Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
IASI
Cuprins
2
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Primaria Municipiului
Botoşani
Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani. Are o
populaţie de circa 115.070 locuitori şi este aşezat în partea de sud-vest a judeţului pe
interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară
între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei.
Puţini ştiu probabil că Botoşaniul este şi numit „Oraşul domniţelor” ca apanaj al
Doamnelor Moldovei.
Oraşul Botoşani a avut timp de câteva secole (XVI-XIX) un statut special, acela de
apanaj al Doamnelor Moldovei. Cel care i l-a conferit a fost domnitorul Petru Rareş (1538-
1542) care, în virtutea dreptului său de stăpân peste întreg teritoriul ţării, dăruieşte Botoşanii
soţiei, Elena Despot Doamna, cu dreptul ca aceasta să reţină pentru sine toate dările pe care
locuitorii le plăteau. Cu o parte din aceşti bani, după moartea soţului său, Doamna a construit
la Botoşani în chiar centrul târgului bisericile Sfântul Gheorghe (1541) şi Uspenia (1552).
Statutul de apanaj domnesc de care s-a bucurat Botoşaniul a dăinuit până în timpul lui
Alexandru Ioan Cuza, beneficiarele fiind toate doamnele Ţării, care i-au urmat Doamnei
Elena Rareş.
Acest statut este dovedit şi de plasarea pe stema Botoşanilor a simbolului acestuia –
păunul-
În momentul de faţă municipiul Botoşani realizează 70% din PIBul judeţului, deşi
populaţia acestuia reprezintă doar 25% din populaţia judeţului. În Botoşani îşi desfăşoară
activitatea peste 7000 de societăţi.
Municipiul Botoşani beneficiază astăzi de străzi asfaltate, lungimea acestora fiind de 137
km din care 75 km sunt modernizaţi, iar restul pietruiţi.
Zilele oraşului Botoşani se sărbătoresc în fiecare an la data de 23 aprilie, ziua patronului
spiritual al municipiului, Sfântul Gheorghe.
3
1.2. Obiect de activitate
4
Prevenirea şi limitarea urmărilor calamitaţilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizootiilor;
Alte domenii de activitate în care autorităţile administraţiei publice locale au
competente, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
În concluzie, direcţiile serviciile şi birourile sunt subordonate direct primarului,
viceprimarilor sau secretarului care asigură şi răspund de realizarea atribuţiilor ce revin
acestora în condiţii de legalitate şi eficienţa.
Direcţiile, serviciile şi birourile nu au capacitate juridică administrativă distinctă
de cea a autoritaţilor în numele cărora acţionează fiind subordonate primarului care le
organizează, conduce şi controlează.
Atributii:
asigura respectarea prevederilor Constitutiei,precum şi punerea înaplicare a legilor, a
decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului;
dispune masurile necesare şi acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor
cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor publice centrale,
precum şi a hotarâailor consiliului judetean; asigura aducerea la îndeplinire a hotararilor consiliului
local;
întocmeşte proiectul bugetului local si contul de încheiere aexercitiului bugetar si
le supune spre aprobare consiliului local;
exercită functia de ordonator principal de credite; verifica, din oficiu sau la cerere,
încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunica de îndata consiliului local cele
constatate;
raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public şi
domeniului privat al comunei ;
ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele de specialitate ale statului. In acest
scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutii publice din comuna pentru a aplica
masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre ;
asigura ordinea publica si linistea cetatenilor, prin intermediul politiei jandarmeriei,
gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda
solicitarilor sale, in conditiile legii;
indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale ;
5
asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local, in situatia in care
considera ca hotararea este ilegala in trei zile de la adoptare sesizeaza prefectura
propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local, ia masuri pentru
organizarea acestei consultatii in conditiile legii
Atributii:
- exercita atributiunile Primarului în lipsa acestuia din localitate, cu exceptia celor ce nu pot
fi delegate;
- asigura elaborarea Regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si
amenajarea teritoriului, le prezinta spre aprobare Consiliului local, potrivit prevederilor legale, iar
dupa aprobare urmareste realizarea acestora;
- solutioneaza operativ, în spiritul legii, constatarile Corpului de control a disciplinei în
constructii, cat si eliberarea autorizatiilor de constructii, în conformitate cu planul urbanistic si
amenajarea teritoriului;
- vegheaza la respectarea normelor de protectia mediului si a ecosistemului din teritoriul
administrat de municipiu, conform legii si specificului local;
- urmareste tinerea la zi a bancii de date privind amenajarea teritoriului si lucrarilor de
cadastru imobiliar;
- indeplineste functia de Ofiter de stare civila;
- controleaza activitatea de rezolvarea a scrisorilor, sesizarilor si cererilor cetatenilor în
domeniul sau de activitate;
Viceprimarul coordoneaza si controleaza activitatea directiilor, serviciilor si birourilor de
specialitate care i-au fost încredintate prin organigrama aprobata de Consiliul local la propunerea
primarului si anume - Directia Tehnica, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Serviciul
Cadastru, Birou Mediu si Dezvoltare Regionala, Direcţia de Investitii, Directia Servicii Publice,
Directia de Administrare a Patrimoniului.
Indeplineste si alte atributii delegate de Primar în conditiile legii;
6
Pune la dispozitie consilierilor in timp util procesul verbal al sedintei anterioare, pe
care ulterior il va supune spre prezentare consiliului local
Intocmeste un dosar special pentru fiecare sedinta de consiliu care va fi numerotat,
semnat si sigilat, impreuna cu consilierul care conduce sedinta
Colaboreaza la redactarea proiectelor de hotariri si le avizeaza pentru legalitate
Contrasemneaza pentru legalitate hotaririle consiliului local
Comunica hotaririle consiliului local primarului si prefectului, de indata,dar nu mai
tirziu de 3 zile de la data adoptarii
Inregistreaza comunicarile efectuate intr-un registru special destinat acestui scop
.Aduce la cunostinta publica hotaririle cu caracter normativ in termen de 5 zile de la data
comunicarii oficiale de catre prefect
Pune la dispozitia consilierilor, la cererea acestora, in termen de cel mult 20 de zile,
informatiile necesare in vederea indeplinirii mandatului de catre primari
Aduce la cunostinta publica rapoartele de activitate ale consilierilor si viceprimarului
Avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului
Urmareste rezolvarea corespondentei in termen legal
Asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor
emise de consiliul local sau primar, in termen de cel mult 10 zile,daca legea nu prevede altfel
Rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competentelor si
artibitiilor ce in revin potrivit legii, pina la constituirea noului consiliu local, in caz de dizolvare, in
absenta primarului si viceprimarului
Indeplineste atributii de ofiter de stare civila daca acestea I s-au delegat de catre
primar
Elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor
cu caracter secret, stabilit legii
Legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea
copiilor cu acte originale, in conditiile legii;
Coordoneaza si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate, stabilite de primar.
