CUPRINS PARTEA I - NOTIUNI DE GEOMETRIE DESCRIPTIVA Reprezentarea punctului 111 Diedre. Octany. Tiiedre, 1.2 Bpara punetului, 1.3 Pancte in pezti particulare 1.4 Probleme reravate, 113 Probleme propuse, Reprezentarea dreptei 2.1 Epura dept 22 Studiol deep 2.3 Drepte i poz partiulare. 23.1 Dreapta paralela cu undl din planele de poiscie, 2:32 Dreapti perpendiculara pe unul din lanele de priectie, 24 Pozi relative a dout drepte 255 Probleme rezolvate 2.6 Probleme propuse. Reprezentarea planului 3.1 pura planul 3.2 Drepte particulate ia plen 3.2 Plane in poaii pacar. 3.4 Poritile relative a dout plane 34.1 Plane paralele, 3.42 Plane concurente 3.5 Pozi relative ale une drepte fa de un plan, 346 Probleme rezolvate 3.7 Probleme propuse, Metodele geometrei descriptive. 4.1 Metoda schimbiri planelor de proietie. 42 Metoda roti 43 Metoda rbateri, 44 Probleme rezolvate 45 Probleme propuse Corpuri si suprafete uzuale, 511 Repeezentare poliedrelr gia supraeflor curbs 52 Sectiun plane in corp. 53 Inersetia corprilor cu dete 54 Desfigurrea supafejelorpolicdrale gia supraffeor cube. 54.1 Desfisurarea supafejelorprismatice 5.42 Desfigurareasuprae{elor piramidale. 5.43 Desfigurarea supafejelor cllindrice. 5.44 Desftgurarea supeaefelor conics 5.5 Intersectia suprafefelor de rote; metodasfert~ cere. 5.6 Probleme rezolvate 5.7 Probleme propuse..10. u PARTEA Il - NOJIUNI DE DESEN TEHNIC Standarde si principii generale de reprezentare. 6.1 Standarde generale aplicate in desenl thie. 62 Princip generale de eprezentare in desenul tei. 63 Teme propuse Cotarea in desenul thie. 71 Elemente de cote. 72 Metode gi moduri de cota, 73 Tiparide cote. 74 Regul de cotare 1.5 Reprezentarea gi cotarea filetlo. 7.6 Aplicatie - Reprezentarea si cotrea flangelor. 12 Teme rezolvae 78 Teme propuse. Starea suprafefelor gi precizia dimensionalé, 81 Stara suprafeflor(ragcitates). 82 Absteri dimensionsle 83 Toleranfe geometrce Desenul de ansamblu, 9.1 Nofiuni generale 9.2 Regul de reprezentare a desenului de ansemnbla, 9.3 Reguli de pozitionare a elementetor component. 9.4 Requli de cotare a desenului de ansambl. 9.5 Tabelul de components 9.6 Succesiunea etapeor de execute @desenului de ansamblu 9.7 Numerotarcadesenelor de ansambla, 9.8 Citra gi verfiearea desenelortehaice. 9.9 Teme reolvate. 9.10 Teme propuse. Reprezentarea asambliilor. 10.1 Asamblari nedemontabile 102 Asamblisi demontabile 10.3 Teme propuse. Reprezentarea organelor de masini uzuale. UIT Asbo gi axe 11.2 Rof dingte. Angrenge. 113, Laie, 114 Teme rezolvate 10.5 Teme propuse Bibliografie. 19 ug 126 Mas 1st 131 135 158 160 166 m 116 me 185 1s 190 198 203 203 204 207 209 210 212 28 218 m0 240 243 243 255 287 249 289 296 309 39 323 325= INTRODUCERE = Gandizea si creatiainginereast imbink imaginata spatial, cu “ara” inginereascd si cu “Timbajui” propriu de comunicare. In lume oamenii vorbese Proiectante Dj {njeaps planul [P} 5g.) Analog, se pot construl si proecile orogonslea ator puncte din spati, indiferent de poztia lor fagh de planul de proictc cen 90 Observat = projects ortogonal a unui punct din spain este un singur ‘ue n plant de proce; = toate punctele din spat, situate pe proietanta Dy vor avea lan de pref proicejia, ertogonalssuprapusk Fig roicfa parses ortogonal peste punctul din. plan” de nar roicee[P}, m=m (ig); punctele care apartin plans de projet (P] eu proietile otogonale confundate ‘eu insigi punctele date, C=. Yn figura 2 sunt reprezentate proiosile parelele ortogonale a dowd drepte concurente dy $142 (@),parlele dy si 4y (6) sa une pci triumghiulare opace ABC (6) Trasareaproicetiel une drepe se face considernd dows puncte pe deaptt gi determindnd proiefile acestors, sau intersectind planul definit de dreapia si a. proiectantd dust printan punet al drepei, eu planl de proiectc. rin sisteml de proiecfie prezenat mai sus sa realizato corespondenfproicetiva fntre punctele din spatil tridimensional si puncele din spayu! bidimensional. Dacé unui ‘unet din spatial i corespunde un singur punt in plan, corespandenja se numegte univoca, lar dacd transformarea se poate Tealiza $i tn sens invers aunel corespondenta dinre cele dows puncte ete bivnvocd roiesjia ortogonala a unei drepte pe un singur plan de proieejie mu determin’ jecja dreptc in spi Pe planul de proiesie [H]§ peel segmental ab, proiectia unui Pa > . Fig, 2 Proicfa pralels ortogonall a dout drepe(concurente, pralle) 5 une pict segment de dreapti din spatiu (fig.3). Pentru determinarea acestui segment se ridies perpendicular din punctele asi, extremitiile segmentului de proietie din planl [7 Se onstatie, orie segment din planul [QJ] [H] AB, 4rB), ete, va avea ca proiectie pe plana (H] segmental ab, Remus cA pocitia segmentului de dreaps din sptiu nu poate fi determinaté prin corespondenta univod. Pentru Indepirtarea scestei_nedeterminiri este necesart realizarea unci corespondenfe biunivoce care sk conduch la determinarea punctelor din. spaful ‘tiimensional in eaal in eare se eunoseproiefilescestor puncte. Fig. 3 Corespondenta univocd Fig 4 Coresponden biunivoct Pentru aceasta se folosestesistomad de prolecte dubtu rtogonal Monge, bjinut ‘in itroducerea unui al doiea plan de proicjie perpendicular pe primul. Cele dou plane sunt plana orizontal [7], consderat anterior gt planul vertical (7, plane cu care 3¢ va cra si in continuare. Astfl, in figura 4 se considers a, priccja pe plenul erzontal Je roiete sia’, proicfia pe planul vertical de proicete. Dac la planele respective se ic proietantele perpendicuare din punctele proctor, acestea determind planele (Q) [7] Si [A] 1. (7), Cele doud plane se intersecteat, linia de intersetie reprezentind tocmai Areapte AB din patil tridimensionalREPREZENTAREA PUNCTULUL 1. REPREZ! ENTAREA PUNCTULUL 1.1 Diedre, Octanfi. Triedre Spafial din jural planelor de proieje, orizontal (H] si vertical [M1 teciproc perpendicular, este Impari de eitre aestea In patruregiuni, numite diedre $i numerotate fete romane de la 1 Is IV, et in figura 1.1, Dreapta de inersejie dine planle de proizctie poarta numele de line de ima $i se noteaza cu Ox. Linia de pimdnt Imparte ficcare plan de proicetie in dowt semiplane = He ~semiplanul crigantal anterior — tn. fs planclui vertical; + Hy = semiplanul orizontal posteior ~ in spatele planului vertical; ~~ semiplancl vertical superior — deasupra planuluiorizontal ; =, =" semiplanal vertical infetior ~ sub plant orizonal Se definese dout plane bisectoare,—notate dup diedrele pe care le stibat (Bis) (Bog) cate tee prin ina de pimint Or 51 sult perpendiculare intre ele. Cele ‘opt regiuni formate 1 delimitate de cite un semiplan de proiectic si un semiplan bisector (By, Bs, Bs gi 3B.) poartt numele de octanti si se noteazi cu cife arabe de la 1 Ia8 (6g.12), Exist cxzusi ind dubla proiectie fortogonal mu aig limmurzes precisa formei i pozitict object Pent in Taturarea acestei node termini se utilizes 0a treiaproiectie cortogonala, pe un al freien plan de ‘Fig 1.2 Plane bisectoare. Imparirea spatilui in octent-_ 10 REPREZENTARI GRAFI NGINERESI riceie. Aves. one im pianfaterl tote ov 0} # ome perpen pe laa tat al ate (2) imreunt cu plana SUN ina spilt oot ere pantie Numerous sora so faosen niga |. Inert, jan tase co eee do Plane a poet) HIM, eras a, ae wonigme Roper plant erm Sera plan! tS Tyee plana ier Fig 3 Imprie spya in wee pono) an ha) 8 plana! tal neo rerio 0 pest lp) 13) vw *\t vu 1.2 Epura punetului Pozitia unui punct A fn spatiu este definith de eoordonatele descriptive, Acestea sunt (ig 1.3) * abscisa distana de la punctl la planul lateral, Aa”; + departarea ~distanfa dela punetu A la plana vertical, Aa cota distana de la punctl Ia plenal orzontal, da. Proicjile punctului A pe cele tei plane de proiceie se objin ducdnd prin punct proiectante perpendiculare pe acestes, Conventional se noteaz8 punetul din spit cu liters ‘majuscul, iar proecile lor eu tee miei, $i anume : prolecta orizomala eh a, proiefia vertical cua’ $i proecfa lateral eva Ansamblal proiectanclor si axle tredralui determing pentru un punct parce lelippedul coordonatelor car se muchile abscisa: 4a” = a) = Oey aaj + depirtarea: Aa’ cota: Aa= aa, = Oa, = 02, Trecerea de la imaginea spatial din figura 13 la reprezentarea plang, bidimen- sionala, se fice rotind planele (H} si {Z} tn sensurle indicate de sigei pana se supeapun (A) = (1 = (2) Astéel, axa Oy se suprepuine, 0 daté peste Oz, pisrindu-ginotaia, iar a doua ari peste Ox, find nota cu Oy, De asemenes, se observa cd punctl a de pe axa Op va avea tn ig.14 Epura punctului a pura douk puncte corespondente, pe exe Oy fryREPREZENTAREA PUNCTULUL si a pe axa Oy, obsinut prin rtiea planull (LJ. Areal de cere jay, de raz egal cu departarea si cu central {n O, este proieejia arcului de cere dupa care se roteste proiectia 12°, odaté cu planul(L}. Segrnentele aa, i ad, care reprezinta cova, respectiv depitarea punctului 4, devin dreapia aaa. Ox, nami lnle de erdine, Desenl astfel obinit se numeste «pura punctull A (ig 4). [eortonat ed “eoordonah widra | 7 tbs + z 7 “epirtare cot Pozitionarea punctelor fnt-unul din cele opt triedre este dats de semanele coordonatelor descriptive prezenate fn tabelul 11 Tn msjortaen exzurlor, In _rezlvarea problemelor se utilizeaz8 reprezentarea in sistem Aublu ortogonal, folosind proiectile orizontle si vertical ale elementlor geometie. fn figura 1.5 sunt reprecentateepurelepunctelor din figura 1.1 BeDil 1.3 Puncte in pozitii partieulare “ leceput 4 by <2) Prec sane tapi ore tai ganar paces Skies eee Tet Hyun pn ae Sadana pte ia fete sees cree eae ee Dy uc sand de rei Se te ea ee eee Be ee aman pace dt hte mle cco: fence dad Al poe canada a er weap ae 1.4 Probleme rezolvate 1, Si se stabileascd coordonate pentru elte un punet care te glseste suocesiv ‘ntl din ied gi 8 se reprezine fn spatu gin eps. Recolvare: In figura 1.6 sunt reprezentate punctele cerute in problem : A(Q5,16,32) © T B(24,-16,32) € T I, CG2,-18,26) ¢ T Ill, BQ5,16,32) © T I, F-20,14,34) ¢ TV, 6(30,18,32) € T V1, M-22,-14,26) © T VI $1 NC32,16,32) € T VII. Reprezentvile spatiale ale acestora (a) corelate cu sensurle fn care se roteseplanele (J) (L}, dan na ‘numa imaginea vizuald cis jusificarea geometric a consirufillr dn epur (6).2 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI AcTI FeTVin 8 b a > Fig.L6 Rezolvare problema 1 pura punctclor se realizea78 respecting urmitri pasi, exemplifisipentu epura punctului A pe axa Or se misoera, din O,sbscisa punctulu 4. Se obtine punetu autora 52 ‘rin acesta seduce linia de ordine, perpendicular pe Or,REPREZENTAREA PUNCTULUL «pe axa Oy se misoarl, din O, depirtarea punctului A: Se objine punetal autor ay siprin avesta se duce o paralela la Qx care intersecteszd linia de ordine in a ~ proieoia orizontala a punctuli spe tka O: se masoard din O, cota punctul 4. Se obfine punctlsjutator a prin cesta se duce o parle a Ox cae intersectes linia de ordine ina’ ~proicfa verticals a pnctului 4; ct viral compasulu in O ide rat Oay se desetie un are de cere in sens trigonometric gi 09) Ta imersecfia eu Ose objine panctl ay. Prin acesta se duce 0 perpendiculard pe Op) care intersccteezi paralela prin a. Ia Or, in a” = proecfia laterals punctuli A Pentru determinareaproiestie aterale a se poste proceda sila mésurarea depirtni punetli pe paalela I Or prin a, porind din 0, (pre dteapta daci este poviiva si spre stinga dct este negativ). 2, Si_se constusci epura punctelor [A(15,25.20), BG,8,25), C20,-18 20), E25,10, 15) gsi se stabileascd pozfia Tor spat. ezolvare: Bpura punctelor este trasaté tn figura 1.7, partenena lor la diedre, in fancte do sommul coordonatelor find urmitoarea Ae DJ, Fig.17 Rezolvarea problemi 2 Be Dil,C ¢ Dili Be DIV. '3. 