Você está na página 1de 41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA ECONOMIA SI GESTIUNEA PRODUCTIEI AGRICOLE SI ALIMENTARE

PROIECT

ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARA A SOCIETATII


PRODPAN S.A. CALARASI

STUDENT
GRUPA 1332
TRASEUL ECONOMIE SOCIOLOGIE RURALA

- 2001-

C U PR I N S

0
CAPITOLUL I - DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C.
PRODPAN S.A. CALARASI
1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI
1.2. ORGANIZAREA STRUCTURALA
1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV
1.4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII
RESURSELOR UMANE
1.5. DIAGONISTICUL ACTIVITATII ECONOMICE
1.6. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING
1.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR
1.8. CONCLUZIILE GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI

CAPITOLUL II - ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPAN


S.A.CALARASI
2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICE
2.2.ANALIZA COSTURILOR UNITARE

CAPITOLUL III - CAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE


3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURI
SUPLIMENTARE
3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI
SUPLIMENTARE

CAPITOLUL IV - CONCLUZII SI PROPUNERI

CAPITOLUL I

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

1.1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI


1
Societatea Comerciala PRODPAN S.A. Calarasi a luat fiinta in acord cu prevederile Legii
nr.15/1990 (legea societatilor comerciale). In baza Ordonantei de Guvern nr.54/1994, Intreprinderea
de Morarit si Panificatie Calarasi s-a reorganizat, ea transformandu-se in societate pe actiuni,
persoana juridica romana, privatizata prin metoda MEBO.
Societatea functioneaza in baza Sentintei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judetean Calarasi,
inregistrata in Registrul special al persoanelor juridice (sub numarul J 31/1991) si a statului
societatii. Transmiterea proprietatii actiunilor s-a facut pe baza Contractului de vanzare – cumparare
de actiuni, nr.548 din 10.08.1994 cu F.P.S. Bucuresti in valoare de 624.632.000 lei si cu F.P.P. IV
Muntenia in valoare de 275.414.000 lei.
Societatea are 252 actionari si un capital social de 918.000.000 lei impartit in 3672 de
actiunii cu o valoare nominala de 250.000 lei/actiune.
Capitalul social al S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este impartit astfel :
403.894.000 lei contributia actionarilor la formarea capitalului societatii, aport de lei si
certificate
514.106.000 lei credite de la F.P.S. platite in rate in termen de 10 ani (pana in anul 2005).

Situatia rambursarii ratelor catre F.P.S. Bucuresti si a dobanzilor aferente creditelor

- tabelul nr.1

An Credite la FPS Contributia actionarilor Dinamica formei de proprietate (%)
Bucuresti
De stat Privata
1995 514.106.000 403.894.000 56 44
1996 224.934.000 693.066.000 24,50 75,50
1997 221.392.064 696.607.936 24,12 75,88
1998. 101.023.751 816.976.249 11 89
1999 94.623.751 823.376.249 10,31 89,69
2000 77.662.800 840.337.200 8,46 91,54
Sediul central al S.C. PRODPAN S.A. :
Calarasi , str. Bucuresti nr. 315
Telefon :
042 / 313.126
Fax :
042 / 314.774
Forma juridica :
Societate pe actiuni cu capital privat
Actul de infiintare :
Inregistrata la Registrul Comertului , nr. J 31/72 din 1991 , judetul Calarasi
Cod fiscal
R 1923330
Prezentarea generala a subunitatilor :
Atelierul nr.1 – situat in str. Rocada, nr.4 , telefon 042 / 313.870, amplasat in zona
industriala a orasului si este o sectie de fabricare a painii
Atelierul nr.2 – situat pe str. Independentei, telefon 042 / 314.398, sectie de fabricare a
painii.
Sectia “Covrigi” – amplasata tot in zona industriala a orasului Calarasi, sectie de fabricare a
covrigilor simpli si a covrigilor cu adaos de materiale
Sectia “Specialitati” – str. Bucuresti , nr.313, telefon 042 / 313.126, sectie de fabricare a
painii si a specialitatilor de panificatie
Unitatea “Moara” – str. Bucuresti, nr.315, telefon 042 / 313.126 , unitate de macinare a
graului in scopul obtinerii fainii tip 650 si a taratei
2
Brutaria Lehliu – situata in str. Baragan , nr.2 , telefon 042 / 640.211, sectie de fabricare
a painii.

