Calculul volumului salii, in 𝑀3 dupa formula:

𝑛𝑜𝑟𝑚
𝑉𝑠𝑎𝑙𝑖𝑖 = 𝑉𝑜𝑝𝑡 ∗ 𝐶𝑎𝑝

Unde: V- volumul salii

Cap- capacitatea salii 450 oameni
𝑛𝑜𝑟𝑚
𝑉𝑜𝑝𝑡 −volumul pentru un spectator, 𝑚3

𝑉𝑠𝑎𝑙𝑖𝑖 = 8 ∗ 450 = 3600 𝑚3

Determinarea dimensiunilor de baza a salii, folosind metoda proportiilor de armonie dupa formula:

3 𝑉 3 3600
𝑋=√ =√ = 3.10
120 120

In majoritatea cazurilor forma salii reprezinta in plan un dreptunghi sau un trapez.

Folosind metoda proportiei de armonie, gasim modulul sectiunii de aur “X”
Unde: L-lungimea incaperii
B- latimea
H- inaltimea incaperii
Vom primi raportul L:B:H intre dimensiuni aflate in limitele 8:5:3 , astefel primim raportul:
𝐿 = 8 ∗ 3.10 = 24.8 ≈ 24

𝐵 = 5 ∗ 3.10 = 15.5 ≈ 15

𝐻 = 3 ∗ 3.10 = 9.3 ≈ 9

In conformitate cu dimensiunile obtinute se efectuiaza desenul planului si sectiunii salii

Fig 1: Sectiunea si planul salii.

Calcularea unghiului de inclinatie a peretilor, perpendicular cu avanscena cu 3 grade in parti.

𝐵′ = 𝐵 − 2𝐸

𝐸 = 𝐿𝑡𝑜𝑡 𝑡𝑔30 = 32 ∗ 0.052 = 1.664

𝐿𝑡𝑜𝑡 = 𝐿𝑠𝑎𝑙𝑎 + 𝐿𝑠𝑐𝑒𝑛𝑎 = 24 + 8 = 32 𝑚

𝐵′ = 15 − 2 ∗ 1.664 = 11.67 ≈ 12𝑚

Fig2: Planul salii

Calcularea iesirilor din sala de spectacole

Prin caracterul lor de masa manifestarile artistice genereaza concentrari de public. Avindu-se in vedere ca
frecventa incendiilor in salile de spectacol este destul de mare, normele in vigoare impun o serie de
masuri care trebuie luate pentru asigurarea evacuarii rapide a spectatorilor in caz de incendiu sau in alte
cazuri de forta majora.

Evacuarea salilor de spectacolse imparte in 3 etape succesive:

- Evacuarea salii propriu-zise

- Evacuarea din cladirea in care se afla sala
- Evacuarea din curtile interioare sau inconjuratoare pina la arterele publice de circulatie sau
parcuri

Timpul de evacuare a salii este in functie de categoria cladiriiin care este incadrata sala, timpul maxim de
evacuare este de 1.5-2.5 minute.
Pentru calcularea fluxurilor de evacuare a spectatorilor din salile si auditoriile cu capacitate medie este
folosita metoda lui Beleaev.

Cantitatea si latimea golului pentru usi in sali si auditorii sunt determinate prin calculul nr. fluxurilor de
evacuare a oamenilor care se indreapta spre usi unul dupa altul si latimea acestui flux este de 0.6m
(latimea medie a unui om), iar debitul constant de 25 persoane pe minut.

Executam calculul nr. de fluxuri necesare dupa formula:

𝐶𝑎𝑝 450
𝛿𝑛𝑒𝑐 = 𝑛𝑛𝑜𝑚 ∗𝑡𝑒𝑣
= 25∗1.5 = 12(𝑓𝑙𝑢𝑥𝑢𝑟𝑖 𝑒𝑔𝑎𝑙𝑒)

Unde: 𝛿𝑛𝑒𝑐 − nr. de fluxuri necesare,

𝐶𝑎𝑝 − capacitatea salii,
𝑛𝑛𝑜𝑚 − cantitatea oamenilor in flux,
𝑡𝑒𝑣 − timpul evacuarii in minut.
Deoarece 𝛿𝑡𝑜𝑡 = 12 ∗ 0.6 = 7.2 𝑚
Unde: 𝛿𝑡𝑜𝑡 − latimea totala necesara fluxurilor.