8 se stabileascd coordonstele pentru puncte situate tn planele de proicti si pe axele de coordonate, Si se reprezinte tn spain pur TRezolvare: Coondonatele panctelor sunt: AQ3S60)< [M, B760-10)< {H, €0.15:33)e {, FS00.0)e Ox, FO3S0)< Oy si G(0055)e Ox. fn figura 1.8 sunt reprezentate punctele in spi (2) in epuri(). Fig.L.8 Rezolvarea problemei 3“4 REPREZENT/ 4. Sa. se construe epura punctelor £(13,10,0), FO,20,15), G200,10) gi ste speeife pozita fr fap de plane de proiete ‘Rezolvare: Epara punetelor este wosath {tn figura 1.9. Analizind coordonatele punctelor, acestea sunt situate dup cum urmeazi : E ¢ [A], Felice '. SE. se stabileasck coordonatle pentms puncte situate in planle bisectonre gi i se traseze pura lor. Rezolvare: Fie punciele M(23,30,30) « (Bd, N(72,40,40) € [Ba], 195,-23,-23) e (Bs) Fig 1.9 Rezolvarea problemei 4 McB, U(S0.45,-45) © [B,), confinute tn semiplanle new bisectoare,ilusrate tn figura 1.2. Epura lor este veB, a prezenatl in figura 1.1, 6. Flind dat pone! A(40,44,36), $8 se stabileasea simericele acestuie fart de planele de piece si se reprezinte acest in epur, Rezolvare: Simetricele punetuli 4, stuat {in teedra , sunt (fig1-11, a: ~ punctal 4,(40,44,-36) © T IV simevicul ppunctului fai de plan orizntal ; ~ punctul 4i(40,-44,36) © TI! - simeuicul pponctulu 4 fa de plana vertial; = punctul (40,4436) ¢ TV ste simetrcul punetuli fat de plana lateral [Epura lor este trast in figura 1.11, b. Tey Fig. 110 Rezolvares problemei 5 y ju a es SNe ly Fie 111 Recolvaca poblene 6 7. Se considers punctul M(40,44/4), S& se stabileascd simetriceleacesui fat de axele de proiectiegi si se repreinteacestes fn epurd Rezolvare: Simeticele punctului M, situa fn redrl I, sunt (fg1.12, a:REPREZENTAREA PUNCTULUL 15 = punctul M(40,-44,-44) e 7 /I-simeticul punetulai M fap de axa Ox ; + punetul MG(-40.44-48) © T VII-simetrical punctului M fté de axa Oy : = punetul My-40,44,44) © T HT este simetrcul punctuli M fat de axa Or, pura lor este trast fn figura 1.12, BNE : Soins m7 adm = fm=m. | mammd[ > 2NXu a b Fig. 1.12 Rezolvarea probleme’ 7 8 SE se stabileasea simetsicsle punctlui M0420) fafa de plancle bisectoare gi si se traseze epura lor. Rezolvare: In figura 1.13, Simetrcul punctului Mf, fat de plan bisector (2, este punctul 24(30,20,42), stat fa diedral I, iar fat de planul bisector (24, este punctulMx30,20,-42), situat fn diedral I 9. Sh se reprezinte in epurd cele tei proiectii ale ‘iunghiulul ABC, stind ed ‘rfl lui sunt asf situate fn papi: © (H, Be Ox, Ce (L}. Subilfi coordonatele virfurlor pentru cexemplificare. Rezolvare : Punctole A $i C Bind sitate in plane de proietie, au una din cooedonate nil: 4(13.27,0) gi C(0,10,17). Dack pnctul B se ails pe axa Os, acesta are cota si depirtarea nule: B(24,0.0). Se reprezintd in epurd cele tei virfir ale a-W 4 triunghinlui (ig. t4) si se unese ly proiefile de acelasi nume, objinindu-se Fig 1.14 Rezolvates problemei 916 REPREZENTARI GRAFICE ININERESTI ‘roof triunghiull pe cele ret plane de proiecie: (abe}— proieeiaorizonta,[a’b =’) ~ proiccia verticals a"b"c"]~proietia lateral. 1.5 Probleme propuse 1. Sa se construiased epura punctelor A(25,15,30), B(10,-20,10), C(30-15,30), E(S,15,25) gist se stabileasespozitia lr in spaiu 2. 88 se consiriase8 epura punctelor E(30,20.0), F(0,15,20), G(10,0,20) gi st se specifice pzitia lor as de planele de proiecte 3. Si se construiascd epura punctelor A(20,15,25), B(20,15,-28), (20-25-15) gi s8 se analizeze particulate lor. 4. Si se precizeze coordonatele punctelor A, B, C iF, asfel incitsoesten sib ‘urmitoarea pozite In spaiu: A e DI, B ¢ Dil, C & Dill si E e DIV. Reprezenaji epure avestor puncte. 5. Si se precizeze coordonatele punetelor EF, gi G,astfel not acestea 8 sibs umitoarea poztie fn spatiu: E © (H], F © [V], si Ge IL]. Reprezentai epura acestor puncte 6. Fie punctul (20,1040). S8 se reprezinte epura punctului A si a punctelor simtrice fade: planul vertical (Ay), axa Oy (Aa) si planul bisector [i] (Aa). 7. Se dav punctcle A(L0,3525), B(60,0,30), C(300,0), E(G0,-40-40). $8 se constriascéepurele punctelor isa se Specific poziti lori spati, 8. Cum sunt situate fa spafa punetele E 91 F, dacd in epurd proiecile lor de nume contr coined (¢ = P< ~ )? Exemplificai numeri, 9, Sa se construiascepora uni panct A, situa la 20mm de plan lateral, in plana bisector al diedruli 10, Se di punctal M(0,-20,40), Si se repreznte epura punctului M gi a punctelor simetric fade: planalorizontal (MA), axa Ox (Ma) si planul bisector (Bs (Ms) 11, La oe distanja se giseste punctol A(30,25,10) fata de axa Ox 7 Dar punctal MG0-10-15)? 12, $i se construiascd epura punctuli A(20,y,30), sind c& ete sitoat a distant 150mm, fa de wea Ox 13. Sd se constuiascd epuratiunghiului ABC, eunoscind coordonatle visfurilor: A(60,10,30), B(10,30,£0) si C(40,20,50), 14, Si se reprezinte In epurd cele tei preci ale triunghiulii ABC, glind c& ‘virfurile lui sunt etfel situate in spatiu: A ¢ (V], B « Oy, C « [H]. Stil coordonatele Virfurlor pentru exerpliicare 15, Si se reprezinte in epurd cele tei proicfit ale tiunghiului EFG, stind o& virfurie lui sunt astel situate pe axele de proiecte: E € Oy, F € Oz, G € Ox. Subilif coordonatele varfurilor penta exemplificare, 16, Si se consiruiset epura riuighiului ABC, cunoscAnd coordonatele virflui ‘A(40,10,30) si faptl ca virfurle B si C sunt simeticele punctului A fafa de planol ‘rizontal,respectiv vertical. Ce se poate spune despre pazitia trunghiului ABC fa spat ? Dar despre proiectia sa pe planl lateral d proiecfie [a"b"e"] 2 17, Si se constuiase8 epura iiunghiului MNS, cunoseind coordonatele vifului 'M@20,15;25) si faptul cd visfurile N gi S sunt simetricele punctului Mi fat de plan lateral, respectv vertical, Ce se poate spune despre pots trunghiului MNS fn spin ? Dar despre proecta sa pe planulorizontal de proictic, [abe] ? 18, Sse construised epura unui punet A situa la dstanta de 30mm fa de plana lateral sila distanja de 20aum fa de planol vertical, inde este situa in plana bisector al diedrului TV, (B4).[REPREZENTAREA DREPTEL 7 2. REPREZENTAREA DREPTEI 2. Epura dreptei In general, 0 dreaptd oarecare este definitt de doud puncte. Prin urmare, pent a consti In spat sau tn plan o deeap, este suficent si se construiase§ proicile« dows puncte ale e Fre dreapta D din sptia definits de punctele 4 si B, oe epatin dreptei (Bg2.1, Proicctantele duse din 4 3i B pe planul orizonal de proiecie vor etemina proiectia. Cfzonlalé dieptei, d. n mod similar se determing proiectia pe planul vertical, d si pe plan letra, Reprezentarea fn epurt a dreptei D (e218) se objine prin constatea. pro iesilor punetelor ca re definose dreapla gi unirea proeefilor de acelasi fel ale_celor dua puncte aie aub=d, ly wu=d, aub"=d ‘ Fey Fl82.1 Repreentaea depen sai, bn park se glseye pe dreapta DXe.d), atuncicnd proecile lui se situeazA pe precede acclasi fel ale deptc: me d si m’ © d’ (ig2c1). Rezultl cd, i epurd, atunci cénd este dats © proiecge a unt punct ce aparine unc! depte,cealaltd proiefie a punetului poate f Usterminats pe protefia de name contara dreptl gi pe aceeag line de ordine. 2.2 Studiul dreptei Pin stuial dreptei se urmrsteurmelor, stabilirea diedelor pe eare le strabate 51 determinarca punetelor de intersefe cu planelebisectoare, ‘Urmele dreptei sunt panctsle ide dreapta intesecteazA planele de proieati Dreapte D(dd’) din figura 2.2, o, intersecteazi planele de proiecti in puncte: Hh") = wm orizontal, Wo.8'9")- rm verticals L(.'") urmd lateral. Pentru ase determina urmele drepei in epurd,trebuie si se find seams de condi. de apartenen a punetulu a deapt si de defini urmei rept. ‘Urmele, ind puncte confinute in planele de proictc, au una din coordonate nul, ‘Aatel, in figura 2, b, penta determinarea wrmei orizotale a drepte D, se pelungeste proiectia vertical dp la intersefia cu axa Ox (aie, se cautd un punct care 58 sib ota zero), determindnduse punctul f= projecjia vericala a urmed orizontae. Pentra determinarea proiefieiorizontle a mei orizontle, se duce lini de ordne pin proietie Fr care intersccteaz proicfia orizontlaa deep, in fh” =" 7 Ox ‘La determinarea urmei vertcale a drepli D (punct de depictre zero), se procedeazi in mod sintlar, prelungind proictia orizntal da dreptei pn a interseta eu bea Or, unde se obine punctul v~ proieeiaorzontlé a wmei vetcale, Prin proiecjia vse18 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI Fig.22 Urmelé dreptst ceo line deondne pnt intersefacuproetia vertcal da dep i se determind net y= proicfia vertical a ume! verzale: v= d" > Oz Um laterals ese un puret din planul lateral, dei are abscsa nul, iar pena 0); rezutt ca semidreapi strabate diedral DIT; ‘in regitnea cuprinsd ftre ume, punetul 10) are depirarea pozitva si cota poritivl; segmentul de deapts VH din dreapia D se gtseste in dedrul DI Tn regiunea din stinga umei Jk), punetul B(}b°) are dopirtares poztiv (45> 0) si cots negatva (bb' <0; rezult cd semidreapa strate diedrul DIV, Pentru determinarea punetelor in care dreapta intersocteaza plenele bisectoare se fine seama de fapul ef, punctul de interectc eu bisector [Bx] va aven depitarea egal ‘cu cota gi de aeeagi sem, fr punetl de intersect cu bisector /B] va avea depirtaree 5 cota egale fn mods de semne contrare ‘Analizind dreapta, D(a’) din figura 23, a, se observ eX aceasta interscteazl semiplanl bisector [2] si [By]. Pentru a determina aceste puncte, in epuri, se face 0 Constuctie pur geometricd. Se duce din punetul ho dreape simetticproietei veriale 1, fagé de axa Or, care intersocteazd proiesia orizontald in i (fig.23,B),rezuind gi Proicfa vericald 1 situa pe asi astfel punctul 1”) este punctul de interseeic cu Semiplanul bisector’ [Bj] (depirtarea egal8 ca cota). Punctul Jj’) este punctl de intersecte eu semiplanul [B] si se determing prelungin proce d i’ ale dreptei pind Ia intersect lor (depdrtarea st cota egale In modu, de dreapia Dida’) din figura 2.3, se nctelor drepei, consderand un punet pe 2.3 Drepte in pozitii particulare 2.3.1 Dreapta paralela cu unul din lance de proiectie 8) Dreaptaorizontla (capt de nivel) ete deeapta parle cu plant orizontal de proiecte (24), Propet toate puncte orizontalei au aceagi cots, * proiecfile vertical dg Isterals, dale orizontalei sunt paralele ex axa Or; = poicciaorizontal a orizontalei, d reo pote oarecare. Orce segment din reopta orizontall se proiecteat pe planul orizontal in adeviraté marime: AB * ab; unghial pe eare- face orizontla en planul vertical, a, se proiecteaza in ‘adovirtl misime pe plan orizontal ise regsesteinepurintreproectie orizontal, da cxizontale linia de pimint, Ox, Fig 24 Reprezentazes dreptelorizonale, Dl [ain spafo,b) in eparkTs 20 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI 1) Dreapta de front (frontal) este dreaptaparlela cu planul vertical de poietic (6825). Proprietéi:- toate punctee frontal sunt egal deprate de plana vertical; = proetia orizontal a frontal, ese paalel cu ina de pmdnt, Or; + proiecta vertical a frontal,’ are 0 pozilie oaecare Orie segment de ‘eeap, AB, aflat in poze de frontal in spaiu, se profcteagd tn adevirté matime pe planul vertical: AB = a ~ priectia lateral frontal, dete perpendicular pe axa Oy; + unghiurile pe care le face fontala cu plana orizontal, ~ si respectiv eu plana lateral, e regiscae in epurd inte dst axe Or, 7 respect axe Ox, Bs frontal are numai rms orizontalt HQ" lateral LL 0. Fig2.5 Reprezentareadreptei de front, D||[H}:8) in spat, b) in epurd ©) Dreapta de profi este dreaptaparaleli cu planul lateral de proietie (62.2.6) Proprietat - toate puncteledrepei de profil au acai abscis = proiecfileocizontal, di vertical,’ ale drepei de profil sunt in prelngire si perpendicular pe linia de pimdst, Ox; = proecfia