistemului şi procesului bugetar, urmarindu-se implementarea eficientă a politicilor
macroeconomice şi reformelor structurale.

Analizînd situaţia societăţii Republicii Moldova (RM), apoi aceasta îşi consumă resursele
de viitor, pe cînd alte societaţi le direcţionează pentru dezvoltare. Cauza acesteisituaţii constă în
nerespectarea intereselor societăţii şi a economiei promovate de cătrestat, interesele politice ce
sunt aplicate de partidul de guvernare etc.

Bugetul are un rol important în viaţa publică, reprezentând strategia fundamentalăde planificare şi
supraveghere a activităţii economico-financiare a statului. Însăşi prezenţa statului în viaţa socială
şi economică este legată de intervenţia bugetară.
2
1. ASPECTE GENERALE ȘI CONCEPTUL DE BUGET DE STAT

Termenul buget îşi găseşte originea în vechea limbă franceză şi anume în expresia bouge şi
bougette prin care se înţelege o pungă din piele sau o pungă cu bani. Termenul a fost preluat în
Anglia odată cu cuceririle normande şi de acolo s-a răspândit în toată lumea cu semnificaţia
financiară.1

În Anglia, cancelarul tezaurului (ministru de finanţe) avea obiceiul să prezinte Camerei

Comunelor un proiect în care se prevedeau mijloacele necesare pentru acoperirea subsidiilor
cerute. Proiectul se găsea într-o mapă din piele pe care cancelarul tezaurului o deschidea când
făcea expunerea. Această operaţiune se numea: deschiderea pungii cu bani sau deschiderea
bugetului. De altfel, hârtia sau programul din mapă, reprezenta în mod simbolic: punga tezaurului
şi tezaurul Coroanei Marii Britanii.

În literatura de specialitate s-au expus numeroase definiţii, dar din punct de vedere
conceptual s-au evidenţiat două caracterizări fundamentale. Susţinătorii primei concepţii sunt de
părerea, că bugetul statului este un program sau plan de cheltuieli, ce urmează a se efectua, şi de
venituri, ce urmează a se realiza într-o perioadă determinată, fiind aprobat de Parlament.

A doua concepţie exprimată în literatura şi legislaţia financiară susţine că bugetul statului

este un act de stabilire şi autorizare a veniturilor şi cheltuielilor anuale ale statului. Actualitatea
contemporană a acestei concepţii este confirmată de faptul că elementele ei esenţiale au fost
preluate şi pentru caracterizarea oficială a bugetului Comunităţii Europene, fiind precizat, că
bugetul este: „actul care prevede şi autorizează în prealabil, în fiecare an, cheltuielile şi veniturile
comunităţii". Această caracterizare legală este valoroasă şi din punct de vedere teoretic, întrucât
în ea se precizează atât necesitatea tehnico-financiară, cât şi importanţa autorizatoare a bugetului.
în această ordine de idei, bugetul poate fi privit ca act de autorizare dat de puterea reprezentativă
privind condiţiile de realizare a veniturilor bugetare minime, precum şi cheltuielilor maxime
alocate cu indicarea naturii şi destinaţiile acestora pe o perioadă dată (de obicei un an ).

Bugetul de stat – act de autorizare dat de puterea reprezentativa privind conditiile de

realizare a veniturilor bugetare minime, precum si cheltuielile maxime allocate cu indicarea naturii
si destinatiile acestora pe o perioada anumita.

1
Şaguna D. D., Drept financiar şi fiscal, vol. II, Ed. „Oscar Prinţ", Bucureşti 1997, p. 4.

3
Din punct de vedere juridic – act cu putere de lege , dispozitiile cuprinse in aceata lege fiind
imperative cu privire la cuantumul minim de venituri si maxim de cheltuieli.2

Sub aspect juridic, bugetul de stat :

 Reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale
ale statului;
 Este un act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita de puterea
legislativa sa cheltuie sis a perceapa venituri in accord cu prevederile legale;
 Act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestor resurse;
 Act anual, anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar este cel mai potrivin interval
pentru care se poate efectua programarea si se poate urmari executia veniturilor si a
cheltuielilor.

