Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Arthur Koestler - Al Treisprezecelea Trib - Khazarii PDF

    Enviado por

    Teodora Dediu
    32 visualizações128 páginas

    Título original

    Arthur Koestler - Al Treisprezecelea Trib - Khazarii.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    32 visualizações128 páginas

    Arthur Koestler - Al Treisprezecelea Trib - Khazarii PDF

    Enviado por

    Teodora Dediu

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 128
    | cH: gay) cop TRatoraLEXANORU RAP Kas. ARTHUR KOESTLER AL TREISPREZECELEA TRIB Imperiul khazarilor si mostenirea sa 1987 | comune SH sco 93(= 98h a 4h : —— (© Anravn KOESTLER, © 186, ran Sapnt ‘ripanrt ON Roars cuviNnT INAINTE Astoria Europe si lumii mu poate fi nfeas te adesirata ei semnsficai id canaaseres profundi itn poral ences fttoria baad pe 0 yligie lind», exclsie, care a seri 3 ave consiuie premisele raligii celine i islamic. Aceste don liga oaecare eloraturd fle, wwificatoure, de apropiee, far intro mivurdincomparalil mat retusa dec rig mosaic, Coaguatd pe plan mondial $i caratericatd rine soldat exemplar. Ti gener, rligia mu schimbenia, Domina pliticd Endl gait foate si duc la formarea de oi et O rige adept ‘mod tolwnte, deci nu impusd rin ford nw poate Sf dc la ase ones relate, Prohi sunt naivile cuopene care aw adopt eligi cretnd, dar an mas coos ce st i ehiar tarball tle, Tn sle nonste asst ta 4 isto islam Practical tn tomplle vcomunitalr» rigin mers inf Fijessd 6 permanente cmontrare gi exalare foreland opr alcitit din 12 tibri (Simeon, Duis, Benismin, Kaden, Gad, Dan, Efraim, Manase, Isat, Abuion, Ayer, Nafali), cre aw ‘leet din regiasen mesoplamicd a central Ur, sa deplasat fu Tara Hiller tact norbdunireni, apot aw ajuns. © Esipt, sind sae inmalfit ati de mit, fut a dedi chiar nndrad ‘opulapie’eiptone. De aici, an omigrat din now in Paletna (fart fare sins cptatnumele dup triad aca Phaeton coor dis Hlaems), unde eau organiza fm doud regal: al lui Jude gi al Ii Israel. Dupitincludrea Palestae in Imperind Roman, Eeris semi caret eigaserte cong najonal dari vegipeana» 3 Mote, ersc ca wn sian frinciar tn palatal fraonilor, 0 Stine not Tp, mai ales dup disragerea temple dela Terusalin, Cu acenta'¢ tne diaspora, care. dened i sts, igh cum just ora sf exide a fo! fntoneat Sw sll moat atid Tree oe sop tmpraiag fame, cx ar ait meas ln Saloni Constantinos, Diferite alle init an elopat rligin mosaid. Inve acees, Khazar tacomans din sop etic, cre yea ales aceasta in anal 740 a. Da, ot tate of maven wimie cman ew prorat oil dup cam wie fopoarle europe care at adel erin. ‘nny iar ce arabe moszismn, 0 a ore legit Tora Noi mesmun pase apar ac ior vfoporalas exe din smi bet David: torcomanitare dn Khasi, Falacia din Ethiopia He. pare din Bopulaja mengrd din America conrtitt le moran (ae Satie ava ck aes, majoriaen frependerenth a elor 1520 de milioare de seoois din lame sud se de orgie hazard, ae aspect ise ifort, nui Apher, Abang de allt nds or, eb au fmpnet Europa gi Ameria, nde au bund stage cconomicd 69 mare fluent paid “Actald suai se dtorgleorganiziri etrardinr de eficiente 1 biseriit commit mossice in lone, lege Sno fede ‘mondild, Spadar, mousional ele 9 sociale formidabd, ded {© tou adnivajia, un mel de retcare a wor ear noone, oviginle sau de mpramal c osracturd soca old mei parsed fect cna 9h stat Este tocmat coe ce seul tin opern docamenttt cu Inx de anunte a lus Arthur ‘Koester, care find yl Blazer mesic din Torn Moporitor, ee deporte de ce éndoald sau suspicione de nusentiom, temmen nejusifca yi obsl, Pe flan istorie, gloria mrt oe it i ri ia odd Hote ‘ine dela wn fopor de rsd ifr, care Be dept cso poate Peaipea tept 0a J:€. DRAGAN Tnchin aceasta carte lui Harold Haris, clitoral cu care mam aud nici am conflict 31 care mia sugerat Hil acest Iueari Partea intié INALTAREA $I DECLINUL HAZARILOI 1 INALPAREA Cam pe vremea cind Caral cel Mare sa fncoronatfmpirat al Apusul ruifelerstitene ale Europe inte Cancaz # Volga rau dominate de un sat evrisecunoscit sab nucle de Imperial bazar. La spogesl puter ane, ain scoala VIEeu pint fn secolul al Xen en, « jocat un rl important tn. modelaren destinlat Europe medieval deta eet moderne. Hnpratel {isericu izantin Constantin Portrogenetal (918-559) tebaie 5st pe deplin cogent de acest fora cid snes in teaata stu despre profoclal curfitfaptal ed seronle adveate pape dela Roma, precum si cle etre impératal Apuslataveas ‘sgl fa valoate de do baat de aur, pe cd mesjele cate regee Whazaioraveau on sigan youre detrei bani. Nu era or de wie un fl de inguyeai, oi de Realpith Im pias ‘decare ne opin, sra Bury, efearte probabil Mandl Khazalor ‘ra apreape ae emporant i chi Gite poi externe 2 npera eax Cara el Mae gi sucossr st" "Tara Kbararlor — co popalati de rigint, tarck— ocapa a poritie strategies chee a partadintre Marea Neaged i Marea ‘Caspick unde se fofrantan marle pater: orientale in’ veemen cor. Ea serven de tampon eas cotead Bizofel de inva: il tiburor tart ninde san aide din steele narce — bal ‘ar, maghiar,peeenegi ete. —3i ma trate de viking i nexmal has Darla fl’ de mportant (lack mu chiar mal ieportant din punctu de vedere al dplomatictbiantine yi al istort Europe) ste fap oh armatele Khatri fchipeiace ava Tanga arabe chia in stuf esl mai devasttoue,impiedeind au astfel cacerives Europlrisritene de eitre masulmani, Profecorul Dunlop de la. Universitatea Columbia, o autoriate de frunte in materi deistore 4 ktarilr, a rerumat succnt acest episod hotaritor st fotusl aproape neeunoscut ‘Tata Khazaclor se afla Sa clea feast a inant arson: La civ ani dupt-meartea Toi Mahomed (632) ihtele Calatul care mirsloina spre nota pein race ‘doe dow impor, miturind otal fa een Tor, au ejas ‘area burierd montoasts Caueazulu. Odats teeta scent avery ie rdonnes, desehish dinainte ealen cite teenie Enrope sitnn,Tatimplarea a fet cape linia Caucazulat Stats se lovench de fastens unel puter miltare ergax late cave ha impuicat elect ake extindd cacti in Sess Bec Moan dpe si Taare at ‘Gat peste osuth dean eapats asta o important striea fest Gast pret a canmecuc, Franc a Carol SS Sn a Hou eset rt ora fate, Contin acces periads ameninarea a adresa star i Euopet ere fa td de aati... Morlmanitvietrge a fost iatimpinati inal tn Toc de forfele regatuln. Khaz ‘oe. Sit pees poian indie ck dacs a fexistat hari In regiunes de fa nordal Csucazae abil aft iui Be Daj 'bustonal tusitenn. al chlaaiel europene iar ‘ova cestinit ga islamelas ae putt se ftaldie= te de cen cuposcult novd Date find timrejurril, ms a teal 8 ne surprnd apd kn 732 dupe stove Haunitoare «Khazar ssupe rai for--vitorl mpcat Constantin Vs ester co 0 penjsk azar a veemea covet, Tor jane impart Leon 1, uncut sab mumele do Leon Khazar Tron scartel a fal ca ultima Bitiic @ acsul rzbol ty a 7 Hermie Ine Racor: Da Ine tin fora de ye a srtboil ital massimanilr se stove inane fsa, Clift era agudit de coflte‘ntome $5 ‘dltrt arab a flat cle fofoarsd peste Muni Cea fk Sait istic sabensd on cap depo peomanent in ard — ar hana au uns tal pter dei asers anterior. 