lateral drepte de profil, dare oposite oxecare, Ua segmental tepid profil se proiectesz in adevrata marime pe planl lateral: AB = a"", unghiarile pe cae le face dreapa de profil eu plan otizontal, $i vertical, {se identifi n eput ca find unghiurile dine "i axa Oy, - rg axa Oz dreapta de profil are numai urma orizoniala HO) i vertical Fig2.6 Reprezentareadrepei de profil, Dll [L} 8) n spat, b) in epurdREPREZENTAREA DREPTEL a 23.2 Dreapté perpendicular pe unul din planete de proiefie 8) Dreapta vertical este decapta perpendiculara pe planul orizonal de proiectic G27). DProprieta:- toate panetele vertical sunt egal depértte de planul vertical side planul lateral de proiceie; 2 priectia orizontalé a vertical, d, este un put si se confund eu urma covizontal, "= proiecfile vertical, d's lateral, d”, ale verticalei sunt paralele cu axa Oz, 7 reapta vericll mare urmd vertical gi lateral doar uri orizon vw ig.2.7 Reprezentarca depte vertical, D [Ff]: ) tn spaiu, bn epard by Dreapta de capit este dreapta perpendicalard pe planul vertieal de proiectic ig28). Proprietaj: toate panetele dreptel de capat au aceeasiabscst si aceeay cots proicefie vertical a deeptei de capt, deste un pune i se confunds cu rma vertical, proiectiaorizontal.adrepei de capt, d este parte cu axa Oy, { poiecfia lateral a drepti de capt, dest paralela eu axe Op 1 Greapta de capt na are uri orizontald gi laterals, doar urma vertical Fig.2.8 Reprezentarea drepei de capt, D [V1 ) tn spa, b) in epurs—— TS 2 REPREZENTARI GRAFICE, INGINERESTI ©) Dreapta fronto-orizontald este dreapta perpendiculart pe planul lateral de proieti (fig.29), Proprietdp~ toate puncele fronto-orizowtalei au aceeas depistare gi aceeasi cot; ~ proiectialnteralé a fronto-orizontalsi, deste un punctidentic eu urma Isterala, "50"; proiefile orizontala, ds vertcala, d, ale Fonto-orizontalei sunt paralele cu Tinie de paimant, x; ceapta ffonto-rizontala' na are urmd orizontala gi verticals, doar urma aera. Pala b'1 2) Fig.2.9 Reprezentarea dreptelfronto-orizntale, DL (LJ: n spat, b) in epurk 2.4 Poziille relative a doud drepte 2) Drepte paralele out drepteparasle in spatiu, 4B || JAN (e210, 2) 20 to epurt Proiefile de sell ume Paralele inte ele, b Il mng 2'5'll mn (5210, Obveraie:" Dac oot dept paralelente ele fi parlele cu nul din ig2.10 Repezenares deeper para: Planele de proicfie sunt 4) in spatiu: AB || MN, b) in epurt: ab || mn, a’b'||m'n’ date in epurk numai prin ‘roecile pe celealte doa plane (andeapar pall}, pent «verificapaaelismal lor, ete obligatora se verifie Gact gin ea dea tela proxi un pall 'b) Drepte concurente In spafix, dows drepte sunt concurente edad au un punet comun, punetul de interseajie al lor. fn epurd, condita ea dou drepte 8 fie concurente este ca proiecfile lor de acelapi ume si se intersecteze, iar punctele de intersect ale priecfilor (rizontale st vertical) si fie pe sceeasi ine de ordineREPREZENTAREA DREPTEL fn figura 2.11, «, 4B. MN = I, iain epurd (g2.11, 0), a6 0 mn isi ab mn’ =’, proiceile Punctuli de intersect # st FP sunt pe access linie de cing, iL Ox oud drepte se pot intersecta in spa sub un ‘gh oarecare sau sub un ‘nh drept, Dac un unghi ‘oarecare are laturile paale- See ig2.11 Reprezentarea dreptlorconcurente: unghiulse-proiectesza 8) papi: AB. MN 1, b) in epurd adevérati marime pe planulrespectiv Pentrunghioldrep este suicient ca mumei na dintre latrle ais fie paalelé cu planal de proiecte pentrd ca acesta 88 se proiecteze fn adeviratd maime pe acel plan ~ Ieorema wighiulu dept. Rezuli ef, fn sstemal de proiecte dubiuartogonal, unghiul drep se proictea in ‘alevrattmsime pe unel din planele de presi, atuncicind une din laturile unghilui «exe 0orizolal (2.12, a), ofontal (Hg 2.12, ) sau o dreapt de profil (6.2.12, 2). Pe baza celor de ma sus se poste formula gi reciprocateoremei unghiulu drepe daca proiecfia unui unghi este de 90, atunci unghiulprojectat este drep: mumsi daca cel pufin una dnteIsturile Tui este paraelé cu acl plan de proicte yz eye ere o J TT] 4 apice } wun" N s a

Oy = ‘pentru determinazea urmei verticale V(,vv") ~ punet de depirtare null ~ se inerseteazh proicefia orizontal d cu axa Ox, rezltind proiccia orizentalé a urmel vericale v,d > Ox = ¥ se duce linia de ordine din v pnt pe proiecia vertical d’, unde se Geternnd proecta vericalt v'; In interseota dire proiocia laterala dl" cu axa Oy se determin proieeialaterala ", d” 9 Oy=v"; ™ proicfilleorizontla i vertical ale rmeilaterle se determing la intersefiswxei (0y, respect Oz, ou proiectia orizonal, respectiv verticals, a dreptei do Oy= Id’ O= proiefia stra urmeilteale [se afatrasind o paraleld la axa Ox prin, pn la ntersecfa cu proicfalaterala d”; * diedrele pe care le strdbate deapia sunt determinate de urma rizontalé gi uma vertcala: in stinga tunnel orizontale dreapiastibate diedral Di, penta of punetul A © DI; fre urma corizontal gi cea verticalé a considerat puncil C(ee"), ¢ € dc’ € d’, care are ota negativé sf deplrarea potiva, deci C © DIV (Tru) 5 implicit 51 dreapta sttdbete diedrul DIV; in dreapta urmei vertiale dreapta stabate diedral DIT, pentru ed punctul care s-a luat pe dreaptt, 6 de’ e dy apartine tiedruli DU E ¢ DICITin) ee Rel cme Fig2.15 Rezolvarea probiemei 1 ~ panetul de interseeic Ki’) cu bitectorul [B/] se determind trasind prin ppunctul hé simetiea proieqici verdeale a’, fal de linia de pimfnt Ox; aceasta Frterecteez! proiecfa orizonaléd in ducind linia de oedine prin i, la intersexia cu projects vertical’ se determin i, punetul ,avnd cota gi departarea epale ~ punetl de intersect Jj’) eu bisectorul (B3) se determins Ia imtersectia proecilor orizontalé si verticals, dm d= j = j’, punct care are cola $i Ji, Jogi se const ck reptele sunt dijunete In proiectia vrticald sunt vizibile puncte [faa de J J fas de Js, desk se reprezinh itrerupe proecfile "i da’. In proieciaorizontlé sunt viibile nc J; fade J, dos se reprezint Inrerupa proiecia dy (ig.2.23). 2.6 Probleme propuse 1. Fie punetele A si B. 88 se reprezite in epurd dreapta Dd", defini de punctele A si B. SA se determine urmele drepti,diedrle pe eare le sttbate dreapia $i ppnetele de intersetie eu plance biseoteare '8) A(40,10,15) si B(15,15,10) +) A(90,30,10) 1 B(10,10,60) ©) AGO,20,10) $1 B(10.20-30) 8) A(0,-20,30) $1 (30,20,-10) (15.25.25) $1 B40,10,15) 2. Sa se reprecinte in epurd dreapia D(Qd'A"), data de M si N. SE se piseascd urmeledeepei, diedtele pe care le stribate si puncele de intersecie cu planelebisectoare. 8) MQ6,17.13) s§N4,7,40) 15) M(50,10 4) $i N(20,30,10) ©) M(20,40,50) $2 N(10,10,15) &)M(65,35,15) $1 N2S,10,50) ©) M(-40,30,20) 1 NGO,20.46) 13. Si se reprezite In epurd deapia D(dd'd") : A(6,30,30) sl B(IO,20). 8 determine pe dreapta un puact M, a cui deprive este 10mm gt un punet N a edrui cots ste 20mm, “4. St se determine proiecile punctuui A, de cott -20mm si a punctului B, de ep 10mm, gind e& aparin dreptci D(4.), definitt de punctele E(30,40,10) gi (30,1050), '. Si se determine urmele dreptei D(Qa’é"), defini de punctele A(10,20,15) si 1B(10,10,15).Ce particulartai are dreapta din spatiu 6. Si se determine urmele dreptei D(dd'4"), defini de punctele A(S0,30,10) 51 1B(30,30-10), Ce informati oferiepura despre dreapts din spayiu 7. Se da punctal AGO,2050). S8 se stabileascd coordonatele unui punct B,asfel inc segmental de dreaptd AB si fe paalel eu planulorizontal de proiceie sis fact un ‘nghi de 45 cu acest ia unui punetC, age Inet AC s& defineasco dreapd deeapit '8. Prin punetol M(10,30,15) sh se traseze proiceile unei drept frontale D(@'.a”) sia une drepe vercale 4G.) '9, Prin punetal NQS,15/30) se trasee proecile unei drepte de profil Dd"), ‘are face 30° cu plana vertical ga nel drepte fronto-orizontale A(8,85°) 10, Fie punctal A(20,20,50), St se taseze prin A o dreapta orizontal, sind cl sceasaintlineye semiplanal bisector [By lao distnja de 6Omm de planul letra 11, Fie dreapta D(@,6,0") definite de punciele A(10,30,15) gi B(60,10.). Prin puncail N(4S,50,40) sf se duc o paralelé Dy la D, o dreapté concurents D; cu D gi 0 reaped disjunct Ds 12, Prin punctal C(30,20,0) of se traseze o perpendicular pe oorizoptalt D, alata 1a S0mm de plan orizoatal, inde fice cu plaul vertical un unghi de 45°. 13, ise dc in ear prin punctl M(10,-20,30) 0 vertical go frontoorizontal 14, Prin punetal AQO,0,40) $8 e duck o frontal care face 60° cu plana erizootal 1S. SH se constrisscd epura unui triunghi isscel ABC, gtind c& baza AB este patalel cu planul orizontal de proictie: A(S0,10,20), B20, 40, 20., ] REPREZENTAREA PLANULUL 29 | 3, REPREZENTAREA PLANULUL 3.1 Epura planului Este cunoseutfeptl cf, un plan oarecare [P] est determina in spaftu dete puncte necoliniare, de o dreapa si un punct exterior e, de doua drepte paralele sau coneurente ‘Acesteelemente determina si fa epurd un plan gi in plus Geometra deseipiva Iuereza in ‘mod freevent cu plaal repezentat prin usmle se. Urmele planului reprecints drepele de intersectic dintre planul oarecare [P] si pilanele de proiectie, find onginte de acestea: P urna orizonald esto 0 orizontalt de cots zr, P’— uma verticalé este 0 frontal de depirtare zero, P= rma laterala esie 0 dreaptt de profil de abscisd ‘eto (fig3.1, 0). Plano {P]_intersec- teazhaxele in punctele P,P, a, pura planului 1 Fig3.1 Reprezentares urmetor plan | (Gg3.1, 5) se objine prin 2) tn spai, 6) in epurk roles planelor [Hf] si IE] peste plano [7], pn a suprapunerea lor Cunoscdnadtrma orzantal si eres a unui plan, pentru obginerea ime aterale, 'P* se rotese punctulB, in jurul origin O, in sen tigonometic pnd se situazd pe axa (Opi in Py ia pot acest pane se uneste cu punetal Observaje: Panul din figura 3.1 ext reprezentat prin urmele din dicdrl J, dar cesta find dept, sunt infil pot fi prelngitedincolo de punctledeintrsectie cu eel. ‘O dreapta este situa nt plan, dacd cel putin dows puncte ale dreptl sunt situate in ael plan. Stind edo dreapt,D, intrsecteaz8plance de proiexie dupl urmele sale Hduh:h) si Vo.v'v") si considerind aceasth dreapt inclusé intron plan [P], ‘inseam cf urmeledreptei vor fi situste pe ummele plano (fig3.2, 0. ¥Fig3.2 Rela punet— reaps —plan, Me D, D « (P] => Me (P30 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI Odservati: Conia cesar si sufcient ca o dreapta sé aparsnd unui plan este cx urmele dreptl st fe situate po urmele de acelagi ume ale plan in figura 3.2, b dreapta Dida’) apartine planului [P], deoarece are proiectia orizoatai a urmei orizontal, h, pe urma orizontal,P, a plamuli i proiesie vericald & ‘ume! vericele,v, pe uma vertical, ’, a plana, Observatie: in epur, condtia necesrk si suficienté ca un pencts8 apart unt plan, este ca punetul fe situst peo dread din plan, {In figura 3.2 punctul M(m’) spartineplantlui (P), deoarece este situa! pe dreapta (dd) din plan, indeplinind condita de apartnenga a punctate deapt, $1 anume: medmed: Urmele planului se determin respectind condita de partenenf« drepci le plan, adic se determind urmele a dout drepte care gpartin planuhii si se unese proiectile de acelagi mume. Toate cele par eazuri de determinare a planului prezentate eneron, se reduc la doud eazuri de determinare a urmeloe unui plan, i anume: plan determina de ous depteparaele gi plan determinat de douddrepte concurente, avénd In vedere c& prin ‘cei puncte distinct sau o dreapt gun punet exterior ei, se po tesa doua drepteparaele sau dou drepte concarente. Fig33 Unmele planului determinst Fig 34 Unmele planulu determinat ‘de doua drepte paratele de dous drepte concurente Fic planul (7) definit de dout drepte paralle Dy(dhd)) si Da(dads) (68:33). Pent determinarea urmelorplanuli se gisese urmele orizontale Hh, hy’) $i Hahah) siurmele verticale 7(v.01) $i ¥dvav2) ale deeper gi se