Amplasarea usilor in sala depinde de repartizarea rindurilor si evacuarea fluxurilor din sala.

Determinarea numarului de usi dupa urmatoarea formula:

𝛿𝑡𝑜𝑡 7.2
𝑁𝑢𝑠𝑖 = 𝑙𝑢𝑠𝑖
= 1.2 = 6 𝑢𝑠𝑖

Unde: 𝑁𝑢𝑠𝑖 − numarul de usi,

𝑙𝑢𝑠𝑖 −latimea unei usi (latimea nu mai mica de 1.2m si mai mult de 2.4m).
Determinarea inmultitorului comun K pentru profilul treptelor.
𝑚 𝑥
𝐾= √ 𝑛
𝑥 1

Unde: −indepartarea ultimului rind,

𝑥1 −indepartarea primului rind,
𝑚 −cantitatea necesara a segmentului de curba.
Calculul vizibilitatii se efectuiaza prin metoda matematica de determinare a nr. optim de rinduri in
segmente (m) (toata lungimea L a salii se imparte in segmente). Numarul segmentelor m= 6, deoarece
𝑥𝑛 = 26𝑚 , astfel obtinem valoarea inmultitorului K dupa formula:
6 26 6
√ = √6.5 = 1.36
4
Fig3: Rezolvarea pantei salii de spectacol

Calcularea numarului rindurilor in segmente.

Pentru indeplinirea calculului se iau urmatorii parametri:

𝐶 − 0.06m –depasirea razei de vedere a spectatorului din fata, pentru salile de concert si teatre,
𝑑 −0.9m –latimea rindurilor,
ℎ0 −0.15m – depasirea razei de vedere a primului rind,
𝑙𝑛 − lungimea unui segment (grup de rinduri),m,
𝑟𝑛 −cantitatea rindurilor in segment,
𝑥1 − distanta de la F (sursa sonora) pina la primul rind,
𝑥𝑛 −distanta de la F (sursa sonora) pina la urmatorul grup de rinduri.
Efectuam calculul numarului de rinduri in segmente si rezultatele obtinute se introduce in tabel.
Determinarea numarului de rinduri in segmente.

Nr. Lungimea de la F pina la inceputul segmentului, Numarul de Lungimea totala a Lungimea de la F

Lungimea segmentului, m rinduri in segmentului, m pina la sfirsitul
segment segmentului , m
𝑟𝑒𝑐
𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 ∗ 𝑘 𝑟𝑛 =
𝑙𝑛 𝑙𝑛𝑟𝑒𝑐 = 𝑟𝑛𝑟𝑒𝑐 ∗ 𝑑 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 + 𝑙𝑛
𝑑
𝑙𝑛 = 𝑥𝑛−1 − 𝑥𝑛
𝑥1 = 4 𝑟1 =
1.44
= 𝑙1𝑟𝑒𝑐 = 2 ∗ 0.9 = 𝑥2𝑟𝑒𝑐 = 4 + 1.8 =
0.9
1. 𝑥2 = 𝑥1 ∗ 𝑘 = 4 ∗ 1.36 = 5.44 1.8 5.8
1.6 ≈ 2
𝑙1 = 𝑥2 − 𝑥1 = 5.44 − 4 = 1.44

𝑟2 =
2.08
= 𝑙2𝑟𝑒𝑐 = 3 ∗ 0.9 = 𝑥3𝑟𝑒𝑐 = 2.7 + 5.8 =
0.9
2. 𝑥3 = 𝑥2 ∗ 𝑘 = 5.8 ∗ 1.36 = 7.88 2.7 8.5
2.31 ≈ 3
𝑙2 = 𝑥3 − 𝑥2 = 7.88 − 5.8 = 2.08

𝑟3 =
3.06
= 𝑙3𝑟𝑒𝑐 = 4 ∗ 0.9 = 𝑥4𝑟𝑒𝑐 = 3.6 + 8.5 =
0.9
3. 𝑥4 = 𝑥3 ∗ 𝑘 = 8.5 ∗ 1.36 = 11.56 3.6 12.1
3.4 ≈ 4
𝑙3 = 𝑥4 − 𝑥3 = 11.56 − 8.5 = 3.06