Serviciul Financiar
Atributii:
- raspunde de legalitatea operatiunilor economice si respectarea disciplinei financiare;
- raspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare si speciale;
- raspunde de decontarea sumelor prin banca si prin casierie, întocmind instrumentele de
plata, pentru platile pe care le efectueaza în cadrul serviciului, cu ordin de plata sau cu numerar
- raspunde de plata la timp a drepturilor de natura salariala, a viramentelor catre bugetul de
stat;
7
- raspunde de întocmirea declaratiei pentru eliberarea drepturilor salariale si de prezentarea
cu o zi înainte de data platii salariilor pentru efectuarea controlului salariilor;
- organizeaza si raspunde de evidenta cheltuieliloe de personal, pe structura clasificatiei
bugetare;
- raspunde de evidenta si de efectuarea platilor din donatii si sponsorizari, în conditiile legii,
în baza documentelor întocmite de compartimentele de specialitate cât si a disponibilitatilor în
valuta, a deplasarilor în strainatate;
- raspunde de remedierea eventualelor neconcordante existente în extrasele de cont, în
termen de 3 zile, pentru toate conturile a caror evidenta este asigurata la Serviciul Financiar, pentru
care efectueaza plata;
- raspunde de organizarea casieriei centrale în baza normelor si instructiunilor legale, prin
care se deruleaza operatiuni de încasari si plati în numerar;
- raspunde de controlul inopinat al casieriei centrale, întocmind procese verbale de
verificare în care sa fie prevazute eventualele diferente, masurile luate si sanctiunile aplicate;
- verifica întocmirea zilnica a registrului de casa si soldul casei, atât în lei cât si în valuta, în
baza registrului de casa întocmit zilnic de casieria centrala;
- raspunde de depunerea în termen a încasarilor în numerar zilnic, prin întocmirea la
casieria centrala a foilor de varsamânt, pe fiecare cont bancar;
- raspunde de ridicarea cu CEC a numerarului (lei si valuta) de la Trezoreria Municipiului
Botosani în vederea efectuarii de plati dispuse de ordonatorul principal de credite, conform
documentelor predate la casierie de compartimentele cu atributii financiar-contabile; reprezinta
institutia în relatiile de decontare cu Trezoreria si cu alte unitati bancare dupa caz, atât pentru plati
cu numerar cât si prin virament;
- raspunde de asigurarea casieriei centrale cu sistem de siguranta în ceea ce priveste
pastrarea, transportul si plata sumelor;
- aduce la cunostinta conducerii directiei si conducerii institutiei eventualele încalcari ale
disciplinei de casa, propunând masuri de remediere a acestora;
- raspunde de întocmirea corecta si la timp a declaratiilor lunare privind impozitul, CAS,
CASS, somaj, etc.;
- exercita control financiar preventiv pentru operatiunile prevazute în dispozitia interna
pentru sef serviciu financiar;
- raspunde de utilizarea creditelor bugetare în conformitate cu destinatia pentru care sunt
prevazute în buget;
- raspunde de ducerea la îndeplinire a masurilor din graficele de implementare ca urmare a
recomandarilor auditorilor interni cât si ai controlorilor financiari ai Curtii de Conturi, pentru
Serviciul Financiar;
- raspunde de întocmirea corecta si la timp a balantei de verificare, pâna la data de 25 a
fiecarei luni pentru luna precedenta (pentru conturile a caror evidenta este asigurata în cadrul
serviciului);
- raspunde de întocmirea anexelor la bilant, colaborând cu celelalte servicii din directie
pentru întocmirea lor;
- raspunde de evidenta debitorilor si creditorilor din relatii nefiscale (sintetic si analitic)
dând relatii tertilor (interni si externi) în legatura cu plata efectuata; se preocupa de recuperarea
debitorilor;
8
- raspunde de întocmirea documentelor necesare închiderii anului financiar contabil în baza
normelor de închidere emise de Ministerul Finantelor Publice;
- pastreaza secretul de serviciu si cofidentialitatea în legatura cu datele, informatiile
sau documentele de care ia cunostinta în executarea atributiilor ce-i revin;
- raspunde de legalitatea si realitatea datelor înscrise în documentele pe care le emite
si le semneaza;
- sesizeaza eventualele nereguli referitoare la buna gospodarire si utilizare a creditelor
bugetare;
- asigura pastrarea si arhivarea documentelor;
Biroul Buget
9
- verifica intocmirea decadala sau ori de cate ori este necesara, situatia platilor efectuate pe
capitole si subcapitole fata de planul aprobat;
- verifica intocmirea bugetul de venituri si cheltuieli aprobat si repartizarea pe trimestre,
urmareste executarea lui pe parcursul anului bugetar;
- verifica intocmirea materialelor si anexelor pentru rectificarile de buget din cursul anului
si pentru aprobarea executarii bugetului de cheltuieli pentru anul precedent;
- solicita si centralizeaza proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli pentru unitiile
subordonate si finantate din bugetul local;
- asigura transmiterea bugetelor de venituri si cheltuieli unitatilor subordonate Primariei
Municipiului Botosani;
- furnizeaza datele necesare intocmirii balantelor lunare si bilantului contabil;
- verifica toate notele contabile si situatiile intocmite de salariatii Serviciului Buget;
- depune situatiile financiare centralizate, executia bugetului local si a bugetului din
activitati autofinantate, atat la partea de venituri cat si la partea de cheltuieli, cu viza Trezorerie, la
Directia Generala a Finantelor Publice;
- verifica dispozitiile bugetare intocmite de salariatii Serviciului Buget pentru finantarea
unitatilor din subordinea Primariei;
- asigura si verifica organizarea evidentei pe structura clasificatiei bugetare, pe capitole,
articole si aliniate pentru lucrarile serviciului buget;
- pastreaza secretul de serviciu si confidentialitate in legatura cu datele, informatiile sau
documentele de care sa ia cunostinta in executarea atributiilor ce-I revin ;
- raspunde de legalitatea si realitatea datelor inscrise in documentele pe care le emite si le
semneaza ;
Serviciul Contabilitate
-Raspunde de legalitatea tuturor operatiunilor contabile;
-Raspunde de intocmirea corecta si la timp a balantei de verificare pe total institutie (in
colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) si va fi inaintata serviciului
buget pentru intocmirea Situatiilor financiare si a Bilantului;
-Raspunde de inregistrarea in contabilitate a operatiunilor cronologic si sistematic potrivit
planului de conturi si Normelor emise de ministerul Finantelor folosind modelele registrelor si
formularelor comune privind activitatea contabila respectand normele metodologice privind
intocmirea si utilizarea acestora;
-Raspunde de inregistrarea contabila pe baza de documente justificative inaintate de
compartimentele de specialitate cu vizele si aprobarile persoanelor autorizate si cu respectarea
normelor interne privind angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor;
-Organizeaza si verifica contabilitatea patrimoniului public atat pentru domeniul de
proprietate privata cat si pentru domeniul de proprietate publica;
-Raspunde de calculul amortizarii, a planului de amortizare si reevaluarea bunurilor ori de
cate ori se impune prin acte normative;
-Asigura activitatea de verificare a legalitatii, regularitatii operatiunilor efectuate pe seama
fondurilor publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora de ordonatorul de
credite sau persoanele desemnate pentru operatiunile si documentele prevazute in dispozitia de
organizare a controlului financiar preventiv propriu pentru sef serviciu contabilitate;
10
-Asigura finalizarea operatiunilor de inventariere anuala a patrimoniului Primariei;
-Verificarea notelor contabile si asigura transpunerea datelor in calculator in vederea
preluarii automate;
-Asigura si raspunde de inregistrarea achizitiilor, consumului si stocului de materiale
necesar institutiei;
-Intocmeste documentele de inchidere a anului financiar in baza Normelor emise de
Ministerul Finantelor;
-Raspunde de organizarea si reorganizarea serviciului facand propuneri cu masurile ce se
impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului;
-Pastreaza secretul de serviciu si confidentialitate in legatura cu datele,informatiile sau
documentele de care sa ia cunostinta in executarea atributiilor ce-i revin;
Serviciul Control Financiar Intern de Gestiune, îsi desfasoara activitatea în baza Ordinului
Ministerului Finantelor Publice nr.946/04.07.2005 coroborat cu art.19 lit.d) din Legea nr.500/2002
cu modificarile ulterioare, cu angajamentele asumate în cadrul cap.28 “Control financiar” de
negociere cu Uniunea Europeana, cap.12 al Programului de guvernare pe perioada 2005-2008,
aliniat la Standardele de management/control intern la entitatile publice.
Atributii:
- Elaboreaza proiectul de organigrama, statul de functii si regulamentul de organizare si
functionare si le supune spre aprobare consiliului local;
- Intocmeste si actualizeaza statele de functii pentru aparatul propriu al administratiei
publice locale ;
- Executa lucrari privind evidenta si miscarea personalului, intocmeste, completeaza si
pastreaza cartile de munca ale personalului din aparatul propriu din administratia publica locala
- Intocmeste documentele necesare la incadrarea in munca (contracte de munca, dispozitii
de angajare, adrese de transfer, etc.);
- Verifica si vizeaza pontajele primite in cadrul serviciului pentru acordarea salariului lunar;
11
- Organizeaza concursuri pentru posturile vacante, primeste si verifica dosarele de
prezentare la concurs si toate documentele necesare bunei desfasurari a concursurilor conform
H.G. nr.281/ 1993, Legea nr.188/1999 republicata si H.G. nr.1209/2003;
- Verifica si completeaza dosarele de personal pentru intreg personalul administratiei
publice;
- Intocmeste statul de functii pe grupe de functii si numar de posturi pentru personalul
aparatului propriu al administratiei publice si directiile subordonate;
- Intocmeste dispozitii privind incadrarea, detasarea, trasferarea, promovarea, sanctionarea,
pensionarea si definitivarea personalului din cadrul aparatului propriu al administratiei publice
locale si directiilor subordonate conform referatelor primite in cadrul serviciului precum si alte
dispozitii ale primarului;
- Intocmeste documentele legate de transferarea, detasarea, pensionarea sau incetarea
activitatii pentru personalul administratiei publice;
- Calculeaza drepturile privind premiile ce se acorda conform legii;
- Intocmeste programarea concediilor de odihna si tine evidenta efectuarii acestora;
- Tine evidenta concediilor medicale ale salariatilor Primariei;
- Asigura participarea salariatilor la cursuri de formare si perfectionare organizate de
institutii abilitate;
- Elaboreaza planual anual de ocupare a functiilor publice si il inainteaza Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici ;
- Intocmeste si inainteaza lucrari statistice lunare, trimestriale, semestriale si anuale catre
Directia Judeteana de Statistica, Directia Generala a Finantelor Publice;
- Intocmeste lucrari/situatii cu privire la functionarii publici din cadrul aparatului propriu al
Primariei Municipiului Botosani;
- Tine evidenta functionarilor publici din cadrul aparatului propriu.