unese proiefile ozone ale lumelorerizotale i proicefile verticale ale urmeloe verticle: hy U hy = P, 9 U v2"= P” Dacd reprezentarea ese corects, umele P gi P’ sunt concurente in punctul B pe axa Ox ‘Unmele unui plan {P] care contine drepiele D(a’) si Di(dz.d;), coneurene fa punctul Mmm, se obfin ta mod similar, dupa determinarca urmeler orzonale $i Verticale al celor dou drepte: P= hw hy, P'= v' Uvy' gh PAP =P, Pye Or (fig3.4), 32 Drepte particulare im plan Fie-un plan oarecare pe ling’ dreptcle care ocupi o pozitie omecare, exist si drepte care au o pozitia particulard fe de plancle de protic. Aceste drepe ss orizontalele,frontalele, deptele de profil linile de cea ma mare pants se planREPREZENTAREA PLANULUL 31 1) Orizontala planului Orizontata pla [reste dreapt, Diba, confinuta in plan 3 poral eu plana orizontal de proce (ig, a). ffoaleortzonalele ‘una plan sunt paral nize ee, fect eu proecile pacalele in epurd Deoareee, rma cvzonal, P, a planului xe, gi ce 0 ofzonala fuprinst in planul (H), sec ol Da Fig3.5 Reprezentaresorizonaei pans in epurd_proietia ').in spat, bin ep orizontala peratela eu wma na zontal Pa plazuli, dP (e358) by Frontala planului Fromala plana este a dreapts. Dida’) paralels eu plancl vertical fe proictie $i consinut in planul [F] (3.6, a). Toate frontalele unui plan sunt paralele tne ele, deci au proicfile de acelasi fel paralele, in epura (ie3.6,b), proiecia vericald a” a frontal este paraela cu ‘uma vericala Pa plana (care este si ea 0 frontal ccprinsa in planal [¥) de pectic). Peoictia orizon- tall da frontal wece prin sist puralla cu Ox. Fig 3.6 Reprezentarea fontalei plana 8) in spa, b) in epure «9 Dreapta de profil a planului Dreapta de profil a planului este o dreaptt D(aidsd”)paralelé ex plan lateral de proces situa i plana [P] (823.7, 2). Th epurd, dreapta de profil a planlui (P] are proiectalateral& d paraleld cu urma Intra a plans, P”, deoarece toate éreptele de profil ale unui pian sunt parle ine ele (fig37, 8). Dreapta de profil are numdi ums crizontals H(i,A") si urna verticals Vi.v.0") eu proicefile situats pe P si situats pe P' Prin aceste urme tree prosctile rizontal ds vertical d” ale dreptei de profil, perpendicuare pe Ox i suprapuse2 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI Fig 3.7 Reprezentarea dreptel de profil planulu a) tn sai, b) tn epura 4) Liniite de cea mai mare pant ale unui plan Linile de cca mai mare pants ale unui plan carecare (Lemmp.) sunt dreptle confinate fn ace plan i care formesz4 unghiurl cle mai mari eu planele de preci 1) Lemmp. fajé de plan [H] este o dzeapti conjinsti in planal () gi perpendicular pe toate orizontalele planuhii, deci implicit si pe urma erizontals P planulu (fig.3.8). In epord, Lem.m.p. ffl de plaul [7], Dida), are proictiaorizontala d perpendicular pe proiecia orizontalé a oricieiorizonale Gig.g) a planalu [P, eonform feoremei unghialu dept Propet ale Le.mmp. ffs de plana (4) “Lema. ft de plans (H) D, misoar ite eas proietia ei pe plan orzontl, 44, vnghiul diedru a dinte planul carecare (P} si planul [Hf], a eri mochie este urma corizontalt P, Aceste out drepte sunt perpendiculare "pe uma, si sunt coneurete inh In figura 3.8, ase observ unghiul face parte din tiunghiul Areptunghic fv’ ale cru eatete sunt cota oie corizontal I in puri (ig3.8, 8), se Fig.3.8 Reprezentares Lemp. ft de plan [1 poate constr acest ') in pati, b) in ep ‘wiunghi rind cota wr pind devine perpendiculard pe J, in v, obfinind punctul »'. Unind vo" eu A se objine triunghiul AreptanghicTn eu Za = Z vi + Lem.mp. ff de planul [4] determing singurd planal in care se glsese(singurul ‘az cénd un plan poate fi determinat deo singura deap),REPREZENTAREA PLANULUL 2) Lemmp. fofd de planul [V] este © ércapti a planului (P] care este perpendiculara pe ‘osie frontalele planuli, desi $i pe urma verticald P'. Fie Dida) Temp. a planclui (P] faa de planal (71 (fig39). Proiecjia deste perpendicular pe precfia a unc fontale din pandl[P}, cts pe urma P'plsnul Si pentru Lemp. fay de planul [1]. 32 pot fnalizaproprietii similare cu cee ale Temmp, faa de planal (2. Aste, emmp, faa de planul (V7) misoaré fntre $i proietia ei pe planul [7] unghiul diodra dintre plancle [P) $i [ML Unghint este Fig:3.9 ReprezentareaLe-m.mp. ft de plans (1: fen 2)inspali, )nepuk frephunghic v'h’h (fig3.9, @). Pentra doterminarea Tui tm epuri se construieyte acest lumi porind de ln catetav,roind cealaltseateti fh pink devine perpendicular pe Vin’ obfnnd punctl hy: ZB = "2 h’v ag In azul anterior gi Lem. p. fat de plaul [7] determina singurplanul Plapele pot fi situate in pot pacculare fa de plane de proiectie, Aste, evem: = plane perpendiculare pe unul din planle de proecte; “pane parle eu unul din planee de proiecte. 4) Plane perpendiculare pe unul din planele de pr Planul perpendicular pe unul din plancle de proieciie poarté numele ée plan roiectant fai de pianal pe care est perpendicular, Plan! protectant itersecteazd toate ole tei plane de proiecjie, dec are tre urme gi taie doua axe de protect, cua tela find parle. 1) Plan proiectant fa de planalorizonal de proce (pia vertical) Una orizontala P a acestul plan este o dreapti oxrecare in planul {Ff}. Urmele venicala P” i letereld P sunt perpendicular pe planl [Hn Ps espectiv Py avind tn Yedere 8 planele [P], [Psi (Z} sunt perpendiculre pe plaaul (Fi, deci si dreptee lor de {mntersecfe sunt perpendiculare pe acelag plan (fg3.10)-In epurk P-L Ox gi P*L Oy, Unghiurile pe eee le formesz4 planal [P] ex plana (V1, 8, seu plana (2) 7 regisese In epuri inte wna orizontalsP si axa Ox, fg espestiv inte urma orizontalé P sana Oy, ¥ Orive punct, dheaptd sau figuri geometric continua int-un plan vertical se proiecteazA pe planal orizontal, suprapusi peste urma orizontalé a planul. Triunghil ‘RBC din planl vertical [P] are protectin orizonals ae = P gi proiecfile vertical" 51 Tateralt abe" deformate fat de mirimea real (53.10).4 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI Fig..10 Reprezentare planuui proiectant ft de planl (¥} 1) pati, b) in epur In probleme, planul proiectant vertical se defineste prin valorle date pentra distanele pe axele Ox si Oy (OP. §i OP), ind prael eu axa Oz, OP. =. 2) Plan proiectan fade plan vertical de proteyi (plan de espa) Plnul de captt are urma orizontli P perpendiculard pe axa Ox in P urma lateral P" pespendiculard pe axa Or in P, si ume verticald P” tclinaté fap de axele Or gi Or Unghiurle pe care le face urme P cu axa Or, asi cu axa Oz, sunt unghiurle pe care le face planul de capt [P] cu planul (7), ag espectiv eu plan (£}, 7 (23.1). (rice element geometric confinut de planul de eapst (P] are proiectia vertcala suprapusi peste urma verticala P’a planuul, In figura 3.1 planul [P] confine triunghial ABC, eu proiecta veriala a’b'e'= P" Trunghiul, in ansamblu, se proiecteazé deformat pe toate planele de proiectic Fig 3.11 Reprezentarea planalui de capt 9) i spat, b) in epard In problems, planul de capit se defineste prin valorile date pentru distanfele pe axcle Or §! Oz (OP, $1 OP.) find paral cu axa Oy, OP, = 0, 3) Plan protectant fa de planl lateral de proiecle {ncazul planulat perpendiculr pe planl lateral se intainese dou situsREPREZENTAREA PLANULUL 35 = plan paralel cw linia de paant este un plan {P] perpendicular pe planul [L] de poet eare are uma orizonala P gi veriala P”paralele cu axa Ox st urma laterala P'” inclinat fat de axcle Oz cu unghivl fi fata de Oy; cu unghil c. unghiuri ce reprezin tanghurile pe ear le face planul(P] eu plaul (7, respectiv cu plana (H), a (ig312). Wor% eg Fig3.12 Reprezentaea planului parle cu linia de mnt: ) in spa, b) i epark Toate elementele geometrce ce aparjin unui plan paralel cu linia de pimant proecteaza pe planul lateral suprapuse pe umm lteala Pa planului, Triunghiul ABC parine planului [P] si are proiecja orizontala abe si verticals a’b'e" deformate, iar proiecfa laterla suprapusa pe urma laterals a planului, "be" = P" (ig3.12) Th probleme, planul paralel cu ina de pimint se definese prin velorile date penta Aistanele pe axele Oy si Ox (OP, si OP.) lind paalel eu sxa Ox, OP, ==. ‘lan axial: este lanl gare rece prin axa Ox (perpendicular pe plan ()) Fig 3.13 Reprezentaos planuluisxiel(P]: 8) fn spatu,b) in epurd Planul axial (P] are urma orizontalé P gi vertialéP” suprapuse si idence eu axa (x 54 rma laterali P” inclinata fja de axele Oy gi Oz gi tece prin origine (g.3.13), Plan! (?] este incinatfgé de plana (F} eu ungbiul «i Taf de planul [Vox unghial ‘unghiuri care se repasese in epura inte urmalaterala Pa planului gi axa Op, respect ack Za 26, plan axial ese plan bisector.36 REPREZENTARI GRAFI by Plane paralelecu un plan de proiceic Plane paralele uv un plan de piece sunt perpendiculare pe eelelate dows plane de proiecfe (dublu proictante). Aceste plane au ntumai douis urne st intersecteazA 0 singurd axl de proectie, axa fal de cae sunt perpendicuare 1) Plan de nivel, Planul de nivel (N] este un plan paralel cu planul oxizontal de proietie. Urma crizonta a planulu es la afin at ura vertical Ni laterala "sunt paralee eo axa x, respeciv Op (fig.3.14, a. In epura,planul este reprezenat pein urma vertialt.N" si lateral Nin prelungir,paralele cu Os, eare tes prin panctl de intesocte eu axa Oz, Nz (e314, 8) ig3.14 Reprezentarea planului de nivel [N]: ) in spat, b) in epurd Triunghiul ABC, confinut in planul (¥] se proiectearS in adevieats mitime in proicfiaorizonalt abe = ABC gi are proiectia vertialé a'e’ = N gi proietia lteala Perera Us plan do nivel este dotrminatdack se mnoaste cata zs rier punet din acest plan ind asteldefint : ON, 9, ON, =, ON.= 2 ra Fig.3.15 Reprezentares planului font [FI «) in spay b) in epurtREPREZENTAREA PLANULUL 37 2) Plan de front Planul de front (F] este paale! cu plan vertical de proietie (ig3.15, 0). Urma orizontai Fa planulu este paralels cu linia de prt, urma vertical F este la infin at uma lateral Fest paalela eu axa Oz. Plana de front aie numai axa Oy, fa pune F In epurd, urmete planului tee prin F, gi respectv Fy (ig3.15, 8). mgt 400 tpl He 15, ae oki ver niin el a6" » ABC si proiesile ovizomal laterals suprapuse pe urmele plan: abe = abe Planul de front este definit cind se eunoaste depirtarea y a oricdrui punct ce aparjne planului ind defini astfel: OF, = 0, OF, = y, OF. = 3) Plan de profil Planl de profil [P} este parale cu planul lateral de proicefi (fig.3.16). Acest plan taie numai linia de plimént in P,, punct prin care trece gi are wrma corizontal, P si vertcalé P’, perpendicular pe axa Or si in prelungive. Ura Interali a planulu de profil est I infin. In figura 3.16 triunghial din planul de profil [] se proiecteaat pe planul orizontal si vertical de proiete suprepus peste umeleplanulu: abe = Psi a’b'c’ =’, iar pe planul lateral se proecteazi tn adeviati misime, ab" = ABC, find paralel cu acest pan, Un plan de profil este determinst cind se cunoasie abseisa x a unui punct al planuli, ind dat fn probleme, astfel: OP, =x, OF, = 0, OP. =, Fig3.16 Reprezentarea planului de profil [P| 2) in spatiu, bn epurt 3.4 Pozifile relative a dou plane oui plane pot f parle sau concurente fn spatiu 3.4.1 Plane paralele Plane oarecare (P] si (Q] sunt parlele deca, in epurd, au urmele de aceay\ fel paralele intr ele (ig 3.17). Reciprocs aceste toreme este valbil, adic dac8 mele de acelagi fl doua plane sunt paralee in epuri, planele sunt paralele tn spafu. Paraelsmul planelor rezult, in general, din proiectile orizontale si vertical, exeeptie fac plancle paralele cu axe Or, la care trebue verifcae gi urmelelaterale, avénd in vedere c8 pentru toate aceste plane tnmneleorizonale si vertical sunt paraele cu axa Oxconstuiete Palel co planl [F, prin psc Mon’, exterior hi, ate = Se waseazs prin punctul M0 onzostalt Didd), cu proesin paraleld cu urma P, dl P si Se determin ura verticals © ei, 0, pe. prose (53:18, 8) Prin vse duce Fig 3.17 Reprezentareaplaelorpaalele: tum vera pam 2) im satu, 7] IN[O),b)nepurs, PIO, P12?" 