2 Citiva ani mai trio, peobail ia 740, repele, curtea sa cas conducttome—a miltarilor— au bmbrajigat credinf me- ‘sic, sf iudaismal « dovent zelign de stat’ 2 Khaztrilor. Nu Incaps ‘indole ei aceasta otdsire (a wimit pe comtemporant Ja fel de molt cum Sau srprin gi pe cirtrari moder doveile acesei elit oferte de ivoare aribnti, bizantine, rust st trace, Unul dine cele mai reente comentart poste fi flat Intro urate a istoriulst marvet maghiar dr, Antal Barta, artes Tul despee Socetaten maghiard in sacle ale VIESe0 Pele! consacr’ mai multe cpitele khazarilor, tntruct ungus ‘au fost sub stpinien acestora cea mai mare parte perioadeh "respective. $i totugiconvertira lor la inden e lst int-un sigur paragraf, cu o jenk evident: Cercotarle noastze na se pot ccupa de probleme refe- sitoare Ts Istora Tudo, dae ne vedem oblget i ateagen, tena cititorlor astpra eligi de stat a Regatsit khasar Cota mouate a devent rligia fiils «pate conduc tate ale scitit. Nu mai « neve #8 menfiontan cl ace {es cult mozae a eligie do stata enet popula aces i din panet de vedere nie format oisttal nor spe: lai interesante. Ne vom malfemi inst cu cbeerafia ck Steuss convertire oiiat ln pola proselitiemala retin ‘Pract’ de Besant, im ciudniloenfel musuanane din rise Fit precum sa preston police exercitate de aeste dowd pict) ao relge care nu beneficin de sprijin din patton Bet one pin pitice, Gd Ginoties peseattt de mat toate deveall o surpeiai pent tot Rone preach (2 ara gnu poate A considera uasimpla atcident, ‘ebuie vizutt ca ‘un sema al pote independent wma de acest tepat Pasajul acer ne In Inch i mai nedamerifi det Inainte, Dar cu toate ef avoareleieorce difert in pivinia unor dealt ‘minor, faptels majore st indiscutabile, Coca ce vamise dscatabil este destin Khseailor evrei dup strugerea impeiuu lo, fp secolal al XILea sav al XUIF ea, In aceasta problema ievearele de informatie sat. sidedciowe ‘inst’ mentioneaai totué diferite ageriri medievale ale Khseatilr a in Grima, Ueraina, Ungaria, Polonia i Lituania. Tabloa! ge- etal care se degaje dia asst fformaisfragmentare este acela Al onel migrajit a tiburlr gi colctiitalor Miazare in aceste ‘eehun le Eovopedrsiitene tn spvil Rusia gl Polonia — nde, Inzorile epoct mdeme, se aflacea tai mare concentrare de evel ath ce ba facut pe dive toric <& presypund ch e mare parte, Gack chiar ee ak mi dintee evel rtentali—deiaeeash cotd din evieimea mondial — ar putea sie de ongine kharara sia semi Timplicayile ample gi cu bitale Iungh ale acestel pote a plea expla marca pridenf& gi exer alanfestate de istorieh Tr abordarea ast aspect — atone! cd mel evith eu desire [AsteL, in edifin din 1973 lucranh Eneyelopedia Judaica artical ‘espee Karat este semnat de prof, Duslop Inst evista sectune Sepertl are se ocupl de evel Khazar dup cderea.regatsei” sShnatd de coordonatort Hurt vevisk ct intenfa evident de evita st irunclne dogma ,popertlal ales din mine cedioe oer Kari (0 sacth morale fandamentalista),yorbiteri de hele ee ene ae ‘Seveeifoldorice®autropengia, precimn jt lingvistie. Sar pirea cleat cantiatconsirale de dover ale prezetet Banterupte in Europe s desendentlor Khazar. Cit de important, in panet do vedere canitativ, este areas preset” a filor caucazen ai Tei Tafet In cortrile dinSem? ‘hal din cei mai radial promoter at ipotezei despre orignle Khazar ale evreimil este AN. Polak, profesor de istorie medie- Salsa evrelor la Universitates din Tel Aviv. Carea sa Kiser Wot pablistt In cbraict, in 1944, la Tel Avie, © nook edie Splrind in 1951 Ie introducere, raf. Poi serie ok reaitiile Simpun ux nou mod de sbordae ait a probleme relatilr inte evreimen Khazar i cleat colectvitayi evrelegt cit = Seeblrh et de Glpaste patem merge in consierarea acer u ‘ei evrimi(ehazar)deept nucle al mari comity eres ‘in Bnropa orienta. Descendeiiacestea "el eare at ‘pas pe los, ce cao ca emigrat fn Statele Unite in alle fete eve ea is nd ~ forme att Aceste rindurifaseseré scree fninte de a faa lama cuno}- Liags pe depin de propor reale ale boloranetlst mist, dat acest afaunt au modied faptal cf marea majeritate a evrellor are au supraviefit in lamea contemperand sat de origin est furepean—9i deci, probabil, mai ales Khazar Dack aja stat Iucrarl, ar fnsera 4. stramopt lor veneau nu de pe maluele Ieedanali, ci de pe ale Voli, nu din Ganaan, ei din Cauca, adic Iocl soott de teat Tumea leaginul rasel viene deck din jponct de vedere geetis, ese frase msi de aproape on tribe Fonilr,vigurilor gi maghtrilr deit cu seminfe fei Abra, Isaac i Ingob, Dack se va dovedi ok acesta este adevtrl, tunel termenul de ,antisemition” ar devers (8 noimd, war gol de cefinut, sar basa pe o concepie flak Impiraqits att de cli, 3t § de vietinele lor. Povestea Imperini Khazar, aga com = ‘devil ea Sncetl cu inet din tesa, tnepe st apd en cea ‘mai crants fare pe cate a pis.o wrendat Ince itoria, 2 a uma urmel Ata a fst doar rege al onal regal cor taro: Stat as prt ~ pe cid aera ry Constan- Apolo armas oper Cortue tau prtiat fn pea ‘Hpulbere, orga ae nae, Stat holo fort dor on vite "aga era Cel, am enna in vexed tee, ageing {i dn motive snare gi Mia ao avt 0 orth nr. $i {ota preenje unr pe cron european & dart doar opt die anit in sci Regatl Khair a ia In pcos rene Ae aprape tru ence. $1 haat loan mal sta cote, die svean gt mari sje tntane qe alas In fol prose ont Sia Sages phat En SE nee 6 de transformare dint-un tsb de sSaboinicl noma intro natume (formic, crestor de animale, pesca, vier, negustort fl megtosaar scsi Aeologi sovities a ses Ie Hamid dovest Ble unel cvilzatt relativ avansate, total diferita de vista Thuile”. Ei au descoperit arme ale unor sate care se ftindes jpemat multe mile, cu cast legate prin goers de urge gradi, coal de off staule pentru vite acestea masurau circa 3,3 m > 10 14m gi eras spijisite de coleane) *, Citeva plagus trase de bei, cre i Sau pstrt,snt dover ale unui mestesg remarea~ bil; In fe sf obiertele pictrate intate-—cataramele, agraele, platogle, emamentcle pentru ei Un interes deoseit i preinté temelile ingropate fn pint ale unor case de frm circular *, Dap spuselearheologlotsovie- tii, acesten a fost git pe tot caprncal tertorilorlovite de [haar fra de dats anteriars lado lor normale” — deep lnghiulare- In mod evident elie rotende simbeliard tecerea dela coral porttive in forma de eypla cre ocuntleperma= hente; ttodath slot semnul trecerl de Ino existenf& nomads Th una ajezati sau cel pofin semistabill, Srsele arabe contem- porane