Analiza geodemografică a statelor Polonia şi Libia

Analiza geodemografică a statelor Polonia şi Libia se sprijină pe compararea unor

indicatori ai dinamicii şi structurii populaţiei.

Sursa de unde au fost preluate datele folosite este World Population Prospects, datele
fiind pentru perioada 1950-2100. Trebuie menţionat faptul că după anul 2012, datele nu sunt
reale, apelându-se la estimări.

Polonia si Libia au fost analizate din perspectivă comparativă, avându-se în vedere

evoluţia numerică a populaţiei, dinamica ratei natalităţii, dinamica ratei mortalităţii şi structura
populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe.

Poziţia geografică a celor două ţări diferă: dacă Polonia este situată în Europa Centrală,
Libia se încadrează ca regiune în Africa de Nord. Există însă şi o asemănare: ambele au ieşire la
mare prin partea nordică a ţării, Polonia la Marea Baltică, iar Libia are cel mai lung ţărm la
Marea Mediterană dintre ţările Africii.

Din punct de vedere demografic, Polonia are o populaţie mult mai numeroasa decât a
Libiei: Polonia- 38,277 milioane locuitori, iar Libia- 6,355 milioane locuitori, deşi ca suprafaţă
teritoriul Libiei este mult mai extins: Libia- 1759540 km2, iar Polonia- 312683 km2.

În ceea ce priveşte economia Poloniei, aceasta este unul dintre exemplele tranziţiei de
succes de la o economiei dirijată de stat la o economiei de piaţă, în care ca industrie se remarcă
cea minieră, cu un PIB de 430,6435 mld dolari (la nivelul anului 2009).

La rândul ei, Libia este una dintre cele mai bogate ţări ale Africii, economia bazându-se
tot pe exploatarea unui combustibil fosil, petrolul, având un PIB de 62,3604 mld dolari ( în anul
2009).
 Evoluţia numărului populaţiei: analizând graficul de mai jos, putem observa diferenţa
demografică accentuată dintre cele 2 state, în anul 1950 Polonia având 24,824 milioane locuitori,
iar Libia 1,029 milioane locuitori. O curbă ascendentă mai pronunţată se poate observa în cazul
Poloniei, a cărei populaţie a cunoscut o creştere importantă din 1950 până în anul 2000, după
care a început să scadă.

După Al Doilea Război Mondial, în Polonia a fost consemntă o creştere demografică

incredibilă. În anii ’50 s-au născut 500000 de oameni pe an (ceea ce este egal cu populaţia
actuală a Cracoviei). După acesta au mai fost 2 valuri de creştere demografică: la începutul anilor
’70 şi la începutul celor ’80. După căderea comunismului, ritmul de creştere a populaţiei a
scăzut.

Astăzi se observă o creştere mică pentru că unda din anii ‘70 a intrat in faza de procreare.
Totuşi, din Polonia au plecat spre statele UE aproximativ 500000-2000000 de tineri. Conform
World Population Prospects, populaţia Poloniei va scădea la 35 milioane în 2045 si la 29
milioane în 2100.

În ceea ce priveşte Libia, evoluţia numerică a acesteia se caracterizează printr-o curba

ascendentă, fiind într-o continuă creştere din anul 1950 (1,029 milioane locuitori) până in 2060
(8.893 milioane locuitori), după care ia o evoluţie descendentă. În prezent, Libia se confruntă cu
o creştere demografică avansată, cu valori ale natalităţii superioare celor ale mortalităţii.

45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0

Libia Polonia

. Fig. 1: Evoluţia numerică a statelor Polonia-Libia (1950-2100)

 Dinamica ratei natalităţii

Natalitatea reprezintă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei populaţii. Se

calculează pe baza ratei natalităţii, aplicând formula:

n= N/Pm x 1000, n-rata natalităţii, N-numărul de naşteri, Pm-populaţia medie.

În această privinţă, Polonia şi Lbia au amândouă curbe oscilante, cu tendinţe

descendente, însă valorile Libiei sunt mult superioare. De exemplu, în perioada 1965-1970, Libia
a avut o rata a natalităţii de 49,5 naşteri la 1000 de persoane, iar Polonia de 16,5.