1" eee ee (Oxin Q, prin care se duce urma orizontalé Q a planulu (Q] QP (83.18, c). OM ty b ty © ty Fig3.18 Construirea uni plan (Q] paral cu un plan [P},print-un punet M, exterior hui 3.42 Plane concurente Dou plae concurentes nterecteazt dup o deat. Dat planele sunt date prin ume, dreapia de inerseje tebe sf respecte cons de apertenenl la ambcle pane, ded uel el sunt date de punctele de ntsc dite uncle de cela nme in figum 3.19, @ planele “[Q}. si TP] se Interecteass dips dren Diddy ale cri ume ‘sunt; wma orizonsals HU) ta iterocia umelor exioatale P 0, = P.O # umn verticals Yow) inesecia umelervericale ale Planear, P= 9" = Pn 0 Profile drepei de Fig.19 Reprezentaenplaneorconeuente: interecie se obfin unind ‘in spain, [P11] = Deda), ene wyinepu, PAQahP'nO'=vid=hUrd'=h uy’ sedaginume: d= KU», ane a = h'UY'(fig3.19, 8),[REPREZENTAREA PLANULUL 39 ta de iterseee fie die dout plane este 0 freapté oarecare sau 0 fdreapti particulars tn Fincfe de posta relativi 2 planelor unul fa de altul (at gi fath de plancle de procjie, Aste, pute + plane intersectate () si (0) ay urmele srizontale paalele; dreapta de imersectie este 0 orizontalé, Gg’), eu rma ‘vertical intersefiaurmelor verticle ale celor dow plane, v' = P.O" iat roiecia orizonultd paralelé cu urmele orizone fale ale celor dout plane, gil 0. (683.20) = plane intersectte (2) (7) a umele vericle paralele; dreapta Ge inersecic osteo frontal, Ff), oo urma corizontalé la itersectia tumelor oxizontale a celor out plans, A= R 9 T iar ‘roietia vertical a fronta- Tei paralela cu urmele vericale ale planelor, SUR IT? (62320). plan oarecare inersectat eu un plan de nivel; dreapta de intersectie este orizontalt Gig), de cotd gala cu cota plan {de nivel 23.22). plan intersect cu font, dreapta de intersecie ste 0 fromala FUP), de ig32). plane paralele cu wa Ox, TP si (Oh intersetat; dreapta de interseste ‘esto dreaptt Fig323 Plan oarocare[P]intersecat eu plan de front ()40 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI fonto-orizontalé D(a’), care mu are nici urma orizontala, nici unm vertical (fig.3.24). Pentru trasrea ei in epurtrebuie si se glseased cel pul un punct al drepie,folosi un plan auxiliar ~ plan proiectant sau plan oarecare. Plnele [P| $i [Q] se inersecteazA cu plana de capa (R],rezulind ea punct comun al celor tei plane, punctal 1G): [P] 0 [R) = Dili’, (0) 18] = Dds, di 7 dy» i. Fronto-orizonala de intersect Dida) se ‘rascaza prin punetul 149: Ie dy dll Ox,i'e a’, dll Os. Redd! fF PASH Fig3.24Intersecta a doud plane Fig3.5 Intersefia planelor ale ero urme nu paralele eu fnia de paint se intdnese in cadrl epuret {In cazal fn care urmeleplanelorconcurente nu se intlnesc in cadrulepure,dreapta de intesetie se determing ex autora unor plane alia, de nivel sav de front. in figoee 5.25 dreapa de intersecie dintre cele dou plane, este datt de punctsle (1) si AGU: D(dd): d= (Uj, d°=1°Gj’. Planul avila de nivel [N]intersecteazi plance date dup crizontalele Gi(g.g:?) $1 Geog’ cate intersectste dau punetul 1: {M0 [2] = GaGa), [7 (O} = Gkgoges 81> ge" i. Planul aula de front (F],imersecteazs planele dupa fronalele Dydd’) si Dx ds’ rezultind un alt punet Aj) al dreptei de interseei: [F] > (P] = Dydd’, (F] 10] = Dada), "=" 3.5 Porifille relative ale unei drepte fa de un plan (© dreapti poate si fie confinuté in plan (ig3.2), paraela sau concurenta eu pla (© dreap este paalels cu un plan daca ese araleld cu o dreapt coninuté in acel 'Fig3.26 Dreapti paralel& cu planul, D(a" | [Pa fn pat, b) fn epurdREPREZENTAREA PLANULUL a pn. n figure 326 sunt reprezentt, a fm spas (a) cts tn epur (2, plnul [7] yo Ereatd D(a). ln epurt,verifares parletismulul dine cele dou element, se face tastndo draped Dy plan [Py sf rand c& aceasta este paral cu dreapta Did’) ats Yd => dy hy v4, dh —> DIP problema tai unui plan prias-un put dat C(e, parll eno teat D, dat de puncicle (a) si BG, are o init de soli. Plantl eautattrebue st contin 0 treapit Dd’, care tee pin panel dat ete paral cu dreapta dat, acd urmele Planeli conin urmele drepsi Din epura din fighra 3.27 sau constrit dou astel de Plane, (P} {0}, slgind pnctle de intesefe cu axa Ox, Ps iQ arbiva unin neste punciecu umele dep DP]: P= Px h, P'= Pz" ;(G}: = 0.08.0" O20. Fig.3.28 Dreapt paalea eu dou plane Fig.3.27 Plan parael eu 0 dreaptt DLO. D: ATR) ereapt este parle cu dous plane dact este paralelacu dreapta lar de intersectie (singura dreaptscomund ambelor plane) in figura 3.28, prin punctal Mon) a trast 0 freapta.-D; ‘care este parleld cu dreapla de intersecjie dine cele douf plane, ‘D(aid’)= [P} > (Q), aed paralela cu plane'e(?] (0) entra a determina punctul de intersecfc dint © dreaptt oarecare gi un plan coareeare (fig.3.29) se uilzeszA un plan auxiliar, de regull un plan proietant, plan Ceterminat de dreaptd, Etapele detemminisii punctlui de interseote dine plan (P) 51 dreapta D(a), in epurs, sn peezentate in figura 3.30: Fig 3.29 Reprezentarea interseeiel dreapt - plan oarecare(atilind plan de capit)2 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI 1) prin deapta D(a) se duce wn plan axiliaeproiectat, (2), convenabil ales (Be capt in acest x2) (3.30, 8; 2) se itersecteaz pla poietant {eu panuloarecare (P), ezutind dreapta Diddy yds hy, dy’ =h° VY" (693.30, 0) 3) be determi punetul de interes ne ean dat gi dreapa git anterior, DoD, = Nit), Cole out dep find in planul jue (0), pune or de intersect se feise, mal ntl, pe planul de proenie fa de care plnul autor au este proferan, ed pe plana) orion: d > dh 1 (823330, & Panel este punca de inersecic P=d Ua. Ura P {nerscteazs axa Or in punetul Pde unde se traseaza ‘ perpendicular pe Or, ce reprints urma vertiald P’ Fig 3.36 Rezolvarea problemei 2 a plarului (3.36) formeSS 46 REPREZENTARI GRAFICE. INGINERESTI 3. SA se determine urmele unui plan parael cv axa Ox care face 45 cu planul orizontal $i confine punetul C(158,10) Prin punctul C si se traseze 0 fonto-orizontalé D(dd) si un plan do profil [Q} Rezolvare: Ura lateral Pa planalutparalel ou axa Or se uasea2a prin proicefia latrala c”, “nclinaté Ia 45° fa de axe Op). Aceasta intersectencd axele de coondonate. in punctele P- si Py. Ura ‘orizontala P si verticald P's taseazd paralele cu axa (x, prin punctele Psi Pye Fronto-orizontala D(dd’sd") se taseazh astel lateral”, un punctidentic cu urma lateral Fig3.37 Reaolvarea probleme 3 iar proieatile orizontalé. d gi verialé d’ paralele cu axa Ox, prin poiesileozontli¢ si vertical’, ele punctuli C. Planul de profil [J] nu are urma laterals, iar wmele orizontala si verticalé Q' sunt in prlungite, suprapuse peste linia de ordine a punctului C, pe eare fl confine (62337) 4. Fie plana oarecae [P}, defini prin unme : OP, 40, OP,=23 si OP.= 31. Si se determine proicfile trianghiului ABC(abe,a’s‘c), ale cir vérfuri apartin planuli (P), stlind : AS 34), B(S 1025) i C(1O520) Rezoivare: Se reprezinti urmele planului coarecare, find tieturile cu axele de coordonate, Ps, P, si Pa Ia distanjele dae, Se unese dou cite douk, ase: P= PU Pysi P'~ Pe P., Pentru deteminazea proictilor otizonalé gi vertical ale tiunghiului ABC {rebuie determinate depart ys, e,respectiv cota sp In acest scop se trasezA orizontalele, Di(didi’, Dxdsds), prin peice a’, e” gi frotala Didyd;) prin proiecia , asfel inet aceste drepte a8 parting ‘planului[P] (0 aba urmele situate pe urmele de acclagi fel ale planului). Se traseaza linii de ordine prin proietile virfulor ‘riunghiului cunoseute st se Fespect& condia de apartenenti a punctului le plan, Adetermindrd proictile a, c, 5° si implicit proiceile telunghiuui (i. 3.38) Si se gisessc8 grafic, cota punctului G, ated ‘neat patrulaterl ABCG fe 0 placa rigid, cmoseind ‘A(5,25.20), B(15,0,30), (05,15) G(25,20,20). Rezolvare : Se sepreznta in epura puncele $i se teaseaz laturileposbile ale plac, Pentru cx punctal G si aparjnd planuluideterminat de punctele 4, si C se Jmpune ca acesta si fe situa pe o dreap din plan, si sume pe diagonala 2G. Se traseazi diagonala AC(ac,0'' 51 proiosia orizontals bg a diggonaei BG. ‘Acestea se intersecteazi tn punctal Mra). Unind proictileb’ cu msi prelingind pn Ia interseojia eu linia de ordine a punctului G se objine proietia gsi cota acestut punet, ce distanja de la axa Or la g 2¢= 9mm (e339). Fig3.39 Rezolvarea problemei 5 6 Se cere s8 se duct in tiunghiul (ABC)REPREZENTAREA PLANULUL A(13,6,14), B(632,36), (50,69) '2) 0 orizontala (prin punetul 4) Jo frontal (prin punctal C). Rezolvare: a) Prin poiesia veti- cals a” se duce proiecia vertialé ga ‘ovizontaled,paralels eu Or, Se detemink ppunctul de intersoctc dintre noeasta gi fia vericalé bc, m', sh ducdnd Tinie de ondine, proietiacorespunzitoare, im, pe proiecjia orizontala be. Proecfia oriontal a orizonzale este: g= @U m (p3-40, 2) Fig 3.40 Rezalvarea problemei 6 'b) Se trasearproiectiaorizontalt {a fontale, prin punculc, Se determind punctl , de intersect cultura ab (.30, 8) ‘Se determing proicfi i" pe proieeia verticala a’b', Se traseazs poiecta vericald a frontal, f'= a°U m’ 7, Sa se determine locul geometic al punctelor din planul (P},detnit prin ure 0P,=35, OP, = 20, OP. = 25, care sunt situate la 1mm de planal verial [7]. Vizwalizati tun punet (nm) cae i situat la 10mm de plana lateral 7). Rezolvae: Se reprerinta urmele planulul [P, Sixind punetsle de interectie eu axcle de coordonate, Pa, Py si Pala distanele date. Se unese dou ite dous, astlel: P= PU P, 91 P’= Pe UP. Local geometric al punctelor dia planul [P) situate la 10mm de planul vertical [V7], este 0 dreaptt fontald Dida). Pentru flares proietllore, se moar pe axa Oy Imm gi se fraseazi o paralelé la axa Or, care reprints proiecia ovizontall 4. Fronala D tebuie sfc stat fn panul [BL respectiv sf aba urma orizontali H(t) sitata pe lunmele planului, deci dm P = h. Proiectia vertical se traseazi prin proicfia , paral cu urma vertical P's plana, entra vizualizareapunetului Mmm’), se treseazdo lnie de ordine la 10mm de erginea O, fn sens poziti, si se infersecteazA cu proiecfile Grepted frontale rezulvind proiecfile m sim’, fiecare pe proiestia de acelasi fel a dreptei (ia340). 8. Si se determine urmelé planului {P), lefinit prin linia de cet mai mare pant fas de planul ‘orizontal [2], D(dd’s A(12,9,37), 'BQ0.5,12). Ce valoare are unghiul a pe eae Hl face plana (P] eu plan orizontal(H}? Rerolvare: Se repreznts projectile drepti D(a’) gi se determind urmele oxizontala Hh) si vertical 1p,v9) ale drepei. Sind et proectia. Drizontalé d a Lem. fade plana orizontal trcbuie sf fie perpendiculard pe urma orizontalé P vv ‘ planulai care © confine, se duce prin uma h, tua Pa planului astel tocdt, P Ld. La problemei 7 Fig:3.42 Rezolvarea problemei 88 intersscjia eu axa Or se giseste punctal Py Urma vertical P' a planuli rece prin Pe $i priny,P'= Pru (ig3-42). ‘Unghiul ape care fl face planul {P] cu planul erizontal [H) se regsegte tnt lems. fade pla [/], D si proeotis ei pe planul (4), d, concurente ta bin epurd ‘unghivl ae msoard in tiunghiul Avy’: Zar = Z vivy!