Din punct de vedere juridic:

- bugetul este document financiar cu putere de lege care include anumite norme şi normative
destinate organizăriiunei gestiuni financiare clare şi explicite;
- el reclamă studierea diverselor reguli (norme) referitoare la conţinutul său, la prezentarea
sa, la adoptarea sa decătre Parlament, la execuţia şi la controlul execuţiei sale; aceste norme
sunt destinate organizării unei gestiunitransparente a finanţelor de stat şi precizării
autorităţii Guvernului şi Parlamentului în domeniul bugetar.3

2
Conceptul de buget si functiile sale - http://www.cn-economy-projects.com/2011/01/ (vizitat 28.11.2013)
3
Conceptul de buget de stat si sistemul financiar - http://ru.scribd.com/doc/90662467/ (vizitat 28.11.2013)
4
2. FUNCȚIILE BUGETULUI DE STAT

Însemnătatea bugetului de stat în viaţa economică, socială şi politică din fiecare stat
contemporan a promovat evidenţierea următoarelor funcţii bugetare.4

A. bugetul are funcţie juridică, pentru că anual se adoptă printr-un act cu putere de lege5
(Legea bugetară anuală), dispoziţiile cuprinse în această lege fiind imperative cu privire la
cuantumul minim al veniturilor şi maximum de cheltuieli.

Deci, pe plan juridic bugetul se caracterizează sub două aspecte:

- este legislativ;

- este previzional.

În doctrina şi legislaţia franceză s-a statornicit ideea că este periculos să laşi Parlamentul să
acţioneze sensibil la dorinţele alegătorilor, deoarece există tentaţia de majorare a cheltuielilor. în
acest sens se menţionează: „Parlamentul a fost inventat de popoare pentru a limita cheltuielile
puterii executive, nu pentru crearea altora". Bugetul este previzional, fundamentat pe proiecte
economice, bugetul tinde să prevadă viitorul, dar din cauza dificultăţilor sunt necesare adaptări.
Previziunea bugetară trebuie să reflecte obiectivele, planurile de dezvoltare economică şi socială.

B. bugetul are o funcţie politică; indiferent de semnificaţia lui juridică, bugetul a căpătat în practica
parlamentară o imensă valoare politică. Acest lucru se produce întrucât bugetul reflectă întregul
program politic al guvernului, votarea lui de către Parlament presupunând prezentarea întregii
politici guvernamentale.Aprobarea, rectificarea sau anularea alocaţiilor bugetare, exercită o
incontestabilă presiune asupra liniei de conduită a guvernului.

Bugetul are o funcţie politică şi prin influenţa pe care o exercită asupra regimului politic şi
care poate determina natura regimului politic sau stabilitatea acestuia. în acest sens, bugetul poate
influenţa politica regimului, determinând volumul şi diversitatea cheltuielilor bugetare, în corelare
cu: sursele de venituri, cuantumul acestora şi categoriei de contribuabili.

Influenţa asupra regimului politic afectează nu numai natura regimului, dar şi stabilitatea
acestuia. Puterea politică şi puterea bugetară au o strânsă legătură. După ce bugetul a fost adoptat
de Parlament, acesta trebuie să fie executat de Guvern ca putere executivă. în acelaşi timp, bugetul
este un factor de consolidare a Parlamentului, prin exclusivitatea constituţională6 atribuită în sfera