Această inferioaritate a Poloniei faţă de Libia referitoare la natalitate poate fi explicată de

rolul femeii în societate, acesta diferă, Libia fiind o ţăra musulmană, femeia nu beneficiază de
aceeaşi libertate, nu are aceleaşi drepturi. Situaţie ce este cu totul diferită în cazul Poloniei, unde
femeile sunt emancipate si participă la activitatea economică.

Polonia a cunoscut 2 perioade în care rata natalităţii a avut creşteri majore: 1950-1955
(rata natalităţii= 30,1 o/oo) şi 1975-1985 (rata natalităţii= 19,1 o/oo). După căderea regimului
cominst, natalaitatea a început sa scadă.

În viitor, diferenţele dintre aceste ţări privind natalitatea se vor atenua, în perioada 2045-
2050 cele 2 state ajungând la aceleaşi valori (10,2 o/oo).

60
50
40
30
20
10
0

Libia Polonia

. Fig. 2: Evoluţia ratei natalităţii a statelor Libia şi Polonia

 Dinamica ratei mortalităţii

Mortalitatea reprezintă frecvenţa sau intensitatea deceselor în cadrul unei populaţii. Se

calculează pe baza ratei mortalităţii, aplicând urmatparea formulă: m= D/Pm x 1000, m- rata
mortalităţii, D- numărul de decese, Pm- populaţia medie.

Rata mortalităţii are evoluţii diferite pentru cele 2 state. Daca în perioada 1980-1985 in
Libia rata mortalităţii era egală cu 22,5 o/oo, pentru Polonia aceasta inregistra valoare de 10,9 o/oo.

Dupa anii ‘50, în Libia, mortalitatea a scăzut brusc, deoarece, o data cu descoperirea
resuselor de petrol, ea a devenit o mare producătoare şi exportatoare, ceea ce a dus la ridicarea
nivelului economic şi, implicit, a dus la îmbunătăţirea nivelului de trai prin accesul sporit la
servicii medicale, îmbunătăţirea alimentaţiei etc.

Polonia, spre deosebire de Libia, nu a cunoscut schimbari drastice în evoluţia ratei

mortalităţii. În perioada 1980-1985, valoarea acesteia a fost aceeasi pentru ambele state, de 9,6
o
/oo.

După această perioadă, mortalitatea in Polonia se va menţine mai ridicată decât în Libia,
valorile urmând să se egalizeze din nou în 2085-2090, 12,9 o/oo.

25

20

15

10

Libia Polonia

Fig.3- Evoluţia ratei mortalităţii a statelor Libia şi Polonia

 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe

Structura pe grupe şi vârstă a statelor Libia şi Polonia a fost analizată pe baya graficelor
tip piramidă, valorii alese fiind cele din anii 1950, 2010 şi 2025.

Piramida populaţiei reprezintă o formă grafică de reprezentare a datelor statistice

elementare, pe sex şi vârstă, a populaţiei unei ţări, care permit comparaţii internaţionale şi o
percepere usoară şi rapidă a diferitelor fenomenelor demografice, cum ar fi îmbătrânirea
populaţiei, echilibrul sau dezechilibrul între sexe şi inclusiv efectul demografic al catastrofelor şi
războaielor.

În cazul Libiei, anul 1950 poate fi caracterizat astfel: domină populaţia tânără (ceea ce
rezultă din faptul că baza piramidei este extinsă), iar vârful ascuţit al piramidei arată numărul
redus al populaţiei vârstânice (fig.4). În ceea ce priveşte structura pe grupe de sexe, din punct de
vedere numeric, o uşoară superioritate se observă in cazul populaţiei masculine (poate fi dată de
rezistenţa superioară a barbaţilor la anumite boli, cărora în perioada respectivă nu li se gasise
leacul).

Forma piramidei, care confirmă cele spuse mai sus, este triunghiulară.