= 55°. Panctul vp se objine rind cota vn jurul uv, pnd devine perpendiculaa pe hv. 9 St se traseze prin virful B al lunghiul ABC: (13,614), B(632,36), C(50,6.5) Lemmp. faqs de plane (£9, 4(83,5") Rezolvare: Lemmp. fat de plana (#] este perpendiculari pe toate orizontlele plana. Se fmaseazi 0 orizontalé a planului triunghiuli_prin ppunctul 4: prin a’ se duce proiectia vericala a Drizontalei,g',paralelé Ia axa Or, care intersecteack Jatura ©’, in’. Proietiacrizontalé a orizontale,g va fi atl do am. Perpendiculara dust din b pe am, 6 este proiectia orizontal a Lemm p. fat de planul TH). Cealats proiecic a ci se gisegte fnind seama c& ‘apartne planului deci este concurent cu dreapta AC fnpunctal Ninn}, 3=bUn, d= b' Un (ig3.43) 10. Fie planul oarecare [P, definit de tet puncte ‘necolinire: (13,1522), BQ2,8,12), C7420). $i se traseze 0 Tinie de ove mai mare pant planuui fat de planul orizontal, D(da’, fr ‘constr urmeleplanuli ‘Rezolvare: Din cele trei puncte se construese out drepte Dydd’) $i Dads’, concurente tn punctlB, care definese plana [P). Leman. fa de planul orizontal este perpendicular’ pe toate ‘rizontaeleplanulu [Pde i pe orzoatala Gig), tease prin puncte 4, Proiecia vertical g se duce paraeld Ie axa Or, prin proiecta a. La intersectia cu proicjia d;’ se determind proiectia m’ si coborind Tinie de ordine pink pe proiectia dz, proiectia m. Rezult, ¢ = a Um Conform teoremei unghiuli deept_ proiecia d se taseazi_ perpendicular’. pe proiccia g- Se alege ca Lemmp. ffi de planul orizoatal sf se consruase& prin punctul B al planui (P}, rezulind a itersecfia cu proecfia g, punta n, si respectiv n” peg: d= bUR d= BUR (e349), 11. Si se determine planul de nivel ce confine punctul 208,18) gis se taseze prin A(aa’a”) 0 orizontalt Dida”), ca face 30" cu planal vertical Rezolvae: Urmele vertical 1s atrala N” se taseaza prin protesile a’ si a", paralele eu axa Os, Proiefia d a orizontalei face 30° cu exa Ox gi tece prin proiecjia a Proiecfile a’ gid” sunt suprapuse peste urmele plan d'=N',d”= N" (ig3.45). 12, Sa se traseze 2) ua plan proicctant vertical definit prin douk depteparalele, b)n plan de capi dfinit prin doua drepte paralele. Fig 3.45 Rezolvarea probleme 11REZENTAREA PLANULUL 0 Zezolvare 8) Un plan dat prin clementele care Hl detersin, poste fi identfcat ca plan vericel, dacd in proiecia orizontala acc elemente se suprapun. tn figura 3.46, @ plana! (P] este definit de dous drepte paalle, 4B MN, ale iror preci orizontale se $uprapun, find identce ev uma orzontllaplanului ab = mn = P. 'b) Plonel de capit deteminat de dout drepte paalele are proiectile -vericalesuprapuse, find idence eu urma vertical: a'b'= mn’ P*(fig.3.46,b). Fig 3.46 Rezolvarea problemei 12 13, Prin punctul M(25.510), sh se construiascd un plan (Q} parle eu plana (PI, i at prin urme: OP, = 10, OP, = “10, OP. = 20. Rezolvare: Pentru consruiteaplanului (0) \ paralel on planul (P], se traseazi 0 orizontall. a plenului (Q), Gig.e", prin punctal M(mm’, asl proecfa g, perslelé cu urma orzontallP si proietia if paraleli cu axa Or, Se determing urma verticals Vian’ orizonale G si prin proicetia vertical ‘raseaza ura verticale Q' puralelé cu urma verticals Py fe intersectia ev axa Ox objinéndu-se punctul Q.- Prin Q, se trascaza urma orizontalé Q, pareleld et ‘umna orzontals ?(fig-3.47). 14, Fie tiunghiurle ABC si MNK, date prin y coordonatcle virfurilor. A(O2,)), BG,14,23), €(3,11,3), M(60,15,20), N(AS0.5) 51 KG022,30). SE se vetifice dac cele doul tiunghiur sunt paralele, Rezolvare: Pentru a veriica paralelismal eelor dou figui plane, se traseazA cite 0 orizontald G) © [ABCI, G; [MK] si eite 0 frontald Fe (ABC), Fr « (MNVK] tn Gecare plan al tiunghiurilor. Deoarece proecile trizontale ale orizontalelor gi, g2 $1 proiecile vericale ale fronalelor ji’ nu sunt paalele, nici tiunghiuile nu sunt parle (fi.3.48) 15, Si se verifce dsea plancle [Ph OP, = =, OF, = 22, OP, = 42 51 {Q}: 00.= «/ 09, = 34, 00: = 27 sunt paralele Fig.3.47 Rezolvarea probleme 13, Fig3.48 Rezolvarea problemei 14REPREZENTARI GRAPICE INGINERESTI Rezolvare: Planele date sunt paralele cu axa Ox (lig3.49, o), deci au urmele ovizontale si venicale paralele in epurd (fig.3.49, 8). Aparent ar indeplini condita de puralclism, dar analizdnd si urmele Iaterale, acestea orizontala D, petra care se determind ma inti proictia lateral d” si apoi proecile d gi a Fig3.51 Rezolvarea problemed 17 Se interecteazh dup frono 16, Si se determine punctul de intersetie inte plancle IP]: OP, = 10, OP, =-10, OP:=-10, {Q}: 00, = 40, 00,=<0, 09, = 20, IR]: OR, = 30, OR, ~25, OR, ‘Rezolvare: Se determina drepicle de intersecie ine planuloarecare (Pex iecae inte planele [Q}, respeciv [A] si se intersectexea inte ele g3.50) fro Jrng-a nvr=a ove fen Pak Plntele oad) PO" laren DAD «Mila and, =1and, 17.8 e determin rept de inerefio diate plana Pent pn umes OFe = 4, fy = Bs, 074 = 20g plant deve) 96 ‘front, [F, care confin punctul A(10,10,5). esoere: Drage de dtc. de plat (pam dose [eto eal Svizonl (de tv), Gig), ome ae prota Vera 4° sap pes ora verte N FFlolel= 0.)REPREZENTAREA PLANULUL 3 4° = N’ iar proicetia arizona g, paralelé cu ume orioatalé P, tend prin uma ¥ Paweyig iP. Dredpia de intersete dine planul (Psi plant de font, (FJ, ete o dreaptt de font, (da), care are proecia arizona dsuprapusd peste rma orizontals Fd Far rciecia vertical , parle cu uma verealé P” wesind prin unna h’s F'n P = hy # EP ig), 18 Prin pancrel AO, 15,10), 8s teasers 0 ecapts (6,5), paralela co plale [P]- OPs~ 50, OP, = 10, OF, = 15 51 [Q}: 00, = 20, 00, = 25, 00,72. Resolvare: O drvapth este parslelt cu un plan, dacd este paralels coo) crea din planig352), reap comin ambelor plane este reap de intrnecie dintre ele: [2] © [0] = Dida. Prin punctul A(aa’) se traseazh dreapta AG) parse ev ex: @.€ 3,5 da" «8 8d" $i atl paralelé cu ambele pane. 18. Si se traseze.drapla de intesecie 46, dnte planet] 5(Q, definite ak Snape it yeaa Fig3 52 Recolvarea problemel 18 Qe= 12, 200.0 = 60%, 200.0" = 6 ezolvare: La reprecentarea planer se obser ci, uncle verseale fn inersecieezi fn epurd. Intersectia timelor orzontale determina urna orizontals Hah’) adept’ de intersect. Penta a pit ned un ponst (qa) penta, rapt, sp intersected cele dout pane dae can pan de nivel, Plnfglotvl=26") u [lPlob= aa,4i) [alot Ja nd, (0,00, =ae,2) Dreapia de intesectie 435 este dat de punctal Je uma rizontalt HAM: 3=a Uh, oP Une) 20, SU se constriasc urmele uni plan (P), patel cu dreapia D, detcrminalé de punciele ‘A(818,12) $1 BG6126), ere 8 continé punctal 122, 10,6 9 se interscteze cu axa Ox Ia ram de pln later ‘Rezolvore: Pia punetal (se tse 0 dreapt. (8,8, patalel cu dreapia dati 3,8, 1" 2.61.8") di se detemnind umele orzonal HON) si verieala V.7). Plenul clutat are Fig35¢ Rezolvareaproblemei 2032 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI OP, ~ 5 si urmele sale se trasea prin urmele dreptei J: P= P, Uh, P'= Py uv’ Pll [P), astel constr, este paralel eu dreapaD, deoarece confine dreapts 4, paralels en deapta D(fig-3.58), 21, Fie planul oaresare (Q] definit prin drepicle D(a"): AG02015), H20,100) si ‘A(@GA"): A, BG5,5). SA se determine punctl de inerseoie 1(:") dine planul {Q) si deep de ‘capi ce trece prin punctul C(15,13,10) ‘Rezolvare = Dreapta de capt Dd i‘) are proiecia vericalé suprapusi peste proielia c’ d/" = c" si proicetia orizontala perpendicular pe xa Or, tocind prin proectia oc © dj. Pentru determinarea punctulul de inersetie 1) dintre ; ‘plano! [9] si dreapte de capat Di(d, di’, se duce prin dreapti un plan de capit [P} (dr © P') 5 se gloeste dreapta de itersefie (22.1°27 dinte acest plan gi deptele D si 4, ce definese planul (F). Inerseotia. dite reap (12.129) i dzeapla de capit Did, 4) determina punctl de intersexie Ki, proiefiapeplanul oizontal, 12 d= unde ele doud ‘depo se proiceteard distinct (ig355), 22, Si se determine punctul de intersetie dine dreapia D(Ga") defini de punctele KS,10,35) $1 16015,10) si place ‘wiunghiulars (ABC: A(60,10,15), BO5.4045), (15533). Considerind placa opack, st se swudieze vzibilitatea drepte Rezolvre: Se traseazé un plan de capt [0 prin deapt, 8° = Q' gi se determing dreapia (12,12) duph care acosta 6 'Y" intersecteazd placa (Q] > [ABC] = (12.129, Fig 356 Rezolvaea probleme! 22 Aceastl drepit se intersectenzh cu dreapta ath A(6.5) in pumetul (qa), punct de {nterseeie ce se objne, mai inti, in proietia pe planul orizontal, 12.94 = a, pentru ca Api, jutorl une ini deordne, 28s determine i poeta vertical ‘Vizibilitateadrepei in proiecfa vercals, se stables porind de la 0 intersectie sparen dreptei cu o laturt a plic, considerind punctele J" = 5°. Din proicia rizontals rez c& puncul 5 are deplrtarea mai mare, dec in proieaia vertical panel 5 eatin fa pct 7 9 implicit proicefia 6" este viz pind fa, iar pnd in invicta, Analog, se stuiozd vzibiitatea Srepte\ si fn proietia arzontal, considering fntersecfia apaent a proiete dca ltura be, espciv pnetele 3 = 4 (523.5). 28, Fie pce plane opace date prin coordonatele virfusilor (ABC); (70,1535), 1B(1040,10), (50,30), si [MINK]: M(60,10,18), NG35,40,45), K(185,5. SU se determine segmental de dreaptt'dupi care eele oud plici se intersecteaal si 38 se studieze vizbiltaeaplior.REPREZENTAREA PLANULUL 8 [Rezolvare: Segmental de dreapta dupl care cele dow plici se intersecteaxd este ) Rabaterea unui plan osrecare pe planul vertical de proietie ‘Raboterea uni plan oarecare pe planul vertical de proiete e fce fn jurul une axe de rabctere, care es wrm verticald 4 planului, Penta determinarea urmei rizontale “gta po planl verical se poate Flos! un pane de pe rma orzontalé« planufu su un Truetoafecre a planufu rata eele dou cau similar cu abaterea pe plan eizona. «9 Rabaterea pe plane paralele eu unal din plance de proiestic “Rabotereape plane de nivel sau de front se face cu ajutoltriunghiului de posite, scrapie i sonstraien aces caeia parle ou axa de rabatere are Tungimea ‘galt ou dstana de la punct la planl pe eae se face rabaterea. ~ Rabaterea pe wn plan de nivel Fe puncte (mum) cuprine fn pla! (P] 5 plana de nivel (N] (ig423, 0). Axa de rabatere este orzontala O(gg ), deeapta de intersectie dine cele dou plane, Rabsterea {Jutta M pe plana de ave se face prin roireapunctlu nt-an plan perpendicular pe eae rubaiere G. Arcal de cere deseris de punctal Mare centr fn (centr de rabatere) Fig 4.23 Repeezentarea rabeteii punctului Mim.’ pe plana de nivel (NM el?) ‘) i spat, b) In epurd1 REPREZENTARI GRAFICE INGINREST! si raza de rabatere ox Dupd rabatere, pnetul M ajunge In My pe planul de nivel si se rojgtesz8 Tn mp planulorizonta. in epuca (ig4.23, 6), rabeterea punctlui AM(m,m’) se face considerénd ca ax de abstr, proietiaorizontalsg a orizontalel G, cu ajutraliriunghiului de poz © mm, constrult folosind diferenja de cot mn," = mm, de la punetal Mf ta planul de nivel Triunghiul de pozitic @ mm, est idemtic cu wiunghiul avmiM din spain, find proietia ‘clunghiulal om’ din planul de nivel, pe plan orizontl de proieeie. Cu central fn @ si de rad my se deserie un arc de cere pin la intersectia cu perpendicular m ay unde se ‘objine punetul mo, proiecta rabatu pe plana de nivel « punesulus Mf din pal ~ Rabaterea pe wr plan de front La rabaterea pe un plan de front axa de rabatere este o frontal, dreapta de Intereaje dine planul de front pe care se face rabaterea i planul [P] cate so rate Pentru deteminarea tiunghiului de rabatere (sunghiul de pozite) se ulizeaza aférenja dl deptrtare dela panetalrabitt la pans de font, ‘) Rabaterea planelorproiectante Rabaterea punctlor aflate In plane proiectante se face mult mai uyor, planelor imindnd perpendiculare gi dupé rabaterea pe unul din planele de proiecfe. = Rabatereaplanuluiproieetant vertical pe planalorizonal de proiscfie Fle planul proiectant vertical [Q] st punctal M(mm’) care apartine acest plan (fig-4.24, 2). Pent rabatereaplanulu (Q} pe plana orizontal de proiectie acestaseroteste ‘in jurul urmel orizontale Q (axa de rabatere) pind se suprapune ia peste planl (27), uma vera ter Q, devenind Qe in timpul BY, raiser, pune M se role Yi fnean ‘pln perpendieaar pe turma orizontald Q, desecind un are de cere eu central fn proictia. m $i de rach egali