Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • A Generic Software Framework For Modelling and Virtual Experimentation With Complex Environmental Systems

    Enviado por

    Posed Sandero
    7 visualizações27 páginas
    MATLAB PDE toolbox.

    Título original

    A Generic Software Framework for Modelling and Virtual Experimentation With Complex Environmental Systems

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    MATLAB PDE toolbox.

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    7 visualizações27 páginas

    A Generic Software Framework For Modelling and Virtual Experimentation With Complex Environmental Systems

    Enviado por

    Posed Sandero
    MATLAB PDE toolbox.

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 27
    Lucrarea nr 5 ‘Toolbox-ul PDE Este un instrument destinat studiului ecuatilor diferentiale cu derivate paniale (PDE) bidimensionale. Toolbox-ul contine un set de functii specializate precum si o interfaté grafic’ (GUD) intuitiva care permit definirea si rezolvarea unei clase largi de probleme intilnite in ingineria electric’. Aceste probleme pot fi formulate pe domenii cu geometrii complicate. Cu toolboxul PDE se rezolv’ ecuafia elipticd (cu necunoscuta u): -V-(cVu)+au=f pe un domeniu bidimensional ©. Conditiile pe frontier 20 reprezinta valori ale solutiei sau ale derivatelor sale Alte ecuati care pot fi rezolvate sunt av (eVu)+an= f ~ecuatie parabolic’ aStev (c¥u)+au = f - ecuatie hiperbolic& a =V-(e(u)Vu)+ a(u)u = f(a) - ecuatie eliptic& netiniart Coeficienti c, af, d pot fi functi scalare sau complexe definite pe domeniul Q, care pot depinde de: + coordonatele x si y + solutia w + derivatele , Sale solutieiw ax’ dy = timp ¢(pt. ecuatii parabolice si hiperbolice) Condiiite pe frontiera pot fi + Dirichlet: u=rpe 20 Neumann generalizats: i-(eVu)+qu= 2 Pentru rezolvarea unei probleme se parcurg urmatorii pasi Desenarea domeniului Stabilirea condifilor pe frontiere Definirea ecuatilor Generarea refelei de discretizare (mesh) Rezolvarea ecuatilor in nodurile refelei de discretizare Reprezentarea graficd a rezultatelor Lucrarea nr. 5 Exist cAteva aplicajii_predefinite: Electrostatics, Magnetostatics, AC Power Electromagnetics, Conductive Media DC, Heat Transfer, Diffusion. Exemplul 1. Rezolarea unei probleme de electrostatica: ~V-(eVV)=p unde = £5-6,; (€, =8.854-10" Fim), pe un domeniu limitat la interior de o suprafata patratica cu Iatura de’ 0.25 m si imitat la exterior de o suprafafa patraticé avand latura de 0.5m. Nu existé sarcind electrica in domeniul specifict. Pe frontiea interioara potenfalul electric scalar este 1000 V. iar pe frontier exteioara potential este 0. Se apeleaza Toolboxul PDE din fereastra de comenzi Matlab: >> pdetool Options-Application-Generie Scalar Se deseneaza doua patrate RI, R2 cu latura de 0.25 respectiv 0.5m, Pentru stablirea domeniului de calcul se introduce formula R2-RI DBOS> omc A a = A Alem Fereastra pentru stabilirea dimensiunilor lui RU Lucrarea nr. 5 +} Object Dialog Se introdue condigi Conditions... ee Gee ton Gerry FE HSB ahem DBCS ars a= A Ale an asa Pe frontiera intetioar se introduce condijia Dirichlet condita Dirichlet V=0. 