Sistemul bugetar al României este definit ca fiind un sistem unitar de bugete care cuprinde:
bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale;
bugetul trezoreriei statului; bugetele instituţiilor publice autonome; bugetele instituţiilor şi serviciilor
publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale sau din bugetele fondurilor speciale, după caz; bugetele instituţiilor şi serviciilor publice
finanţate integral din venituri proprii; bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri se
asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile.1
Resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice şi de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.45/2003 privind finanţele
publice locale, în baza unor prevederi legale, poartă denumirea de venituri bugetare, iar sumele
aprobate prin bugetele respective reprezintă cheltuieli bugetare.
1
Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004;
12
Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile
bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, evidenţiază dimensiunile
efortului financiar public pe anul respective, starea de echilibru sau de dezechilibru, după caz.2
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetul local, în cadrul căruia se angajează, se
ordonanţează şi se efectuează plăţi, se numesc credite bugetare. Acestea sunt nerambursabile,
nepurtătoare de dobândă şi reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite.3
Figura nr.1: Relaţiile interne din cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice
locale
2
Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.2002.
3
Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea, Iaşi, 2004;
13
Serviciul
Serviciul
Resurse Serviciul
date drepturi salariale Informatizare
Umane Buget
Retineri salariale
-evidenta -prelucrare date
salariatilor
-intocmire stat plata angajament
mandate
borderou posta
state plata
-stabilire bugetar
drepturi
salariale
-intocmire OP
-intocmire cec
PERSONAL DE CONDUCERE
PRIMAR 1
VICEPRIMARI 2
SECRETAR 1
TOTAL PERSONAL 4
NR TOTAL POSTURI DIN APARATUL PROPRIU P.M.B.
FUNCTII PUBLICE 162
FUNCTII CONTRACTUALE 104
TOTAL PERSONAL 266
14
1.6. Relatii cu exteriorul
Relatiile dintre autoritatile publice centrale si autoritatile publice locale sunt extrem de
variate si complexe, ele manifestandu-se ca relatii de autoritate ierarhica cu institutiile superioare.
- cu Directia Generala a Finantelor Publice a judetului din care face parte institutia
respectiva, cu privire la darile de seama contabile (trimestriale si anuale), a contului de executie ;
- cu alte institutii publice (directia de sanatate publica, casa judeteana de pensii, bugetul de
stat) in calitate de contribuabil ;
15
de catre cetateni administratiei publice locale pentru indeplinirea misiunii acesteia. Aceste relatii
pot fi : relatii de colaborare directa sau indirecta si relatii de prestari servicii.
Relatiile de colaborare directa vizeaza actiunile cetatenilor, care participa la realizarea unui
interes general al comunitatii locale impreuna cu structurile administratiei publice locale.
Relatiile de prestari servicii vizeaza organizarea de catre autoiritatile publice locale a unor
servicii publice care sa presteze activitati in beneficiul cetatenilor. Acest aspect de serviciilor de
servire a cetatenilor este mai evident la administratia publica locala dar si la serviciile
descentralizate ale administratiei publice locale. Serviciile aduse cetatenilor de catre administratia
publica locala au o specializare diferentiata, ceea ce determina o pregatire corespunzatoare a
personalului din acest domeniu. Slaba calitate a prestatiilor oferite de catre administratiile locale
cetatenilor lezeaza interesele acestor si ale statului.
Din punct de vedere juridic relatiile dintre administratia publica locala si cetateni poate fi :
relatii care au la baza normele de drept administrativ si relatiile care au la baza normele de drept
civil.
Relatiile de tip administrativ au la baza norma juridica sau actul normativ care stabileste
competentele autoritatilor administratiei publice locale. In aceasta situatie cetateanul are dretul, in
temeiul unui act normativ, sa se adreseze administratiei publice locale pentru a-si rezolva probleme
personale. Administratia publica locala va rezolva problema cetateanului numai daca solicitarea
acestuia indeplineste anumite conditii prevazute de actul normativ
Relatiile de tip civil au la baza normele de drept civil, si apa in situatia in care cetateanul
utilizeaza servicii publice precum transport in comun, telefon etc, in baza unor contracte incheiate
intre prestatorii acestor servicii si beneficiarii lor
16
2. Compartimentul impozite si taxe efectueaza controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si
taxelor locale, dupa care se efectueaza confruntul cu compartimentul buget contabilitate pentru a se
intocmi contul de executie al bugetului de venituri si cheltuieli si pentru a-l depune la D.G.F.P.C.F.S.
Parlament
Compartiment
impozite si taxe
D.G.F.P.C.F.S. Guvern
Compartiment
buget contabilitate
M.F.P.
Autoritatile
administatiei publice
locale
Trezoreria
Serviciul buget
contabilitate
17
depune la trezorerie incasarile in limita plafonului de casa stabilit si ridica cu cecnumerar pentru
efectuarea platilor.
Persoane fizice
Casierie Trezorerie
Persoane juridice
18
Ministerul finantelor publice
Trezorerie
Consiliul judetean
O.P.C.B
O.S.C.B
O.T.C.B
19
Incasarea impozitelor si taxelor de la persoanele fizice
MINISTERUL FINANTELOR
BIROURI DE TREZORERIE
4
Ordinul ministrului finanţelor nr.1394/01.08.1995 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele
publice, Monitorul Oficial al României, nr. 300/28 decembrie 1995;
20
serveşte doar “necesităţilor de sistematizare şi de corelare unitară a indicatorilor bugetari şi a
fondurilor constitute în afara bugetului.”5
Veniturile sunt grupate, din punct de vedere al sursei, în părţi, capitole şi subcapitole. Fiecare
parte este reprezentată printr-o denumire, iar capitolele şi subcapitolele sunt redate atât prin denumire
corespunzătoare sursei, cât şi prin codificare cifrică, ambele fiind impuse de necesitatea
prelucrării automatizate a informaţiilor de felul acesta. Printr-un grup de patru cifre este evidenţiat
fiecare capitol, iar subcapitolele sunt codificate în cadrul capitolului prin şase cifre.
În cadrul clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, veniturile sunt grupate în opt părţi,
şi anume:
VENITURI CURENTE (I);
VENITURI DIN CAPITAL (II);
PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT (III);
SUME PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (IV);
SUBVENŢII (V);
DONAŢII ŞI SPONSORIZĂRI (VI);
ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE (VII);
SUME DE LA FONDUL DE REDISTRIBUIRE (VIII).
Partea de venituri cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, în
subcapitole potrivit felului venitului bugetar.
Tabel nr.1: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2010 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2010 la
Primăria Municipiului Botoşani
-RON-
ÎNCA-
ÎNCASĂRI SĂRI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE VENITURI COD VENITURI
RÂND 01.01.2009 –(%)
APROBAT 2010
31.12.2010
5
Scorţescu G, Mardiros D., Scorţescu F., Aspecte generale referitoare la clasificaţia indicatorilor privind finanţele
publice, Anuarul Universităţii “Petre Andrei” Iaşi, tomul VIII, secţiunea Economie, 1998, pag. 23.
