EVALUAREA AUDITULUI INTERN

AL ACTIVITATII DE RESURSE UMANE,

REALIZAT IN CADRUL APL

I. NOTIUNI GENERALE

In Romania, auditul intern este organizat pe trei structuri distincte:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) - este o structură ce a luat fiinţă pe lângă
Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter
consultativ, pentru a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit
public intern, în sectorul public.
În realizarea obiectivelor sale CAPI are ca atribuţii principale: dezbate planurile
strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o opinie asupra direcţiilor
de dezvoltare a acestuia; dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public
intern şi îl prezintă Guvernului; analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii
interni în cazul divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni,
emiţând o opinie asupra consecinţelor neimplementării recomandărilor formulate de aceştia;
b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) - este
structurată pe compartimente de specialitate, în subordinea directă a ministrului finanţelor
publice.
În realizarea obiectivelor sale UCAAPI are următoarele atribuţii principale: elaborează,
conduce şi aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern şi monitorizează la nivel
naţional această activitate; dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;
dezvoltă şi implementează proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele
internaţionale; elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern; verifică respectarea
normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către
compartimentele de audit public intern şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare
cu conducătorul entităţii publice în cauză;
c) compartimentele de audit public intern din entităţile publice - se constituie în
subordinea directă a conducerii entităţii publice. Atribuţiile compartimentului de audit intern
sunt: elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea,
cu avizul UCAAPI; elaborează proiectul planului anual de audit public intern; efectuează
activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi
control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate,
regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate; elaborează raportul anual al activităţii de
audit public intern; în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează
imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate.

Evaluarea iniţială a controlului intern de către auditul public intern are în vedere riscurile
asociate activităţilor/acţiunilor auditabile şi presupune identificarea şi analiza controalelor
interne implementate de entitate pentru gestionarea acestor riscuri cu scopul de a descoperi
eventualele zone în care există semnale că acesta nu există, nu funcţionează sau funcţionează
neadecvat. Auditul intern are ca principală responsabilitate evaluarea eficacităţii dispozitivului
de control intern din entitatea publică pe baza analizelor şi evaluărilor efectuate. Evaluarea
controlului intern serealizează pe baza analizei documentelor şi informaţiilor colectate existente
la Dosarul permanent, precum şi prin analiza procedurilor de lucru sau cu ajutorul
Chestionarului de control intern. La evaluarea eficacităţii proceselor de control intern auditorii
interni au în vedere următoarele elemente:
a) activităţile de audit planificate a fi realizate şi informaţiile adunate în cadrul
evaluărilor efectuate au scos în evidenţă deficienţe sau puncte slabe semnificative în
funcţionarea controlului intern;
b) entitatea publică a implementat dispozitive de control intern sau a îmbunătăţit
funcţionarea activităţilor după identificarea deficienţelor sau punctelor slabe;
c) deficienţele sau punctele slabe şi consecinţelor lor sunt generalizate şi determină un
nivel
ridicat al riscului.
În vederea încadrării gradului de funcţionare a controlului intern pe niveluri de funcţionare
auditorii interni identifică şi stabilesc criterii de evaluare.
Evaluarea iniţială a controlului intern presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) determinarea modalităţilor de funcţionare a fiecărei activităţi/acţiuni identificate;
b) stabilirea controalelor interne aşteptate pentru fiecare activitate/acţiune şi risc identificat;
c) identificarea controalelor interne existente, pe baza Chestionarului de control intern şi a
documentelor colectate;
d) stabilirea conformităţii controlului intern.