ae spun despre Mazar ed lcwiaa emai fn orapele lor— Inclosiv expitala Til in timpal iri de indata ce venea pris vara fi prepiteau coral, i pessean cael gi legen om ole sau vitel In step, birind pe anal de cereale sa in Wi Sipiturile abeologice as mai artst cl i periods =. te- ie Regal Hhazanor era Inconjurat de un lant foarte camplicat Se forties, datind din seoele a VIlen gi al IX-len, cure 4 aparau fratirele nordice de posible atacati dinspee stpele fotine, Aceste fortrefe alcituins aproximativ un ate semice cule din Crimeea (stapinita o vreme de Khazar) peste cureut Inferior al Donetuhi si al Domuui pins Ja Vala; fase marist frau aplrate de ManfiiCaorar, spre apos de Maven Neng tar spre ristit de Maren Khazarle” — Casica* sa Efe fp gin Lan, 125, WO, hn ok ae some’ ca soni ce yah Sages MAP 16 Si totus, Tanful nordic de fortiGeatit marca doar un inl interior, cane protela fnima stabila 2 (ii Khazar; graniee reale ale stip Jor asupea tibusior de miazinoape fluctua Apa soartarizboiuu La spogeal puteri lor ei aveau sub con- tool sau supaneau la biti eltea reach de nafian 9h teiburi Liferitestabiite pe teitorie vate cuprine inne Btuni Caseaz Marea Aral, Monit Ural, orjul Kew yi stepeleweranene. Pentre populaile supuse suzcanifii Kharanlor se numirau bulge, Ihorag, ghomi, maghiat (agar), celomile gtice gi geeegtt din Crimea, precum gi tsbutle slave din inututile padurease fe ta nordevest. Dincalo de aceste comininane intins,armatele [Rhatrilor mai fica expedii de jt st in Grazia gi Armenia sau pltrondeas fn Clifatl arab ping la Mos. Tat cum se expima Schelogul sovitic MI. Artamonoy ol scents oars ha Seat Rate Cea ar ere eh Sateen aa Car Privindsumaritoria marilorimperiinomade ale risritull vedem Regatul Khazar acopind © posite intermediark ca dart fewistenfe, ea propor, presom gi ca grad de cvizti, inte Jimperie hailory avarlor cae Lat preedat gh mperile mongo- Ile care ia wnat. Dar cine era acest oameni remarjabili —remarcabili att rin pateres gi reli lor, ct gp convertivea la oreligie Ake furia? Desrierle care au ajuas plod In ailele noastee provin dia invoae ote gi ns pot fi aceptate ca tare. Cit despre Hh fri, serie in croicar arab ei se afld a nord de piminty fh | LBTIOT ECAC BLICA aw po Boe Biase Aocuit,citze zona a gaptea, vind deasupracapetsor lor Constelaia| Pluguli. Pirintl lor este rece gi umed, do aeea gi efle lar int albe, och abst, pl flterind in plete gma let oqo, tre ‘utile mirunte gi fines rece. Inftisazea lor ¢ indeobyte salt.” Dupk'un veae de infantiri srmate, ert evident cf eeritorut arab nur putes pivi eu poea muta impute pe Khazar, Aceag Tera se poate spune sl despre sexbilgrunini sau armeni ale iro 31 ovo ealtrt mlt ma vechefsesers devastate inrepetate| ‘lnducl de cali Khazar. O cronies georgiana, ficinda-seecoul ‘uel trait strtvech, identi pe Khazar ce armile To Gog fi Magog — ostbatc, ea fee hidoase gi depinder de fare lb tice, eare Beam singe doom”. Un autor armean se refea Ia male limes ingrosteare 2 khatatilor ou fof tive gi obraznic, 2 igen gi plete Tungi ea ale femeilo” ©, $i in afigt,gografel S35 Istakhi,soel cin principale ivosrearSbesti spane: Kha ar nu seaming eu tur, Aw pirul negra 9 iat de docs cin ‘nit nomi Ara bhasars (ihaeait neg) caches I faa, aproape smilinit de pave arf Sadien cla, lb (at Plarai) suitor e chips” Tate deci wn pas mi migulitr care fash na face deit sporeasci nedumerirea neat, intrctt popearee trcice vorbeau Akeseori degre clare clini condaestare, denomingile ‘albe” sl despre cele de os, denumindude -negre™ Asada, nuavers bcd un motive exedem ed Dalgarl lb" erau mai albi dectt ‘bulgatit eget” sau et unt lbs" (alii), care ay vadat Soda gi Persia In secolele al Vlea tal Vea evan mal ali la fa cit calelalte triburt hunie cate as invadat Europa, Khazar acho al Jul Itakhri—ca gl fn alte serie ale Iu tale color Ij-—erao descrip din aunts sss pe basa anor legende; ca stare ‘num ala do la el mal mule dec tam despre iligarea ick su riginea etick a Khari. Ta cea din arm problem nu putem da deel un repuns vag fi destl de general Darla wrma urme tot lao dezamagire clue 4 cerentinle priviteace la orgies huior, alae, avail, bulgario, maghistlr, bagehisler, butaglor, bina, wguroe saraguriler, onogurilr, utiguiler, cutigurilr, tamiacir,eotr quiler, cabarlor, zabenderae, pecengiler, ghuallor, cumaniler, Ehipeeea ia altoraoei de tribes saw popula care inten, ‘moment st alt din storia Regatulsi Mazar au recat barerele omenilor acestor migratr. Pint i huni, despre care stim malt tal mull, sint de oigine inert st pea cd yumele lor provine e la cavintul chinezesc hiong-mu, cafe dasrmnears noma ae boinc general, pocindalte nati as aplict in med ssemsnater, weird dscriminare, pumice de ybun" Heardelor nomade de tot fell, prints care i huni abi” pomenii ma ss, sbi, gh ig Rhazari tn primo) socol_de dap Hristos chineai iw minat pe scstt icin dezagreabil, hans, spre pus, dedangind afl wan Sine acete avalange periodic care au atturat timp de scale finvtarle din Asa pina spre apusal Europe, Din secalsl al Vea fnalute, multe dinte aosse tibor minst spre aps rau denumite ‘rin termenol generic de tur". Se presupane ef acest tenmen ‘ite de orgine chine (derivind pater de Te umele une! dal) $1 fos flo ulterior ener toate triburle care vorbcau Zimbt {Se anumite caracteitics comune —limbile ture”. Ast, ‘tamenul de tue In seasal in ere ea fost do ator medieval — 4 adesors chiar gi de etnologit moder —se refers primal od la lif gi nu Ha ras In acest sens unit gf Khazar rau $e popoare frcice” Timba Whazarilr pate of fst un dialect ciavas al lebit turce, si acest det mai supravifuirgte im Republics Socialists Sovietcs Antonoma Clava alla intre Vega gi Sura. De fpt se consider ek civagi arf descendeni a ulgailor care vorbea fn dialect asemanstor cx cel al bisarlor, Da toate acete lege fut slat destal de firave, se intone pe deduce mai mult ‘au mai pofin speculative ale flologilor erientall Tot ce putem. ‘EiSoeat cop defines tte. pene psa Bu Ser ‘Ee more mip conc ph aries da Bop mes. er ee ‘Era eget cei pre orl pin spune cu siguranfs este ct acosth Khazar eran un tb tui fare a erupt din steele astice, probabil in secolul al Ven at Ovginea numelai flaca gi derivatele sale moderne au format i ale oblectal msltor sperulafi inteligente. Foarte proba, cavintelprovine de Ia ridden turosnsed gee — a ratie" 9 Snscamns pr simpli yromad” Mai mare interes pera nespecia- Tish prsita elteva deviate presupuse modeme ale cavintal printed cwvintal rasese omar gi ointl maghiar wr, ambele hsomaind ealtey cx salsiare marisa (eel din era deriva ‘probabil pin intermedia srbo-reat din cuvintl pein care se eferea gecila hazard asemenra, caving german Kifer seteti adick evreu, Dac toate aceste deriv sat cotete, cle $rtrchui eine