21
Impozitul pe profit 6 01 02 10.000.000 8.408.713 84
22
Taxe extrajudiciare de timbru 32 17 02 13 7.900.000 7.708.746 98
V. SUBVENŢII 38 37 00 0 0 -
VIII. ÎMPRUMUTURI 40 45 00 0 0 -
Tabel nr.2: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2011 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2011 la
Primăria Municipiului Botoşani
-RON-
ÎNCA-
ÎNCASĂRI SĂRI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE VENITURI COD VENITURI
RÂND 01.01.2010 –(%)
APROBAT 2011
31.12.2011
23
Taxa asupra mijloacelor de transport persoane 10 03 02 03 9.000.000 8.160.342 91
fizice
Tabel nr.3: Situaţia încasărilor la data de 31.12.2012 comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2012 la
Primăria Municipiului Botoşani
-RON-
24
ÎNCA-
ÎNCASĂRI SĂRI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE VENITURI COD VENITURI
RÂND 01.01.2011 –(%)
APROBAT 2012
31.12.2012
25
Impozit pe spectacole 26 15 02 1.300.000 1.054.622 81
VIII. ÎMPRUMUTURI 39 45 00 0 0 -
Tabel nr.4: Structura veniturilor în perioada 2010 - 2012 la Primăria Municipiului Botoşani -RON-
63.230.551
Venituri de 7.311.952 18.165.877
2 0,57 0,98 2,92
capital
Venituri cu
34.945.164 47.118.185
3 destinaţie 2,69 2,54 0 0
specială
Prelevări din 925.074.214 1.285.177.666 1.534.695.109
4 71,29 69,29 70,86
bugetul de stat
31.481.728 20.000.000
5 Subvenţii 0 0 1,70 0.92
Donaţii şi
6 0 0 0 0 1.071.326 0,05
sponsorizări
Încasări din
rambursarea
7 0 0 0 0 0 0
împrumuturilor
acordate
8 Împrumuturi 0 0 0 0 0 0
9 Venituri - total 1.297.624.464 100 1.854.844.960 100 2.165.806.324 100
Sursa: Contul de execuţie a bugetului local al Municipiului Botoşani
26
Interpretarea rezultatelor: Gradul de autofinanţare, la nivelul municipiului Botoşani, în
perioada analizată (2010-2012), calculat ca un raport între veniturile proprii şi veniturile totale, a fost
în medie de 28.83%. Se observă că ponderile veniturilor proprii în total venituri se păstrează la
niveluri apropiate pe toţi cei 3 ani şi că ele acoperă într-un procent destul de scăzut cheltuielile
bugetului municipiului Botoşani, în timp ce 70% din total venituri reprezintă prelevări de la bugetul
de stat.
Tabel nr. 5: Situaţia încasărilor în perioada 2010/2012 comparativ cu prevederile bugetului la Primăria Municipiului
Botoşani -RON-
Conform clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile sunt structurate în 12 părţi, şi anume:
27
FONDURI DE GARANTARE ŞI REDISTRIBUIRE (VII);
TRANSFERURI (VIII);
ÎMPRUMUTURl ACORDATE (IX);
PLĂŢI DE DOBÂNZI ŞI ALTE CHELTUIELI (X);
RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURl (XI);
FONDURI DE REZERVĂ (XII).
Partea de cheltuieli cuprinde unul sau mai multe capitole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în
subcapitole potrivit destinaţiei cheltuielii publice.
Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor, articolelor
şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea, prin clasificaţia indicatorilor privind
finanţele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale este divizată, din punct de vedere
al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi
acordate; rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite
cunoaşterea cheltuielilor cuprinse în bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.
Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul fiecărui buget,
pe de o parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contribuţii pentru asigurările sociale de
stat, hrană, burse, medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire etc.) pe
ordonatori de credite, pe de altă parte.
Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) şi a cheltuielilor reprezentând operaţiuni
financiare (C) este specificată, în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul cărora
cheltuielile se desfăşoară pe articole şi alineate. Această clasificaţie se aplică tuturor autorităţilor şi instituţiilor
publice, indiferent de importanţa lor şi de felul activităţii pe care o desfăşoară.
28
Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este divizat în
unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate. Acestea sunt reprezentate prin
denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.
Tabel nr. 6: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani pe anul 2010 -
RON -
CHELTUIELI CHELTUIELI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE INDICATORI COD CHELTUIELI (%)
RÂND 01.01.2009 –
APROBAT 20
31.12.2010
29
X. ALTE ACŢIUNI - TOTAL 21 17,251,262 16,950,519 98.26
84.02
XI. TRANSFERURI PENTRU
22 9,350,000 3,000,000 32.09
SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI
Tabel nr. 7: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani pe anul 2011 - RON -
CHELTUIELI CHELTUIELI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE INDICATORI COD CHELTUIELI (%)
RÂND 01.01.2010 –
APROBAT 2011
31.12.2011
- Manuale 9 - 0 0 0.00
30
X. ALTE ACŢIUNI – TOTAL 21 23,266,350 21,968,169 94.42
84.02
XI. TRANSFERURI PENTRU
22 4,350,000 2,800,000 64.37
SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI
Tabel nr. 8: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani pe anul 2012 -RON-
CHELTUIELI CHELTUIELI
BUGET
COD PERIOADA
DENUMIRE INDICATORI COD CHELTUIELI (%)
RÂND 01.01.2011 –
APROBAT 2012
31.12.2012
- Manuale 9 -
- Burse 10 57.02.38
31
SUSŢINEREA PROTEC.COPILULUI
Tabel nr. 9: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani în perioada 2010-2012 -RON-
Interpretarea rezultatelor: În perioada analizată ponderea cea mai mare în total cheltuieli a avut-o
învăţământul cu o pondere de 46% şi serviciile şi dezvoltarea publică cu o pondere de 30%.
Tabel nr. 10: Situaţia evoluţiei bugetului de cheltuieli al Primăriei Municipiului Botoşani în perioada 2010-2012 - RON -
Tabel nr. 11: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2010-2012 la Primăria Municipiului Botoşani -RON-
32
În ceea ce priveşte Primăria municipiului Botoşani, dinamica situaţiei economico-financiară
înregistrată în perioada 2010- 2012 scoate în evidenţă faptul că instituţia studiată are un nivel al
cheltuielilor apropiat de cel al veniturilor pe cei 3 ani.
33
potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adaugă alte prezenţe
procedurale după cum urmează:
-instrucţiuni şi precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor publice
în care se insistă pe particularităţile cheltuielilor înscrise în respectivele balanţe financiare,
în sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi;
-instructiuni şi precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare ( miniştri şi
conducători ai celorlalte instituţii centrale ) din care rezultă specificul ramurilor şi
domeniilor de activitate pe care le reprezintă ( la nivel de capitole şi subcapitole);
-precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare ( cu unele detalii tehnice, inclusiv
de calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinaţii ale fondurilor publice de
cuprins în proiectele de bugete la nivel de articole I alinbeate de cheltuieli ( potrivit cu
încadrarea în clasificaţia economică a acestora).
34
serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din comune, oraşe şi
municipii.
Carta Europeană pentru autonomie locală cuprinde anumite principii în efectuarea
cheltuielilor din bugetele locale:
a) în măsura posibilităţilor, subvenţiile acordate unităţilor administrativ-teritoriale nu
trebuie să fie destinate finanţării de proiecte specifice. Acordarea de subvenţii nu trebuie să
aducă atingere libertaţii fundamentale a autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul
de competenţă;
b) pentru a finanţa cheltuielile de investiţii, colectivitaţile locale trebuie să aibă acces
la piaţa naţională de capitaluri;
c) colectivităţile locale trebuie să fie încurajate la asociere între ele, la cooperarea cu
sectorul privat pentru realizarea şi exploatarea anumitor servicii publice locale ce necesită
investiţii importante;
d) colectivităţile locale să fie sprijinite în realizarea unor investiţii publice care
vizează o dezvoltare durabilă.
Din punct de vedere al relaţiei autonomie locală şi responsabilitate în efectuarea
cheltuielilor din bugetele locate se pot desprinde următoarele:
consiliile locale au o putere mai mare de decizie asupra modului de cheltuire a
fondurilor;
autorităţile publice locale răspund de gestionarea eficientă şi corectă a cheltuielilor
din sfera lor de competenţă;
consiliile locale stabilesc şi supraveghează modul de prestare a serviciilor publice
pentru asigurarea calităţii acestora;
consiliile locale sunt competente să aprobe documentaţiile tehnico-economice în
limite mai mari faţă de perioadele trecute.
După clasificaţia economică, cheltuielile din bugetele locale se împart în cheltuieli
curente, cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare.
În sfera cheltuielilor curente se încadrează:
cheltuielile de personal;
cheltuielile materiale şi servicii;
subvenţii;
transferuri;
dobânzi;
35
rezerve.
Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele băneşti destinate investiţiilor
colectivităţilor locale. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinaţii principale are în
componenţă şi sume destinate cheltuielilor de capital. Din această categorie fac parte
cheltuielile care se materializează în: lucrări de investiţii începute în anii precedenţi şi
finalizate în anul curent; obiective a căror execuţie începe în anul de plan; activităţi de
proiectare; consolidări de imobile; dotări independente efectuate pentru sediile instituţiilor
publice; străzi, drumuri şi poduri; lucrări de irigaţii, desecări şi combatere a eroziunii solului;
stocuri constituite pentru rezerve materiale naţionale şi de mobilizare; achiziţii de bunuri
publice cu caracter durabil, cum ar fi: clădiri administrative,şcoli, spitale, baze militare etc.
Operaţiunile financiare cuprind împrumuturile acordate şi rambursările de credite,
plăţile de dobânzi şi comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.
Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4
nivele de referinţă:
la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin
regii autonome şi societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite,
nivel la care se întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;
instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;
ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de
credite bugetare;
Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările
pregătitoare privind documentaţia bugetară.
Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse de finanţare: bugetul
central şi bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).
Fundamentarea cheltuielilor are la bază următoarele criterii:
baza legală a cheltuielilor: nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul
de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată printr-un act
normativ;
executia preliminară pentru anul de bază constă în execuţia certă pe o
anumită perioadă de timp plus execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată de eventuale
influenţe;
analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total cât şi pe
structură şi în dinamică;
36
preţurile şi tarifele diverselor servicii (cazare, masă, transport) care au
repercursiuni directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;
baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora câteva
categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivele maxime ce nu pot fi depăşite şi care sunt
actualizate periodic în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor.
Pentru fiecare instituţie publică sau serviciu public descentralizat finanţat din bugetul
local se preconizează, aprobă şi execută cheltuielile necesare în această structură
37
Modul de efectuare a acestor cheltuieli este reglementat în O.G. 24/2000 articolul 5,
astfel: “(1) În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali
de credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică Ministerului Finanţelor,
în termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii
bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru unităţile subordonate. Defalcarea
pe luni se va realiza astfel încât să se asigure desfăşurarea în bune condiţii a activităţii până la
sfârşitul anului. (2) În termenul prevăzut la alineatul (1) sumele defalcate pe luni pentru
unităţile subordonate se comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz,
ordonatorilor secundari, iar aceştia, ordonatorilor terţiari de credite bugetare. Deschiderile de
credite bugetare şi cheltuielile cu salariile, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de
credite, nu pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.”.
38
salariat, cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului
contabilitate pentru întocmirea statelor de plată. Statele de plată se întocmesc în două
exemplare, lunar, pe baza pontajelor şi a fişelor de evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor
legale, a indemnizaţiilor de conducere. Se mai ţine seama de concediile de odihnă, de
concediile medicale.
Lista de indemnizaţii de concediu de odihnă serveşte ca:
document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor
pe timpul efectuării concediului de odihnă;
dispoziţie pentru casier pentru plata indemnizaţiilor cuvenite;
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare pe măsura plecării personalului în concediu de către
biroul secretariat. Acest document circulă la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii, la
compartimentul contabilitate pentru înregistrarea în evidenţele contabile şi pentru întocmirea
statelor de plată. Plăţile făcute în cursul lunii se cuprind în statele de plată pentru a cuprinde
astfel întreaga sumă a retribuţiilor calculate:
prima parte cuprinde un total de drepturi sau salariul brut;
a doua parte cuprinde reţineri;
în final, rezultă totalul de plată, nominal, pentru fiecare salariat.
Totalul de plata reprezintă necesarul de fonduri pentru plata salariilor.
Statul de plata serveşte ca:
document pentru plata salariilor, a indemnizaţiilor salariale şi materiale plătite în
contul asigurărilor sociale de stat;
document pentru calculul contribuţiei unităţii la formarea fondului pentru asigurări
sociale de stat;
document pentru efectuarea diverselor reţineri legale din retribuţii;
dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite;
document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.
Lista de avans chenzinal serveşte ca:
document justificativ pentru calculul şi plata avansurilor chenzinale;
dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite;
document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate.
39
Se întocmeşte în două exemplare pe baza documentelor de pontaj şi se semnează de
persoana care întocmeşte lista pentru a confirma exactitatea calculelor. Circula la casieria
unităţii, la serviciul financiar-contabil.
Pentru depunerea numerarului disponibil în casă la trezorerie, casierul întocmeşte
foaia de vărsământ în două exemplare. Ridicarea numerarului se face prin CEC care ajunge
la casierie de la compartimentul financiar-contabil. Foaia de vărsământ serveşte ca:
document justificativ pentru depunerea numeralului în trezorerie;
document justificativ de înregistrare în registrul de casă;
document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Bonul de consum:
- este folosit pentru darea în folosinţă a materiilor prime, materialelor consumabile;
- se întocmeşte în 3 exemplare: unul la contabilitate, unul la serviciul urmărirea şi pregătirea
producţiei, unul rămâne la cotor.
de cele mai multe ori de întocmeşte în 2 exemplare: unul la gestionar iar unul la
contabilitate;
altfel spus cele 3 exemplare merg: unul la gestionar, unul la primitor, unul la primitor;
odată semnat bonul de consum merge la serviciul analize economice, preţuri unde se
pune ştampila controlului financiar preventiv şi de aici merge la gestionar spre semnare.
Fişa limita de consum:
- se întocmeşte în 2 exemplare la sfârşitul lunii un exemplar se predă la contabilitate iar
unul merge la gestionar;
- trebuie să fie semnate de gestionar şi de primitor.
Nota de intrare recepţie:
- este întocmită de către gestionarul magaziei în baza facturării avizului de expediere,
chitanţei fiscale de la furnizor şi a procesului verbal de recepţie cantitativă şi calitativă;
- se întocmeşte în 3 exemplare: unul la contabilitate, unul rămâne la cotor, unul la avansuri
spre decontare însoţind factura;
- trebuie semnată de gestionar şi de Comisia de recepţie;
- se întocmeşte în 2 exemplare la sfârşitul lunii un exemplar se predă la contabilitate iar
unul merge la gestionar;
- trebuie să fie semnate de gestionar şi de primitor.
40
Procesul verbal de recepţie:
- se întocmeşte pentru utilajele de complexitate ridicată şi nu pentru mijloacele circulante,
aceasta fiind singura deosebire dintre procesul verbal de recepţie şi nota de intrare recepţie.
Conform reglementărilor, veniturile salariale se compun din salariul tarifar şi sporuri.
În vederea stabilirii cheltuielilor de personal trebuie să se ţină cont de:
1). Articolul 10 - Cheltuieli cu salariile cuprinde următoarele alineate:
Alineatul 10.01 Salarii de bază (Sb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru
salarizarea angajaţilor primăriei şi se determină pe baza următoarelor elemente :
- Numărul mediu de salariaţi (N);
- Salariul mediu din anul de bază modificat cu influenţa majorărilor de salarii
previzionate pentru anul de plan (Smb);
Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relaţiei:
Sb=N*Smb*12 luni
Alineatul 10.02 Salarii de merit (SM) - Pentru rezultatele deosebite obţinute în
activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul total
al funcţionarilor publici prevăzut în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la
15% din salariul de bază. Personalul care beneficiază de salariu de merit se stabileşte o data pe
an pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în anul precedent.
Alineatul 10.03 Indemnizaţii de conducere (IC) reprezintă drepturile băneşti
cuvenite persoanelor care îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul primăriei şi se calculează
în funcţie de :
- numărul persoanelor cu funcţii de conducere (Nc);
- indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de bază influenţată de eventualele
modificări prevăzute în anul în curs (Imc);
Relaţia de calcul: IC= Imc*Nc*12 luni
Alineatul 10.04 Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea în muncă salariaţii
beneficiază de un spor de vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază. Cheltuielile
ocazionate de sporul de vechime sunt în funcţie de vechimea personalului angajat şi de
cuantumul sporului de vechime aferent acestuia .
Tabel nr. 12
Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază
Între 3 şi 5 ani 5%
De la 5 la 10 ani 10%
De la 10 la 15 ani 15%
41
De la 15 la 20 ani 20%
Peste 20 ani 25%
Sursa: O.U. nr.192 din 12.decembrie.2002
6
Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, Monitorul Oficial al României, nr. 72/05.02.2003
42
Alineatul 10.08 Fond de premiere (Fdp) cuprinde premiile cuvenite salariaţilor
sub formă de gratificaţii anuale, determinate în funcţie de:
-salariile tarifare aferente salariaţilor (Sb);
-cotele de acordare a gratificaţiilor (C%);
Relaţia de calcul este următoarea: Fdp= Sb* C%
Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu
salariile aferente funcţiilor publice, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu
această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au
realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase.
Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
În cazurile în care se realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile,
ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile
realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în
bugetul aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate,
fără a depăşi valoarea economiilor realizate.
Alineatul 10.09 Prima de vacanţă : În structura economică a cheltuielilor publice
apare şi prima de vacanţă. Sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetele instituţiilor
publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv în bugetele activităţilor de pe
langă unele instituţii publice.
Alineatul 10.10 Fonduri pentru posturi ocupate prin cumul
Pentru acoperirea unor posturi vacante pot fi angajate prin concurs, cu respectarea
prevederilor legale, persoane care au funcţia de bază în afara unităţii. Codul muncii prevede că
orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de
muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. De la această prevedere
fac excepţie situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor
funcţii.
Alineatul 10.11 Fond aferent plăţii cu ora: Se pot întâlni, în anumite domenii de
activitate, situaţii în care atribuţiile ce revin unor posturi, ai căror titulari lipsesc temporar din
unitate, nu pot fi amânate şi nici redistribuite, în cadrul programului normal de lucru, între
ceilalţi salariaţi încadraţi pe funcţii similare. Pentru înfăptuirea acestora se pot folosi persoane
din aceeaşi instituţie publică sau din afara acesteia, care să realizeze sarcinile respective în afara
programului lor de lucru. Pe perioadele respective se va utiliza plata cu ora, în limita fondurilor
care se disponibilizează prin absenţa persoanelor titulare.
Alineatul 10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii
43
Pentru participarea la şedinţele ordinare sau extraordinare ale consiliilor judeţene sau
locale, precum şi ale comisiilor de specialitate sau ale delegaţilor permanenţi, consilierii primesc
o indemnizaţie. Aceasta se acordă proporţional cu numărul de şedinţe la care persoana a participat, din
numărul total al şedinţelor organizate.
Sumele acordate membrilor comisiilor de concurs organizate în vederea ocupării posturilor
vacante existente în statul de funcţii, drepturile cuvenite membrilor comisiei de evaluare a ofertelor
depuse de furnizori, executanţi sau prestatori pentru atribuirea contractului de achiziţie publică
etc. se evidenţiază, de asemenea, la acest alineat de cheltuieli.
2). Articolul 11- Contribuţii pentru asigurări sociale de stat (CAS) reprezintă contribuţia
instituţiei la constituirea fondului pentru asigurări sociale şi se determină în funcţie de:
- cheltuielile cu salariile (Chs);
-cota de CAS de 22%
Formula de calcul este: CAS = Chs*22%
3). Articolul 12- Contribuţii la bugetul asigurărilor pentru şomaj (CFS) reprezintă
contribuţia instituţiei la constituirea fondului de şomaj şi se calculează în funcţie de:
- cheltuieli cu salariile (Chs);
-cota de 3% reprezentând contribuţia angajatorilor la fondul de şomaj;
Se utilizează următoarea formulă de calcul: CFS = Chs*3%
44
Conform legii,7 fiecărei persoane îi sunt garantate în România dreptul de a-şi alege liber
profesia şi locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj. Ca să beneficieze de
indemnizaţie de şomaj, asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări pentru şomaj.
Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii, pentru riscul pierderii locului de muncă,
plătesc o contribuţie individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj de 1%. În schimb,
angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la acest buget în cotă de 3% aplicată
asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.
4). Articolul 13- Contribuţii pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) se formează
din contribuţia datorată şi vărsată de către angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată
de către asiguraţi .Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea Fondului iniţial de
asigurări sociale de sănătate în cotă de 7% aplicată asupra fondului de salarii şi suportată din
cheltuieli.
Această contribuţie se calculează pe baza relaţiei: CASS = Sb*7%
Asiguraţii contribuie cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate
lunar de angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată. Această cotă se evaluează
potrivit relaţiei precedente şi se suportă de către asigurat din veniturile salariale.
5). Articolul 14- Deplasări, detaşări, transferări (D) cuprinde fondurile băneşti necesare
acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasările în ţară şi în străinătate în interesul serviciului
. Aceste fonduri se fundamentează în funcţie de :
- numărul de persoane care se deplasează (Nr);
- numărul de zile de deplasare (Nzi);
- costul transportului pe o persoană (Ktr);
- costul diurnei pe o persoană (Kd);
- costul cu cazarea pe o persoană (Kcaz);
Relaţia de calcul este următoarea: D = Nr*Nzi*(Kd+Kcaz+Ktr)
7
Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, M.O. al
României, nr. 103/06.02.2000
45
2. Funcţionarul ocupă o funcţie publică de conducere pentru care beneficiază de o
indemnizaţie de conducere de 30%.
Indemnizaţie de conducere - 30%: = 884,9*30% = 265,47 Ron
3. Salariul tarifar : ((1)+(2)/ nr. de zile lucrătoare)*nr de zile prestate
Nr. zile lună = 20
Nr. zile lucrate = 20
Salariul tarifar = ((884,9+265,47)/20)*20 = 1150.37 RON
4. Vechime în câmpul muncii 21 ani conform legii un spor vechime de 25%
Spor vechime : ((3)*25%) = 11.503.700*25% = 287.59RON
5. Total brut : (3)+(4) = 1150,37+287,59 = 1437,59RON
Reţineri din salariu:
a) Contribuţia la asigurările sociale de stat (CAS) - 9,5%
(5)*9,5% = 1437,59*9,5% = 136,57 RON
b) Contribuţia la ajutorul de şomaj - 1% la salariul tarifar
(3)*1% = 1150,37*1% = 11,50 RON
c) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS) - 6,5%
(5)*6,5% = 1437,59*6,5% = 93,46 RON
6. Deduceri pentru salariu:
Deducere personală - 250 RON
Nu are deduceri suplimentare
Cheltuieli profesionale deductibile în mărime de 12% din deducere:
250*12% = 30 RON
Total deducere: 250+30 = 280 RON
7. Calculul brut impozabil = Total brut-CAS-Şomaj-CASS-Deducere
Brut impozabil = 1437,59-136,60-11,50-93,46-280 = 916,03 RON
8. Calculul impozitului:
Impozit = (7)*16% = 916.03*16% = 146,56 RON
9. Salariul NET = Brut-CAS-Şomaj-CASS-Impozit
Salariul NET = 1437,59-136,60-11,50-93.46-146,56 =1049 RON
46
2.2.1.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii
Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în principal cheltuieli de întreţinere şi
gospodărire a sediilor şi spaţiilor unde îşi desfăşoară activitatea primăria şi consiliul judeţean,
instituţiile publice subordonate şi alte instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se finanţează
din bugetul local (iluminat, încălzire, apă canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de
birou, materiale de curăţenie, diverse prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii
curente, cărţi, publicaţii), dar şi alte cheltuieli specifice (calificare-specializare personal,
protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli autorizate de lege, hrană, reparaţii străzi, drumuri,
poduri).
Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici
fiecărei acţiuni utilizându-se şi de această dată formulare întocmite de către Ministerul
Finanţelor, dar şi orice alte date din baza proprie de date.
1). Articolul 22 –Hrană este divizat în două alineate. Costul alimentelor, în limita
alocaţiilor zilnice de hrană, stabilit pentru oamenii internaţi în spitale şi sanatorii, pentru
copiii din creşe, ca şi pentru persoanele vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice ori
pentru alte categorii de beneficiari, cheltuielile cu analizele de laborator ale alimentelor,
valoarea animalelor cumpărate în vederea sacrificării pentru hrana oamenilor; costul
macinişului aferent pentru hrana oamenilor şi cheltuielile cu sacrificarea animalelor şi
prepararea cărnii; costurile ocazionate de achiziţionarea şi păstrarea gheţii artificiale sau
naturale; cheltuielile cu hrana sportivilor (alimentaţie de include) etc. se include la alineatul
de cheltuieli 22.02 Hrană pentru oameni.
La alineatul de cheltuieli 22.03 Hrană pentru animale se reflectă: furajele, grăunţele etc.
folosite pentru hrana animalelor de serviciu, tracţiune, experienţă şi de reproducţie prevăzute în
statele de organizare; cheltuielile pentru hrănirea animalelor din gospodăriile agrozootehnice ale
unor instituţii publice (furaje, ingrediente, concentrate etc.); costurile efectuate de gospodăriile
agrozootehnice pentru procurarea seminţelor, materialului de plantat, îngrăşămintelor chimice şi
organice, insecticidelor etc.; costul paielor pentru aşternut; cheltuielile cu conservarea, păstrarea
şi cu analizele de laborator ale alimentelor şi furajelor utilizate în hrana animalelor etc.