Obiect de activitate :
Societatea are ca obiect de activitate producerea de paine, produse zaharoase si grau
macinat, practicand comert prin reteaua proprie de desfacere (in forme clasice, en detail) dar
aprovizioneaza si firmele care au obiect de activitate comercializarea produselor de panificatie
(comert cu ridicata, en gross). Intreprinderea isi deruleaza activitatea pe piata interna fiind o firma cu
arie de activitate judeteana.

Activitatea S.C. PRODPAN S.A. Calarasi


Activitatea este segmentata in urmatoarele domenii de activitate principale legate intre ele :
activitatea de productie ce asigura industrializarea materiei prime in produse finite,
conform comenzilor zilnice si conform programului de productie pentru produsele cu termen de
garantie
activitatea de aprovizionare – desfacere cu materie prima si tehnico-materiala.
Aprovizionarea cu materie prima ocupa un loc important in activitatea unitatii, aceasta detinand o
pondere mare in cheltuielile materiale. Aprovizioanrea tehnico-materiala asigura materialele,
ambalajele, energia, combustibilii necesari desfasurarii activitatii. Activitatea de desfacere asigura
vanzarea produselor societatii, circulatia ambalajelor, incasarea banilor pentru marfurile vandute.
activitatea de intretinere asigura intretinerea curenta, reparatiile curente capitale, reviziile
utilajelor, investitiilor si utilitatea necesara bunei desfasurari a activitatii de productie
activitatea de transport este desfasurata cu parcul auto propriu avand in dotare 8 mijloace
de transport si se refera la transportul materiei prime, a produselor, ambalajelor si a materialelor
activitatea financiar-contabila asigura efectuarea de plati, incasarea si urmarirea debitelor
restante evidenta financiar-contabila a activitatii unitatii
activitatea de personal – salarizare – administratie asigura recrutarea personalului, evidenta
lui si salarizarea
activitatea oficiului juridic asigura respectarea legislatiei in relatiile cu tertii cat si in relatiile
interne intre personal si sindicat
activitatea oficiului de calcul asigura prelucrarea automata a datelor rezultate din
activitatea societatii, pune la dispozitia conducerii executive datele necesare luarii deciziilor, rapid si
corect, proiecteaza, elaboreaza sisteme informatice pentru acoperirea tuturor activitatilor.
Criteriile de apreciere generala a dimensiunii unei intreprinderi pot fi considerate : capitalul
social, cifra de afaceri, profit, numarul de muncitori, productia obtinuta, productivitatea muncii.
Din acest punct de vedere S.C. PRODPAN S.A. prezinta urmatoarele date (analizate pe
ultimii trei ani de activitate) :
Capitalul social : 918.000.000 lei , valoarea acestuia nu a fost modificata pe parcusul celor
trei ani analizati.

Evolutia principalilor indicatori la S.C. PRODPAN S.A. Calarasi

- tabelul nr.2 –
Nr. Crt. Specificare U.M. 1998 1999 2000
1. Cifra de afaceri mii lei 17.982.591 14.360.589 16.732.789
2. Profitul net al mii lei 1.115.834 258.469 252.877
societatii
3. Numar de salariati pers. 229 209 187
4. Productia obtinuta to.(echivalent 13.204 8.133 8.093
faina)
3
5. Productivitatea mii lei/pers. 78.526,6 68.710,95 89.480,15
muncii (cifre de
afaceri/persoana)
Pentru o caracterizare generala a activitatii societatii este interesant a incadra volumul
activitatii S.C. PRODPAN S.A. in volumul cererii de produse din cereale (in echivalent faina) din
judetul Calarasi in perioada analizata, determinand astfel cota de piata a intreprinderii

