Analiza Cost-Beneficiu

Grupa 1029
Barangă Victor
Cazacu Andrei-Daniel

Analiza si diagnoza sistemelor

economice

1
 De ce este necesara analiza cost-benficiu?

Pentru unele proiecte, realizarea unei analiza

financiare clasice nu este suficient de concludenta,
mai ales atunci cand avantajele materiale aduse de
acesta sunt mai putin importante decat avantajele
non-materiale. In asemenea cazuri, solutia este
realizarea unei analize cost-beneficiu (ACB), care sa
arate daca beneficiile aduse de proiect justifica
alocarea resurselor necesare.
Cele mai frecvente cazuri de proiecte unde
se foloseste analiza cost-beneficiu sunt:
 Proiecte guvernamentale;
 Proiecte ale administratiilor publice locale;
 Proiecte care nu implica sume de bani, cum ar fi
cele legislative;
 Proiecte private finantate din fonduri
guvernamentale sau europene.

2
Scurt istoric:
Radacinile analizei cost-beneficiu dateaza din
secolul al 19-lea, primele principii in acest sens
fiind enuntate de inginerul francez Jules Dupuit.
► A luat un avant deosebit dupa ce a fost
introdusa ca referinta de catre Corpul
Inginerilor din Armata SUA pentru proiectele de
amenajari hidrologice aprobate de institutie.
► In anii ’30 a fost propus criteriul Kaldor-
Hicks, care in prezent este folosit pe scara larga
in ACB pentru a evalua daca un proiect merita
sau nu sa fie implementat.
► Ulterior, utilizarea analizei cost-beneficiu s-a
extins, mai ales in SUA, iar din anii ’90 este
folosita tot mai des si in Europa, cu precadere
in domeniul proiectelor de infrastructura si

3
pentru proiectele mai mari finantate din
fonduri comunitare.

Principii de baza:
Sunt luate in calcul toate costurile si beneficiile unui
proiect, nu numai cele financiare.
► Se folosesc cu precadere indicatori precum
valoarea prezenta neta sau rata interna de
rentabilitate, insa datele de intrare sunt diferite fata
de analiza financiara.
► Toate costurile si beneficiile sunt cuantificate,
pentru a putea fi comparate intre ele.
► Evaluarea costurilor si beneficiilor trebuie facuta
pornind de la statistici si precedente relevante,
pentru a evita pe cat posibil subiectivismul.

4
Etapele realizarii analizei cost-beneficiu:
1. Definirea obiectivelor pe care trebuie sa le
indeplineasca proiectul.
2. Identificarea alternativelor disponibile.
 Una dintre alternative este intotdeauna aceea de
a nu schimba nimic, la ea raportandu-se de altfel
toate calculele.
3. Identificarea beneficiilor si costurilor generate de
proiect.
 Sunt luate in calcul doar beneficiile si costurile
marginale generate de proiect, iar transferurile
intre entitati nu sunt incluse.
4. Cuantificarea beneficiilor si costurilor.
 Este urmarit principiul costului de oportunitate.

5
 Acesta reprezintă valoarea celei mai bune
dintre șansele sacrificate, la care se renunță
atunci când se face o alegere oarecare. Cu alte
cuvinte, el măsoară cea mai mare pierdere
dintre variantele sacrificate, considerându-se că
alegerea facută constituie „câștigul”. Este
valoarea sacrificiilor alegerilor efective, în
condițiile resurselor date. Costul de oportunitate
al unui bun este dat de ceea ce se sacrifica
pentru a obtine acest bun. Alegerile sau
deciziile au un anumit cost, deoarece atunci
când se ia o anumită decizie și se optează în
favoarea unei opțiuni, sunt sacrificate celelalte.
Toate costurile si beneficiile sunt cuantificate,
pentru a putea fi comparate intre ele.
 Trebuie evitata includerea unor elemente de
doua ori.
 Printre metodele ce pot fi folosite pentru
elemente ne-materiale: statistici relevante sau
metoda “willingness-to-pay” / ”willingness to
accept”.

6
5. Actualizarea costurilor si beneficiilor si
compararea lor
 Este utilizata rata de discount social, diferita de
rata de discount din analiza financiara.
 Indicatori folositi pentru compararea costurilor si
beneficiilor: NPV, IRR, BCR. Explicitat, metode de
calcul
6. Ierarhizarea alternativelor.
7. Analiza de senzitivitate si identificarea riscurilor
proiectului.
 Factori de influenta luati in calcul: rata de
discount (rata de scont-concept), durata proiectului,
modul de desfasurare, costurile si beneficiile.
8. Formularea unei concluzii finale.

7
Probleme in aplicarea analizei cost-beneficiu:
Dintre problemele care apar de regula in
implementarea ACB, pot fi mentionate:
► Lipsa de acuratete a estimarilor:
 Realizatorii analizei sunt deseori si initiatorii
proiectului;
 De cele mai multe ori beneficiile sunt prea mari
sau costurile prea mici;
 Metoda de a limita efectele: utilizarea “reference
class forecasting”
Prognoza clasei de referință este o metodă de
predicție a viitorului prin analizarea unor situații
anterioare similare și a rezultatelor acestora.
Oamenii tind să subestimeze costurile, timpul
de finalizare și riscurile acțiunilor lor, în timp ce tind
să supraestimeze beneficiile. Astfel de erori sunt
cauzate de actorii care au o "viziune interioară",
8
evaluând informațiile pe care le au la dispoziție și
neglijând alte considerații. Luând o "viziune în
afară" - uitându-ne la evenimente similare cu cele
ale noastre, care au avut loc în trecut - ne ajută să
reducem prejudecățile și să facem predicții mai
exacte.