𝑟4 =
4.35
= 𝑙4𝑟𝑒𝑐 = 5 ∗ 0.9 = 𝑥5𝑟𝑒𝑐 = 4.5 + 12.1 =
0.9
4. 𝑥5 = 𝑥4 ∗ 𝑘 = 12.1 ∗ 1.36 = 16.45 4.5 16.6
4.84 ≈ 5
𝑙4 = 𝑥5 − 𝑥4 = 16.45 − 12.1 = 4.35

𝑙5 = 𝑑′ = 1.8 𝑟5 = 1 𝑙5𝑟𝑒𝑐 = 𝑑′ = 1.8 𝑥6𝑟𝑒𝑐 = 1.8 + 16.6 =

5. 𝑥6 = 𝑥5 ∗ 𝑘 = 16.6 + 1.8 = 18.4 18.4

𝑟6 =
6.62
= 𝑙6𝑟𝑒𝑐 = 8 ∗ 0.9 = 𝑥7𝑟𝑒𝑐 = 7.2 + 18.4 =
0.9
6. 𝑥7 = 𝑥6 ∗ 𝑘 = 18.4 ∗ 1.36 = 25.02 7.2 25.6
7.36 ≈ 8
𝑙6 = 𝑥6 − 𝑥5 = 25.02 − 18.4 = 6.62

Concluzie: Conform calculului 0.4m ramin libere, astfel marim trecerea cu 0.4m si recalculam tabelul.
Determinarea numarului de rinduri in segmente.

Lungimea de la F pina la inceputul Numarul de rinduri in Lungimea totala a Lungimea de la F pina la

segmentului, Lungimea segmentului, m segment segmentului, m sfirsitul segmentului , m

𝑟𝑒𝑐
𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 ∗ 𝑘 𝑟𝑛 =
𝑙𝑛 𝑙𝑛𝑟𝑒𝑐 = 𝑟𝑛𝑟𝑒𝑐 ∗ 𝑑 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 + 𝑙𝑛
𝑑
𝑙𝑛 = 𝑥𝑛−1 − 𝑥𝑛
𝑥1 = 4 𝑟1 =
1.44
= 1.6 ≈ 2 𝑙1𝑟𝑒𝑐 = 2 ∗ 0.9 = 1.8 𝑥2𝑟𝑒𝑐 = 4 + 1.8 = 5.8
0.9
𝑥2 = 𝑥1 ∗ 𝑘 = 4 ∗ 1.36 = 5.44
𝑙1 = 𝑥2 − 𝑥1 = 5.44 − 4 = 1.44

𝑟2 =
2.08
= 2.31 ≈ 3 𝑙2𝑟𝑒𝑐 = 3 ∗ 0.9 = 2.7 𝑥3𝑟𝑒𝑐 = 2.7 + 5.8 = 8.5
0.9
𝑥3 = 𝑥2 ∗ 𝑘 = 5.8 ∗ 1.36 = 7.88
𝑙2 = 𝑥3 − 𝑥2 = 7.88 − 5.8 = 2.08

𝑟3 =
3.06
= 3.4 ≈ 4 𝑙3𝑟𝑒𝑐 = 4 ∗ 0.9 = 3.6 𝑥4𝑟𝑒𝑐 = 3.6 + 8.5 = 12.1
0.9
𝑥4 = 𝑥3 ∗ 𝑘 = 8.5 ∗ 1.36 = 11.56
𝑙3 = 𝑥4 − 𝑥3 = 11.56 − 8.5 = 3.06

𝑟4 =
4.35
= 4.84 ≈ 5 𝑙4𝑟𝑒𝑐 = 5 ∗ 0.9 = 4.5 𝑥5𝑟𝑒𝑐 = 4.5 + 12.1 = 16.6
0.9
𝑥5 = 𝑥4 ∗ 𝑘 = 12.1 ∗ 1.36 = 16.45
𝑙4 = 𝑥5 − 𝑥4 = 16.45 − 12.1 = 4.35

𝑙5 = 𝑑′ = 1.8 𝑟5 = 1 𝑙5𝑟𝑒𝑐 = 𝑑′ = 1.8 + 𝑥6𝑟𝑒𝑐 = 2.2 + 16.6 = 18.8

𝑥6 = 𝑥5 ∗ 𝑘 = 16.6 + 1.8 = 18.4 0.4 = 2.2

𝑟6 =
6.76
= 7.52 ≈ 8 𝑙6𝑟𝑒𝑐 = 8 ∗ 0.9 = 7.2 𝑥7𝑟𝑒𝑐 = 7.2 + 18.8 = 26.0
0.9
𝑥7 = 𝑥6 ∗ 𝑘 = 18.8 ∗ 1.36 = 25.56
𝑙6 = 𝑥6 − 𝑥5 = 25.56 − 18.8 = 6.76

Concluzie: Marimea obtinuta de 𝑥7𝑟𝑒𝑐 = 26.0 coincide cu lungimea initiala 𝑥𝑛 = 26.0𝑚

Fig3: Schema calculului inaltarii rindului sub forma de linie frinta

Calcularea ridicarii rindurilor in segmente.