1000, iar pe frontiera exterioard Ecuafia de rezolvats WV = Se introduc coeficientii ecuatiei ca in fereastra urmitoare PDE ~ PDE Specification Se stabileste modul de rezolvare adap SR IF fave ns TF Use nainese solver Masa mabe of and: Tae eae Mosier erent iw Tig seta metho © wert incor © Ralaive teorce © Used ———_ Wind action = aaron hed enact Se rezolva ecuatia Solve ~ Solve PDE. Se reprezinta grafic soluia obfinutt Lucrarea nr 5 Lucrorea nr. 5 OM@oer mmeAA = Exomplud,2: Modelarea unui electromagnet ~ problem neliniard Un electromagnet simpli este alcatuitdintrun miez magnetic Tnconjurat de o bobind. Se considerd un mice hing si se neplieaz4 efetele de capat. Domeniul de calcul se reduce la 0 secfite plana, Eeuaja cAmpului electromagnetic exprimatd tn potential magnet vector este: (1 v{tva)+s=o x unde J este densitatea de curent - pemeabilitate magnetica (funcfie neliniard de VA in cazul materialelor feromagnetice) 5000 = 20045000 __ 1+0.05VA) >> pdeteol Options - Application-Magnetostaties Options ~ Grid Spacing ‘etre pees [eee eer orotate [zeae ‘Yes inear spacing: T Auto [enincececeeees ‘Yea eta ke: [Sse Lucrarea nr. 5 Lucrorea nr. 5 PDE — Show Subdomain Labels Regiunea | — miezul feromagnetic Regiunile 2, 3— parti ale bobinei Regiunea 4 ~aer Se introduc separat coeticienfi ecuafiei pentru fiecare regiune. Regiunea 1 “SA aA Soa omg (Coefictentul mu are valoarea: 200°S000.(10.05*(uN/ Duy 2)) Lucrorea nr. 5 Regiunea 2: Saini pA Soot ones vce Regiunea3: ~ ioe Moga nay ee > Se discretizeazt domeniul de calcul Mesh ~ Initialize Mesh si apoi Refine Mesh. > Se stabileste modul de rezolvare adaptiv: Solve ~ Parameters. > Se rezolvd ecuatia Solve ~ Solve PDE. > Se reprezinta grafic solutia objinuta Lucrarea nr. 5 Dact se inverseaza sensul lui Jin regiunile 2 si 3 se objine: {in orice moment al rezolvarii unei probleme se pot exporta rezultatele din GUI in spatiul de lucru unde se poate beneficia de intreaga flexibilitate a mediului MATLAB si de unde se pot accesa funcfiile care formeaz Toolboxul PDE. Lucrareanr. 5 ES | strona ge tae | und Ergo Oscomponed Geant, Sona Cand ices aues ee Lucrarea nr. 5 Aplicafii 1. Modelul numeric al unui traductor de nivel de tip capacitiv Sunt cazuri in care acuratefea procesului de mésurare sau de urmarire a evolutiei in timp a nivelului lichidului intr-un recipient cu gjutorul unui traductor de tip capacitiv presupun ccunoasterea cu precizie suficient de ridicat& din punct de vedere tehnic a dependenfei dintre ‘marimile de iesire side intrare ale traductorului, in cazul de fafa dintre capacitate gi nivel. Acest lucru este posibil doar folosind un model numeric pentru determinarea cémpului clectric, respectiv a capacititii condensatorului, deoarece un astfel de model este in masur si considere configuratia geometric’ concreti si proprietijile fizice reale. ‘Aceasti aplicatie prezinti un model numeric in element finit, dezvoltat in Matlab, al condensatorului unui traductor pentru mésurarea nivelului unui lichid cu proprietiti clectroizolante. Formularea problemei S& se construiascd modelul numeric in element finit al unui traductor de nivel de ti capacitiv, avind structura unui condensator plan cu dielectric mobil, in vederea evalutri caracteristicii statice a traductorului ~ capacitatea electrica intre bomele (a) si (b), Fig... in functie de nivelullichidului, C(y) sia sensibilitaii s = dC/dy. >< i I Fig. | Modelul fzic al traductorului de nivel Date geometrice Aplicatile aferente modelului numeric au urmatoarele date geometrice comune: + distanga dintre armaturile condensatorului, a = 40 mm Lucrarea nr. 5 + grosimea armaturitor, g = $ mm; = _inaltimea armaturilor, {= 300 mm; Pozitia de referinta pentru constructia yeometriei este acee afla la 60 mm fata de limita inferioara a arm&turilor condensatorului. care nivelul lichidului se Modelul de camp Extinderea armaturilor condensatorului in directia Oz, Fig. 1, fiind mult mai mare decat