4
Armeanic A., Conceptul, funcţiile şi reglementarea juridică a bugetului de stat, Revista Naţională de Drept, nr.
5(20) 2002, p. 32-34
5
A se vedea art. 130 alin. 1 şi art. 131 alin. 2 din Constituţia Republicii Moldova.
6
Conform art. 66 lit. h) din Constituţia Republicii Moldova.
5
bugetară organului reprezentativ. Totuşi, cu timpul, Parlamentului i s-a limitat dreptul de adoptare
a anumitor rectificări ale bugetului statului, doar cu acceptarea acestora de către Guvern, care atrag
după sine: majorarea sau reducerea veniturilor bugetare7 sau împrumuturilor; precum şi majorarea
sau reducerea cheltuielilor bugetare. Pe lângă aceasta, Parlamentului i s-a limitat controlul
executării bugetului de stat doar printr-o informare anuală privind veniturile şi cheltuielile totale
efectuate. Conform art.31 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din
24.05.1996, „responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat îi revine Guvernului". în aceeaşi
ordine de idei, art. 43 din legea menţionată reglementează, că „la sfârşitul fiecărui an bugetar
Ministerul Finanţelor întocmeşte un raport", „structura acestuia fiind stabilită de acesta",
prezentând acest „raport Guvernului", iar „Guvernul prezintă spre adoptare Parlamentului doar un
Raport anual despre executarea bugetului de stat".

Deci bugetul contemporan, după afirmaţia literaturii franceze de specialitate, a restaurat şi

consolidat executivul care a devenit o putere adevărată. Pe de altă parte, efectele sale se extind şi
asupra stabilităţii regimului. Situaţia actuală se exprimă prin următorul silogism: „Guvernul
determină şi conduce politica naţiunii". în acest sens, „bugetul exprimă opera Guvernului".

Influenţa asupra stabilităţii regimului politic, se explică prin faptul, că bugetul nu a fost nici
o dată neutru în caz de criză politică. Ex.: revoluţia franceză de la 1879 din ameninţare de bancrută.
Din 1776 s-a descoperit incapacitatea guvernului francez de a plăti datoriile războiului. Acest
deficit 1-a constrâns pe Regele Franţei să convoace statele generale; regele a afirmat: „fericite
deficit, ai devenit patrimoniu al naţiunii".

C. bugetul are o funcţie financiară, în sensul că presupune determinarea sub formă bănească a
necesarului de cheltuit în domeniul public şi evaluarea cât mai corectă a surselor care pot fi de
natură fiscală în marea lor majoritate, şi nefiscală.

D. bugetul are o funcţie publică. Bugetul este un mijloc de satisfacere a nevoilor colective, fiind
un act de conducere statală, emanat dintr-un interes general-public. Statul nu este un agent
economic la fel ca ceilalţi subiecţi ai sferei antreprenoriale. El consumă, dar nu produce, el ia, dar
nu restituie nimic. Bugetul este o prăpastie care se alimentează cu prudenţă şi înţelepciune. Este
„un act de administrare", „un deviz de administrare".

7
A se vedea Hotărârea Curţii Constituţionale privind interpretarea prevederilor art.
131 alin. (4 ) din Constituţia Republicii Moldova.
6
3. NATURA JURIDICA A BUGETULUI DE STAT

Din punct de vedere al naturii juridice, bugetul statului a fost caracterizat diferit în literatura
de specialitate. Cele mai comentate teorii de acest fel sunt cele care susţin fie că bugetul statului
este act-condiţiune de natură administrativă, fie că acest buget este întotdeauna o lege, fie că
bugetul este şi lege şi act administrativ, sau este un act de planificare financiară.

a. Teoria bugetului de stat act-condiţiune de natură administrativă - a fost exprimată şi susţinută

acordând prioritate determinată faptului că prin bugetele anuale se condiţionează atât veniturile,
cât şi cheltuielile statului, sub aspecte parţial diferite, însă comune actelor administrative de acest
fel. în ceea ce priveşte veniturile, într-adevăr prin bugetele statelor se stabileşte cuantumul anual
total al veniturilor acestor bugete, se prevede cuantumul fiecăruia dintre principalele categorii de
venituri bugetare. De asemenea, se specifică impozitele, taxele şi celelalte venituri bugetare de stat
programate a se realiza anual în conformitate cu dispoziţiile din legile şi celelalte acte normative
referitoare la fiecare dintre aceste venituri ale bugetului de stat.