Efectuam calculul ridicarii rindurilor in segmente dupa formula:

ℎ𝑛−1 𝑙𝑛 𝑐𝑙𝑛 𝑥𝑛+1
𝑌𝑛 = +
𝑥𝑛 𝑑𝑥𝑛

Unde: 𝑌𝑛 − marimea ridicarii nivelului ochiului spectatorului fata de rindul precedent,

𝑙 − lungimea profilului , distanta pe orizontala de la primul pina la ultimul rind,
𝑟 − inaltimea treptei,
ℎ −inaltimea grupului de rinduri in segment.
𝐶 − 0.06m –depasirea razei de vedere a spectatorului din fata, pentru salile de concert si teatre,
𝑑 −0.9m –latimea rindurilor,
ℎ0 −0.15m – depasirea razei de vedere a primului rind,

Rezultatele calculului ridicarii rindurilor(pina la 1cm).

Nr. Marimea ridicarii nivelului ochiului Inaltimea treptei, cm Inaltimea grupului de

trepte,cm
ℎ𝑛−1 𝑙𝑛 𝑐𝑙𝑛 𝑥𝑛+1 𝑦𝑛 ℎ𝑛 = 𝑦𝑛 + ℎ𝑛−1
𝑌𝑛 = + 𝑟𝑛1 =
𝑥𝑛 𝑑𝑥𝑛 𝑟𝑛

1
15 ∗ 180 6 ∗ 180 ∗ 580 𝑦1 24.15 ℎ1 = 12 ∗ 2 + 15 = 39
𝑦1 = + = 24.15𝑐𝑚 𝑟1 = = = 12.07 ≈ 12
400 90 ∗ 400 𝑟1 2

2
39 ∗ 270 6 ∗ 270 ∗ 850 𝑦2 44.52 ℎ2 = 15 ∗ 3 + 39 = 84
𝑦2 = + = 44.52𝑐𝑚 𝑟2 = = = 15
580 90 ∗ 580 𝑟2 3

3
84 ∗ 360 6 ∗ 360 ∗ 1210 𝑦3 69.73 ℎ3 = 17.5 ∗ 4 + 84 = 154
𝑦3 = + = 69.73 𝑐𝑚 𝑟3 = = = 17.5
850 90 ∗ 850 𝑟3 4

4
154 ∗ 450 6 ∗ 450 ∗ 1660 𝑦4 98.42 ℎ4 = 20 ∗ 5 + 154 = 254
𝑦4 = + = 98.42𝑐𝑚 𝑟4 = = = 20
1210 90 ∗ 1210 𝑟4 5

5
254 ∗ 220 6 ∗ 220 ∗ 1880 𝑦5 50.27 ℎ5 = 50 ∗ 1 + 254 = 304
𝑦5 = + = 50.27𝑐𝑚 𝑟5 = = ≈ 50
1660 90 ∗ 1660 𝑟5 1

6
304 ∗ 720 6 ∗ 720 ∗ 2560 𝑦6 181.78 ℎ6 = 23 ∗ 8 + 304 = 488
𝑦6 = + = 181.78𝑐𝑚 𝑟6 = = = 22.72 ≈ 23
1880 90 ∗ 1880 𝑟6 8

Efectuam verificarea:

ℎ = ℎ0 + 𝑟1 𝑟1′ + 𝑟2 𝑟2′ + 𝑟3 𝑟3′ + 𝑟4 𝑟4′ + 𝑟5 𝑟5′ + 𝑟6 𝑟6′

= 15 + 12 ∗ 2 + 15 ∗ 3 + 17.5 ∗ 4 + 20 ∗ 5 + 50 + 23 ∗ 8 = 488
Deoarece ℎ6 = 488 𝑐𝑚 corespunde cu ℎ = 488 𝑐𝑚 , deci rezultatele obtinute prin calcul sunt corecte.

