Você está na página 1de 4

PROIECT DIDACTIC

DATA: 26 I 2010
ŞCOALA: Liceul Taras Şevcenko,Sighetu Marmaţiei
CLASA: a XI-a B, C
PROFESOR: Roatiş Cristina
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: Nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi - Interferenţa
curentelor literare

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise


1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte
literare, nonliterare sau în alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextual cultural în care a
apărut aceasta
3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul
secolului al XX-lea
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

Obiective operaţionale:
Obiective cognitive :
O1- sǎ cunoascǎ trǎsǎturile curentelor culturale / literare –contextul istoric, social-politic,
evenimenţial
O2 -să argumenteze interferenţele curentelor literare în text

Resurse:
Resurse procedurale: lectura explicativă, problematizarea, expunerea,conversaţia
Resurse materiale : : opera literară, fişe, scheme ,retroproiectorul, tabla
Resurse organizatorice: frontal, individual, evaluare formativă
Durata : 50 minute
Bibliografie pentru elevi:
- Textul: Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpuşneanul”, Editura Tineretului, Bucureşti, 1964;
- Citate ce se referă la Negruzzi (crestomaţie)
Bibliografie pentru profesor:
- Parfene, Constantin- Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom,
1999, Iaşi;
- Leonte. L- C. Negruzzi, Editura Minerva, Bucureşti, 1985
Tudor Vianu – “Arta prozatorilor romani”;
George Calinescu- “Istoria literaturii romane”;
Grigore Dimisanu – “Introducere in opera lui Negruzzi”;.

Desfăşurarea lecţiei:

I. EVOCAREA
În vederea reactualizării cunoştinţelor despre curentele culturale / literare romantism, clasicism,
realism elevii vor viziona 3 Prezentǎri Power point care vor evideţia principalele trǎsǎturi ale acestora,
contextul istoric şi social polictic în care s-au manifestat acestea.

II. REALIZAREA SENSULUI


După curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională, nuvelele sunt:
renascentiste, romantice, realiste, naturaliste. În compoziţia nuvelei Alexandru Lăpuşneanu se
interferează mai multe curente literare şi anume romantismul, clasicismul şi realismul.

I. ELEMENTELE ROMANTICE ALE NUVELEI:


Care sunt trăsăturile romantice ale nuvelei?
1. Personajul Alexandru Lăpuşneanu este romantic, cu trăsături puternice, un erou excepţional, ale
cărui fapte sunt impresionante prin cruzime, perfidie, setea şi plăcerea răzbunării.
2. Antiteza, ca modalitate de construire a personajelor, a faptelor acestora.
3. Scene cutremurătoare tipic romantice: omorârea celor 47 de boieri, aşezarea capetelor sub forma
unei piramide, după rangurile boiereşti, moartea prin otrăvire a lui Lăpuşneanu, atitudini
impresionante („învaţă a muri, tu care ştiai numai a omorî”).
4. Prezenţa personajului colectiv şi prezenţa tradiţiilor folclorice referitoare la domnia lui Alexandru
Lăpuşneanul;
Concluzie: Negruzzi a înteles astfel „spiritul cronicii române şi a pus bazele unui romantism pozitiv,
scutit de naive idealităţi”. (G. Călinescu)

II. ELEMENTELE CLASICISTE:


Î2. Ce elemente sunt de natură clasicistă?
1. Simetria şi echilibrul compoziţiei, sobrietatea structurii.
2. Organizarea riguroasă în patru capitole, fiecare purtând un moto sugestiv pentru substanţa epică a
acestora.
3. Concizia şi rigoarea unor exprimări care capătă uneori caracter de sentinţă de tipul: “proşti, dar
mulţi”
Concluzie: Întrepătrunderea romantism – clasicism este specifică literaturii paşoptiste .
III. ELEMENTELE REALISTE:
Care sunt elementele de natură realistă?
1. Atenţia acordată detaliilor vestimentare şi referitoare la decoruri;
2. Obiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând doar de puţine ori pe parcursul evenimentelor cu
opinii personale;
3. Preocuparea pentru realizarea unor tipologii umane pentru sondaj psihologic

Concluzie: În nuvelă se îmbină, într-o reuşită sinteză, trăsăturile a trei curente literare: -clasicismul
(echilibrul compoziţiei, evoluţia conflictului, mesajul, economia de mijloace, realizarea unor
caractere, atitudinea detaşată a autorului);
-romantismul (antiteza angelic-demonic, culoarea de epocă, surse de inspiraţie, personajul principal
alcătuit din contraste tari, accentuarea unor trăsături);
-reaslismul (caracterul pictural al unor scene, imaginea mulţimii din capitolul al treilea).
Nuvela are o structură simetrică şi un echilibru solid atât în ceea ce priveşte ilustrarea
evenimentelor, elemente ce o înscriu în clasicism, cât şi în ceea ce priveşte psihologia şi tragismul
personajului, fapte ce o situează în romantism. Realismul nuvelei este ilustrat de adevărul istoric al
celei de a doua domnii a lui A. Lăpuşneanu.

III. REFLECŢIA
Care sunt mijloacele folosite de Negruzzi în nuvelă?
1. Predomină naraţiunea şi dialogul .
2. Discursuri (hotărârea de nestrâmutat pe care o expune soliei boiereşti, discursul din biserică)
.Replici memorabile : “Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…”,“Ai să dai sama, doamnă!…”,“Capul lui
Moţoc vrem…”,“De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu..”)
3. Descrierile apar doar pentru culoare, pentru sugestie, atmosfera rămâne mărginită doar la câteva
amănunte semnificative
4. Într-o compoziţie narativă clasică prin echilibru şi lapidaritate, descrierile se referă doar la
amănunte vestimentare, la enumerarea bucatelor de la banchet
5. Într-un singur loc apare o descriere, tipic romantică, a cetăţii Hotinului, “mută şi pustie ca un
mormânt de urieş”, cu valurile Nistrului “ce se izbeau regulat de stâncoasele ei coaste, sure şi
goale, în lumina crepuscului” – descriere de mare densitate şi de reală frumuseţe picturală.

Concluzie: Alături de minuţia caracterizării personajelor, nuvela lui Costache Negruzzi se remarcă
prin extraordinara sobrietate a mijloacelor prozatorului, rămas parcă mai aproape de lacomismul
cronicarilor, cu toată modernitatea de care dă dovadă. Arta conciziunii rămâne fundamentală, atât în
construirea firului epic urmărit în cele patru capitole ca în patru acte ale unei creaţii dramatice, în
realizarea dialogului, cât şi în descrieri.

Naratorul omniscient şi omnipresent şi naraţiunea la persoana a III-a, definesc perspectivele


narative. Modalitatea narativă se remarcă prin absenţa mărcilor formale ale naratorului, de unde
reiese distanţarea acestuia faţă de evenimente şi caracterul obiectiv al nuvelei.
Timpul narativ este cronologic, bazat pe relatarea în ordine a evenimentelor situate într-un
trecut istoric, iar spaţiul narativ este real, Moldova secolului al XVI-lea.

IV. EXTENSIA
Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate în
nuvela „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi .
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea tipului de nuvelă şi a trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un
curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe
narative;
- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre
lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale,
construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative,
construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);