100+
90-94
80-84
70-74
60-64
50-54
40-44
30-34
20-24
10-14
0-4
100 50 0 50 100

Feminin Masculin

Fig.4: Piramida pe grupe de sexe şi vârstă- Libia, 1950

 Până în anul 2010, această structură a suferit modificări, ce se reflectă şi în forma
piramidei de anforă.

Astfel că în 2010 scade numărul populaţiei tinere (determinat de scăderea natalităţii) şi

creşte numărul celei adulte, care însă nu-l depaşeşte pe al celei tinere. De asemenea, creşte şi
numărul populaţiei vârstânice, ceea ce se explică prin faptul că populaţia tânără numeroasă din
1950 a ajuns să fie reprezentanta populaţiei îmbătrânite (fig.5). De exemplu, în anul 1950, cei de
60-64 de ani erau 26000, iar in 2010, numărul aceleiaşi categorii a crescut la 138000.

Cu toate acestea, populaţia Libiei se menţine dominant tânără, iar în ceea ce priveşte
structura pe sexe, nu există diferenţe majore.

100+
90-94
80-84
70-74
60-64
50-54
40-44
30-34
20-24
10-14
0-4
500 400 300 200 100 0 100 200 300 400

Feminin Masculin

Fig.5: Piramida pe grupe de sexe şi vârstă- Libia, 2010

 Estimările pentru anul 2025 indică o scădere a populaţiei tinere, aceasta fiind numeric
depăşită de populaţia adultă. De asemenea, populaţia vârstânică este in creştere (fig.6).

Piramida descrisă de datele din acest an este asemanatoare ce cea din 2010, in forma de
anforă, însă populaţia activa este mai numeroasă.

100+
90-94
80-84
70-74
60-64
50-54
40-44
30-34
20-24
10-14
0-4
500 400 300 200 100 0 100 200 300 400

Feminin Masculin

Fig.6: Piramida pe structură de vârstă şi sexe- Libia, 2025

Comparând cei 3 ani, putem spune că evoluţia Libiei pe grupe de vârstă este conformă cu
evoluţia ei din punct de vedere economic.

Dacă în 1950, Libia era o tară mai slab dezvoltată, o dată cu descoperirea petrolului, în
1957, ţara a intrat într+un progres economic. Acest fapt se reflectă şi în structura populaţiei prin
scăderea natalităţii şi, implicit, a populaţiei tinere şi creşterea ca pondere a celei adulte şi
vârstânice.

De asemenea, se mai remarcă faptul că o creştere demografică din 1950 în 2010, data de
natalitatea ridicată (mai ales în 1950).
 În cazul Poloniei, piramida din anul 1950 este o piramida triunghiulara de tip expansiva
(fig.7).

Valori ridicate se înregistrează pentru populatia tânără, în general pentru categoria 0-4
ani, ceea ce indică o valoare crescută a natalităţii. Dacă ar fi sa ne raportăm la această categorie
din ounct de vedere economic, ea înseamnă cheltuieli pentru stat, deoarece este reprezentată de
copii care în acest moment nu produc nimic, însă pentru viitor reprezintă fortă de muncă.

O scădere importantă a valorilor se înregistrează pentru populaţia cuprinsă între 30-34 de

ani şi, mai ales, pentru cea masculină. Acest lucru poate indica faptul că această parte a
populaţiei a emigrat în alte state, probabil pentru căutarea unui loc de muncă mai avantajos.
Astfel populatia activă scade, iar cea ramasă în stat trebuie să facă eforturi pentru a-i întretine
copii şi pensionarii. Vârful piramidei este foarte ascuţit, ceea ce ne arata ca populatia îmbătrânită
nu este numeroasa, atingându-se 65-70 ani, mai rar 75.

La nastere populatia masculină este numeroasă decât cea feminina mai, însă petru
populaţia îmbătrânită este invers: populaţia feminină este mai mare, data de speranşa de viaţă
superioară.