II. EVALUAREA MISIUNII DE AUDIT PRIVIND ACTIVITATEA DE

GESTIUNE A RESURSELOR UMANE SI A CONFORMITATII
ACESTEIA CU CADRUL LEGISLATIV SI NORMATIV APLICABIL,
REALIZATA IN CADRUL UAT ORASUL DARMANESTI

1. Etapa initiala: PLANIFICAREA SI DOCUMENTAREA AUDITULUI

Aspecte pozitive:

- Auditorul determina modul de abordare a auditului, prin realizarea evaluarii riscului de

audit al entitatii (fisa de identificare a riscurilor). Pentru aceasta, auditorul ia in
considerare riscurile semnificative pentru intreaga entitate in ceea ce priveste activitatea
de resurse umane;
- Sunt stabiliti factorii de risc, ponderile acestora si aprecierea nivelurilor riscurilor; prin
normele generale al institutiei sunt stabiliti trei factori de risc, care sunt acoperitori
pentru entitate;
- Sunt aplicate procedurile existente la nivelul institutiei, in scopul de a controla modul de
efectuare a activitatii de audit;
- Se cunoaste institutia in ansamblul sau: exista o prezentare a institutiei, o organigrama,
extras din Regulamentul de Organizare si Functionare;
 - Exista un ordin de serviciu, care cuprinde scopul misiunii de audit si domeniile
auditabile si care este intocmit pe baza programului anual de efectuare a auditului,
aprobat de conducatorul institutiei (primar) ;
- Auditorii au completat declaratia de independenta;
- Conducerea institutiei este notificata in ceea ce priveste declansarea misiunii de audit;
- Exista un plan de Colectare a Informatiilor pe segmentul de resurse Umane, precum si o
lista centralizatoare a obiectelor auditabile, care vor fi analizate si verificate pe parcursul
misiunii de audit;
- Se intocmeste un program de audit, care cuprinde obiectivul auditat si obiectele
auditabile, tipul testarii, locul si durata desfasurarii auditului;
- documentele de lucru evidentiaza planificarea auditorilor, natura, durata si
intinderea procedurilor de audit aplicate, precum si concluziile pe baza probelor de
audit obtinute

Observatii:

- Nu exista un chestionar de acceptare a misiunii de audit;

- Ordinul de serviciu nu este semnat de catre Seful Compartimentului de Audit Intern;
- Nu sunt amintite niciunde punctele restante (nerezolvate) ale auditului anterior, dar se
specifica in fisa de colectare a informatiilor ca anterior nu au fost realizate misiuni de
audit intern la acest compartiment;
- Documentele de lucru nu evidentiaza motivarea tuturor problemelor senmificative, si
nici a concluziilor asupra lor; acolo unde exista concluzii acestea sunt fie irelevante fie
insuficient sustinute;
- Nu exista o detaliere a legislatiei, a reglementarilor si a standardelor de audit
specifice;
- Nu exista un plan al misiunii de audit, care sa sintetizeze informaţiile obţinute despre
entitatea auditată şi de a orienta şi coordona întreaga activitate de audit, cu
referire la: lucrările pe care trebuie să le efectueze auditorul şi succesiunea
acestora; relaţiile pe care trebuie să le stabilească auditorul cu persoanele pe care le
va audita (specialiştii din cadrul institutiei), dar şi cu conducerea institutiei; mijloacele
de care are nevoie auditorul pentru a efectua misiunea de audit;
- Programul de audit nu isi indeplineste obiectivul pana la capat, intrucat nu descrie
suficient de precis activităţile de efectuat
- Este necesară o cunoaştere mai aprofundată a entităţii auditate, dar si a
compartimentului auditat: nu sunt evaluate suficient riscurile de denaturare
semnificativă a situaţiilor existente in cadrul compartimentului, acestea fiind mai mult
enumerate; nu sunt selectate foarte clar procedurile de audit care contribuie la
reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil; nu sunt identifice segmentele de
activitate cărora trebuie să le acorde o importanţă mai mare (nu este verificat in
amanunt corectitudinea incadrarilor functiilor,nu se verifica suficient calculul salariilor,
diferentiat pe clase de slarizare, coeficienti de ierarhizare, etc); să stabilească pragul de
semnificaţie;
- Nu se utilizeaza o terminologie clara a determinarii compartimentului auditat (se
foloseste atat notiunea de compartiment, cat si cea de departament)
 2. Etapa executarii lucrarilor - EVALUAREA ACTIVITATII
COMPARTIMENTULUI DE RESURSE UMANE