Referitor la cheltuieli, potrivit acestei teorii, bugetul anul al statului este condiţia obţinerii
din trezoreria publică a sumelor de bani destinate cheltuielilor bugetare, pe lângă faptul că prin
acest buget se stabileşte şi se aprobă cuantumul bănesc al fiecăreia dintre cheltuielile programate
a se efectua. De asemenea, se consideră relevantă obligaţia Parlamentului de a vota cheltuielile
publice necesare anuale cum sunt cele de salarii şi alte plăţi într-un cuantum bănesc prestabilit, ce
se efectuează pe baza dispoziţiilor din legile organice, dar pentru unele cheltuieli se lasă agenţilor
administrativi aprecierea utilităţii lor şi decizia de efectuare în cuantumul condiţionat de legile
organice. în temeiul acestui argument se apreciază că „şi bugetul cheltuielilor este un act-
condiţiune".

b.Teoria naturii juridice de lege a bugetului statului porneşte de la ideea că „ legea este orice
decizie emanată de puterea legislativă", iar în împrejurarea în care „bugetul statului este o decizie
a legiuitorului, el este o lege propriu-zisă".

Având în vedere că în statele constituţionale se susţine existenţa unei distincţii între legea
formală şi cea materială, în dezvoltarea acestei teorii se afirmă că pentru caracterul de lege al unui
act este mai important elementul formal decât cel material.

Raţionând astfel şi ţinând seama de faptul că fiecare lege trebuie să aibă un cuprins material
care se găseşte şi în actul de aprobare a bugetului de stat, acest buget este o lege propriu-zisă. Într-
o variantă a acestei teorii se apreciază că "bugetul statului este o lege numai în sens formal şi nu
în sens material", pentru că el este elaborat sub formă de lege, conform procedurii legislative".

7
c. Teoria potrivit căreia bugetul statului are natură juridică atât de lege, cât şi de act
administrativ porneşte de la deosebirea dintre legea formală şi legea materială şi ajunge la
concluzia că „bugetul este lege în părţile lui creatoare de dispoziţii generale şi act administrativ în
părţile lui creatoare de acte individuale şi concrete". Dintre cele două păreri componente ale
bugetului statului, ca de altfel ale oricărui buget, partea de venituri este considerată creatoare de
dispoziţii generale în toate statele în care se aplică principiul anualităţii impozitelor şi taxelor. în
acest sens aprobarea anuală a părţii de venituri a bugetului statului este o adevărată lege materială,
deoarece determină, în fiecare an, prin dispoziţie generală, perceperea impozitelor şi taxelor ca şi
când ar fi reglementate din acel moment. Şi este cert că actele prin care se creează obligaţiuni de
plată a impozitelor şi taxelor sunt „acte legislative materiale". Spre deosebire de partea de
venituri, partea de cheltuieli a bugetului statului este considerată creatoare de acte individuale şi
concrete de natură administrativă, deoarece, votul cheltuielilor bugetare de către Parlament, se
produce în sfera de aplicare a legilor preexistente, referitoare la deschiderea de alocaţii bugetare şi
alte procedee de cheltuieli bugetare. Din moment când acest vot nu aduce nici o modificare a unor
norme juridice preexistente acesta „rămâne conform unor reguli generale - un act individual
de natură administrativă".

Pentru a fi act administrativ ar trebui să corespundă cu următoarele caracteristici: sunt acte

administrative juridice unilaterale, emise în cadrul activităţii administrative de autorităţi publice
în calitatea lor de subiect special, investite cu atribuţii de realizare a puterii de stat. Astfel, actele
respective dispun de prezumţia de legalitate, sunt obligatorii şi se pun direct în executare.8

Analizând definiţia actului administrativ şi comparându-1 cu actul bugetar, ajungem la concluzia:

- în primul rând, bugetul de stat, după elaborarea de către Guvern, este predat spre adoptare
Parlamentului, în situaţia actului administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei
statului.