demonstonegoel produ de Khatri asa iagie ‘ajit n mare name de popoate diferte fa Evul Med, 4 ‘itevacronctpersane gi arsbest ne ofrto combinatie foarte ateigitoare de lgende rfl, Uneori le ncep om faceres hi” $5 lnchee cu gtr sensational cain press moderaa. De pdt ‘Yakubi, storie arab din secoel al TXJe, rasa obleia Whasn- ‘lor po I Tate, al tele fu al I Noe, Motive Fafetrewane adesea In Iiteraturs, in timp ce alte legend i lag pe hasnt ‘de Abraham sau de Alexandra cel Mave ‘Una din primele rele speciie Ja Khazar se afl into sronick sian a Tui ,ZabariaRetor" (de fat aleituith de un Seeib anonim qf dena aps un istrie gree anterior eital ‘peri este rezumats In cadeul compslaii respective) datind de pe fa mijlocl scold al Via. Alc nt menfionafi Kbazait Inte Hsté de popalatit din roginea Cascazsl, AI ever arta i el fasser in coneulatenici ca un veac mai inainte gi era Sein legaide an, fn an 448 .,mpiratul izantin Teodose Ta trims la Ato sli in cares ala clebel orator Prise Acesta din uemd a akstuit o reatare aminastité mu mumai a 0 negeieilor diplomatic, cis a integlor de crte st Intimplirilor din comptocasa sali do ospete a ll Ala: de fap, omol era wa Splendid reporter contemporan pent rubrica mondend i con Sule fnek gt astial una dia pricipalelesurse de iafornayi despre biciurile gh dative hunilor, Dar Priscosrne mai spane anecdote despre un popor supus de huni, pe cae Il aumoyte ars — ais foarte probabil a-ha sau ,Moszari abi" pomenii mad nainte si doar de fara thacri, Jkhaari neg” *| ‘rieus ne spune ef nprtolbizantinaincerct sf atragh de partea Tui acest neam razboinc, dar lacoml gef Khazar numit Karidah a socotitploconaloferit mult prea mie gi deck dat dle partea unlorAtla lnvins clpetenle vale impreura (4 Karidah, la isehunat pe acesta dept condsctor unica aka- Hor s Fa pofet st vziteze caren. Kardah mu a mai content i mlfumessck pentru invitate gi ba spur ck ar f prea grew entra a mritor peseased un teu drop fm fay Cac, dap um ni te pop ata Ia discal sare, at mai pin pol pvt faja celah ai mare dinte foi zai fied af ent”. Probabil ef Tngugeala Ta lnctntat pe Aba, che a Intrit stapinivea Tui arian Cronica Ini Prscus confirma ideca apariticy khararilor pe seona european pe miles seal al V'lea ca popor dominat Ae Ions pecans cu maghiars alte tribusl, bazar pot f acotits un vlistar ela al hoard Ii tila, 5 Prsbusiren Imperiale hanllor, dup moarea Iai Ala a Uasat in vid al pteit Sn Encopa ristritean, prin care = pevindst din nos, val dept val, hoaedsle nomad fruate cu rnc urea et a, ‘igor i avarl In mai tt css aesteipeioade kasi pens exit tse ocupe de fnvadarenbogatelorregiuni transeueazene sale Gruziet gt Armenict au adanat unele pr foarte peioase in cea dea dova jamétate a secolulal al Vie, au devenit forta dominants printre tibutle de la nord de Caueaz, De la aceasta ‘dati inante © serie de tiburi de acolo—printe care sabi, ‘Sraguril,samandari, blanjarii— nu maint ounenite in ievoe: ‘ele istorce: ele fuser supuse ori absorhite de Khazaet. Dupt ‘it se pate resstenfa cea mal diva au opts‘ pateraict bulear Dar intruct ge a fost adrobii pe pln militar (in jar anu ‘6tl) mafanea lor oa Impasit fa dovk: oni balget aw migrat “pte apus pina la Done, pe teritoral Bulgarit moderne, alt ‘au deplasat spre nordest’ pl la curse milcin al aval olga i an ramas sub sureranitates Hlazarlor. Pe parcutel saralinil noastre ne Vern inl) adeecort att cu bala dante Bieni tt gi en eet de pe Volga Dar inainte de a avea wm stat soveran, Khaz au trebuit ‘Seyi fact ucenicia sub o alt putereefemert — agai Tne ifietorcased de Apus, saw regal treat, Era vorba de 0 fede- “ale de triburl, unite prin seepral accuigi conductor: Keganad [St Khagonal —sitla pe care aveau sil adepte ulterior gi clpe- ‘enlile Rhaavlor ‘Acest prim stat turese —dack tL putem densi astfel — ‘dkinult vieme de un vear (circa $50-650) apol va dezmembrat ‘irk mai ea veo orm Si tot abla dap infnfare acestul ragat sa flout mele de tore” aplicat unl nai’ specific, Aistinete de alte popoare care vorbeaslimbi trcce, de exempla ‘Mazait 91 balgari 4 Ae sap at agua haga a Han te, Onin ai fous patercn sion pra ntap =e pi sn EEC G Rea ae Serene pe tae wc Serta Ing Lat ite ent ‘Khazar se aflasct su totes hundr, aol sub cea treo. bop clipes turclor ip meal Yeaculal ab VUlsea, lea vent lor indol st stipineasct -reyatul de miaadnoopte", aga com at ses abl denumasch prenit gh bizantnil Dupe tna. inte adie careae mele rege pean Chooras (Chosrocs) Arashi tawa (Cel bineraviaat) fines palatl fa tel troneri de aur Dettracaspoi, Eras rzervate pentru imptraii Bizanful, Chin Fi kbacarilrs De fap nich una in Waite acastor potentaft a ‘fie, jar tromuile de aur — daed vor Hiexistat cu adevarat — tebuie sk fi ayut an vol strict simboli,Tndlereat dick e vorba e reali sau de lgende, povesten se potriveyte perfect cu felatarea ficial fmpiratolut Constantin despre trip sigty Ge aur acordat de eanceliria imperial conducitorilr Khair. 6 Aste, in primele doce le scolufu al VEtHes, exact inant dedentnfuica uragenul masolman dn Arabia, Osentol Milocia fre dominat de un fright de marl pute: Bizanful, Persia gi Timparigia turceasré de Apas. Primele dout se eizbose dn ch fa cind vreme de un vese gi smindous pareau st se afle in pagal peabusii ulterior Bianfal ga eevenit, dar segaol persan avea FP cunonsc foarte eurad o soar tragiek — i de fapt Rhazarit fb profitat de eveniment ca pasii de prad. De form so afl inca sub swaeranitatea statual toresc de Apes, in ctdrul ciria ef eprezntaucea mal poternicd fry dectva 9h cain aveau oi unmeze forte curnd; drept cate, fr anul 627 iopratal roman Heraclia a inchelat prima dint-o sit de alange militar ct azar, peegtindn-ieampantadecisivi Inpetsiva Perse, Existt mat mite versiuntasupra rol jucat Ge Khazar fn campania respectiv —acoperta. de prea pofink forie—-dar clmentele principale ant bine siablite. Khazait Fan farnizat lui Heraclia ptrened de mide ely sub comand Capeteie Zicbl, care-a-partcpat In fonintare pind in Persia, Gar apoi— prob pletisit do strategla mult prea. pradent fa grelle ea intors penta a asdiaorapel Tillis; nt @ avat 2 succes, dar fn anul urmstor gia unit din nos fortele on cle ale Tui Heraclin gia coceitcapitala Groziel, Intorinda-se cu pris ogateIntorieal engler Gibbon nea oft o decrere plied de loicime qi culoare (Inemelndu-se pe scricile Iu) Teolan) a imei nllnss diate impiratel roman gi cipetoniabazacl ™ alianeiostileigcheiate de Chostoes cu ava, ratal roman opts santa ws 3 onoabil ¢tuclle™ uspuncind goncros ia intatie, hoards ihazailor goa tane= ota corti din nea Vali pla fn muni dia Gooela alia + pest ngs Tift ibaa ew obi I a dee ‘ileat {dacs putem st credem’ pe store rei) gam clot ‘or fafa ln cla, pentra aoe lnchina vegmistelor Se porpars Sle Cesarfs, Ascmenea