Evolutia pietei de produse din cereale in echivalent faina in judetul Calarasi

- tabelul nr.3 –
Nr.crt Specificare U.M. 1998 1999 2000
1 Populatia totala a judetului Calarasi loc. 334.164 332.884 332.309
2. Consumul mediu anual pe locuitor de kg. 160,6 169,8 168,8
produse din cereale (in echivalent faina)
3. Volumul pietei produse din cereale in judet to. 53.667 56.257 56.098
(in echivalent faina)
4. Productia realizata (in echivalent faina) to. 13.204 8..133 8.093
5. Cota de piata % 24,6 14,5 14,4
Sursa :
Anuarul statistic al Romaniei pe anul 1998 si anul 1999 si date de la Centrul de Statistica al
Judetului Calarasi.
In Romania consumul mediu lunar de paine si produse din grau este de peste 8 kg. /
persoana in echivalent faina si se situeaza peste limita statelor din Europa (6 kg. pe persoana in
echivalent faina).
Consumul anual de produse din cereale (in echivalent faina) din judetul Calarasi a evoluat
astfel :
1997 – 53.666,7 to. ; 1998 – 56.257,4 to. iar in 1999 – 56.097,8 to. Acest consum anual
pe judetul Calarasi (cererea anuala judeteana) reprezinta si oferta de produse de panificatie
(exprimata in echivalent faina ) din judetul Calarasi deoarece painea si produsele de panificatie au un
grad de perisabilitate ridicat, stocurile nefiind posibile decat la grupa graului macinat dar cantitatea
este nesemnificativa.
Se poate calcula cota de piata a S.C. PRODPAN S.A. in judetul Calarasi. Cota de piata este
un indicator relativ al volumului desfacerilor realizate pe o piata externa intreprinderii, intr-o
perioada determinata. Este calculata ca o pondere de acoperire a necesarului pietei judetului Calarasi
(in ceea ce priveste consumul de produse din cereale in echivalent faina ) de catre societatea
analizata.
Cota de piata ofera o imagine asupra nivelului maxim pina la care societatea poate ridica
volumul productiei realizate (atunci cand societastea are o cota de piata de 100 % - situatie de
monopol).
Se observa o cota de piata in continua scadere ceea ce inseamna ca unitatea acopera o tot
mai mica parte din necesarul populatiei din judet (acest lucru se observa si printr-o simpla analiza a
productiei fizice totale realizata de societate).
Daca in 1998 societatea cerea 25 % din necesarul de produse de panificatie la nivelul
judetului, in 2000 societatea acopera doar 14 % din necesar, restul fiind acoperite de societatile de
stat sau particulare existente in judet.
Pe viitor trebuie sa se urmareasca posibilitati de recucerire a pietei judetului prin mai multe
cai de actiune : produse de calitate superioara, preturi atractive, etc.

1.2. ORGANIZAREA STRUCTURALA

Organizarea este cea specifica societatii comerciale in conformitate cu Legea nr.15 / 1990.
Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de decizii si control, aceasta putand fi
controlata de Comisia de Cenzori. Adunarea Generala a Actionarilor se intruneste o data pe an, data
4
la care se stabilesc obiectivele pentru anul urmator si de asemenea se aproba bilantul pe anul
anterior. In subordinea Adunarii Generale a Actionarilor se afla Consiliul de Administrare, urmand
directorul sau managerul general.
In unitate se disting mai multe categorii de relatii organizatorice :
relatii de autoritate care decurg din pozitia ierarhica precizata prin intermediul normelor din
regulamentul intreprinderii ce confera dreptul de formulare al deciziilor. Sunt intalnite in unitate
relatii de autoritate ierarhice intre director si subordonati care alcatuiesc birourile din intreprindere
sau intre contabil sef si biroul financiar, analize, preturi, etc. De asemenea, sunt intalnite si relatii de
stat major constituite prin delegarea unei persoane pentru solutionarea diferitelor probleme
relatii de cooperare - includ toate comunicatiile informale uneori amabile sau de buna
vecinatate datorita carora, in final se realizeaza actiuni complexe. Se stabilesc intre posturi situate pe
acelasi nivel ierarhic, dar in compartimente diferite (biroul normare, salarizare, personal, invatamint si
biroul financiar, analize preturi, de exemplu) ;
relatiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate in efectuarea controlului
(control tehnic de calitate, ateliere de productie).
Pentru a asigura functionarea corespunzatoare a activitatii societatii este necesara o
permanenta urmarire a realizarii obiectivelor precum si o evaluare a realizarii obiectivelor si
recompensare a personalului.
S.C. PRODPOAN S.A. ofera pietei un sortiment bogat de paine si de produse de panificatie,
incercand sa raspunda celor mai variate cereri si gusturi.
Sortimentele fabricate se pot grupa in 3 grupe mari de produse :
Paine
Specialitati de panificatie si produse zaharoase
Grau macinat
Painea de grau se fabrica din faina de grau dupa normativele tehnologice stabilite de
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, cu respectarea dispozitiilor legale sanitare conform
nomenclatorului
Grupa de produse “Paine” cuprinde urmatoarele tipuri de produse : paine alba simpla de
0,300 – 0,400 kg. ; paine alba superioara de 0,300 - 0,400 kg., paine neagra simpla de 0,350 kg.,
paine aclorida de 0,300 kg. , graham de 0,200 kg., bagheta de 0,240 kg., paine “Baragan” de 0,350
kg., paine “PRODPAN” de 0,200 kg.
Grupa specialitatilor de panificatie si a produselor zaharoase cuprind produse fabricate dupa
instructiuni tehnologice bine stabilite, cu respctarea dispozitiilor legale sanitare si a caror
caracteristici trebuie sa corespunda standardelor tehnologiilor de ramura. Din aceasta grupa fac parte
umatoarele produse :
specialitati de panificatie : specialitatea “Mamaia” de 0,075 kg., chifle 0,100 kg., batoane
0,050 kg., paine impletita rotund de 0,250 kg., covrigi simpli de 0,030 kg., covrigi impletiti de
0,075 kg., covrigi la sir de 0,030 kg.
produse zaharoase : cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg., cozonac ardelenesc de 0,200
kg.
Grupa graului macinat cuprinde faina tip 650, faina tip 1350 (folosita la obtinerea
grahamului) si tarata.
Pe baza acestor game de produse in anul 2000 s-a realizat o cifra de afaceri de 16.732.789
mii lei. Rezulta deci ca principalele venituri ale intreprinderii sunt obtinute pe baza productiei
vandute (68 %), alte categorii de venituri ocupand o pondere mica (32 %).