- în al doilea rând, acest program îl face numai Guvernul, în timp ce actul administrativ se poate
elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.

- în al treilea rând, programul Guvernului nu se bucură de prezumţia de legalitate, în timp ce actul

administrativ se bucură de prezumţia de legalitate.

- în al patrulea rând, un act administrativ se pune direct în executare după ce a fost elaborat, pe
când bugetul de stat se execută de la o anumită dată şi anume de la 1 ianuarie a anului viitor.

8
Santai I., Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, voi. II, Sibiu 1993, p. 13.
8
4. SISTEMUL BUGETAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI ROLUL AUTORITĂȚILOR
PUBLICE ÎN PROCESUL BUGETAR

În Republica Moldova, prin Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII
din 24.05.1996, a instituit o variantă originală de organizare bugetară care se aplică practic prin
bugetul public naţional. Noţiunea public delimitează aceste bugete de bugetele proprii sau bugetele
de venituri şi cheltuieli, instrumente financiare utilizate frecvent cu aceste denumiri în literatura
economico-financiară9 şi practica agenţilor economici. Expresia naţional înseamnă, că bugetul
include toate veniturile şi cheltuielile de natură publică a statului.

Bugetul public naţional este alcătuit din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală10. Cu acest cuprins
bugetul public naţional este o variantă originală de organizare bugetară prin faptul, că pe lângă
bugetul de stat şi bugetele locale, cuprinde şi bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale
şi fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, fiind din punct de vedere organizatoric
autonome faţă de bugetul statului, având natură juridică financiară în regim de drept public.

Pe lângă bugetul de stat, organizarea bugetară din Republica Moldova, cuprinde bugetele
fondurilor extrabugetare, fiind prezentate şi adoptate de către Parlament55. De exemplu, prin
Legea fondului rutier nr. 720-XIII din 02.02.199656 şi Hotărârea Parlamentului nr. 893-XIII din
26.06.1996, privind aprobarea Regulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului
rutier, s-a constituit un fond extrabugetar având drept scop reparaţia şi întreţinerea infrastructurii
rutiere din ţara noastră în statele federative, cum sunt Brazilia, Germania, Statele Unite ale
Americii, Federaţia Rusă şi altele, organizarea bugetară este influenţată de structura federativă
cuprinzând: statele, landurile, cantoanele, provinciile componente etc. în consecinţă, organizarea
bugetară federativă este mai complexă şi cuprinde bugetele federale, bugetele statelor, landurilor
etc. componente şi bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din fiecare dintre statele,
landurile etc. componente.

In Republica Moldova, Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar cuprinde,

referitor la gestiunea bugetară, următoarele dispoziţii: "La data de 31 decembrie a fiecărui an,
Ministerul Finanţelor închide toate conturile deschise în decursul anului bugetar curent, pentru a
întocmi raportul anual despre executarea bugetului de stat".

9
Antoniu N., Adochiţei M., Cristea H., Neagoe I., Dumitrescu D., Ilie V., Finanţele întreprinderilor , Ed. „ASE",
Bucureşti, 1993, p. 269
10
Conform art. 2 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996.
9
Rolul autorităţilor publice în procesul bugetar

Potrivit reglementărilor legale şi a situaţiei de fapt care are loc în decursul procesului
bugetar, principalii participanţi la procesul bugetar sunt:

1)entităţile care sunt finanţatede la buget (instituţii, unităţi administrativ-terotiriale etc.), cunoscute
ca ordonatori secindari sau terţiari de buget,

2)ordonatorii principali de buget (conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şiconducătorii

celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publicecentrale)

3)Ministerul Finanţelor

4)Guvernul

5)Legislativul (Parlamentul)

6)Grupurile de interese şi cetăţenii.