omagh votwatare at ajutosdle cub na mca eal lh eso rhea fa Impiratul,scoiadu! diadema, 2 paso pe apa prin {sit he pea baat co biel Uni de fas Dap en oat somptaos, at ka dist to ‘shel tactmurt si poder ful ete poche te Sea flosite la mash impriald cd mina Tal impale ga vatrue) cert nolan Sa alia Ty cael a ntevede fa hice el asco la veals portetal ee sale ‘Eedoctia tratin- “ot pe barber cu condetendenté Hagusitear,Iagadsindss 9 riven feamossi de rang mare i felal acestaobiniad tn ajuterimediat e\consts dm psieuaee de mit dec vdochia (Gu Epifonia) a fost singura fick a Toi Heracia prima lei coi Fagadiala de ada mina feel ,torculu” arath Inck 0 dat cit de molt prep panes cartes bizanting pe alana ara Casitoria nel nu et mai patut face pentru eb Zisbel ‘A murit in timp ce Evdochia vanes cu suita ci epro el. La. Toofan Imai exists gto referive echt, In sensul cd Zicbel ia in {yatImpiratulal pe tals, un bait imberb” —oare ca un guid bro quo? ‘Mai exists gan alt pas} pitorese tnt cronick armeneast, citind testul a ceca ce ar putea nami an ordin de mobizare ‘mis de condacttoral Khazar pentra a dou campanieimpoteiva Persie: ra adzesat.tutarortribuslor st popoaelor (ai atori= ‘ie Khazar), tuturor Icutoriler dela mune gi din cli, care leflese In case sam sub cero desehis, maxi i cap sam purtind res ne” Tata, agua, 0 primi indicstie aspra moraicusi etnie ete. gence aves of alektuianes Imperial Kiara. Adevirafi Khazar” ‘are stapinean au fost proba ntotdeauna 0 nnortate—~ esact ‘suri fn ead menarhied sestronangae 7 Stal pecean nya mal event dup infringeceaadrobitoare ‘lett in anu 27 din parte pirate Heras Awrmat 9 ise ould; repel a fost eis de proprinl shu fir care,darindl lui, a wast eltova Tun mal tea; pe trom fost inaat wn copl gi dps toce ani de anarhie gi aos primele armate avabe care al erupt pe clmipal de batile'au dat lovitare de grate Imperilat sani “lp Cam in aeceagiprioads Imperial tae de Apus sa destamat tn tribarle cre compuneau. Un now trang at paterlor ba Fnlocuit pe cet anterioe: Calftalilamic, Bizangal crest g 200+ hgetal Regat baaar le noed. Tocmai acestla dia uemi fovenitmisinea des dice gresl in faa aracusi arabia fazlo ‘ah inigine des proteja de avilitericmpiile Buropelrskritee, In primi doutzect do ani de la Heya —(faga iui Mabomed 1a Most in soa 62, cu care ineape caendaval arab) masalmani fabuliserd dja sk cateraace Perla, Sits, Mesopotamia, Kgiptl 4 ak incerchasc ima Impesilntbzantn (Torla de =) satan emicere mortal care ee atindea de Ia Mediterana plain Cauca {pink le formu de sad al Miri Caspice. Coneazal repreaenta Sim obstacol natural impresionant, dar ag mai insirmootabil ‘cit Pinel: pute ftecut ria pasol Darel * eau ocalit prin Gefileat Darband (ai Derbent, mt), pe taemal Mit Caspce. lieu fortitiat numit de arabi Badal Ab, Poarta Por Jor, ram fl de aie istorica pe unde, din wremari care Se pet in negara tmpurlor, Khazar alte teibur eaitoareatacau Hote de a mica apoi se reteges. Ac endl arable So locas nea 624 58 au pons dena mae et prin diet Dean 9 a tt i ton Khai, ec Spruce oral elt mat props Balsa, ate eat ‘Sir nce pope pstes corona Cauca, I fecetd fant abl dite abl Lhnn, pial at rep de finer dt tis ar in 652, mare be trea crea smbel fabee an flo? acer. eatpate Sate) AB pint ptr mi de sah Inte eu ommeatl toe Abarat ibe Rabah ola tn denne ese mn Te rmstor feist patos dean bi nw au ma Inert net atic nota Lea Pipe lee acca concentra sch sues Dias, fe rept scat at alt Constantine! eae i pe wal ck sr fe ssbott ot Imprsar epal Uantng prte Casa 4h fart Ass Negeri sata Lei roman ot esti Inte inp dap eis abut pe len pe maghl 2 harris desir capone pets an Ucn 4 Grimee Dar atten onal ea aeroplane noe eine pent anes pis 2 fob er nab de ere ee Intes popes Cate tnt-anInpaa co 6 Stiminsrai stabi tpt fl Kogan, cre mamen Severna de provi pote 4 ads tee acre Sete Le ctl cra Vie sata ae {Been teen de ine cnet entra ca eh’ pall tee Ja ofensivii impotriva arabilor. Spat Vins acim, tno itn de pete o mie de ai period utlior inte cre at (ool al en re Sok aah, 122-13) ape ao sr de spate plese de rope ae, reptnd sla tars avers Macao tbo {ate n amt rl tasting pn tatenten Di outa Dastan in domenie Caf nr i n ses era omits de eonalnitr in pres ible pin sca we foare ss aclal die, Inspreflaviol Volga 9 faa retragerea Priviad astfl invers pein tcscop, no aritim de vethea posse ‘roast despre aaa dace de Vork care aven2ece mit de ost Tima spe visa deat st daccafStpe-urmi nda fa vale Cobora™ De fapt, sure arabe (lo ademer exagereast) vorbese Ge armateaeStaite cin o swt de ai chiar din tet sate de mi fe stag angajafif Tupts de o parte si de alta, probabil mai fhumeroase decit truple care cam in acseayi periouds au dois rin Bitlia de la Tours roarta Tumi! ocidetale. TFanatisnal care fini moartea, earateristic acestor riz- tosis, ett durtat de episoade cum ar ff sloucderen prin foe unui Integ oay Mita cao alteratis laeaptslare; oti de citre un general arab 2 apei pentru Bab al Abwab; sau cov ‘res traditional care tcbuia sl pressed debandada tel armate nthe Ininte gi v0 fack sf Iupte pin a uluimul om: .Spre riding, musmani, ne spre fc! —deoarece bucurille grid Deredisle era asgurat fscroiovtag msnalman eaut ori Doial aia Intron anumit stain in cars aestor cincaprensce ani de lopte, Khazarit nn cotrepit Gruia sl Armenia, administeind lnmatel abe ofalsingere total in batalia dela Ardabil (anal 730) sia estat pn Ia Moro yi Dyartaki, dieslo dejumdtatea| Grumuli pink In Dsmase, captala Calftuto Dar 0 armata tmosuimana roast ridiath a tilt guvoiel gl Ubazari sau Feiss peste Muni spre cast 18 anal urmdtor, Madamah ibn Abe-a-Maliky cel mai renumit general arab din vremea ace, fost comandant al armatei ce stediase Constantinopaal cuprins tras Balanjar si chit ajans focma pins la Samandar, alt frag mare al khazriler, mai spre nord, Dae nic do data ata a fabutit invadatort sgh stablleaso-garnizoand permanent sidin now nau viaut slat ee retragl dinenlo de Cascaz,Oftatal fle ngurare care ea fleat aust in Imperial roman a concreticat fb forma unei aot alianfe dnasice, cind mostesitoral tromali fost elattorit cu o peinfesk Khazars gi ful Ie avea i conduct Diraofa ot fe cunoseat sub numele de Leon Khazarul n [Ultima campanie a arabilor a fost comandati de viltorat calif Marwan IT yea sfigit print vietore la Pinus, Marwan ‘ficut Kagonuhil Khazar’ oferta de alla, apoia dat un atac ‘prin surprindere prin ambcle teeter, Armata bara, puting Sig revind di jocul infil, oa retag pind la Volga. Kaganal a fost slit s4eearh paces conform tradi din alte fi cust, ‘Marwan a pretins convertiven Kaganalai la gcredinfs adcviat -Kagansl e supus, dar convetiea a la ilamisintocbuie hf fost sit formal, ci despre acest episod nu se mai aude nimic din i2voare aribeyt orf Bzantine spre