cx cota ppunctlu, mf= me’ = mma urd (fie$.24, 6) din proietia tals mse duce 0 perpendicular pe uma Q si se -masoart cola, objindnd mo, Fig 424 Rabaterea planuluiproiectant vertical (Q] pe planul [F, Mra) © (Ol: 8) fo spain 8) fn epurs + Rabatereaplanudi proiectamt vertical pe plarl vertieal de projectile fn figure 4.25, a 5 precinth rabatereaplanult proicotant vertical [Q] pe planul vertical de proieetie (V1, reprezentare tn spat. Axa de rabatere este urma vericla Q', Fig4.25 Rabaterea planului protectant vertical (0) pe far urna orizontal O se roteie planol vertical (H], Mc [Q]:) tn spafiu, b) mepurk pnd se suprapune peste axa Or.METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE. n Punctul Mmm’) se roteste intrun plan perpendicular pe axa de rabatere Q" (plan de nivel), pink pe planul vertical i my, arcul de cere descris de acestaproiectindwse pe plan drizontal in marie real, «= Rabaterea planuli de capat pe plana vertical de proteele La rabeterea planului de capit (0) pe planvl vertical de proietie, axa de rabatere cee urma vericala Q', planul rotindu-se impreuna cu punetele cuprinse in el, pin la Suprepuneres pe planal verical. Astfel, uma orizontala Q se transfomé in Qs, perpendiculard pe urma verticala Q" (e426, a). Punetul M se roteste intsun plan perpendicular pe axa de rabatere, deseriind un are de cere cu centr in proiectia vertical m’, de pe urma verticala side raza egala cu departarea ponctul, in epurd (g426, 6), entra determinarea ”proieei rabitute mo pe planal vertical, a tanaiponct’ M, din proiejia verticala m’ se) misoard. pe 0 perpendicular la axe de rabatere, epartare punetulu Fig 426 Rabatere planuli de capt [0] pe plemul (VJ.M e (0): 8) in spaja,b) in epurd 4 Rabaterea plamulu! de capat pe plansd ortzonal de proiete ig-4.27) In cazal rabeteritplanului de capt (0) pe planul orizontal de proietie, axa de rabatere este urma orizoctali Q. Planol se roteste fn jural unmei Q pan la suprapunerea peste planul orizontal de proiecie,respeciv pin la suprapunerea urmel vertcale Q peste faxa Or. in timpal rabatert punctele planuli se rotesc in plane perpendiculare pe uma ‘orizontalé Q (plane de front), deci igi pistreazk neschimbats depirarea, efectuind rotafit Ge fiont, cu acelagi unghi (G27, a), Arcul descris de punctal M se proiesteazt In ‘adevirati masime pe planul vertical ‘in epora (fig421, 6), ppenira determina proicetie rabitute m pe plana erizontal, 9 ‘8 panctuli M(mnan") euprins tn : planul (QI, s© rteste preicetia o nin jul panctulli Q, pla mt Suprapunerea pe axa Ox, in mi 7 si se mabsoasi departarea ppunctolui pe perpendiculara dusé pe axa Or. Sensul de rotie al proietiei vertiale m ‘nu conteazi si este impus Fig.477 Rabateeaplanolui de capt (0) pe planul [#1], event de spat ofeit de ataraym spent) meyers eal ‘Me [QJ 2) in spt, b) ne ‘batt1 Se deteie evra mine a segment AB: A(10,10/), B02) 9 nial pe ene aca ae cu place do poet Resolve: Problema comport eolvar pin difetemetode: «Recover ilzandmatdascinbirl plano de prot “tn epa din gure 4.25, a egmentl 4B, crear, a ace panel i wn nou plan vez [pin himbar plan vertical de rte sel, se Oss seek wall cu proieia ab, din priele zg bse dx perpendicalare pe axa Oxy pe feestense mason ence puntlor,obfinkndse poi” Ades mise & Semen 4B ese dade poeta vertical seme 4B, a ohh in crepe ng inte segmental 43 plana zonal de pie tn epur din Ogura 428, ,) Segment 4B, area, se ace pall ox an zon (A in schinbare de plan Orzo de prep at, sha Oot oe escae prllé cu pricy a, din proelile a” si 6" ve due Perper pe xa Og Per ccsea ae mlsatt Sepa puncte A #8, seRSetras “nae, FiB428 Rezlvreerolemet | ~ useing metoda segmentului AB este datt de aE piven eizontal a segment AsBayby'y), iar wag in ep sepia Unghil inte sepmental ABs plan veld priete Os Rearend metodo inepura in figra 429, segment AB, accra oral de bel. in jul una ax veal 22) ds pin pune. Prien ase roteste pina profca eiznit devine pail cu a Ox, epi segmental 4B 97) ee perl ca pla veld ria: 4B 8". “(ABD “inepurdin gra 429, segment 48, ear £5 api o roa de om, ‘nj uni ox perpedicls pe pal vertcal das pin pct ret Fig 4.29 Regolvarea probleme! | —uilizand metoda rotatetMETODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE roles pn proicfiavertcala o'," devine paralela cu axa Ox, repectiv segmental ‘APxoxbya,) devine parael ca plan oizatl de. proksie: AB = ash > ZB"). 2. Si se detemine adeviraa mise a distanfei J eyprnsé fue planle parle (P}:0%~ 50, OF, =20, OP, =30 si [Q} OQ. =20. ‘Recolare problema se rela pin tansfomarcaplanlorpaalele, career, (F] 4 [Q) in plane de capi, ate inct distana J dine ele £3 se misoare fe urmele Terie, Aesst ler se poate eliza ulizind ‘= schinbarea de plon vertical de proietie (ig430, a: planele (P) ¥ (0) se transfor fn plane de cpt [] (Oi, land noua ax Ox perpendicular pe urmele orizonale gi flosind punctele JJ, din planle[P, respectv [0] Distan Ise masoar ine noe ume verteale Py’ Oy ar ne axa On si ura P;” se pote misie i unghil pe eae plane [7] si [0] lfc eu planalocizontaldeproieeie ig.430 Rezolvare problemei 2 = metoda rotaye! de nivel (5.4.30, 8 planelor [Psi [0] li se pli o rotale in {ura une! axe vertcale 2,2, din pal vertical de proiesti, tansforméndu-e in planele ‘de capt [$8 [O1. Urma verticalaP, "se tuaseazh prin mg pein iar uma vertical prin, parslela eu P;'. Puncele/ si J sunt punetee in care axa de rotate intersecteaza plane [P,respectiv (Q], Distana yi unghiul arse determina din proiecta vericalt roti 3. Sige plscazcd adevirata misime a distanfei de fa punctul M(60,15.25) la dreapla D(a’): AGO, 15,10) $1 B(20,30,20) i proieile aces dstante Rezolvare: Pentra determinarea aceste}distane, in spatiu se duce perpendicular din punet pe dreapt, Deoarece, att dreapta D cét si perpendiculara pe ea sunt drepte ‘oarecre, in epura unghiul drep au se proiectewA fn adevirat maime. Aste, problema se poate rezolva dferenit,aplicénd metodele geometric! descriptive: ‘a = Rezolvare willsind metoda schimbarll planelor de proieete (fig.431, a): printso schinbare de plan vertical de proiecje dreapia Dida’) se transform’ tntr-o frontal Dy(d.d;). In noul sistem de proiecie,aplieand teorema unghiului drept, din ‘roietia mse traseazao perpendicular pe proiecia dy’, notind piciorl perpendicular ‘cu ny, Revenind in sistem inal de proietie se abjin proiefile perpendiculare cere Mann), Adevarata marime a segmentului MN sa detesmizat prin schimbae de plan orizoatal de proecte, aducind!paralel eu planul oizontal de proietie din nou sistem (Ose: MN= myn 1 Rezolvare ullicind metoda rabaterl (fig.4.31, 8): se recurge In rabeterea planul determina de cele doua clement, dreapta D si punctl M, pe wn plan de foot (, ‘a apol si se determin distaniacerus4 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI Fig-431 Rezolvarea probleme 3—usilizind 8) metoda schimbiriplanelor de poiceie,b)rabaterea pe plan de front Rabaterea poate fi Ficua pe orice plan de front, dar pentru uguatea construc se prefers planul de font care trece prin punctle IM i B, astel inet aceste puncte sn mat necesiterabaterea m= mo, b"= ba find propti lor rebate. ‘Axa de rabatere este frontala Ff) = BM(bmb'n), definits ca dreapta de imerseetie dine plana dat (dreapeaD si punctal M) si planl de font [7 Pentru determinarea proieficirabitute da dreptei D se mai abate punctl 4 de pe reap. Se formeaztriunghiul de peaitc wa a, cw esteta aa, paralelé eu axa de rabstere ‘F si egal cu distanja de la punctul 4 la planul de front (diferenja de depirtare), aa) = aay 30 objine proicta rabatut a, Dreeps rabatut pe planul de front ete dy ay U Bo istanja de la puntal 7 Ia dreapta D este egal cu lungimea perpendieulrei duse din proiectia my pe dreapta dy, MN = mt. Pentr determinatea acesti perpendicular gi tn puri, se revine din rabatere gi se obfn proiefile mn’ respectiv, mz 4. Sé.se determine proiestile perpendiculrei duse din punctul M@20,7,18) pe planul (P: OP, = 40, OP, = 25, OP, = 15 siadevérata rime a acestei distant Rezolvare: Problema poste fi rezolvath apicind una din metodele_geometiei descriptive ‘2 Rezolvare uilizind metoda schimbarit planelor de proiectle (fig.431, a) pinto schimbare de plan vertical de proiejie planul oaecare [P] se transform& in-un Fig-432 Rezolvare problemei 4 ~ uiieind 1) metoda schimbri planelor de proicetie,b)rabeterea+ | (METODELE GEOMETRIEL DESCRIPTIVE a plan de capt [Psi odaté cu el punetul ffm.’ In punetu (mm. tn nou sistem de Doecfie se poste tease perpendiculara din proiecia my’ pe urma Py’, picioral perpendiculaei find m),my'= Py’. Proiectia mse piste pe o paralela dus la axa Or, feoarece perpendiculara MN; este o frontal. Rezuti ch adevirata mirime a perpendicular MI, este proiecjia my'ny. Proectia n’ se determing revenind in sistemul Inia, ducnd olinie de ordine din proiectiam pin la interseyia cu perpendicular din m” peuma P’ * Rezalvare wtilizind metoda rabateit (Hg432, 6): perpendiculara dust din ppunetul M pe planul {P] este dreapta D(d.d’, care sre dL P, me d'si d’J.P',m' ¢d'.Se ‘Setermind punctul N de intersectie ditre perpendicular D si planul (P],utlzind planul de | ‘spat (0), Pentru a aflaadevarata marime a distanjei MN, care este dstanja de Ia punet la plan, se rabate planul de capit (Q), impreuna cu segmental MN, pe planul orizontal de | roietie ise objine segmental mas, '5, Sse detoamine adevrata mirime @ uni triunghioarecare, prin rater. ‘Rezolvare: Find dat triunghiul [4BC] rabaterea se poate face: {0 pe planul de nivel [N] dus prin vérful 4 al triunghiului (fig.4.33, a). Dreapta de i intcrsesie dint plamaltriunghiulu gi planul de nivel este orizontala G(g., determinatd | de panetal A(qa’) si puncta Mmm), de pe ltura BC a triunghiul ‘Tn epurt, penta rebsterea trunghiului pe planul de nivel, axa de rabetere este proiecfa orizontala g aorizontalei G, g= aU m. Punetul 4 ese propriul Tui rabitut, «= ao. Pentru raaterea punctuluB(,b’) se construiestetrunghiul de pozitie ebb, fata de axa de rabatee g, flosind difeenta de cota punctului B faa de planal de nivel, 2'1'= bb $3 ‘se determina proiecta rabatud | Proicta rabatutl ey @ punctului C se determin ou ajuoraltiunghiulut de poztie sau casi In figura 4.33, folosind propricatea de colniaritate a proecfiororizontale ale pnctelor B, M si Cinsinte de rabatere gi dupi rabatere, Asfel, © uncste by cx mo gi 30 prclungeste pind la intersectia eu perpensiculara dus din proieciaorizonalé pe axa de Fadatere, in cg Trunghiul [debe] reprezin® protect rabitus a tiunghiului [42C] pe plana de nivel, deci adeviraia marime a aestl figur 'b pe plamal de front [F] ds prin vical al tuneful (ig.433, 8). Axa de rbotere este frontala F= AMM, Varfurle wunghivui rabatet se determind ew ajutoral, i de pocitie, petra bo si uilizind colniartatea punctlor C, M,B, ent p. sade ABC, by Fig 4.33 Rezolvarea probleme 5, prin rabatere:) pe plan de nivel ) pe plan de front% Fig-4.35 Rezolvarea probleme 7 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI 6 Fie dreptele D(a’): A(10,10,7, B30,5,20) si A(6,8: B, C(40,15,), concur renle In punctul B. Sa se determine adevirata smarime a unghiulaly dine ele Rezolvare: problema poate fi rezalva: 1 oplicind succesiv dow schimblri de pan de proiejie sau doul rota, prin aducerea planlui defini de cele dous drepte tn poof. Ge plan de nivel (vest rezolvarea de la adevirta matime «nei figui plane). ici se va exemplifica rezolvarea prin metoda bteri = rezolvare uilleind rabaterea pe plana orizontal de proiete (8.434, a): etermin’ uma orizontald P a planutai (P] efinit de cele dows drepe, Se rabate punctal 2B pe plan orizontal de proce tn jurul axci de rabatere P, in by. Povitia rabituid a Areptelor dps deste dat de urmelecreptlor din planul orizontl ha, ye $i de punctul