Executorii de buget (principali, secundari, terţiari) se consideră că încearcă să-şiextindă

activităţile entităţilor pe care le reprezintă, cererile lor fiind aproape nelimitate. Motivele pentru
dorinţa acestora de expansiune includ prestigiul, maimulţi subordonaţi, mai mult spaţiu, mai mari
salarii etc.

Ministerul Finanţelor elaborează pentru Guvern proiectul bugetului de stat în baza

proiectelor bugetelor locale. El are sarcina de a comunica executorilor principalilimitele de
cheltuieli stabilite în baza politicii financiare a Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de
buget. Sarcina principală a Ministerul Finantelor este ca pe baza proiectelor de buget să
întocmească proiectul bugetului de stat pe care să-l depună la Guvern.

Guvernul, după ce îşi însuşeşte proiectul bugetului de stat elaborat de Ministerul Finantelor,
îl supune spre aprobare Parlamentului, însoţit de un raport privind situaţia economico-financiară a
ţării şi proiecţia acesteia pentru anul viitor.11

Parlamentul aprobă bugetul de stat pe ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe executorii

principali de buget. Legislatorul încearcă de mai multe ori să majoreze cheltuielile publice.
Motivaţia constă în faptul că parlamentarii sunt conştienţi că alegerile viitoate vor depinde de
abilitatea de care dau dovadă pentru furnizarea deservicii publice, de realizare unor programe şi
creşterea numărului de locuri de muncă în circumscripţiile pe care le reprezintă.

11
Bugetul-Si-Sistemul-Bugetar - http://ru.scribd.com/doc/16951671/ (vizitat 28.11.2013)
10
 Grupurile de interes sunt preocupate şi ele de creşterea bugetului de stat. Elecaută să obţină
mai multe avantaje pentru membrii săi şi să fie sprijinite fie princreşterea cheltuielilor publice în
favoarea lor, fie prin reducerea impozitelor pe care le plătesc.

Cetăţenii, deşi nu au un rol direct în procesul bugetar, au adesea un rol indirect.Ei pot să
voteze prin referendum limitarea veniturilor fiscale, să respingă anumiteforme de fiscalitate sau să
ceară echilibrul bugetar. Ei pot să-şi exprime opiniile cuocazia alegerilor sau cerînd aleşilor săi să
ţină cont de opiniile prezentate de ei.

Toţi aceşti participanţi nu au numai scopuri bugetare diferite şi potenţialconflictual, dar ei,
în mod obişnuit, au niveluri diferite de putere.Teoria bugetară clasică atribuia Parlamentului
puterea de decizie în domeniulfinanciar, controlul încasărilor şi cheltuielilor bugetare fiind
consecinţa sistemelor politice din acele vremuri, simplitatea problemelor financiare ale epocii
oferind parlamentarilor posibilitatea asamblării informaţiilor necesare pentru adoptarea
deciziilor.12

Dezvoltarea intervenţiilor economice ale puterii publice a declanşat procesul de declin al

rolului financiar al Parlamentului, printre altele, şi devenind principalul mijloc al politicii
economice, bugetul impunea parlamentarilor exigenţede înţelegere şi interpretare. Elaborarea
principalelor decizii bugetare se deplasează la nivelul Guvernului, alorganismului său specializat
– Ministerul Finanţelor, adoptarea proiectului de bugetde către Parlament constituind un
compromis în favoarea Executivului.

12
Bugetul-Si-Sistemul-Bugetar - http://ru.scribd.com/doc/16951671/ (vizitat 28.11.2013)
11
 CONCLUZII

Afirmarea rolului economic al statului este inseparabilă de bugetul de stat. Creşterea

cheltuielilor publice şi atenuarea recesiunilor, redistribuirea veniturilor de către stat, intervenţia
statului cu scopul de a controla şi ajusta mersul economiei, de a evita şocurile, de a reglementa
economia în ansamblul ei, toate sunt condiţionate în mare măsură de Bugetul de Stat.