2). Articolul 23 –Medicamente şi materiale sanitare este divizat tot în două alineateşi
cuprinde costul medicamentelor acordate gratuit în tratamentul bolnavilor spitalizaţi şi în
ambulatoriu, cheltuielile pentru procurarea serurilor, vaccinurilor, substanţelor farmaceutice,
reactivilor de laborator, sângelui pentru transfuzii, izotopilor etc., precum şi costurile
specifice pentru transportul, ambalarea, conservarea şi depozitarea medicamentelor. Tot aici
47
se include şi costul materialelor sanitare pentru uz uman (materiale de fizioterapie şi de
laborator, filme radiologice, produse tehnico-medicale consumabile, cu excepţia celor de
natura obiectelor de inventar, truse sanitare şi materiale pentru pansament (vată, tifon, alcool,
leucoplast, pansamente sterile etc.), seringi de unică folosinţă, ace pentru seringi, atele, gips
utilizat în ortopedie, materiale stomatologice, inclusiv valoarea materialelor pentru
împachetat medicamente în farmacii.
3). Articolul 24 –Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărir cuprinde fondurile băneşti
necesare pentru buna funcţionare a consiliului local reprezentând plăţile pentru încălzit,
iluminat şi forţă motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou,
materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare consiliului local.
Alineatul 24.01- Încălzit cuprinde fondurile băneşti necesare achitării
furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza
devizului întocmit în preţuri curente.
total suprafaţă radiantă;
consumul de agent termic/m cub;
număr ore încălzire;
tariful pentru 1gigcal’
Tabel nr. 13
Nr.
Elemente de fundamentare
Crt.
1 Încălzire (mc×tarif/mc)× 6 luni
2 Apă rece (mc× tarif/mc)
3 Gaz metan industrial (mc× tarif/mc)
Tabel nr.14
Nr. Crt. Elemente de fundamentare
Energie termică livrată
1
(22.500 kw × 0,25 bani/kw)
Materiale :
-tuburi neon
2 -becuri
-materiale electrice diferite
-cabluri , prize
48
Cheltuieli pentru iluminat = nr.ore iluminat şi funcţionare aparatură*nr. Corpuri
iluminat*consum energie electrică/corp/oră*tarif KW
Alineatul 24.03 – Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti
necesare pentru plata furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi
gunoi, evaluându-se potrivit devizului:
consum apă;
tariful pentru 1 litru apă potabilă ;
tariful pentru servicii de canalizare ;
tariful pentru servicii de salubritate.
Tabel nr.15
Nr. Elemente de
Crt. fundamentare
1 Apă rece menajeră
(mc×tarif/mc)
2 Gunoi (tone)
3 Canal (mc)
Tabel nr. 16
Nr.
Crt Specificaţie
.
1 Număr posturi telefonice
2 Cheltuieli cu abonamentele telefonice
3 Cheltuieli aferente minutelor vorbite
4 Materiale pentru corespondenţă
49
- se evaluează în funcţie de necesarul de rechizite de birou şi imprimante tipizate. Baza de
calcul o constituie execuţia anului precedent.
Tabel nr. 17
Nr.
Specificaţie
Crt.
1 Hârtie de scris
2 Dosare
3 Pixuri
4 Formulare tipizate
5 Alte materiale
Tabel nr. 17
Nr.
Preţ
Crt Specificaţie UM Cantitate Previzionat
unitar
.
50
Alineatul 24.07 – Alte materiale şi prestări de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare
şi dezinsecţie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale
şi plata lucrărilor pentru întreţinere şi amenajarea spaţiilor verzi, serviciile prestate de
gardienii publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat,
a maşinilor de scris, care se evaluează conform devizului:
Tabel nr.18
Nr.
Specificaţie Previzionat
Crt.
Tabel nr. 19
51
Nr. Previziona
Specificaţie
Crt. t
(30 l× 12 luni×1.4lei/l)
pentru autovehicule
Tabel nr. 20
52
Articolul 30 – Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor acţiuni pentru
calificarea perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor, cheltuielile de protocol,
cheltuielile ocazionate de protecţia muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale:
Tabel nr. 21
Nr.
(4 cursanţi ×1.175.000)
(5 cursanţi×1.016.000)
53
au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu
ponderi mari în buget;
au efecte economice şi sociale propagate;
implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar
chiar mandatul electoral în care s-a luat decizia.
Cheltuielile pentru investiţii ale oraşului şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de
subordonare locală, care se finanţează din bugetele locale şi din împrumuturi, se înscriu în
programul de investiţii al primăriei care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul
local. Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în
programul de investiţii, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice,
respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor
de investiţii, au fost elaborate şi aprobate conform dispoziţiilor legale.
8
Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, pag.36.
54
M.F.P.
Ministere şi instituţii
centrale
Figura nr. 12
55
balanţe financiare (bugete de venituri şi cheltuieli ori alte documente care integral sau parţial
se regăsesc, în final în proiectele de bugete publice).
56
veniturile proprii (mai mici) şi cheltuielile (mai mari) înscrise în bugetele locale pentru care
veniturile de echilibrare se vor obţine în urma adoptării legii bugetului de stat.
57
întocmirea lucrărilor pregătitoare asupra contului general de încheiere a
exerciţiului bugetar pe perioada expirată pe baza datelor transmise de Trezoreria Finanţelor
Publice, reprezentând raportarea execuţiei de casă.
În acţiunea premergătoare elaborării propriu-zise a proiectelor de bugete publice se
înscriu ca lucrări pregătitoare şi documentele bugetare realizate de ministere şi instituţii
centrale cu privire la fondurile speciale . La acestea se adaugă proiecţiile de indicatori financiari
care privesc asigurările sociale de sănătate întocmite de către Casa Naţională a Asigurărilor de
Sănătate.
58
Figura nr. 13
GUVERN
Consiliul judetean
Consiliile locale
Ordonatorii tertiari
de credite
bugetare din
59
3.1. Surse de finanţare
Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a servi cât mai bine interesele locale Primăria are
nevoie de fonduri pe care şi le procură din diverse surse de finanţare. Principala sursă de
finanţare a acestei instituţii o constituie veniturile proprii. În cazul primăriei Botoşani aceste
fonduri nu sunt suficiente, instituţia având nevoie şi de alte surse de finanţare.
integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, după caz;
din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
integral din venituri proprii;
integral din bugetul local;
din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;
integral din venituri proprii;
atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent de subordonare, numai în
cazurile în care, prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin
fiecare buget.
În cazul primărilor pot fi utilizate următoarele surse de finanţare:
Consiliile locale pot aproba înfiinţarea de activităţi şi servicii publice de interes local
finanţate din venituri extrabugetare, stabilind în acelaşi timp şi domeniul de activitate, categoriile
de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi. Pentru
aceste activităţi şi servicii publice, Consiliile locale stabilesc taxe speciale, ce constituie venituri
cu destinaţie specială, fiind utilizate în aceleaşi scopuri pentru care au fost înfiinţate.
Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trimestrial şi trebuie să acopere cel puţin
sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.
60
2. donaţii şi sponsorizări de la persoanele fizice şi juridice:
c. prelevări de la bugetul de stat, ce cuprind cote şi sume defalcate din impozitul pe venit
alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;
d. fondul de rulment ce se constituie din excedentul bugetar (sumele încasate din venituri
proprii peste cele aprobate prin bugetele locale), dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
depăşirea încasărilor să fie realizată pe total venituri proprii aprobate prin bugetul
local respectiv şi să se menţină până la finele anului;
bugetele respective să nu aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi
comisioane neachitate, aferente împrumuturilor şi datoriilor contractate;
El păstrează într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului şi poate fi
utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi
cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la
sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din
competenţa autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în
interesul colectivităţii. Acest fond de rulment nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile
proprii ale primăriei.
Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia
informării prealabile a Ministerului Finanţelor.
61
Împrumuturile externe se vor contracta numai cu aprobarea comisiei de autorizare a
acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai Guvernului şi Băncii Naţionale precum şi ai
autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei competenţă se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
Primăriilor li se interzice accesul la orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale
reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate, dobânzile şi comisioanele aferente
acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat în anul respectiv, depăşeşte limita
de 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din impozitul
pe salarii.
Tabel nr. 22
Pentru perioada analizată se observă că cea mai mare pondere în total surse de finanţare
au avut-o prelevările de la bugetul de stat. Din anul 2006 şi până în prezent valoarea lor s-a
dublat. Tot o sursă importantă de finanţare o reprezintă veniturile proprii, însă ele nu sunt
suficiente pentru a acoperi necesităţile primăriei.