desebie de elctele ‘dorbile ale stabil daft en relied stat civa anima ‘Mulfomit de rezstateleobfnute, Marwan Ug Int. adio de a Khazaria isi dave tropeein mars inapoiin Transcaseaia — fa 4 Tsa in Ur nel wn fel de gumizoand, guvernator sau aparat Administratie. Dimpotrivs, la sents wreme coro st fle conde lel nod allanje ct) Khazaui Impoteiva tiburile avrtie din ud ‘Scipaser ca prin urehile aculi, Motivle care dtersinasest aparenta micinimie Int Marwan m pot fi stblite cu preiae doar presopee ct qi multe alte eemente din scat bine pital de istore.Poate afi fi didurs seama ci, spre deosbire ‘de elativeiviliatis pers, armenia georien gran, ace fevoct -baybari at nordull” nu puteas ff condapi de un pist marion convertt a elamiam gi de o gamminoan’ fearte mic De allel Marwan avea nevoie de toi ostaitarmatei cle pent 1 potll rebelunle ample din Siva gi dim alte prt ale Calfatalot fomaiad, pocale dea se destria. [neugt Marwan a fost comandant sf in rizboaee civle care au urmat fn 744 a devent ultima Calif omaiad (asisinat in plcate peste gase ani cind ealifatal ‘inciput pe mille dnastiel abbarida), Date find acest com Aig, Marwan por gi simplo nu putea si epaizeae resursle rin oi sEzboaie cu Khazar fa teebuit go multumenses doar ” le des o erie care si avertizeze sf mu mal fact incursiunt peste Caucan, Si aa, wrap clepte musalman, mijearca destigurata peste Pirine napus gi peste Cauca inpre Baropa oriental, ea ibit deo staila In abel capete aproape concemitent, Dupa cum fraosit Hei Carol Martel az saleat Galia gi Europa occidental, fot aya azar ay clvatdrummurilerisirten ctee Volga, Dunave si Unsus Impria roman de Misi, Gel potin tn acastpeivinn Sint de acord arhelogl i istrial sovictc Artamonoy gi storie Smerican Duly. Pe asesta din arm bam citat deja im seasul 4 dach near fi fost Minsarii, ,Bizanfl, bastion ristritean al vlad eaopene, arf fost ncercult de aabi, ia ers sto= Hel arf potut of fe total diferit De aceeagipltere este gi Artamonov ‘hhrara fost primal stat feedal dn Europa risriteand fare Se sifuat pe aeelagi plan ca Imperial bizantin gt fatut arab... Numat datonittputerncloratacuri ale khaza- tir care a Intore vif fens arabe spre Cauca, aba Sin sfrgit, si citim si pe Dimitri Oboes, profesorul Ae storie a rjlor de le Universitatea Oxford: Principals com Uwibujie a kbatarlor Ja storia universal. a constat Sn aceea au Habutit eh pene linia Gaurazalai de ofensiva arabilor citre nos ‘Marwan ms a fst mum imal general ara care i ataral pe Khari, sult calif cate a urmat o politic expansi ist dedicat — cl pain terete —ieallai de a face earl 4 trmfe in mea fntrags, O dat cu instaurarea calle din Ainastin abbasida, vizboaicle de cucerre au Incetat, reinierea Inflenjedvechiieultuh pesane a gensrat un dima mai blind sin cele din gem a adas splendoarea Bagdadulai sub Harun 3 Rasid 9 8 In Tonga perioadt calms dintreprimul gi al dailes rSzboi cea ara, Klazarit a fost implia inal ate cae ma ute 4 murdare cpisoade ale isttieh bizantin, caracteristic penta Gpoca respectivs ponte rola jucat de Hhszar, Tn aaul 68, Justinian 11 Rbinotmetoe in vist de galepre- ace ani a fost faseiunat pe tronal Imperial roman de Rist 4p stil st iniitabi, Sstereal engler Gibbon a facat Usted ‘wroiteral portret dit pti le; pe a ae exe au dente a te ett te SASLESg Soot ec teal” ene feces oe fens ete thc Seer ops sree ani de administraie insaportbis, a izbucit 0 revolute sf noul impr, Leote, a poruncit mutlaea sl our ebonires Tui Jostinian 11 Ampatareanasuui sl poate ga nil no fa fost feut bine; mares elasticitat'a Bei eine pout agadar stb porecla Rhinotmetos (ca maul taat")? gt tu mutt Test surghunit lz Gerson Ip CilmTaaria,o aezare fasiagorath unde plat si gril, vinl st -oatdelemal 0 import cin sirinitate cw arco ei! 4 timpal oxulul siu tn Cherson, Justinian na Incetat 1 compoteze pent ai recta tral. Daps tri ani a rizut ‘eum Hi ree anal cind, relates in Bian, Lent a fost dtso- ce le to By elie ae ge br ‘Sodan tnt rasa ren aor Pines. cn ns nat si ssferit gi el mutes nasulul Justinian a scipat din Cheon gi refugiat in eral Dowos din Grimees a tipi Kbazanior, undo @ av o intiice cu Kagansl Kissarir, epee ‘Base sau Bast, Fouts probabil Kaganel a salute eu bucurie plea de agi bags degele tn plilnta rasta politi dines: fice bizantine, clei sa aliat cu Justinian gia dat deeptsofle posora Iu. Acasa, botezatt ex mamde de Teodora gt ncoronat terior, cu pompa cuenit, pare Sti fost singura inks de reba I aceasta sere Ge itrigt soride sf abit sine eof fk sis (pe atuncldestl de tice, pulia peste teeizet de ani) Sot fix suita lor su fst istlai in orapl Fanagora(astat Taman) pe frmalrisisiteas al stanton Chere, care svea'un gavernator Khas. colo an pregiit of invaia Bisufulul ca ajutorl arma telor Khazare pe care sar pirea ci le figidvise regele Buse. ‘Dar soll noulel impizat, Theriu TIT, Van eonvins pe Busi 3 se rgindesse, oferindi © bogatA rdeplat2 ty aur’ daci pred pe Justinian bzantinilor, mort sau vit, Dept eae, egele Busit Tea poruneit lei Papates gi Balgites, dot diatre camenit Iai de iseredere, 324 amsineat cumnatel) Namai ed, credincossa “Teodora a flat de complot gi gra avertzat sofa Justinian ba fnvitat el separat pe Papates 9 Bagires gi tranglat pe tind ca o four, Afoi ea imbarcat pe o corabe, a stibatut Mares Nong pint a guile Danini ta fet o nou aint ca sus puterie tab al bulgur. Rega acestors, Teva, a dovedit Seocamdat mal de nfdejde decit Kaganal Whazartor, eich in srul 70# ia oferit Ist Justinion cincspreece mis de craic SE atace oragal Constantinopol. Dupi zece ani, bizantial fe ek tataset aspartcle mai intonecate ale forth damnit a Tok Josie dian, fleet] socotau Inca st mal insuperable actaafal lor conductor, ciei san rdicat prompt impotsiva Ini Tiberiv gi Yau suatronat pe Justinian, Regele bolgarilor a fost eisplatt sun merman de moaesi de ane pe care Fa masurat cu bil Shake" a revenit aca (ar liva al mal Ura fst anga- ja Inte-un nou rizbol impotriva Bizantlu) A doua domme a toi Justinian IE (704711) #3 dovedit finch imal rea doce prima: ,Pontra el singurle Insernne ale reqaltiit eau secures, funia sf roata de tortura. ** Sha piedst libro miata, find obsedat de wet impotiva loeitrdr din Cherion, undei petecuse cei mal mulfi ant amar af exiula 51.4 rimis 0 expedite lmpotrva orauln. itive inte frantapit fraplui an fost ari de vi, al Ineatt gi mali aw ext prso- ler dar nil asta ma fost e ajuns pent a potll stea de ie- Dbunare a Jui Justinian, care 2 mai tiie 0 a dous expe, ce porunea de a gterge orapul de pe fafa pimintl Numai ci de fata asta capa Ti at fot opite do 0 wajnich srmat aera. rept care ceprezentantul Tul Jastinan iy Crimece, un oneecare Bardane, la tidat gi trecat in fbi Kbszarilor. Forfa expe- Sifionardbieantin «fost demoraliat, gia regal legimintal de supuncre falS de Jurtinan gi ka ake pe Dardanes Impirst, sub numdle de Fiipices. Dar laut Filipieos ee ala in mile nazar, insurgents frebait sii de Kagsnlu o sum mare entra rscumpirarea oul lor impirst. ind = itors fort x peditonsrs Ie Constantinopol, Justinian a fost asisinat imprewni fu fal sia, iar pe tron a fort Snsesunt Filpco, salut cu un ‘liberator dar dupt numa dat ania fos isturat dela ptere $11 ea sor oc Menivea aestei povesti singerease ete de 2 arta inflorja exerts fn acest stadia de cltre Khazar) arupra destinlor Tmpevilot roman de Rasicit~ pe ling’ lu ler de aplritr af bastionalai caucazian fmpotriva mustlmanior, Bardanes File Picos cra creajia Hhazardor, iar afigital dommici de teroate 3 It Justinian fost determinat de cummatl scestuia, Kagan Dar, sil eltim pe Danlope .Na pare a fio exageare st spl fn momentul espetis Kaganul putea patie st dea un poo feondocitor imperial greese™. 