dimensiunite in planul yOz, modelul pentru calculul cdmpului electrostatic atunci cénd exista 0 diferenta de potential intre plici este unul 2D plan-paralel, Aceasta inseamna c& in evaluarea mérimilor globale precum de exemplu energia cAmpului electric nu se iau in considerare contributia regiunii din afara spatiului paralelipipedic dintre placi gi sesderea cémpului catre marginile perpendiculare pe axa Oz in raport cu zona central D ae ar o} > W! iM Fig. 2. Domeniul de calcul al edmpului electrostatic Modelul matematic al cdmpului electrostatic exprimat in potential electric scalar este reprezentat de ecuatia div(e-gradV) = 0 unde « este permitivitatea electric, iar V este marimea de stare asociat® cAmpului electrostatic — potentialul electric scalar. Modelul numeric prezentat in continuare presupune determinarea necunoscutei V(x.2) prin metoda elementelor finite atunci cénd se cunose potentialele celor dou arm&turi metalice, Lucrarea nr. 5 evaluarea intensitatii cAmpului electric E ccapacitati traductorului gradV, a energie edimpului electrostatic si apoi a Definirea domeniului de calcul al cAmpului electrostatic Domeniul de caleul din Fig. 2 exploateazd simetria cimpului plan-paralel(acelag in orice plan paralel cu xOy, Fig. 1)in rapt cu axa Oz. El confine urmatoarele dou’ regiuni AER, delimitaté de conturul ABCDEFGH; ~ LICHID, delimitata de conturul ABKLEFMN Conturul BCDELK al armaturii metalice este o frontierd echipotentiala a domeniului de calcu, ca orice suprafafé.a unui corp metalic in regim electrostatic; ineriorul acestui contur nu face parte din domeniul de calcul, ca orice seciune int-un corp metalic. in care cdmpul electric este nul in regim electrostatic. Domeniul de caleul este marginit de linia MN . care face parte din axa de simetrie 0 ‘cémpului plan-parale! si de conturul HGMN, situat suficient de departe de zona de cmp electric intens dintre armaturiastfel incat aproximatia de cdmp nul si fle acceptatt. Acest contur ‘modeleaza de fapt fronticra de la infinit a domeniului de existent @ cAmpului electrostatic atunci ‘ind in integ spatiul se afl numai condensatorul ite Construirea geometriei sia refelei de elemente fi Se reprezintt in Toolboxul PDE trei dreptunghiurk RI ~ corespunzator conturului AFGH, Fi = R2—corespunzator conturului AFMN; ~R3 — corespunzator conturului CDLK. Domeniul de calcul din Fig. 3 corespunde operatic (R1+R2)-R3. Matricea geometriei se export din PDE, iar pe structura ei se serie geometria parametrizata. Reteaua de discretizare a domeniului de calcul in elemente finite, Fig. 4, se realizeaz8 cu functia PDE initmesh care construieste clemente finite triunghiulare pe baza algoritmului Delaunay. Lucrarea nr. 5 06 05] a4 03] qu & > a1 ° 01 02 0" a3 a1 001070340506 x(m] Fig. 3. Geometria Matlab a domeniului de caleul xl) Fig, 4. Rejeaua de elemente finite a domeniului de caleul 16 Lucrarea nr. 5 Proprietifi fizice, condifii de frontiers Permitivitatea relativa a materialului asociat regiunii LICHID este e, = 80, iar a regiunii AER este 1. Referitor la conditile la limita, variabila de stare potential electric sealar are urmatoarele valori + V= 100 V, pe conturul BCDELKB; = V=0VV, pe frontiera HAN, Conturul HGEMN este o frontiera de tip Neuman omogen, unde derivata normala a potentialului v electric ete ula, SY = al sus nile cmpul cece sunt tangent a vet contr, sa valoarea locali a fluxul electric este nul Modelul numeric al earacteristicii statice a traductorul Linii echipotentiale gi harta in degrade de culori a potenfialului electrostatic sunt reprezentate in Fig, 