Structura de productie pe grupe de produse

- tabelul nr. 4 –
Nr.c Specificare Productia realizata (t) Valoarea productiei marfa
rt. (mii lei)
1998 1999 2000 1998 1999 2000
1. Paine 5.356 3.320 2.952 11.327.629 7.853.850 9.277.873

5
2. Specialitati de 230 134 126 1.042.864 821.429 1.042.806
panificatie si produse
zaharoase
3. Grau macinat 4.379 2.684 3.030 202.830 227.383 905.295
Dupa cum se observa din tabel, principala grupa de produse fabricata de unitate o reprezinta
cea de paine urmata de graul macinat. Productia de paine cunoaste pe intervalul analizat o scadere
continua, scadere care se explica, atat in cazul painii cat si in cel al produselor de panificatie si a celor
zaharoase, in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai rational din partea populatiei, dar
si prin aparitia unor noi unitati privatizate cu profil de panificatie care au venit pe piata cu produse
de calitate, unitati care au inceput sa devina un concurent demn de luat in seama.

1.3. DIAGNOSTICUL POTENTIALULUI TEHNICO-PRODUCTIV

Societatea comerciala PRODPAN S.A. isi desfasoara activitatea in sectorul economic de


morarit, fabricare si comercializare a produselor de panificatie si zaharoase. Pentru fabricarea acestor
produse intreprinderea utilizeaza, ca principal mijloc de productie, cuptorul.
Principalele utilaje de productie specifice industriei de panificatie sunt cuptoarele. Dotarea
unitatii cu aceste mijloace de productie, prezentata pe sectii de productie, este urmatoarea :
Atelier 1 – unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii, acestea constand in
3 linii continui. O linie continua de fabricare a painii este formata din :
malaxor aluat tip MA 500
masina de divizat “Madia”
masina de modelat “Rolux”
dospitor continuu
cuptor tunel
Unitatea este dotata de asemenea si cu atelier mecanic de intretinere si reparatie a utilajelor,
cu laborator pentru verificarea calitatii painii.
Atelier 2 – unitatea este dotata cu :
cernator (1 buc.)
malaxor cu cuva de 500 l (2 buc.)
masina de modelat “Rolux” (1 buc.)
dospitor
cuptor
Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului
tehnologic.
Brutaria Lehliu – unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii si anume :
cernator
malaxor cu cuva de 500 l (2 buc.)
masina de modelat “Rolux”
dospitor
cuptor
Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului
tehnologic.
Patiserie – covrigi – unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :
cuptor
malaxor de 300 l
cazan pentru oparirea covrigilor
cuptor electric de 1,5 t/24 h
Pentru incalzirea apei tehnologice se foloseste un boyler electric de 50 l.
Patiserie – unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :
cernator
malaxor de 300 l
masina de rulat