Aspecte pozitive:

- Sunt urmarite obiectivele controlului intern: definirea responsabilitatilor, separarea

sarcinilor si a functiilor, modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor
justificative, organizarea corecta a activitatii compartimentului auditat, se verifica, ROI,
ROF, fise de post;
- Ca mecanism de control se utilizeaza testul: test privind fundamentarea proiectului
Planului de ocupare a funcţiilor publice; test privind modul de organizare al
concursurilor; test privind stabilirea elementelor de natură salarială; Testul este structura
tastfel: obiectul testului, obiectivele testului, descrierea testului (ce se verifica),
constatari si concluzii;
- Aferent fiecarui test este intocmita una sau mai multe liste de verificare, care sunt
structurate sub forma unui chestionar, la care se raspunde cu da sau nu, la care se adauga
o coloana pentru observatii;
- Pe baza testului si a listei de verificare se intocmeste Fisa de identificare si analiza a
problemei, care cuprinde: descrierea problemei, constatarile, cauzele problemei,
consecintele si recomandarile cu privire la remedierea problemei;
- Sunt verificate documentatii de lucru, proceduri de lucru specifice, operari in sistemul
electronic al tuturor elementelor ce tin de compartimentul personal (salarii, sporuri, zile
de concediu, persoana aflate in intretinere, etc.), procese-verbale, state de plata – in acest
sens se intocmeste o nota centralizatoare a documentelor de lucru;
- Se intocmeste un Plan de Actiune si un calendar al implementarii recomandarilor;

Observatii:

- Nu sunt evaluate mecanismele de control intern specifice compartimentului auditat,

acestea nefiind identificate foarte clar, care contribuie la atingerea fiecărui obiectiv legat
de operaţiuni (politici, proceduri şi activităţi care asigură controlul indeplinirii
corecte a activitatilor compartimentului);
- Nu sunt determinate punctele forte si punctele slabe datorate conceperii defectuoase a
modului de organizare a ctivitatii de resurse umane, precum şi a celor datorate
aplicării greşite a procedurilor;
- Nu se pune accent pe verificarea comparata a documentelor scrise cu cele operate
electrnic in programele specifice
- Nu exista o sinteza a aprecierii controlului intern;

3. Etapa finala – RAPORTUL DE AUDIT

Aspecte pozitive:

- Se intocmeste un Raport de audit care cuprinde: un capitol de introducere (prezinta

echipa de auditare, obiectivele misiunii de audit, tipul auditului – de
conformitate/regularitate, instrumentele de audit – chestionare, liste de verificare - ,
 documentele examinate, documente intocmite pe timpul auditarii, organizarea
Compartimentului R.U.); un capitol de constatari si recomandari si un capitol de
concluzii;
- Exista o fisa de urmarire a recomandarilor, care verifica stadiul implementarii solutiilor
propuse.

Observatii:

- Chestionarul de sfârşit de misiune consta intr-o fisa de evaluare a misiunii de audit

interneste, dar care nu ofera prea multe detalii in ceea ce priveste indeplinirea
obiectivelor misiunii;
- Raportul de audit nu cuprinde o exprimare clara a opiniei pe baza evaluarii
concluziilor trase conform probelor obtinute in cursul auditului;
- Nu exista nici un document care sa ateste difuzarea Raportului de audit intern (nota de
prezentare a raportului spre aprobare, nota de transmitere)
- bugetul de timp alocat programului de audit nu a fost bine planificat, intrucat a fost
nevoie sa se lucreze peste programul normal de lucru
- Constatările de audit nu demonstrează analize profunde şi concluzii pentru toate
obiectivele, respectiv nu sunt formulate recomandări practice pentru probleme
identificate (pentru unele obiective auditate sunt formulate recomandari prea generale –
ex: evidenta concediilor de odihna, reverificarea dosarelor de personal, fara a se explica
ce anume se va verifica);
- Nu exista o lista de supervizare a documentelor.