Bugetul trebuie să reflecte cît mai real resursele ce pot fi mobilizate, şi destinaţia lor să
permită compararea veniturilor încasate, şi cheltuielilor efectuate care vor putea oferi posibilitatea
analizării veniturilor pe surse de provenienţă şi cheltuielilor pe destinaţie.

Pe lîngă venituri şi cheltuieli bugetul include şi alte surse ce duc la formarea bugetului.
Diferite impozite, taxe şi alţi indicatori contribuie nemărginit la menţinerea şi stabilizarea
bugetului de stat. Bugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa publică deoarece el este
expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an.

Pîna la urma ajungem la concluzia că bugetul de stat vine a fi totuşi cel mai important
document din viaţa unui stat. Şi deci respectarea cu stricteţe a normelor de reglementare ce ţin de
acest document va duce la eficientizarea economiei statului, şi soluţionării problemelor cu caracter
social. Desigur, în condiţiile economiei de trecere le economia de piaţă, putem bugetul de stat să-
l considerăm perfect şi reuşit în cazul cînd avem un echilibru bugetar, sau excedent, situaţia care
practic în ţara noastră este imposibilă. Imposibilitatea aducerii unui buget de stat la condiţii ideale
(echilibru bugetar) în Republica Moldova este de nerealizat datorită următorilor factor care
influenţează la minimizarea veniturilor în bugetul statului şi majorarea cheltuielilor acestuia.

Bugetul de stat nu este numai un document, aprobat prin lege, de planificare si canalizare a
resurselor financiare anuale ale statului spre destinatii conforme cu programul de guvernare al
puterii politice. El este si un reper important al semnalizarii gradului în care statul se implica în
economie si în viata sociala, al capabilitatii economiei nationale de a contribui la constituirea
resurselor financiare, pe cale de autoritate, la dispozitia statului, precum si al modului în care acesta
întelege sa le gestioneze.

Activitatea financiara a unui stat trebuie sa se bazeze pe norme, metode, principii, masuri si
instrumente concrete si just aplicate, în vederea constituirii, repartizarii si optimizarii fondurilor
de resurse financiare, în conformitate cu obiectivele sociale si economice. Bugetul de stat
reprezinta cel mai important si complex buget atât în cadrul bugetului public national, cat si în
întregul sistem bugetar.

12
 BIBLIOGRAFIE

1. Antoniu N., Adochiţei M., Cristea H., Neagoe I., Dumitrescu D., Ilie V., Finanţele
întreprinderilor , Ed. „ASE", Bucureşti, 1993, p. 269

2. Armeanic A., Conceptul, funcţiile şi reglementarea juridică a bugetului de stat, Revista

Naţională de Drept, nr. 5(20) 2002, p. 32-34

3. A se vedea art. 130 alin. 1 şi art. 131 alin. 2 din Constituţia Republicii Moldova

4. A se vedea Hotărârea Curţii Constituţionale privind interpretarea prevederilor art.131 alin. (4 )

din Constituţia Republicii Moldova

5. Bugetul-Si-Sistemul-Bugetar - http://ru.scribd.com/doc/16951671/ (vizitat 28.11.2013)

6. Conceptul de buget de stat si sistemul financiar - http://ru.scribd.com/doc/90662467/ (vizitat

28.11.2013)

7. Conceptul de buget si functiile sale - http://www.cn-economy-projects.com/2011/01/ (vizitat

28.11.2013)

8. Conform art. 2 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847-XIII din
24.05.1996.

9. Conform art. 66 lit. h) din Constituţia Republicii Moldova.

10. Santai I., Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, voi. II, Sibiu 1993, p. 13.

11. Şaguna D. D., Drept financiar şi fiscal, voi. II, Ed. „Oscar Prinţ", Bucureşti 1997, p. 4.

13