Pe baza datelor obtinute construim schema vizibilitatii in sala:

Amplasarea locurilor in sala se face in limita suprafetei determinate prin calcul, 0.8 𝑚2 pentru fiecare
spectator.

Dimensiunile scaunelor din sala de spectacole sunt:

𝑙 = 50 𝑐𝑚
𝑏 = 50𝑐𝑚
ℎ = 45𝑐𝑚
Distanta dintre spetezele scaunelor a doua rinduri successive se considera 0.9m. Asezarea locurilor se face
simetric, in raport cu axa longitudinala a salii.

Determinarea timpului de reverberatie normat pentru teatru de opera si balet cu volumul

𝟑𝟔𝟎𝟎 𝒎𝟑 .

𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 𝐾𝑙𝑔𝑉

Unde: V- volumul salii, 𝒎𝟑 .

K- coeficient dependent de destinatia salii( pentru teatru de opera si balet K=0.39).

𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 0.39 ∗ 𝑙𝑔3600 = 1.37 𝑠𝑒𝑐.

Determinarea timpului de reverberatie normat la frecventele 125 Hz, 500Hz, 2000 Hz.
125
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.4 ∗ 0.39𝑙𝑔3600 = 1.91𝑠𝑒𝑐.
500
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.0 ∗ 0.39𝑙𝑔3600 = 1.37𝑠𝑒𝑐.
2000
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 0.9 ∗ 0.39𝑙𝑔3600 = 1.23𝑠𝑒𝑐.

Normativul tehnic admite abaterea de ±10% a timpului de reverberatie.

Determinarea abaterii de ±𝟏𝟎% a timpului de reverberatie normat la frecventele 125 Hz, 500Hz,
2000 Hz.

1.91 ∗ 0.1 = 0.191 𝑠𝑒𝑐

1.37 ∗ 0.1 = 0.137𝑠𝑒𝑐

1.23 ∗ 0.1 = 0.123 𝑠𝑒𝑐

125(−10%)
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.91 − 0.191 = 1.72𝑠𝑒𝑐.

500(−10%)
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.37 − 0.137 = 1.23𝑠𝑒𝑐.

2000(−10%)
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.23 − 0.123 = 1.107𝑒𝑐.
 125(+10%)
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.91 + 0.191 = 2.10𝑠𝑒𝑐.

500(+10%)
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.37 + 0.137 = 1.507𝑠𝑒𝑐.

2000(+10%)
𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 = 1.23 + 0.123 = 1.353𝑠𝑒𝑐.

Elaboram graficul timpului de reverberatie normat:

Fig4: Curba timpului de reverberatie 𝑇𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 a unei Sali de teatru de opera si balet cu capacitatea de 450
spectatori cu abaterile ±𝟏𝟎%.

Determinarea absorbtiei sonore totale pentru teatru de opera si balet cu volumul 𝟑𝟔𝟎𝟎 𝒎𝟑 .

Pentru determinarea absorbtiei sonore totale este necesar de determinat aria suprafetelor interioare si
suprafata echivalenta de absorbtie. Absorbtia totala a salii se determina pentru 70 % sala plina. Calculul
se efectuiaza la 3 frecvente: 125 Hz, 500Hz, 2000 Hz.
Tabelul volumelor fondului de fonoabsorbtie a materialelor de finisare.

Nr. Denumirea elementului Caracteristica Aria Frecventa, Hz

suprafetei 125 500 2000
𝛼𝑖 𝛼𝑖 𝑆 𝛼𝑖 𝛼𝑖 𝑆 𝛼𝑖 𝛼𝑖 𝑆
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Podeaua salonului Covor 9m, pe masa 217.5 0.09 19.6 0.21 46.7 0.27 58.7
neocupate cu fotolii bituminoasa
2 Scena Parchet pe masa bituminoasa 99 0.15 14.85 0.10 9.9 0.06 5.94
3 Tavan Tencuiala acustica din ghips 460.7 0.11 50.67 0.30 138.21 0.24 110.56
4 Pereti fara aria usilor Zidarie din caramida , 868 0.02 17.36 0.02 17.36 0.04 34.72
tencuiala
5 Usile Lemn 15.12 0.02 0.30 0.05 0.756 0.04 0.60
6 Absorbtia acustica Elemente neconsiderabile, 1660.3 0.08 132 0.04 66 0.04 66
suplimentara gratii pentru ventilare, lampi,
crapaturi si deschizaturi in
zidarie, culise
7 Suparafata pardoselii 450 buc. 112.5
ocupata cu fotolii
8 Total Σ 𝑆𝑡𝑜𝑡 1772.8
9 Absorbtia sunetului cu 234.78 278.9 276.52
elemente permanente
10 Spectatori 70% din Cap. Spectatorul situat in fotoliu 315 0.25 78.75 0.4 126 0.45 141.75
11 Fotolii libere, 30% Moi, imbracate in stofa 135 0.08 10.8 0.15 20.25 0.20 27
12 Absorbtia sunetului cu 89.55 146.25 168.75
elemente variabile
13 Total 𝐴𝑡𝑜𝑡 = Σ 𝐴𝑝𝑒𝑟 + 324.33 425.17 445.27
𝐴𝑛𝑒𝑝𝑒𝑟