III. CONCLUZII

Evaluarea unei misiuni de audit reflecta de fapt si stadiul implementării standardelor de

control intern/managerial, lucru care presupune în primul rând o autoevaluare a modului de
implementare a fiecărui standard în parte şi ulterior o evaluare generală, la nivelul entităţii.

La nivelul compartimentului de audit public intern imbunatatirea activitatii de audit

trebuie sa urmareasca: elaborarea Planului multianual şi a Planului anual de audit intern;
actualizarea Cartei auditului intern în funcţie de schimbările organizatorice şi legislative
survenite; actualizarea normelor metodologice specifice exercitării activităţii de audit intern şi
îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesionala.

Pentru a avea o eficienta sporita, evaluarea trebuie sa aiba caracter de continuitate,

nelimitandu-se la perioadele de incheiere a planurilor sau programelor de audit public intern
(anuale, lunare etc.). In vederea obtinerii asigurarii faptului ca obiectivele misiunii de audit sunt
atinse in conditii de calitate, trebuie planificate si desfasurate activitati de indrumare, consiliere,
supraveghere si verificare asupra activitatii echipelor de audit aflate in misiune, pe tot parcursul
derularii acesteia.

Este foarte dificil pentru auditul intern sa cuantifice in cifre toate rezultatele actiunilor
sale si sa demonstreze ca este profitabil pentru institutie. O mai buna buna eficienta a auditului
public intern este rezultanta actiunii conjugate a urmatorilor doi vectori:
- integrarea in entitatea publica;
 - organizarea structurii de audit.
O buna integrare a auditului public intern in cadrul entitatii publice inseamna o asigurare
corespunzatoare a conditiilor culturale (o sensibilizare privind controlul intern, o cultura a
auditului, o imagine pozitiva a auditului intern) si materiale (obiective precise, o metodologie
riguroasa, un bun plan de comunicare si un profesionalism recunoscut) necesare desfasurarii
unei activitati performante. O organizare performanta a structurii de audit public intern
reprezinta garantia respectarii corelatiei intre obiective si resurse, este expresia asigurarii si
garantarii autonomiei auditorilor interni si al afirmarii depline a profesionalismului acestora, in
conditiile respectarii standardelor profesionale nationale si internationale si al eliminarii
posibilitatii producerii imixtiunilor de orice fel in realizarea functiei de audit intern.

Propuneri:
- imbunatatirea procedurii de redactare a raportului de audit in vederea prevenirii aparitiei
si desfasurarii reuniunii de conciliere (redactarea proiectului de raport de audit cu cel
putin 4-5 zile inainte de incheierea misiunii, prezentarea proiectului de raport
responsabililor entitatii auditate cu cel putin 4 zile inainte de incheierea misiunii;
medierea punctelor de vedere divergente si obtinerea acordului conducerii entitatii
auditate inainte de incheierea misiunii);
- imbunatatirea modului de stabilire a recomandarilor/solutiilor/propunerilor: o exprimare
cat mai clara si la obiect, cu solutii concrete;
- verificarea neaparata si la termene a implementarii solutiilor pentru indreptarea
deficientelor constatate;
- pentru o contraexpertiza a celor consemnate in rapoartele de audit, este necesara si o
evaluare externa a institutiilor si a modului de derulare a activitatii de audit in cadrul
acestora.

BIBLIOGRAFIE:

1. Conf. univ.dr. Florea Radu – CONTROL ȘI AUDIT FINANCIAR CONTABIL - suport

curs - anul II master, UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA DIN BACĂU;

2. Victor Munteanu – “Auditul intern la intreprinderi si institutii publice” Editura: Wolters

Kluwer, Anul aparitiei : 2010;

3. Evaluarea controlului intern în scopul realizării misiunilor de audit public intern –

Îndrumar, Ministerul Finanţelor Publice, Unitatea Centrală de Armonizare Pentru Auditul
Public Intern, Biroul pentru Strategie şi Metodologie Generală, Bucureşti 2014;

4. Raportul de audit si documentatia aferenta, al Compartimentului de Audit Public Intern

din cadrul UAT Orasul Darmanesti;
ANEXE