► Includerea unor beneficii inexistente de fapt sau

omiterea unor costuri:
 Pot fi facute din neatentie sau cu interesul de a
promova proiectul cu orice pret;
 Pot altera rezultatul intregii analize;
► Folosirea pentru proiecte unde nu poate genera
rezultate relevante:
 Mai ales atunci cand beneficiile sau costurile tin
de viata sau sanatatea persoanelor;
 Poate fi vorba si de distributia inechitabila a
rezultatelor sau de imposibilitatea asumarii unor
costuri de catre cei implicati;

9
Analiza financiara:
► Se bazeaza pe metoda fluxurilor de numerar
actualizate (DCF – Discounted Cash Flow);
este o metodă de evaluare utilizată pentru a
estima atractivitatea unei oportunități de
investiție. Analizele DCF utilizează proiecțiile
viitoarelor fluxuri de numerar viitoare și le
reduc, utilizând o rată anuală necesară, pentru
a ajunge la estimările valorii actuale. O
estimare a valorii actuale este apoi utilizată
pentru a evalua potențialul investiției. Dacă
valoarea obținută prin analiza DCF este mai
mare decât costul actual al investiției,
oportunitatea poate fi una bună.
Formula:
DCF = [CF1/(1+r)1] + [CF2/(1+r)2] + ... +
[CFn/(1+r)n]

10
CF = Cash Flow
R=Rata discount

► Urmareste calcularea a patru indicatori:

 Valoarea prezenta neta raportata la costul
investitiei (FNPV(C));
VANF (FNPV) este calculată prin metoda
fluxurilor de numerar actualizate, cu aplicarea
unui factor de actualizare determinat pe baza
ratei de actualizare şi a numărului de ani din
perioada de referinţă:
- VAN = ∑ [(Bt - Ct) / (1 + r)^t], unde
Bt = beneficiile financiare din anul t, Ct =
costurile financiare din anul t, r = rata de
actualizare financiară, t = numarul de ani
(in intervalul perioadei de referinţă stabilite
pentru proiecte din domeniul analizat).

11
 Rata interna de rentabilitate raportata la costul
investitiei (FRR(C));
Rata internă de rentabilitate (IRR – The Internal
Rate of Return) permite determinarea unui singur
număr care poate caracteriza performanţele unui
proiect. Acest număr nu depinde de rata dobânzii ce
se obţine din piata de capital. Iată de ce aceasta
este o rată internă, numărul este intrinsec fiecărui
proiect de investiţii şi nu depinde decât de fluxurile
de umerar generate de acesta. Ratele de
rentabilitate specifice fiecărui proiect de investiţii,
adică rata internă de rentabilitate (RIR) se bazează
pe ipoteza că fluxurile de numerar viitoare pot fi
reinvestite la această rată RIR. Practic, RIR este
soluţia ecuaţiei VAN=0. Formula de calcul este
următoarea(prin folosirea metodei interpolarii):

12
 Valoarea prezenta neta raportata la capitalul
national (FNPV(K));
 Rata interna de rentabilitate raportata la capitalul
national (FRR(K)).
► Pentru majoritatea proiectelor, primii doi
indicatori sunt negativi, iar ultimii doi pozitivi.
► Rata de discount sugerata este de 5%.
► Un aspect important de avut in vedere:
sustenabilitatea financiara a proiectului.

Analiza econimica:
► Este partea “clasica” de analiza cost-beneficiu,
impreuna cu analiza riscului;
► Pasii ce trebuie parcursi:
 Trecerea la preturi umbra, prin aplicarea de
factori de corectie;
 Efectuarea de corectii fiscale;
 Cuantificarea costurilor si beneficiilor ne-
financiare;
13
 Includerea efectelor indirecte;
 Aplicarea ratei de discount social;
 Calcularea indicatorilor de performanta
economica:
 Valoarea prezenta neta economica (ENPV);
Conceptul de valoare economica prezentă
netă (EVPN) este utilizat în teoria economică pentru
evaluarea proiectelor de investiţii, compararea
acestora şi acceptarea sau respingerea lor.
Valoarea prezentă netă se defineşte ca sumă a
valorilor prezente aşteptate ale veniturilor lichide pe
o perioadă de timp, mai puţin capitalul investit.
Dacă VPN > 0, proiectul aduce o rată de
revenire mai mare decât rata de scont(costul de
oportunitate a capitalului respectiv venitul pe care îl
obţine firma investindu-şi capitalul în proiecte
alternative).
Considerăm rata de scont egală cu rata de
revenire aşteptată a acţionarilor.
Firma va accepta un proiect numai dacă şi
va alege proiectul cu VPN maximă,
adică: .

14
 Dacă investitorul are un capital limitat, el va
alege proiectul care are indicele VPN
maxim: .

 Rata rentabilitatii economice interne (ERR);

 Raportul Beneficii/Costuri.

Analiza riscului:
Urmareste eliminarea sau tinerea sub control a
riscurilor cu care se confrunta proiectul pentru care
se solicita finantare;
► Pasii de urmat:
 Analiza de senzitivitate;
 Asocierea de distributii probabilistice pentru
variabilele critice;
 Analiza propriu-zisa a riscului;

15
 Stabilirea unui nivel de risc considerat acceptabil;
 Prevenirea si managementul riscului

Bibliografie:
www.cciat.ro

16