de poncurentt By: dp ™ Bo U ho, 3a = by U i fre cle se misoari adevirata. mirime a hilui 7 dine cele doua drepte -rezolare utlizand rabaterea pe wn plan de nivel (e434, 8): se intersecteazi plano definit de colo ous dete cu un plan de nivel [A], rezultind orizontala Gig), data de punctele (1,1?) si (2.29. Se rabat eptele D sid pe planal de nivel [N}, avn ca axb de rabatere orzontala g. Este nevoie de rabaterea punctului de concurena B, by $i de puncte 1» si 2s, eave find tn planul de nivel sunt idence eu proiotile 1 gi 2 y= by Io, 60= bo 2s Adevicata micime ‘ unghiulu dinte dreptele D 5.4 este unghial 1 murat inte éreptele dy id 7, Se da dreapia D(A"): A(10,1,7), 1B25,15,25) plana (P]: OP, = 45, OF, = -30, OP, = 15, Sa se determine unghiul 8 pe ‘care face dreaptaD eu planl [P} Rezolvare: unghitl 0 dine dreapa si plan se determind ea find complemental Unghiuluiy, dine dreapta D si o normals 4, <2usi prin punctul B al depte la plana (P] @ = w2- 7 ig4.35, a). Astfl, In epura din figura 4.35, , prin punetal BG") se rasesck perpendicalara (88°) pe planal (PI: 6 P, beds 5 LP, b © 5" Deowece intereseazi determinatea unghiului 7 dinen METODELE GEOMETRIEI DESCRIPTIVE rcaptaD si normala 4, tn coninuare se rabat acestedrept pe planul de nivel [Mo gia rezolvarea dela problema 6, Pe proicetiaorizontalé sa figurat maura realé a unghivlui @ cut 8. Si se detemnine adevirata mirime a unghiuli n dint planele (PI: OP, = 45, 5, OP, =30 gi [Q]: OO. = 10, 00, =-5, OQ,~-10. Recobvare: Usghiului 7 dinte plane se poate determina uilizind metoda rormateor, se consideré. un punct 4, exterior celor dow plane, din care se traseazk vonmatele D'sid pe planele [P} si [0] (Hg36, a). Cele dows normale definese un plan TR, care interseceazh plancle (F] [0] dup reptele Dy xi 4s, care formeazh tne cle Unghiuln, egal co unghuldicdru diate cele dou plane. Penta simphifcaea rezolvii, se Wa deterinina unghiul ca find suplemental unghiululy dintre cele dou8 normale D si 4 thar. 7, Unghiul 7 dintredrepele D 3d se determina prin rabatere pe un plan de nivel IN), ca la rezolvarea probleme! 7(g4.36, 0) on, Fig4.36 Rezolvareeproblemei & 9, Si se determine adeviratamisime a unui triunghi (ABC) : A@2,3,4), BOS, (5.147) situa nt-un plan proiectant vertical, prin rabatre pe amble plane de poieti. Fig 4.37 Rezolvarea probleme 9 4) prin rabatere pe panalorizona, b) prin rabatere pe planul vericel78 REPREZENTARI GRAFICE INGINEREST! Rezolvae: Deoasece wiunghiul [ABC] exe stuatfntoun plan proiestant vertical, proecfile orizontale a, b gi ¢ sunt coliniare si definese urma orizontalé Q. Astfel se Aetermind departarea ya punctuli B (ig-4.37), ‘Rabaterea wiunghiul (4BC} pe plana orizonal se face prin msurarea cotelor, pe perpendiculae la urma Q, teste prin proicoileorzontale a,b sie. Se obineeiunghiul ‘abv (lig-4.37, a), care rprezin adeverata mirime a tunghiului [48 Rabaterea triunghinl [4B] pe planul vertical se objine prin rotirea proicfille crizonisle a bs cin jurul punctuii Qy pin pe axa Or 3 idicarea de perpendiclare pe axa Ox pint la nivelul proiefilor vericale ab” gi e', Revulth proiectia abies (fie437,), 4.5 Probleme propuse ‘Meroda schimbirt planelor de proiectie 1. Prin metodaschimbintplaneor de proicetie sf se transform deapa D(a’) dati prin uncle A(60,20,10,) sf BQS1525) Intro ofzonals Precis adeveraa mie a segmentului AB 5 unghil pe cae dreata D(a fac eu pla vere! de ricci 2 Pinto schimbure de plan, st se tnsforme dieapta oarcare (da): .8(9025,20) 31 B20,15,10) no deapt de pro 5, Prin metodeschimbSriplanclor de procic st se transforma dreapsa Di’) dat prin puetele AC, 35,20, si B(G0,20, 10) nto frontal, Present adevrat mise & sgmentului AB 5 unghial pe eae dreapta D(a) face eu plana oriznatal de proce. 4. $0 se determine proiecia verialt da dept D(Qa" A(00,2030) 12040.) cunoscind unghitl de 30, pe care daa Tl face plant orzontal de piece 5. Fie punetl A0.20,20, sittin plana bisetor [B,] $1 punctl B30, 30,30), situa n pani bisector (Bs. 86 'se esas distanta dine cele douk punt, prints schimbaré de pan 6. Print-oschinbare de plan, sh se tasforme deaptaoarecare D(a’), dt prin ‘ume ¥G30,040) H(80,25,0), into dreape conn tn primal plan bisector Odea nova lini de plant Ops traseaz pin tangent la un cere ca ceil in» $a). 7, Si se determine proiefile perpendicular’ comune dus fave despa vareare (Gay: A(60,10,10), B(1320,30) gio dreaptA suai planal orizontal de proiesie FUP) M5,100), NG0.25.0). 8. Fie pan [P] dat prin unme: OF, = 90, 0Py = 45, OP = 40. rio schimbare de plan 38 se uansforme planul(P) tn plan de capi gi ste determine unghiul pe care sal face eu plan eizontal de price. 9. Si se determine urna vercald a nui plan oarecate(P), cunosnd wma st cvigontalt OF, 80, OP,» 40 gi unghiul de 30® pe care acetal face cu pan orizetal role 10, S8 se detemsine, print-o schimbare de plan, dst dela ponctal (5025.30) Japlanal JP}: OP, = 100, OF, = 50, OP. = 70. 11. Princo sehimbate de plan, sb se glstasck proieta verical8 m’ unui pact 1M(60,202), eunoscénd distnja | = 35mm de la puncul M la planil oarecare [P}: (OP. = 110, OP, = 40, OP, = 60 (indicaye: se transforms plana (P fot-un plan de capt {Pi sewasea o pred la urna Pasta, cre va nterseca nove ne de rine 2 pun amy’ poise evine fn vechnl sistem de roe gse determin)METODELE GEOMETRIE DESCRIPTIVE 12, Si se determine, printr-o schimbare de plan, distana | dire planee paralle(P] 5 {Q), definite pin urme: (P|: OP, = 30, OP, ~ 40, OF, = 30 si [Q]: 0Q,=-10. 13. Si se determine, printro schimbare de plan, umele Q si Q’ ale unl plan [Q], paralel cu planul [P]: OP, ~ 90, OP, = 50, OP, ~ 35, stuat la distanfa I = 20mm fap de plana 14, Sa se giseasct uncle vertical P* si Q ale planelor [Psi [Q),paralee, sind «et unmele lor orizontale fac 60" cu linia de pit, P, (70.0.0), Q, (46,00) ch adevirata mnirime adistanel dinte cle est de 1Smm, ‘18, Si se determine unmele P si P* ale planului (PJ, care confine punctl |A($0.45,40) este perpendicular pe plenul [Q]: OQ, = 80, OQ, = 50, 0, = 80 indicafe: print sehimbare de plan orizntal se transforma planul [Q} Tnt-un plan proiectant vertical [Q)] si se traseexi Pr, prin a, apoi se evine din schimbarea Fut in vechial sistem de proects). 16. Prin dou schimbri de plan succesive si se tansforme dreapta oarecare Dida’) = A(G0,30,20,) B30,15,15) ito vertical. 17, Sé se tansforme dreapta carecare D(@a’): A(90,25,35,) B(20,10,15) intro reap de capt, prin doud schimbari de plan sucesive. 18. St se determine in adevizata mirime distania | dite dreptte paralele D(A '4(90,15,10,) BOS,7.20) si A: C(80,25,22,aplcdnd dova schimbiri de plan suecesi 49, Prin doua schimbri de plan Suecesive s8 se determine fh adeviratd mime de la panetul M(60,15,25) Ie dreapta D(a"): A(90,15,10) B20 30,20), "20, Sd se determine th edevirati mérime distanja | dine depts D(d): H(8025,0) 1H(58,050) gi plana [Q}: OQ, 70, OQ, = 45, OQ, » 50 Indicate: se determin distant dintre dreapta D(a’ io dreapt (88°, paalela eu aceasta gi cuprinst In plan (P)) ‘21. Fie dreapta D(d@’): A(80,15,30) BQ2525,15). Prin dowk schimbari de plan succesive os transforme dreapta oarecare D(d) ito fronto-orizontall 722, Pin metoda schimbarit planelor de proecte 8 se determine adevirata mirime ‘a unghiuhai ANB: A(60 30,30) B(7,15,15), NG0,20,15), 23. Print-o schimbare de plan sh se aducé planul oarecare (PI: OP, (0p, =50, OP, = 70 in pozifa de plan parle! cu ina de pf. ‘24, $8 se determine adevicatl miime a tunghiurilor de mai jos, aplicind dou sehimbari succesive de plan: 2) [ABC]: A(S0,10,15} B(90.25 25), C(70,45,40); 5) [ABC]: AGS.40,43,) B(30.25,10), C(90,15,20), ©) {ABC}: AC 35,30,35,) B90,5,20), C(15,5,10), @ [ABC]: A@O.30,10) B60, 16,30), C20,35,15), €) [ABC]: A(G0,10,15.) B(6S.60,50), C20,30,30), iss 00, Metoda rotyii 25, Fie dreapta De): A(80,35,15), B0.20,40), Si se rotessc8 dreepta D,astel Inet s& devin’ parleld ca planul orizontal de proiectic. Precizaiadevirata marime a ‘seamentlui AB si unghtl pe care éreapta D(a" il face cu planul vertical de proiectc. 26, Sie roteasca dreapta D(@a"):A(90,20,20), B(20,50,35) astel Inet s8 devin peralelé eu plana vertical de proiele, Precizaji adevirata masime a segmentului AB si Unghiul pe care dreapta D(@d') i face eu planulorizontal de proiecie. 7, Fie dreapta Did@?): A(G0,35,15) si BGO,20,40). Prin metods roti st se determine unghiurile pe care dteapa D le face cu planeie de proiectc. 28, Si. se determine adevirata mésime a sepmentului AB: A(90,20,20), 820,50,35) 1d metoda rot |80 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI 29, 88 se determine proieta verala a dreptei D: A(8,15,40), 5302), conossnd unhiu de 45® pe care face deaps cu pan orizontal de poet. 230, Fie punetal MII5,5,5) si planul [PF OP, = 40, OP, ~ 30, OF. = 4S. Si se a cilindrului devine 0:0 in noul sistem de proicctie ((H},[¥),baza inferioara cu centul tn Os avand cota zero, ist baz superoari cu centul in O,, plstrindu-si cota egal cu cota punctului O3, 2) Se inece in cilindrultransformat oprisma cu opt fete (abcdefel); 53) Se determind o secfune normals in cllindrs, prin intersectara Ii eu un plan de capit [7], perpendiculer pe genertoare, PL ay'S, P a3. Secjunea objinuta(7=8) este 0 lips, eare se proiecteaz4 pe planul vertial[¥] dupa segmental 15’; 4) Se determin marimea teal a elipsei de seciune, prin rabaterea planul (P), {mpround cu secjiunea, pe planlorizonal de proiecie,rezlts Ie2edelaSo6e7es 5) Pe o linie dieapts se traseazA desfagurta seoiunii nomale, aproximénd lungimilearelor de elipss cu coardelecorespunziioare : 12 142s, 23 © 2385.81 = Bali Fig $.31 Desfigurarea cilindrulu obi) epuraciindrului oblic, b) desfguratacilindrlu obic102 REPREZENTARI GRAFICE INGINERESTI 6) In punctele care determind desfigurata sectunit normale se tases diesile eneratoaelor, perpendiculare pe aceasta si se mlsoari pe ele lungimile reale ale {eneratoaelorcorespunzitoare, din noua proiectie vertical, de o parte gi de ata a urmei Vericale P’. Exemplu: 1dp = a1’, £o= e,'S"(Hg.531, Bs “7D Se ues extremitifile genertoarelor cu are de cubs, fnnd seama c& punctele de inflexiune in trasazea transformatelorcercurior ezelor sunt in punctsle C si Ga, unde Plancle tangents la suprafja cilindrica este pespendiculara pe planul secant, care este planul orizontal de proiestie, 8) Pentru ca desfiguraacilindrului si fe complets, dup eaz, se pot adingn si supraefeleeelor dou cere de baz infeioar i saperioar. ‘SAA Desfigurarea suprafefelor cor Desfigurarea supraffiInterale @ unui conse fice considerdnd con exo piramidt cu un numa infinit de fee gi respectind rajionamental fcut la desfigurareapiramidei, Blementele necesare desfisurdri unei suprefefe conice sunt lungimes realt a generatoaelorconului si lungimes curbe de baz 1) Desftgurarea conulul drept Se considers comul circular drept eu baza tn planal orizontal de proiecte gi un plan de capat {0}, eare i sectoneaza (e532). Pentru desfigurares trunchiului de con objinut se face desfgurarea_suprafest lateral afnregului con, iar apo pe aceasta se traseasi transformata prin desfigurare @ curbei de sectiune generati de planul {0 Desfisurata con rept este un sector de ce, cu vrful in punetuls"= Sy de raz egal eu generatoarea extrem’, Solo = s'a° (generatoare in poaifie de frontala) si co Tungimes arcului egal cu Tungimea cereului de baza Pentru aproximarea. grafed cereului de bazi, se Impane cesta in 8 pli gi se tanspun Tungimile " coardelor care 5 h aproximeazi lungimile arcelor Fig.5.32 Desfiguarea conului drept hair area yy bey.Kody = ha, po srcul tasat. Desfguraren conului este aproximatt prin desfigurarea nel piramide et § fete nscrist fn con, Punctele de pe desfigarata bazei se unese cu viefl ‘Sos se obtin generatoareletranspuse pe desgurath.