9 Din punct de vedere eronolepc, urmators) eveniment care 4 6 de divest a treba fe comvertinea Khazar la moese fam th jurul anului 740, Dae, penta a vedea scest evealment remareabil in perspectiva sa adeviatS, ebuie sf avem micat «ide vagh despre obiceiuile, dain i via cotidiand basa Flor ininte de converte. in plete, ns, nu ave relstictpline de vioiiune ale ‘mor martri cer, cum arf descrierea ew J Ata de etre Priva, Nu avenaproape nimi altora dect relat indzete sf compllait flente do croniar bizanint si stab, desta de Echematice i fagmantare—doat cu dou exeepil. Una este @ terlaoare, eipaule din partes anni rege haga, care va fi daca ‘st in capitol IF; cealalta este o expanere pe teme de cater ‘ews do citre un elier arab inzestat ew malt simp de set vat, Ibn Fadlan, care ca gi Priscus —a fica patte dito Inisuae diplomstict de la o corte civiiaatt cite sbarbart ia oe Cartes aparynes califlei alMuktadir sf misiones diple- match a eilitort de Ia Bagdad prin Perla $i Bubara laf ta finutal bulgarlor de pe Volga. Pretextul oficial entra sceast ‘Eandioash expeiio 4 fost © srkoare de vitaie din partes Fegelei bugar care cerea calla a) sl trimiti instractort felgios! petra au convertipopora Ia ilamism fi (6) ki con- runscto frtircata cae srt pele ft fafronte suneramal, ‘egeleKhazarlr. Tavita — fra indoila aranjatd inant prin fontacte diplomtice —oferea si pellejol de a educe buna ingele- fee inte difeitele tibari tweet operate pe teitorle pe care tna af le etibaté misinea, propovadsind meal Coranull 41 distebuind bach generease in gr. atl ce serie ciltoral ‘ostru In primde paragrafe ale elatrit se’: ei ts nial anim meta nir smedrrte a elke tae Sete eal es eet ‘Buke Frye bee wor purhiuate petro ech mal wpa = Scrioarea regelsi bulgaror 2 ajuns 1a Comandante credinciogor, a Maktadir: pin acest rivag rege caren SE oimita'pe un om cafolstt dea iwatitun religlace 9 SE Ineunoytogere de Iginla st cladense mot hee hoa ann cx pnts ede misuse convert poporal dip Inteagn ta ards de asemenea Ug po cai eonstruiase o fortreata casi se apure de feet ‘Bigmani* Calif a incovintst toute cee geal Ean fet ales si cites rogelul soa ealflu ei fuminea data ‘ile timise de calif st supravephen Iserarea inwatitonior 1. gramaticior care tlmderaw sLegea™- (armas clea Seta ceferitare la finafares nis gi auc menor seastela ~ mua). Siastfl neam Porat la deum jot ea doa “sprezncea i aug Safar anil 309 (21 lune 921 na) in‘ oragal pel (Bagdad cptals Calfatuls, na) E de observat data expodiil este mult ultrioarh eveni- rmentelor destise Sx sceionea antriard aces capital. Tash fn ceca ce privgte obj gl dnstitile vesnlor pg al hazatloe, acest aminant ma eontessd prea mult; posites dea priv viaja acestor‘ribari namade'ne di eel putin 0 idee de cam va f fost viafa khazarilor in ana poioad saterioara — Inainte de convertire clad of eau ereincogt ane forme. de famanism similars cele practicté incl de ween lor in veemen Ini Ton Fadlan Misunea inant nest, dar, par-se fk ni wn fl de talbae race pink clad ajanse in Kwari, proviacia de granith « Call- fatal la sodul Mari Aral. Aictguvernatorl stiptn pe province Incored Si impiadice pe alt a inainteae, sujiniod cd Inte fara Io gi rogatal bulgarlor slat .0 mie de triburi de ncredi opi” eafe co sgurangs aveas ei omoare, De fapt ines Jai’ de a nesocoti instructiunileealfule de a penne treeres| misiani ge puteas datora altor motive: el Spl dea seama cl Indirect mislnea era tndveptats imptriva Rhaariler, co care fl intreinen relat pritenest gt flea comer fnllrter. In cae Ain uma se vizu totuyh stk cedeve gi misionen fr Isat ak ao fnainteze pint Ia Gurgan, la guile sfulsi Amu Daas Alc tit tie lun pe veeme delaras, cin peiina unorgeruripateraice — tu factor eave capil o importants deoscbita povetile maltor cclstor: arbi imate ingheft vrome de tot nl nol ne tam ta torte din ur tse plseg ch sau deschisthoaintea nour {rt porile adsl iigaka. Cu adevarat am varut ch plata SERENE etan ex ceive post tim pci. gral Gusta cnd sm iyi din bole am ajuaeaeast am viz cl burbs ind ingheace, se flenoe teats aumai arfur aga cd a Febult so degeke} in fata focal. Citeva le eam petrecet tec cast alas alin alte case fa care oe tla un fon tanec de ple ew steam lnguniral cesta infor {olin haine 5 lame 9 totul,edeecrt brain nga pe peraiess Pe in milcul lai febroarie Sncepu deaghefl. Misunen se Injelese sh a alitare nei urlagecaravane de eine mii de amet Shite mail de animale de povara penta strabate steele de la Iniaeinoapte fi cumpérh provzile gl celtalte lucant nese fille, calaceri din pei de cimié’ entra traverses foil, pline, met i pastaml penta tc Toni, Bagtinagis ti avertiar Simpoiiva gerufal incl i tal Inepiimisttor de fa miaetneapte SH sftuird ce halne $4 poarte: Agadar, fecare dia nok pose wn furtab cameoi — na), posted un'euftan de ody pate acest octaves, peste ca PSinoda (iaink de bland) go edit de sub care ni se ‘Jeena det oe; o perbobe de amen albe gio perece de lumens captusite gi pete ele pantlont- papas de cash din Pee Gln a pee toate abestea inca @perece de eiome Brel al dint po se eae spinatea wel cial, mu ma Daten sl ae sgte din coma baer prea grease Ta Fadlan, arabel cate se ierde jn aminunte, me putes sue nicl cima, net popolata din Kbwarizn: In cova ce prveyte limba si fea Tor, sat oamenil cel, nal respingitot De eorbit vorbece de pare ar epi grav 2 opi o cllitorie de o 21 ajung Ia un sat Ardkwa al cir lector se numese ard limba lr sun exact ca octal brespeoe Plecar In ua de 3 marti gl maserS pete noapte Int-on caravanierai mamit Zamgan — poastateitrila loca de caret (Ehwal De act dnuinte misianen se afl in far stedind, fucre- Sinfinda-ne soarta sivtal gi atotpatornicutel Dumsezes," In Limpal tnuia dinte visole destl de feecvente, Ibn Fadlan fea intimplat ef clieass allturi de un ture care i spl (Ce vrea Stapinal de la noi? Ne omoark oa