Specializarea: Economia

Comerțului, Turismului și
Serviciilor
Anul II, grupa 1, ZI

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PE
CAZUL ROMÂNIA VS.
BULGARIA

STUDENT: ZAMFIR IOAN

 Analiză comparativă pe cazul România vs. Bulgaria

Pentru România, dar și pentru Bulgaria, aderarea la zona Euro este o obligație care reiese
din Tratatele constitutive ale U.E. Pentru ca aderarea să fie posibilă, aceste 2 țări trebuie să
îndeplinească niște criterii, intitulate criterii de convergență.

Deciziile cu privire la aderarea celor 2 candidate se vor lua la Frankfurt sau Bruxelles,
deciziile respective fiind de natură politică.

Așadar, există 5 criterii de convergență, pe care țările ce vor să adere trebuie să le

respecte, și anume: stabilitatea prețurilor, având în vedere, în special, inflația, care nu poate fi
mai mare de 1,5% peste rata a celor 3 țări care fac deja parte din zona Euro, trei țări care sunt
mai performante din această perspectivă.

Al doilea criteriu se referă la finanțele publice, care trebuie să fie riguroase, și care să
poată fi sustenabile în timp, pentru a nu exista o imposibilitate de plată a anumitor chestiuni.
Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3%.

Criteriul nr. 3 are ca scop stabilizarea cursului de schimb. Țările participante trebuie să
participe la ERM II (mecanismul cursului de schimb) pe o perioadă de cel puțin 2 ani, fără să
existe abateri importante de la cursul de bază al mecanismului, și fără o devalorizare a cursului
monedei țării candidate față de moneda Euro.

Al patrulea criteriu se referă la ratele dobânzilor pe termen lung. Acestea nu trebuie să

fie mai mari de 2% peste rata următoarelor 3 țări membre care au rezultate mai bune în această
privință, în materie de stabilitate a prețurilor.

Ultimul criteriu are ca referință datoria publică a țărilor, care nu poate fi mai mare de
60% din totalitatea produsului intern brut. De la acest criteriu se poate face excepție, având în
vedere o scădere semnificativă a acestui raport, și apropierea acestuia de valorile stabilite de
Consiliul European. Toate aceste chestiuni trebuie să se petreacă într-un ritm satisfăcator.
 Din punct de vedere al stabilității prețurilor, în cazul României se înregistrează o rată a
stabilității prețurilor de -1,3%, o valoare care este inferioară valorii de referință, de 0,7%.

Această valoare a variat considerabil până acum, căpătând valori dintr-un interval de la
-1,3 la 8,5, media acestuia situându-se la 4,5%. Se consideră că incă există incertitudini cu
privire la o bună susținere a prețurilor din partea României, tocmai datorită acestor fluctuații ale
prețurilor.

În cazul Bulgariei, rata stabilității a fost de -1,0%, un nivel de asemenea inferior valorii
de referință, de 0,7%. Intervalul pe care a variat această rată a fost de la -1,7% la 12,6%. Media
acestui interval este de 3,6%. Și în cazul Bulgariei există dubii cu privire la sustenabilitatea
prețurilor.

Față de România, putem observa o variație mai mare aici, dar rata stabilității, deși în
ambele cazuri înregistrează valori negative, în dreptul Bulgariei este o mică creștere (-1%, față
de -1,3% al României). Acest lucru nu este foarte relevant din perspectiva aderării la zona Euro,
ambele țări trebuind să rezolve probleme legate de stabilitatea prețurilor.

Trecând la criteriul deficitului bugetar, în România se constată că nivelul acestuia este

conform regulilor, deci rezultă că această țară nu depășește cota maximă de 3%. În continuare
se recomandă menținerea acelorași reguli de combatere a creșterii acestei cote.

În Bulgaria, putem observa același lucru: nivelul deficitului bugetar nu depășește 3%,
dar pe viitor se dorește ca această cotă să se păstreze. Nu se dorește situația din 2014 a Bulgariei,
care atunci a depășit pragul de 3%.

Comisia Europeană a considerat atunci că deficitul excedent poate fi remediat ușor și că

acesta are un caracter temporar, nefiind nevoie de intervenția Comisiei, prin declanșarea
procedurii de deficit bugetar.

Totodată, Bulgaria, în comparație cu România, se confruntă cu riscuri medii cu privire

la menținerea pe plan fiscal, pe termen lung, datorită îmbătrânirii populației și a creșterii
cheltuielilor referitoare la sănătate. În România avem de asemenea o creștere a cheltuielilor.
 Cu privire la stabilitatea cursului de schimb, România, cu moneda sa națională, leul
românesc, nu a participat la Mecanismul Cursului de Schimb II. Această monedă a fost
tranzacționată în regimul unui curs de schimb, cu flotare controlată. Soldul curent de capital al
acestei țări a experimentat o scădere semnificativă în ultimii 10 ani. Valoarea pasivelor încă se
menține la cote ridicate.