Determinarea coeficientului mediu de absorbtie sonora pentru teatru de opera si balet volumul 𝟑𝟔𝟎𝟎 𝒎𝟑
la frecvente: 125 Hz, 500Hz, 2000 Hz in conformitate cu formula:

∑𝑛
𝑖=1 𝛼𝑖 𝑆𝑖 𝐴𝑡𝑜𝑡
𝛼𝑚𝑒𝑑 = ∑𝑛
=
𝑖=1 𝑆𝑖 𝑆𝑡𝑜𝑡

125 324.33
𝛼𝑚𝑒𝑑 = 1772.8 = 0.18

500 425.17
𝛼𝑚𝑒𝑑 = 1772.8 = 0.23

2000 445.27
𝛼𝑚𝑒𝑑 = 1772.8 = 0.25

Deoarece 𝛼𝑚𝑒𝑑 ≤ 0.2 pentru frecventele 125 Hz sala este considerata rasunatoare si calculul se
efectuiaza dupa formula lui Sabine, iar pentru frecventele 500 Hz si 2000 Hz sala este considerate
inabusita, si se calculeaza dupa formula lui Eyring.

Determinarea timpului de reverberatie pentru teatru de opera si balet volumul 𝟑𝟔𝟎𝟎 𝒎𝟑 la frecvente:
125 Hz, 500Hz, 2000 Hz in conformitate cu formula:

𝐻𝑧 𝑉
𝑇𝑜𝑝𝑡 = 0.163 𝛼
𝑚𝑒𝑑 ∗𝑆𝑡𝑜𝑡
 125 3600
𝑇𝑜𝑝𝑡 = 0.163 0.18∗1772.8 = 1.83 𝑠𝑒𝑐

500 3600
𝑇𝑜𝑝𝑡 = 0.163 = 1.27 𝑠𝑒𝑐
0.26∗1772.8

2000 3600
𝑇𝑜𝑝𝑡 = 0.163 = 1.18𝑠𝑒𝑐
0.28∗1772.8

Fig4: Curba de reverberatie 𝑇𝑜𝑝𝑡 a unei Sali de teatru de opera si balet cu capacitatea de 450 spectatori.

Concluzie: la toate frecventele timpul de reverberatie corespunde datelor normative si dispare necesitatea
de corectare a ei. Datele obtinute se afla in limitele abaterilor normate ±10%. respectiv acustica salii
poate fi numita normala , la situarea corecta a materialelor acustice.

Determinarea articularii sunetului.

Articularea sunetului in sali de spectacole se efectuiaza in conformitate cu urmatoarea relatie:

𝐴 = 96 ∗ 𝐾1 ∗ 𝐾2 ∗ 𝐾3 ∗ 𝐾4

Unde: 𝐾1 −coeficient ce tine cont de caracteristicile de reverberatie din sala, deoarece timpul de
500
reverberatie optim la frecventa de 500 Hz este 𝑇𝑜𝑝𝑡 = 1.37𝑠𝑒𝑐 = 0.96
𝐾2 − coeficient ce tine cont de puterea sunetului oratorului, in mediu 70 decibeli, 𝐾2 − 0.98
𝐾3 −coeficient ce tine cont de zgomotul de fon din incapere, 𝐾3 − 0.8
𝐾4− coeficient ce tine cont de dimensiunile si forma incaperii, in incaperi de forma
dreptunghiulara si sectorala 𝐾4− 1
𝐴 = 96 ∗ 0.96 ∗ 0.98 ∗ 0.8 ∗ 1 = 72.3
Concluzie: Articulatia de calcul intra in intervalele (65-75%), la frecventele 500 Hz articulatia vorbirii in
sala este admisibila. Insa in sala nivelul galagiei proprii trebuie sa fie cit mai mic.