frig. Si dact am Gti ce Iueru dregs do a noi i Lam da cu picere®. thn Fala "Tot ce dees cate ea cinevs sk spans: ‘Nu este nie un Dutisane “tard doar de Alok”, Tural se! ,Dack am gfe ag stan cro tile aga am tie, Sint foarte multe asemenea incldente mirunte, po care Toa Fadl le relateas fird sf apreceze Independenfa spiitals pe cate 0 olindese,Solului de la Bagdad ma font imprese Bun nici dispejul fondsmental pontra autortate al ttaror tcibu- file nomads. $i opisodal de ai jor sa ptrect ton fara putern. ‘lor tari din neamol ghz care Ie platens teibut Rhazavilor fi, Alps rele sevouce, eran stine sarod cx ei A dona ai dimincatd nea latinpinat woul dintre sarc Era sei Ia trup. ew Inftigarea mirdara, nesueit ca pur= {ust 9 joie Tae) nol naintam pent plone compli, ‘Apoi ana spore Opifies” lntreags caravans de 0m 2 animale tint mide ofmenh va oprit Nea thal spa Nil unul din voi nu are vole = meargl mal departe Nea pet atuac ea foi, ascallnd! porn ‘Atonct noi nm spas: Sinton piste ai Kudakinulat (piesepaas "na Xincopat shrek pa ist Cine Kuda inal? Fae ceva pe barbs fa.” Apol nea at:'Pine" am at cteva pink, Lea leat gi a vn: Mego inal departe imi ea Hott mili de vol" * Metodsle demacatice ale ghusiler, prastcate ori de ete ont tavbnis Tonto hotiir, fi nedumerea Sach 9h mai tae pe epee entanit aoeafed anertare Sint nomati gj 28 cate de psd. Stau o veme fnt-un oe pe tims se mild In alld pare. Le veal corunlsimprige {hake 1 ceo pete Yt led obit oman Ca toate el due o watt gzen se posts ca ngie aunt cave bas ‘Stuets New nil 0 feligie care bar putea lega de Damaeaea {ink gee tase culaunhi de inetepeione; mu te Inca She, Sn hind ee ciprienl tor tpn; in anak dines el eeresltal cpetenil spune" 0, Stapln, cost fae inate su ctae etal Donal po ie lag ee it prin satel pe caved fn tees dar cind au hota fn pridnga nel masue 9 Soe gata 0 tndepinetscd, pad ‘Exim serie gma jr ie ei poate wen ca - latoarck pe dos Moravurile sewale ale ghonlor — gi ale altortsibri— come sfityan am amestee remarebil de Herlate 32 salbbice ep pout ur de ft ce ha or a tenis Sh nil Rug acopers veo parte @ trupull lor & fay eu Sament fateo 2 eam ededuila un gh g ee ml ae pal a I rp ‘beam femein gia cegolt pantie ds rune ea Sekpinat fn viz nostra a futur” Drept cate nel team acdpert fefale i am ais: .Domuel si ue oevotenecal", Sota tT fiiba spas tilmacle: Spenede ck net ne degli de att Savvolen at vedefi 08 net fy ar cen ce ved fu poate fi atins.'® mal Dae ea dect cad locale acopenit totes poate fi stne”, Preacuvis lee sting qf ttagt tind devopers pe antl care prescervoyte Il depict In dons, fimbinind creo aldol copacl, de care Mt Teagh sl apa dau drama! I amiadol copacit inct cel leget © rept in out Ton Fadlan oy ne spone dack accel pedeaped era aplicatt fi femeit vinovate, Mai tia, cind vosbojte despre Yuga do De Volga ne deserie o metedi a fl de sllbatic de despae fa a ok 8 adalteriilor, apical tle bisbajlor lt femellor. To tug el sotead cu uimire cf a vizut bulgur de amble sexe fn tnd got pages fn ror ich se apna la fl de putin ca si ghuall ae uuparle Lr Git despre homosevulitte — care in Yr arabe era accep: tate ca um Iuero firee—Tbn Fadlan spune o& este soeottt de toned drept on pleat ingrotitor”. Dar tn sigual episod pe cael telateat pentes a dovedlafrmatile, vorba de sed ‘Stora unul_ytintr imberb” care sap daa’ ea 0 amends de atts ule de Deprins cu splenddsle B&i publice din Bagdad, eilstoral nostra nu potea tece uyor peste murdisa torclor: -Ghuail na Se spals dup ogi fac neva, nici nu se scald dup poole roctarne sa alte ocanii Relosi pur gi simple sf alba do a face ‘apa, th spell larna,..". Gind comandantol gef al ghulor Sha sees hoxonsa amid de brocart ponte a imbriesaina fea nook adusi de sot venti In misian la el, acatia au vizut £ ruliia Tub i se edeenjuise par si simply de mardtie cei biel ghurlor ste st muy saatt Imbrickmintea de corp pint dnd nu se destramd de fot" Un alt trib tart, bagehie, ie fond bisble gi méniach pldachil, Seomonose fa casituile lived i caine pldachit ine dip." Cind Yba Fada se tit ui Inn bagchi care fceaaceasthoperatie, emul ba spus {Sint delicog" a una, ea alta tabloal nu ¢ foarte atsigitor. Proteniosel ostreilitor manifesta un disrey profund peat barbar. Dar [tines numa mardria lors ceea ce considers ol expanerea indecent 4 trupuli: slbiticts pedepeclor apliate de igi a fertfelorsitasie ft Isa on total indferent, Af), el dscie ca tu interes total detagat podepsse apliete de bulgari pentru cmucidere, {8 exprsile de indignare destal de freevente In fate paris ,Aestia i fae (eigayaiei—na) 0 lads dia lena de mesteesa, 1 bagh niuntru, bat eapacsl In cue, pun alituri fret plini gi 0 cami de api st ati lada fntre dows pein inalte epunind: ‘Lam ageat fntre cer gi pimint ca sf se ale Py 1 mil soarlu a pol gi pent ca ze ert doc er $i fel rimine atirat pink ind timpol fi ingldoie st patvzees {8 Nitorle fl mpragtie fn cele pate car le loi.” Gu acoeashricealé detaaté clitoral nostra descre sarifi- area a sute de cal ia turer de alte animale, precam git aol Tnfloritoe al ucidert unl roabe din neamul thus pe nla ‘spinal eit Prea putin ni se spune despre religile plgine Dar caltel fatic al baghinilr fstrnete intros cet prin intennedal talmaciul inte pe unal inte baytinag de ce 30 fnchind 4a un penis de lemn fi notead rdspunsul acstula: Pentru e dis aga ceva mam n3scut ew gi au canose pe alteincra care tm fi simiat” Apok clitoral adaage «uit dintze ef (baghie Sina) cred in dostsprenece zeta, un neu al jeri om atu A vedi, unol al poi, nol al vinuli, ueul al copailr, wnal 2 brbailor, antl pentra cai, unol pentra apt, imal pentra ‘oapte,altal pntra Hun 2eu al mort gan 2ea al planta; fn shimb acel ne care silliest in cer este cel mal puteraic Aine tof dar se satuegte cu calla gl aya se face tof int rmolfumitt de fapele cera... Am vaaut fm rindurle lor 0 cath cate oe inchiaa la gepi i 0 eat care ee Tnchina i pes fio alta de inchinttor la cover Print bulgarit de pe Volga, Tba Fadlan a descoperit 0 da- tink nda Clad vd el un om cared intece pe malt prin mintea sa iute prin conoytinfe se: tats acta este mal potivt pens A ‘estrus eng 9 fone Hira gute £3 spss deem copac vide las Comentind acest pas), orientalis tune Zeki Valich Togan, autontate supeems In pevinfa loi Tha Fadlan gia pod le ne spane trmitonsele ®? ,Nu e nile misteis In rataventl sus LESTE OR a ee = 2» crud aplicat de bulgai oamenilordonsebit do ite, Se ftemsin pe rafonamestl simp gi ree al cetifenior de rnd care via Hiduel doar era cesocoteau ea fo waft normal st evite orice Hise gf orice aventura la care ar patat sii conduct genial’ ‘Apo citeaa un prover tae: -Dack tit prea ml, o te spine fe, far dact ep sig, 05 te cle ia pcioare.” El rage conluaia fh vietima ynu trcbule

    Você também pode gostar