Você está na página 1de 31

LEGISLATIA EUROPEANA SI ROMANA DE

SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Andrei George ALBULESCU


George Daniel TANASIEVICI
Motto al Uniunii Europene:

“UNITATE IN DIVERSITATE”

Cei patru piloni ai Uniunii Europene:

Libera circulatie a persoanelor


Libera circulatie a marfurilor
Libera circulatie a serviciilor
Libera circulatie a capitalurilor
 STEAGUL
Steagul, cu cele 12 stele, aşezate în cerc, pe un fond albastru, înseamnă unitatea şi identitatea
popoarelor Europei. Cercul reprezintă solidaritatea şi armonia, iar stelele, în număr de 12,
reprezintă perfecţiunea. Istoria steagului începe în 1955. întâi, el a fost folosit de Consiliul
Europei, organizaţie internaţională apărătoare a drepturilor omului şi valorilor culturale
europene. în anul 1985, statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunităţilor Europene
(CEE), iar, începând cu 1986 el este utilizat de către toate instituţiile Uniunii Europene.
 IMNUL
Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, în 1972, ca "Oda bucuriei" (ultima parte a Simfoniei
a IX-a de Beethoven) să devină imnul său, iar în 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, şi ele, ca
imn oficial al Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu a urmărit, prin această decizie, să
înlocuiască imnurile naţionale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniază
aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate şi idealurile de libertate, pace şi
solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.
 MONEDA UNICĂ - EURO
La originea conceptului de monedă unică se află tratatele care stau la baza Uniunii Europene.
Tratatul de la Roma (1957) declară că piaţa comună este unul dintre obiectivele Comunităţii
Europene ce va contribui la o "uniune mai strânsă între popoarele Europei". Tratatul Uniunii
Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economică şi Monetară şi pune bazele monedei
unice iar în decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unică să poarte
numele de "euro".
Începând cu 1 ianuarie 2001, moneda unică a intrat propriu-zis în circulaţie.
Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera grecească epsilon, ea trebuind
să facă legătura atât cu leagănul civilizaţiei şi democraţiei europene, cât şi cu prima literă din
cuvântul "Europa". Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilităţii
euro.
 ZIUA EUROPEI - 9 MAI
Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas către crearea a ceea ce este astăzi Uniunea
Europeană. în acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, a citit presei
internaţionale o declaraţie prin care chema Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei
să îşi unească producţiile de oţel şi cărbune, ca "prima fundaţie concretă a unei federaţii
europene".
În 1985, când proiectul construcţiei europene era deja clar conturat, cele zece state membre
care formau la acea dată Comunitatea Europeană, au hotărât ca ziua de 9 mai să devină Ziua
Europei.
NR. DENUMIRE
DENUMIRE COMPLETA IN ROMANA
CRT PRESCURTATA

Centrul European pentru Dezvoltare si Instruire


1 Cedefop
Vocationala
Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Vietii si
2 EUROFOUND
Conditiilor de Munca

3 EEA Agentia Europeana pentru Mediul Inconjurator

4 ETF Fundatia Europeana pentru Instruire

Centrul European de Monitorizare pentru Medicamente si


5 EMCDDA
Precursori

6 EMEA Agentia Europeana pentru Evaluarea Medicamentelor

AGENTII EUROPENE DESCENTRALIZATE


NR. DENUMIREA
DENUMIREA COMPLETA IN ROMANA
CRT PRESCURTATA
Oficiul pentru Armonizarea Pietii Interne (Marci Inregistrate
7 OHIM
si Design)
Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in
8 EU-OSHA
Munca
9 CPVO Oficiul pentru Diferitele Intreprinderi Comunitare
10 CdT Centrul de Traqduceri pentru Organizatiile Uniunii Europene
11 EUMC Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei
12 EAR Agentia Europeana pentru Reconstructie
13 EFSA Autoritatea Europeana pentru Securitatea Alimentara
14 EMSA Agentia Europeana pentru Securitatea Maritima
15 EASA Agentia Europeana pentru Securitatea Aeronautica