5, iar harta modulului vectorului intensitate a cdimpului electric in Fig. 6 Potentiat VI 100 x(m) Lucrarea nr 5 08 on 02 004 906 xa] a Fig. 6. Harta intensitaii cdmpului electric Capacitatea C a condensatorului se determina din egalitatea: care exprimé energia cémpului electrostatic ca integrals pe volumul domeniului de calcul a densitajii de volum 67/2, respectiv in functie de capacitate gi tensiunea U = 200 V a tensiunii a bomele condensatorului. Rezultatul numeric este C= 1,62 nF. Pentru comparatie, in aproximatia nelijari sia efectului de capat in raport cu coordonata y, Fig. 1, sunt dows condensatoare ideale (cu cmp uniform intre armaturi) in paralel, cu valori diferite ale permitivitayi electrice, a cdror ccapacitate echivalenti este C= 1,12 nF. Dependenta capacitayii condensatorului de nivelul lichidului, C(y), Fig. 7, este rezultatul unui stdiul parametric al modelul numeric. Se observa o Iejeri neliniaritate @ caracteristicii pentru valori mici ale variabilei y. In rest, respectiv in domeniul y (50, 300) mm, sensibilitatea {raductonilui are o valoare practic constant $= dC/dy = 0,017 n/m, 30 101808 yom] Fig. 7. Dependenta capacitati de nivetul lichidului 300 Lucrarea nr. $ Lucrarea nr. 5 2. Model numeric pentru studiul unui traductor de proximitate inductiv de tip bobina simpli Cel mai simplu traductor de tip inductiv pentru evidentierea vecinatgii sau pentru asurarea distanei fade un corp metalic se bazeazA pe modifcarea parametrilorechivaleni ai tunei bobine parcurse de curent alternativ, in principal a inductivitatii acestei bobine in functie de pozifia relativa traductor — corp metalic. Aceastd modificare este rezultatul prezentei curentilor indysi in corpul din proximitatea bobinei a cdror intensitatea depinde inte altele de pozitia relativa dintee bobina inductor gi corp indus, respectiv de cuplajul electromagnetic inductor ~ indus in ipoteza e8 nici-un alt corp conductor giSau magnetic mu se alain imediata vecinatate @ ansambluti bobind ~ corp proxim, parameti principal ai cuplajului inductor - indus intr-un traductorinductv tip bobinasimpla sunt urmatoc = configuratia geometrica i numarul de spire ale bobineis * configuratia geometric a corpului proxims = rerisivitatea si permeabilitatea~ mai precis, proprietile de magnet = poziiarelativa bobina ~ corp; = freeventa de alimentare a bobinei. in aplicatia de fy se dezvolté un model numeri destinat studialui modelui fie simplu al taductorului de proximitate din Fig. 1, in care bobina are forma toroidal, ave contureicula si sectiune dreptunghiular, corp din proximitate este semispaul z < 2, iar planul transversal de simetrie al bobinei este paralel cu suprafija semispaiull re ale corpului Fig. 1. Modelu! fizic al unui traductor de proximitate tip bobina simpla Chiar si pentru configuratia geometrica simpla din Fig.1, dar cu atét mai mult in cazul lunor configuratii geometrice neregulate sau al corpurilor magnetic sau electric neliniare, un ‘model numeric este singurul care poate si ofere de exemplu caracteristica stated a traductorului iv variafia inductivitaii in functie de pozitiarelativa bobina — corp, cu acuratefea impust masuriri electrice a mfrimilor neelectr 20 Lucrarea nr 5 Formularea problemei SA se construiasc’ modelul numeric in element finit destinat studiului unui traductor de proximitate cu curenfi indusi tip bobina simpla de forma toroidala, paralelé cu suprafafa unei plici din ofel nemagnetic de grosime considerabilt S& se determine dependenja inductivititii bobinei - inductor si a sensibility traductorului in functie