100+
90-94
80-84
70-74
60-64
50-54
40-44
30-34
20-24
10-14
0-4
2000 1500 1000 500 0 500 1000 1500 2000

Feminin Masculin

Fig.7: Piramida pe grupe de vârstă şi sexe- Polonia, 1950

 Faţă de situaţia precedentă, se observă o scădere a populaţiei tinere si o creştere a
populaţiei adulte, ceea ce înseamnă că populaţia activă este mai numeroasă, iar cea care trebuie
întreţinuta este mai scăzută. Pentru anul 2010 piramida este de tip clopot (fig.8).

De asemenea, cei în vărstă sunt mai numeroşi, însă ca pondere sunt mult sub cei care
alcătuiesc populaţia activă.

Însă o problemă ar putea intervene peste câţiva ani, când populatia care in prezent este
activa, va iesi la pensie, iar puţinii copii din prezent vor trebui să-i întreţină pe pensionari.

Populaţia cuprinsă între vârstele 35-50 de ani prezintă o scădere, iar acest lucru se poate
datora, ca şi în anul 1960, din cauza migratiilor.

În ceea ce priveşte structura pe sexe, populaţia feminină şi cea masclună sunt într-un
echilibru relativ.

100+
90-94
80-84
70-74
60-64
50-54
40-44
30-34
20-24
10-14
0-4
2000 1500 1000 500 0 500 1000 1500 2000

Feminin Masculin

Fig.8: Piramida pe structura de vârstă şi sexe- Polonia, 2010

 Pentru anul 2025 piraminda este de tip amorfă (fig.9), iar situaţia se prezintă ca în cazul
celor mai multe state dezvoltate: populaţia tânără are tendinţe de scădere, scăzînd numărul
populaţiei active, iar grupa neproductivă, ce include persoane de peste 65 este în creştere.

Efectele acestei situaţii sunt: tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, reducerea forţei de

muncă, ridicarea vârstei de pensionare.

100+
90-94
80-84
70-74
60-64
50-54
40-44
30-34
20-24
10-14
0-4
2000 1500 1000 500 0 500 1000 1500 2000

Feminin Masculin

Fig.9: Piramida pe grupe de vârstă şi sexe- Polonia, 2025

Poulaţia Poloniei a trecut, în timp, prin faza de întinerire demografică, iar în prezent se
confruntă cu o îmbătrănire demografică. Acest lucru reiese din analiza celor 3 ani.

Comparând cele 2 state, observam ca există asemanari în evoluţia lor, astfel nu există
diferenţe majore între ponderea populaţiei feminine şi celei masculine (cu o usoară superioritate
în prezent a celei feminine), în anul 1950, aveau structuri asemanatoare (populaţia tânără
numeroasă, superioară celei îmbatrânite).

O diferenţa ar fi faptul că, în prezent, Polonia se confruntă cu o îmbatrânire demografică.

În schimb, Libia are încă o populaţie tânără.
 Concluzii

În lucrarea de faţă s-a analizat situaţia statelor Libia şi Polonia din perspectivă evolutivă.
Cele două state luate în calcul fac parte din categorii demografice diferite, Polonia având o
populaţie mult mai numeroasa decât Libia. În ceea ce priveşte dinamica populaţiei, se
înregistreză valori foarte diferite: în Polonia natalitatea şi mortalitate au valori scăzute, situaţie
prezentă, în general, într-un stat dezvoltat, spre deosebire de Libia, unde rata natalităţii este
mare.

În cazul analizei structurii populaţiei, atât în Polonia,cât şi în Libia, predomină populaţia adultă,
însă în Polonia există o tendinţă de îmbatrânire demografică.

Dezvoltarea, în sens comparativ, în cazul celor două state, evidenţiază modul în care
resursele au fost aduse în stadiul productiv şi generează bunăstare. Aceasta poate să implice
creştere economică, modernizare, îmbunătăţirea nivelului producţiei materiale şi consumului,
schimbărilor în tradiţiile culturale, sociale, schimbări ale structurilor politice.

Bibliografie

 Vert C., Geografia populaţiei, 2001, Editura Mirton, Timişoara

 www.wikipedia.ro
 www.regielive.ro