Determinarea claritatii vorbirii.

Claritatea vorbirii se caracterizeaza prin coeficientul de claritate 𝐾𝑐𝑙 si se calculeazadupa formula :

𝛼∗𝑆 1 1−𝛼1 1−𝛼𝑛
𝐾𝑐𝑙 = 16𝜋(1−𝛼)2 ∗ ⌈𝑟2 + 𝑟12
+ 𝑟𝑛2
⌉
0

Unde : 𝛼 − coeficientul mediu de absorbtie in incapere la 100 % Sali pline.

𝑆 −suprafata totala.
𝑟0−distanta de la sursa sonora la spectator, m.
𝑟1, 𝑟𝑛 −lungimea primelor reflexii de la sursa sonora pina la spectator
𝛼1 , 𝛼𝑛 −coeficientul de fonoabsorbtie a suprafetei de la care sunetul se reflecta la spectator in 50
milisecunde dupa oprirea fluxului sunetului.
Conditiile de calcul 𝐾𝑐𝑙 ≥ 0.2 (claritatea si audibilitatea in incaperi satisfacatoare)

Determinarea coeficientului mediu de fonoabsorbtie in incapere la 100% sala plina.

𝐴𝑡𝑜𝑡 347.3
𝛼= 𝑆𝑡𝑜𝑡
= 1772.8 = 0.19

Unde : 𝐴𝑡𝑜𝑡 − absorbtia totala in incapere la 100% sala plina

𝑆𝑡𝑜𝑡 −suprafata totala a salii.
Determinarea lungimii primilor reflexii de la sursa sonora pina la spectator.

Fig7 : Primele reflexii sonore O, de la sursa sonora F pina la spectator A.

𝑟1 = 𝐹𝑂 + 𝑂𝐴 = 9.0 + 12.2 = 21.2 𝑚. 𝑟01 = 𝐹𝐴 = 4.8 𝑚

𝑟2 = 𝐹𝑂1 + 𝑂𝐴1 = 10.3 + 16.3 = 26.6 𝑚 𝑟02 = 𝐹𝐴1 = 14.5 𝑚

𝑟3 = 𝐹𝑂2 + 𝑂𝐴2 = 11.4 + 19.4 = 30.8 𝑚 𝑟03 = 𝐹𝐴2 = 20.3 𝑚

𝑟4 = 𝐹𝑂3 + 𝑂𝐴3 = 12.7 + 22.5 = 35.2 𝑚 𝑟04 = 𝐹𝐴3 = 25.9 𝑚

Determinarea coeficientului claritatii vorbirii la frecventa 125 Hz

125 0.19∗1772.8 1 1−0.11

𝐾𝑐𝑙 = 16∗3.14∗(1−0.19)2 ∗ [4.82 + 21.22
] = 0.4637

125 0.19∗1772.8 1 1−0.11

𝐾𝑐𝑙 = 16∗3.14∗(1−0.19)2 ∗ [14.52 + 26.62
] = 0.059

125 0.19∗1772.8 1 1−0.11

𝐾𝑐𝑙 = 16∗3.14∗(1−0.19)2 ∗ [20.32 + 30.82
] = 0.034

125 0.19∗1772.8 1 1−0.11

𝐾𝑐𝑙 = 16∗3.14∗(1−0.19)2 ∗ [25.92 + 35.2
] = 0.0222

125
𝐾𝑐𝑙 = 0.4637 ≥ 0.2- conditii satisfacatoare
125
𝐾𝑐𝑙 = 0.059 ≤ 0.2- conditii nesatisfacatoare
125
𝐾𝑐𝑙 = 0.034 ≤ 0.2- conditii nesatisfacatoare
125
𝐾𝑐𝑙 = 0.0222 ≤ 0.2- conditii nesatisfacatoare

Concluzie : Din datele obtinute reiese ca la frecventa de 500 Hz calculul nu este rational de efectuat ,
indicii vor fi si mai rai. Asftel aproximativ la primele 10 rinduri claritatea vorbirii oratorului va fi buna,
mai departe nesatisfacatoare.