AGENTII EUROPENE DESCENTRALIZATE


Consiliu de
administratie

Birou

Director

Administratie Retea Informare si Programe si


comunicare campanii

Financiar Contabili Personal Documen Tehnologia Manage- ment Planificare Consilier Controlor Internet Evenimente Sapt. Schema
informatiei Intra/extranet
tate tare retea strategica juridic publicate europeana SME

Mediu de lucru

Programe si sisteme SSM Cercetare in domeniul Monitorizare SSM


Bune practici in SSM muncii si sanatatii

STRUCTURA AGENTIEI EUROPENE PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA “EU-OSHA”


PUNCT FOCAL ROMANIA
•I.N.C.D.P.M. BUCURESTI

RETEAUA DE INFORMARE ROMANIA


ORGANISME PUBLICE

•Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei;


•Institutul National pentru Informare si Documentare;
•Inspectia Muncii;
•Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii;
•Institutul de Sanatate Publica;
•Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale;
•de Securitate Miniera si Protectie Antiexploziva;
•Spitalul „Colentina” – Clinica de Boli Profesionale;
•Clinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca;
•Universitatea de Medicina „Carol Davila” Bucuresti – Catedra de Medicina Muncii;

ORGANIZATII PATRONALE

•Confederatia Nationala a Patronatelor din Romania;


•Uniunea Nationala a Patronilor Intreprinderilor Mici si Mijlocii;

ORGANIZATII SINDICALE

•C.N.S.L.R.- FRATIA;
•Confederatia Sindicala „Cartel ALFA”;
•Blocul National Sindical;

ORGANISME ALE EU – OSHA IN ROMANIA


 Institutii cu rol legislativ:
 GUVERNUL ROMANIEI
 PARLAMENTUL ROMANIEI
 MINISTERE
 Institutii cu rol legislativ, coordonare si control:
 MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI
 MINISTERUL SANATATII
 Institutii cu rol de coordonare si control
 INSPECTIA MUNCII
 CASA NATIONALA DE PENSII
 INSPECTORATELE TERITORIALE DE MUNCA
 CASELE JUDETENE DE PENSII
 DIRECTIILE JUDETENE DE SANATATE PUBLICA
 Institutii stiintifice de invatamant, cercetare, tratament si expertiza:
 INSTITUTULUI NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU PROTECTIA MUNCII
 INSTITUTELE DE SANATATE PUBLICA
 INSTITUTULUI NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI
SOCIALE
 INSTITUTUL NATIONAL PENTRU INFORMARE SI DOCUMENTARE
 INSTITUTUL NATIONAL DE SECURITATE MINIERA SI PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA
 SPITALUL „COLENTINA” – CLINICA DE BOLI PROFESIONALE
 CLINICA DE MEDICINA MUNCII DIN IASI
 CLINICA DE MEDICINA MUNCII DIN CLUJ-NAPOCA
 UNIVERSITATEA DE MEDICINA „CAROL DAVILA” BUCURESTI – CATEDRA DE MEDICINA MUNCII
 UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE „GR. T. POPA” IASI – CATEDRA DE MEDICINA MUNCII
 Organizatii cu rol consultativ:
 ORGANIZATII PATRONALE
 ORGANIZATII SINDICALE
 ORGANIZATII PROFESIONALE
 O.N.G. - uri

INSTITUTIILE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGISLATIE
PRIMARA
TRATATELE

TRATATUL DE TRATATUL DE TRATATUL DE TRATATUL DE


TRTATUL DE LA
LA LA LA LA
ROMA
PARIS BRUXELLES NISA MAASTRICHT

LEGISLATIE
SECUNDARA

REGULAMENTELE DIRECTIVE DECIZIILE RECOMANDARILE AVIZELE

STRUCTURA SISTEMULUI JURIDIC COMUNITAR


LEGISLATIA CONEXA LEGISLATIE DE BAZA EMITENT

CONSTITUTIA PARLAMENT
ROMANIEI
-principii-

LEGISLATIE PRIMARA
-principii-
• CODUL MUNCII 53/2003
PARLAMENT
•LEGEA NR. 319/2006
LEGEA PENSIILOR •LEGEA NR. 346/2002
LEGEA SOMAJULUI
LEGEA SANATATII LEGISLATIE SECUNDARA
M.M.F.P.S.
-masuri de prevenire; reguli de aplicare- M.S.
HG nr. 1425/2006-norme metodologice I.R.S.
HG-uri cerinte minime de SSM I.S.C.I.R.
STANDARDE