62
sau cea care asigură finanţarea de bază. Finanţele moderne tind tot mai mult către diversificarea
resurselor de finanţare şi utilizarea unor noi criterii de dimensionare a nevoilor, bazate pe
eficienţă şi calitate. Analiza surselor de finanţare la nivelul fiecărei instituţii permite şi abordarea
aspectelor de gestionare a resurselor şi cele privind autonomia financiară a instituţiei.
Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată finanţarea cheltuielilor pe
categorii de bugete, pe bază de proceduri şi operaţiuni cu însoţirea de documente specifice. De
asemenea, sunt prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale privind efectuarea plăţilor prin
trezorerie.
În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate resursele de care dispun instituţiile
publice, în cazul nostru Primăria Botoşani, pentru finanţarea acţiunilor propuse.
Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice constituite la nivelul bugetului de stat
se repartizează pentru gestionare prin două categorii de unităţi:
9
Ştefura Gabriel, Procesul bugetar în România, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, pag.116.
63
1. regii autonome sau societăţi comerciale, prin acordarea de subvenţii stabilite prin legea
anuală de aprobare a bugetului de stat cu destinaţie precisă şi limitată, în scopul dezvoltării şi
retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru asigurarea protecţiei sociale a
populaţiei. Aceste subvenţii se acordă în completarea resurselor proprii ale agenţilor economici
respectivi pentru acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi temporare în vederea realizării
scopului propus.
2. instituţiile publice, cărora li se pun la dispoziţie fondurile bugetare sub forma creditelor
nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea normelor
legale de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanţelor publice, veniturile încasate de
instituţiile publice se varsă integral la buget, dacă normele legale nu prevăd altfel.
orice cheltuială poate fi înscrisă sau efectuată din buget numai dacă este prevăzută într-un
act normativ. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă, în mod automat, dreptul de utilizare dacă
nu există o autoritate în acest sens;
fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;
exercitarea unui control financiar preventiv, riguros, exigent, în legătură cu necesitatea şi
oportunitatea cheltuielilor şi aplicarea unui regim sever de economii în toate sectoarele de
activitate;
finanţarea dintr-un singur buget.
64
Potrivit legii bugetare creditele bugetare se aprobă ca limită maximă pentru cheltuielile
prevăzute într-un exerciţiu bugetar potrivit principalelor destinaţii exprimate prin subdiviziunile
clasificaţiei bugetare (capitole).
În ce-i priveşte pe ordonatorii de credite bugetare sunt importante raporturile lor ierarhice
din cadrul ramurii sau domeniului de activitate în care se găsesc.
65
dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă din contul bugetar în contul
ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea acestuia). La unitatea operativă a
trezoreriei din Bucureşti sunt deschise conturi atât pe fiecare buget public al statului cât şi pentru
ordonatorii de credite bugetare cu sediul în localitate.
cheltuieli proprii;
cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine;
cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi.
Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de credite
sunt:
66
corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menţionate în
cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor a
cheltuielilor preliminare şi pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise;
încadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în
totalul creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia.
După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează
în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de
către ordonatorii principali de credite, pe seama instituţiilor din subordine aflate în judeţe şi
municipiul Bucureşti.
Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la
Ministerul Finanţelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi
clasificaţie economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de
servicii, investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative,
întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.
67
Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace băneşti.
În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai în limita disponibilităţilor existente în
cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare din bugetul
local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt angajate plăţi în
limita încasărilor existente.
În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de
ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar
local, prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a
consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.
În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise
conturi în legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea
administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite.
68
Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OPC;
Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;
Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta
contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;
Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;
Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);
Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie;
Finanţarea instituţiei publice e consemnată la acest nivel în evidenţa bugetară odată cu
comunicarea cererii de deschidere de credite bugetare a limitei valorice globale şi structurale
până la care se pot consuma mijloace băneşti. În evidenţa instituţiei, creditele bugetare aprobate
figurează în debitul unui cont în afara bilanţului cu aceeaşi denumire.
cheltuielile nu se pot înscrie în bugetul anual şi nu se pot efectua dacă nu există o bază
legală în acest sens;
cheltuielile se pot înscrie în bugetele locale şi se pot aproba în măsura în care se asigură
resursele financiare necesare. Dacă în cursul exerciţiului bugetar se propun acţiuni care
majorează cheltuielile din bugetele locale aceasta presupune asigurarea resurselor financiare
necesare acoperirii sporului de cheltuieli;
alocaţiile pentru cheltuieli de personal aprobate prin buget nu pot fi majorate prin virări
de credite;
69
cheltuielile din bugetele locale se realizează pe baza documentelor justificative care
reflectă angajamentele contractuale sau din convenţii, primirea bunurilor materiale, prestarea
serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor, plata obligaţiilor băneşti;
Din bugetele locale se finanţează acţiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale
cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul colectivităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare
a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli.
Principalele direcţii pe care sunt alocate fondurile primăriei sunt:
Tabel nr. 24
Direcţii Pentru:
Învăţământ: -preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, - cheltuieli de personal
profesional, postliceal, special, internat, cămine şi - cheltuieli materiale
cantine pentru elevi şi studenţi - cheltuieli de capital
Unităţi sanitare –Creşă - cheltuieli materiale
Unităţi de asistenţă socială - Cămin spital - cheltuieli de personal
- Cantină ajutor - cheltuieli materiale
- Ajutoare sociale - cheltuieli de capital
Bibliotecă, religie, cultură, sport - cheltuieli de personal
- cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
Iluminat, seră, salubritate, întreţinere grădini publice, - cheltuieli de personal
parcuri, zone verzi şi de agrement, canalizare - cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
Străzi, transporturi, comunicaţii - cheltuieli de personal
- cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
70
Instituţiile publice subordonate primăriei pot face plăţi de casă numai în limita creditelor
deschise de către Consiliul Local, în limita bugetului aprobat anual şi pe trimestre, pentru fiecare
subdiviziune a clasificaţiei economice.
Trezoreria, al cărei rol în acest proces este similar rolului deţinut de o bancă, înregistrează
deschiderea lunară de cont. Contul deschis cuprinde veniturile bugetare şi extrabugetare ale
instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe principalele articole de
cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor credite bugetare. În cazul în
care această modificare se impune totuşi a se realiza, primăria trebuie să obţină aprobarea
ordonatorului de credite bugetare ierahic superior.
Cheltuielile instituţiei sunt evidenţiate în funcţie de specificul lor, cheltuieli curente sau
de capital, iar în cadrul cheltuielilor curente, cheltuieli materiale sau salariale. Instituţia
completează un ordin de plată (în 3 exemplare), iar banca confirmă realizarea operaţiunii prin
extras de cont, mai exact a plăţilor către beneficiari:
71
proveni din sponsorizări, caz în care sumele obţinute trebuie utilizate special în scopul sau
scopurile menţionat/ menţionate în contract.
Pe baza sumelor aflate în cont se fac diferitele plăţi pentru furnizori. Înregistrarea în
contul trezoreriei sau obţinerea sumei se poate face şi prin borderou de cecuri depuse la
trezorerie.
Plăţile instituţiei se fac pe bază de ordin de plată atât pentru cheltuielile materiale cât şi în
ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Sumele necesare plăţii salariilor se obţin pe baza
completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii
fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente
specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de plată
pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile suportate sau
facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.
Ministerul Finanţelor
Trezorerie
Ordonatori principali de
Credite bugetare
72
Ordonatori terţiari de
Bugetul propriu credite bugetare
Bugetul propriu
Bibliografie:
1. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, Monitorul Oficial al României, nr.
204/23.04.2001.
3. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 927 din 23/12/2003, art. 252.
4. Ştefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Ediţia a II – a, Editura Junimea, Iaşi, 2004
6. Scorţescu G, Mardiros D., Scorţescu F., Aspecte generale referitoare la clasificaţia indicatorilor
privind finanţele publice, Anuarul Universităţii “Petre Andrei” Iaşi, tomul VIII, secţiunea Economie,
1998.
7. Scorţescu G., Scorţescu F., Mardiros D., Administraţie şi contabilitate publică, Ed. Junimea,
Iaşi, 2004, pag.10.
9. Voinea, Ghe M. Ştefura, Gabriel, Boariu, Angela, Soroceanu Mircea, Impozite, taxe şi
contribuţii, Ediţia a II-a, Editura Junimea, Iaşi, 2005.
73
74