de distanfa la care aceasta se afld fal de suprafata plang a plac - indus. SA se studieze modificarea caracteristicilor traductorului atunci cind placa este din ofel magnetic. Date geometrice si electrice Bobina traductonulu se caracterizeaza prin urmatoarele dimensiun: + diametrul interior, d= 50 mm; = diametrul exterior, d,=70 mm; = _grosimea bobinei, g= 5 mm; in pozitia de refering pentru constructia geometrei,distantadintre bobind si suprafag plana ‘aplici,Fig. 1, este OA = 30 mm, Numarul de spire al bobinei este N = 200 Modelul de eémp al traductorului Modelul fizic al taductorului de proximitate se caracterizeaza prin simettie de rotate si cca urmare, modelul de cmp asociat este unul 2D axisimetric in coordonate cilinrice (r, 2). Densitatea curentului inductor in bobind, Jy ~ sursa cdmpului electromagnetic si potentilul magnetic vector A — mirimea de stare necunoscutd a cémpului electromagnet, au orientate azimutals, perpendicular pe planul Oz, Fig. | Modelul matematic al cimpului electromagnetic cvasistationar armonic, exprimat prin potenfilul magnetic vector complex A. este reprezentat de ecuafia: rot{(1/1) ot A + joA/p = Jy unde © = 2af, Festefrecventa,p est rezisivtatea 5 este permeabilitatea al doilea din partea stinga a ecuatiei este densitatea curentilor indusi. Js, nenula doar in regiunea plicit indus (unde p are vatoare finita). Densitatea de curent J; este diferté de zero doar in cele dus regiuni (Suprafete dreptunghiulare) care reprezints sectiunea axial’ prin bobina inductor. Bobina este realizata din conductor filiform, deci aceste regi sunt de tipul ira curenti indus, motiv pentru care modelul de material care se asociaza unor astel de regiuni este neconductor (echivalent cu p —> «in ecuatia de mai sus) sinemagnetc. Modelul numeric prezentat in continuare, dezvoltat in Matlab, presupune determinarea prin metoda elementelor finite a necunoscutei A(r, 2) Definirea domeniului de calcul al empului electromagnetic Domeniul de calcul al structurii 2D axisimetrice a cdmpului electromagnetic din Fig, 2 confine urmatoarele regiuni, cu proprietitifizice distincte: EFGH., regiune care modeleaza bobina din conductor de tip filiform, fr8 curenti indugi, in care se cunoaste densitatea J, a curentului inductor; = PLACA, interiorul conturului ABCD, regiune conductoare si nemagneticd cu curenti indusi. = AER, regiune neconductoare si nemagneticd. Lucrarea nt. 5 Conturul domeniului de calcul este format din: ~ linia KD, care apartine axei de simetrie Oz, Fig. 1; conturul’ KLCD, care modeleazi infinitul regiunii de existenfd a cmpului electromagnetic. in orice punct al acestui contur cdmpul electromagnetic ae o valoare neglijabit in raport eu zona de cmp intens (de exemplu, induetia magneticd are 0 valoare negliabila in raport cu valoarea maxim& pe conturul EFGH). Cit priveste segmentul DC, conditia de cmp neglijabil este asigurata daca acesta se aflé la 0 disatanta AD = BC = 38, unde 8 este adincimea de patrundere a cimpului in placd. Ae K Fig. 2. Domeniul de calcul al edmpului electromagnetic le elemente finite i dreptunghiuri Construirea geometriel sia refelei Jn prima etapa se reprezint& in Toolboxul PDE = RI ~corespunzator conturului EFGH, Fig, - R2~ corespunzator conturului ABCD; = R3 ~ corespunzator conturului KLBA. Domeniul de calcul corespunde reuniunii RI4R2+R3, Matticea geometriei se exporté din PDE, iar pe structura ei se serie geometria sub forma matriceala, complet paramettizati, Refeaua de discretizare se realizeazd cu funcjia PDE initmesh, care realizeazi

    Você também pode gostar