LEGISLATIE TERTIARA
-masuri de prevenire detaliate-
ANGAJATORI
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

STRUCTURA SISTEMULUI LEGISLATIV DE SSM IN ROMANIA


SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCĂ - PROBLEMA DE INTERES GENERAL

ACT STATUANT: CONSTITUŢIA ROMÂNIEI si


LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

LEGĂTURA INDISOLUBILĂ DINTRE DREPTUL LA MUNCĂ


ŞI SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCĂ

ACT STATUANT: CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

INTEGRAREA SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCĂ


ÎN PROCESUL DE MUNCĂ

ACT STATUTANT: LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA


obligaţii pentru realizarea securităţii muncii o are:
conducerea persoanei juridice (persoana fizică)

PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE LEGISLATIEI ROMANE PRIVIND SSM


CARACTERUL PREVENTIV AL SECURITATII SI SANATATII MUNCII
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA: stabileşte principii generale
referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea
lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor
lor,precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

ABORDAREA PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI A ÎMBOLNĂVIRILOR


PROFESIONALE CA PROBLEMĂ UNICĂ
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA defineşte securitatea şi sănătatea în muncă ca
fiind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Aceleaşi act juridic reglementează atat problema prevenirii accidentelor de muncă şi pe
cea a prevenirii îmbolnăvirilor profesionale
ACT STATUTANT: LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

REALIZAREA MASURILOR DE SECURITATE SI SĂNĂTATE IN MUNCĂ -


OBLIGATIE LEGALĂ A ANGAJATORULUI
ACT STATUANT: CODUL MUNCII si
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE LEGISLATIEI ROMANE PRIVIND SSM


CONSTITUTIA ROMANIEI - 2003

DREPTUL LA VIAŢĂ, PRECUM ŞI LA INTEGRITATE FIZICĂ ŞI PSIHICĂ

 Art. 22(1), „ Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi


psihică ale persoanelor sunt garantate.”

MUNCA SI PROTECTIA SOCIALA A MUNCII

 Art. 41(1), „Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a


meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.”
 Art. 41(2), „Salariaţii au dreptul la masuri de protecţia socială. Acestea
privesc securitatea şi sanatatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor şi
al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul săptămânal,
concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale,
formarea profesionala, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”
 Art. 41(3), „Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.”
 Art. 41(4), „La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.”
 Art. 41(5), „Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul
obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.”

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


Nr. DENUMIREA actului normativ DIRECTIVA Nr./Data
crt. transpusă Monitorului Oficial

1 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 89/391/CEE 1646/26.07.2006


nr. 319/2006

2 Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru 2882/30.10.2006

aprobarea Normelor metodologice de


aplicare a prevederilor Legii securităţi
şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

3 Hotărârea Guvernului nr.1875/2005 privind 83/477/CEE; 364/24.01.2006

protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor 91/382/CEE;


faţă de riscurile datorate expunerii la azbest 2003/18/CE

4 Hotărârea Guvernului nr.1876/2005 privind 2002/44/CE 481/30.01.2006

cerinţele minime de securitate şi sănătate


referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de vibraţii

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


Nr. DENUMIREA actului normativ DIRECTIVA Nr./Data
crt. transpusă Monitorului Oficial

5 Hotărârea Guvernului nr.300/2006 privind 92/57/CEE 252/21.03.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru şantierele temporare sau mobile

6 Hotărârea Guvernului nr.493/2006 privind 2003/10/CE 380/03.05.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de zgomot

7 Hotărârea Guvernului nr.971/2006 privind 92/58/CEE 683/09.08.2006


cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă

8 Hotărârea Guvernului nr.1007/2006 privind 92/29/CEE 696/15.08.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la asistenţa medicală la bordul
navelor

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


Nr. DENUMIREA actului normativ DIRECTIVA Nr./Data
crt. transpusă Monitorului Oficial

9 Hotărârea Guvernului nr.1028/2006 privind 90/270/CEE 710/18.08.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare

10 Hotărârea Guvernului nr.1048/2006 privind 89/656/CEE 722/23.08.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă

11 Hotărârea Guvernului nr.1049/2006 privind 92/104/CEE 727/25.08.2006


cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă
de suprafaţă şi subteran

12 Hotărârea Guvernului nr.1050/2006 privind 92/91/CEE 737/29.08.2006


cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă prin
foraj

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


Nr. DENUMIREA actului normativ DIRECTIVA Nr./Data
crt. transpusă Monitorului Oficial

13 Hotărârea Guvernului nr.1051/2006 privind 90/269/CEE 713/21.08.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afecţiuni dorsolombare

14 Hotărârea Guvernului nr.1058/2006 privind 99/92/CE 737/29.08.2006


cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii
şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor care pot fi
expuşi riscului datorat atmosferelor explozive

15 Hotărârea Guvernului nr.1091/2006 privind 89/654/CEE 739/30.08.2006


cerinţele de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă

16 Hotărârea Guvernului nr.1092/2006 privind 2000/54/CE 762/07.09.2006


protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea lor la agenţi biologici în muncă

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


Nr. DENUMIREA actului normativ DIRECTIVA Nr./Data
crt. transpusă Monitorului Oficial

17 Hotărârea Guvernului nr.1093/2006 privind 2004/37/CE 757/06.09.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea la agenţi cancerigeni sau
mutageni în muncă

18 Hotărârea Guvernului nr.1135/2006 privind 93/103/CEE 772/12.09.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate în
muncă la bordul navelor de pescuit

19 Hotararea Guvernului nr.577/2007 privind 91/383/CEE 407/18.06.2007


completarea măsurilor destinate să
promoveze îmbunătăţirea securităţii şi
sănătăţii la locul de muncă pentru
salariaţii încadraţi în baza unui contract
individual de muncă pe durată
determinată şi pentru salariaţii temporari
încadraţi la agenţi de muncă temporară

20 Hotărârea Guvernului nr.1136/2006 privind 2004/40/CE 769/11.09.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile
generate de câmpurile electromagnetice

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


Nr. DENUMIREA actului normativ DIRECTIVA Nr./Data
crt. transpusă Monitorului Oficial

21 Hotărârea Guvernului nr.1146/2006 privind 89/655/CEE; 815/03.10.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate\ 95/63/CE;
pentru utilizarea în muncă de către lucrători a 2001/45/CE ;
echipamentelor de muncă

22 Hotărârea Guvernului nr.1218/2006 privind 98/24/CE; 845/13.10.2006


cerinţele minime de securitate şi sănătate 2000/39/CE;
pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor 91/322/CEE;
împotriva riscurilor legate de expunerea la 2006/15/CE
agenţi chimici în muncă

23 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/85/CEE


96/2003 privind protectia maternitatii la 2007/30/CE 750/27.10.2003
locurile de munca

24 Hotărârea Guvernului nr. 600/2007 privind 94/33/CE


protecţia tinerilor la locul de muncă 2007/30/CE 473/13.07.2007

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006
Dispozitii generale

Legea 319/2006 are ca scop instituirea de măsuri privind


promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a
lucrătorilor.
Legea stabileşte principii generale referitoare la prevenirea
riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea
lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare,
informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii,
instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile
generale pentru implementarea acestor principii.
Legea se aplică în toate sectoarele de activitate, atât
publice, cât şi private.
Legea 319/2006 legea securităţii şi sănătăţii în muncă se
aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006
Domeniu de aplicare

 Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât


publice, cât şi private.
 Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor şi
reprezentanţilor lucrătorilor.
 Fac excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus cazurile în
care particularităţile inerente ale anumitor activităţi specifice din
serviciile publice, cum ar fi forţele armate sau poliţia, precum şi
cazurile de dezastre, inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de
protecţie civilă, vin în contradicţie cu prezenta lege.
 În cazurile acestea trebuie să se asigure securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, ţinându-se seama de principiile stabilite prin prezenta
lege..