Pe de altă parte, Bulgaria, cu moneda sa, leva bulgărească, nu a contribuit la Mecanismul

Cursului de Schimb II. A deținut o paritate fixă de 1,98553 BGN/1 EUR. Ca și în cazul
României, soldul de capital înregistrează o ameliorare crescută, totodată, valoarea pasivelor
menținându-se la nivel ridicat.

Din acest punct de vedere nu putem face o comparație între cele două țări, acestea
aflându-se în același stadiu privind stabilitatea cursului de schimb și participarea la Mecanismul
Cursului de Schimb II.

Trecând la al patrulea criteriu, ratele dobânzilor pe termen lung, în dreptul României, se

situează la o valoare de 3,6% în medie. Valoarea de referință pentru îndeplinirea acestui criteriu
de convergență este de 4,0%, deci constatăm că cele 3,6 puncte procentuale sunt inferioare
nivelului de 4, deci rezultă că România nu realizează cu succes această cerință.

În Bulgaria, pe cealaltă parte, se observă, în medie, o valoare a ratelor dobânzilor pe

termen lung de 2,5 puncte procentuale. Se constată și în acest caz că acest criteriu nu se poate
îndeplini, deoarece această valoare este inferioară pragului de 4,0%.

Făcând o comparație între cele 2 țări, cea mai aproape de a îndeplini pe viitor acest
obiectiv este România. Dar ambele țări urmează o tendință descrescătoare, deci acestea trebuie
să aloce mai multă atenție acestui criteriu de convergență.

Crearea unui mediu propice pentru stabilirea convergenței în România necesită existența
politicilor economice și reforme structurale cuprinzătoare. În urma unei analize a Comisiei
Europene, s-a constatat faptul că România nu face obiectul unor dezechilibre macroeconomice.
Făcând abstracție de acest lucru, tot se face apel la măsuri privind mediul de afaceri, la creșterea
investițiilor, precum și a concurenței pe piețele de bunuri și servicii, dar și măsuri privind
sporirea eficienței instituțiilor care aparțin de administrarea publică. Dacă se va lucra la aceste
aspecte, România va înregistra o creștere a ratei de absorbție a fondurilor europene.
 Din perspectiva Bulgariei, dezechilibrele macroeconomice sunt de natură excesivă. De
aceea, Comisia Europeană recomandă acestei țări crearea de reforme care să păstreze un mediu
de afaceri ideal pentru investitori, dar și pentru existența concurenței pe piața bulgară. Pentru a
exista o oarecare stabilitate a finanțelor, autoritățile acestei țări trebuie să revizuiască aspectele
care privesc calitatea activelor, dar și la sectorul financiar, care suferă unele probleme. De
asemenea, se impune un control financiar mai riguros.

Punând în comparație cele 2 țări, România nu întâmpină foarte multe dificultăți, aceasta
trebuind doar să mențină măsurile deja existente, spre deosebire de Bulgaria, care trebuie să
rectifice toate probleme referitoare la cadrul macroeconomic, dar și la sistemele de pe partea de
finanțe.

Aspectul privind respectarea legislației monetare românești privind independența băncii

centrale, interzicerea de finanțare monetară (interzicerea consolidării politicilor monetare) și
îndeplinirea integrării juridice a băncii centrale în Eurosistem este încălcat de către România.

Aceasta trebuie să respecte toate cerințele prevăzute în articolul 131 din Tratat (”Fiecare
stat membru asigură compatibilitatea legislației sale interne, inclusiv a statutului băncii sale
centrale naționale, cu tratatele și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al
Băncii Centrale Europene”).

Același aspect este încălcat și de Bulgaria, din același motiv, al nerespectării prevederii
articolului 131 din tratat. Deci, nu se poate realiza o comparație privind această chestiune,
ambele țări având probleme la acest capitol.

În concluzie, Bulgaria este ușor mai stabilă din punct de vedere al prețurilor față de
România. La capitolul deficit bugetar, cele 2 țări sunt la egalitate, ambele având un procent de
sub 3% din PIB al deficitului bugetar. În privința stabilității cursului de schimb, niciuna dintre
aceste țări nu a participat la Mecanismul Cursului de Schimb II, deci nu îndeplinesc acest
criteriu. Cu privire la ratele dobânzilor pe termen lung, România este mai apropiată de pragul
minim impus de Comisia Europeană, cu 3,6 puncte procentuale, față de cele 2,5 puncte ale
Bulgariei. Din toată această analiză, rezultă că România este mai aproape de aderarea la zona
Euro decât Bulgaria, deși ambele trebuie să rezolve problema referitoare la legislația monetară
și independența băncii centrale, care sunt evocate în art. 131 din Tratatul Comisiei Europene.
Bibliografie:

https://www.ecb.europa.eu/
http://www.consilium.europa.eu
https://eur-lex.europa.eu/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_European_al_B%C4%83ncilor
_Centrale