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006

 În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul


înţeles:
 a) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv
studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi
ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor
care prestează activităţi casnice;
 B )angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă
ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea
întreprinderii şi/sau unităţii;
 c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere
şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare
prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care
prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de
voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire
profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat
în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006

 d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi


sănătăţii lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în
conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce
priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
în muncă;
 e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate
etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor
profesionale;
 f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale
organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de
traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională
sau legată de profesiune;
 g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia
acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de
muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
 h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
 i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în
muncă;

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006

 j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau


mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar
putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de
 muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest
obiectiv;
 k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii
la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;
 l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi
lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
 m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau
specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în
perioada de reconversie profesională;
 n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca
scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă,
apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane
participante la procesul de muncă;
 o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei
activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al
factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea
urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;
 p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii,
abilitate să presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, conform legii;
 q) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care
necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de
muncă cu o durată mai mică de 3 zile;
 r) boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii
factori determinanţi sunt de natură profesională.
LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006
Obligaţiile angajatorilor
Obligaţii generale ale angajatorilor

 Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor


în toate aspectele legate de muncă.
 În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este
exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu.
 Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc
atingere principiului responsabilităţii angajatorului.
 angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
a)asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b)prevenirea riscurilor profesionale;
c)informarea şi instruirea lucrătorilor;
d)asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare
securităţii şi sănătăţii în muncă.
 Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute
mai sus, ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea
situaţiilor existente.

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006

 Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile de ssm pe baza


următoarelor principii generale de prevenire:
a)evitarea riscurilor;
b)evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c)combaterea riscurilor la sursă;
d)adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea
posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de
muncă şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu
ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
e)adaptarea la progresul tehnic;
f)înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau
cu ceea ce este mai puţin periculos;
g)dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă
tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi
influenţa factorilor din mediul de muncă;
h)adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă
de măsurile de protecţie individuală;
i)furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006
 Servicii de prevenire şi protecţie
 Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea
lucrătorilor, pericol grav şi iminent
 Informarea lucrătorilor
 Consultarea şi participarea lucrătorilor
 Instruirea lucrătorilor
 Supravegherea sănătăţii
 Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea
evenimentelor:
Accidente de muncă
Bolile profesionale

 Obligaţiile lucrătorilor

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


LEGEA SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006

Grupuri sensibile la riscuri


 Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi:
 femeile gravide, lehuzele sau femeile care
alăptează,
 tinerii,

 persoanele cu dizabilităţi,

 lucratorii varstnici (55 ani),

 lucratorii migranti;

 trebuie protejate împotriva pericolelor care le


afectează în mod specific.
 Angajatorii au obligaţia să amenajeze locurile de
muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile
la riscuri specifice.

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII
SECURITĂŢII SI SĂNĂTAŢII IN MUNCĂ NR.
319/2006
Normele metodologice reglementeaza procedurile de aplicare a unor
principii prevazute in legislatia primara, care sunt nominalizate in
Legea Securitatii si Sanatatii in Munca şi au ca obiect:

 Autorizarea funcţionării din punct de vedere al securităţii şi


sănătăţii în muncă
 Servicii de prevenire şi protecţie;
 Organizarea şi funcţionarea Comitetului de Securitate şi Sănătate
în Muncă
 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
 Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific
 Comunicarea şi cercetarea evenimentelor, înregistrarea şi evidenţa
accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase, semnalarea,
cercetarea, declararea şi raportarea bolilor profesionale
 Avizarea documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi
instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


29
LEGISLATIE TERTIARA DE SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA
 Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa elaboreze
instructiuni proprii de aplicare a normelor de securitate si
sanatate in munca, pentru completarea şi/sau aplicarea
reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând
seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă
aflate în responsabilitatea lor (Legea nr.319/2006).
 Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt
acte juridice emise de persoanele juridice sau fizice aflate sub
incidenta Legii securitatii si sanatatii in munca si au ca scop
stabilirea tuturor masurilor de securitate si sanatate in munca
necesare pentru prevenirea accidentelor de munca sau a
imbolnavirilor profesionale care se pot produce la locul de
munca.
 Aceste acte juridice sunt obligatorii numai pentru emitent.

LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA DIN ROMANIA


ORGANIZAREA COMITETULUI DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN
MUNCĂ

Você também pode gostar