6
presa de divizat
cuptor rotativ
dospitor
2 boylere electrice
Moara – unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii fainii.
valt VDA 800 (3 buc.)
valt VDA 1025 (1 buc.
tarar aspirator
sita plana (2 buc.)
ciclon de aspiratie (4 buc.)
filtru de aspiratie (1 buc.)
aparat de umectat
scuturator de saci
buncar de faina
decojitor intensiv (2 buc.)
masina de periat
trior
Unitatea este dotata cu atelier mecanic de intretinere si reparare a utilajelor, cu laborator
pentru verificarea calitatii graului si a fainii obtinute.
Capacitatea de productie in cadrul societatii se prezinta astfel (in anul 2000) :
In cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricatie, adica trei cuptoare cu o capacitate de 10 t/24
h fiecare cuptor ;
Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adica 280 kg.
x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h.
Patiseria – covrigi are o capacitate maxima de productie de 3 t/24 h fiind dotata cu un
cuptor tip 3 CL
Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h = 1,6 t / 24 h
Brutaria Lehliu (ca sectie de productie a S.C. PRODPAN S.A. Calarasi) are o capacitate
maxima de productie de 240 kg/h adica 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76 to/24 h,
Moara are o capacitate de 40 t/24 h grau macinat
Rezulta deci, capacitatea maxima de productie in cadrul S.C. PRODPAN S.A. este :
La paine : 42,48 t/24 h (capacitatea de productie a atelierelor 1 si 2 si a brutariei Lehliu) iar
capacitatea maxima anuala este : 42,48 to/24 h x 360 = 15.292,8 to/an,
La specialitati din paine si produse zaharoase – 4,6 t/24 h (capacitatile patiseriei covrigi si a
patiseriei) iar capacitatea de productie maxima anuala este de 4,6 t/24 h x 360 = 576 t/an.
La grau macinat – 40 t/24 h (capacitatea morii) iar capacitatea maxima anuala de grau
macinat este de :
40 t / 24 h x 360 = 14.400 t / an

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie

- tabelul nr.5 -
Nr.crt. Specificare Capacitatea Productia realizata (to) Gradul de utilizare (%)
maxima
1998 1999 2000 1998 1999 2000
1. Paine 15.293 5.356 3.320 2.952 35 22 19
2. Specialitati din 576 230 134 126 40 23 22
panificatie si
produse zaharoase
3. Grau macinat 14.400 4.379 2.684 3.030 30 19 21
Gradul de utilizare a capacitatilor de productie este diferit in functie de grupa de produse
analizata.

7
In anul 1998 societatea cunoaste cel mai mare grad de utilizare a capacitatilor de productie
datorita nivelului ridicat al productiei realizate.
Cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie se poate realiza prioritar prin
sporirea productiei realizate (dar acest lucru trebuie corelat cu gasirea de noi piete de desfacere a
produselor de panificatie), trebuie sa se tina seama ca produsele de panificatie realizate au un grad
mare de perisabilitate si de randamentele in cadrul societatii.
Pe ansamblul societatii comerciale nu se asigura utilizarea rationala a capacitatilor de
productie din cauze obiective. In perspectiva trebuie urmarite indeaproape organizarea fluxurilor
tehnologice, a ritmicitatii aprovizionarilor, unele masuri ferme bazate pe programe elaborate pe
produse privind obtinerea unor randamente pe unitatea de productie cu costuri unitare reduse.
In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezulta un grad de folosire foarte
redus, ceea ce inseamna ca un numar insemnat de mijloace fixe sunt neutilizate, inactive atat din
categoria celor productive cat si din cele neproductive, aceasta datorandu-se reducerii cererii de
produse pe piata.
De aceea, Adunarea Generala trebuie sa aprobe casarea sau valorificarea prin vanzare, cu
respectarea prevederilor legale, referitor la vanzarea de active si mijloace fixe a celor ce nu mai sunt
necesare activitatii societatii, intrucat acestea provoaca pagube nu numai prin imobilizarea de
capital dar isi micsoreaza propria valoare initiala (de intrebuintare) prin degradarea fizica si morala ,
toate acestea reprezentand pierderi potentiale pentru societate.
Amortizarea imobilizarilor corporale s-a facut conform prevederilor Legii nr.15/1994 – cu
modificarile ulterioare – aplicand regimul de amortizare liniara – asa cum a fost aprobat in Adunarea
Generala si a fost integral inregistrata in cheltuieli de exploatare, destinatia amortizarii fiind crearea
fondurilor pentru achizitionarea de noi mijloace fixe.

Productia realizata in cadrul S.C. PRODOPAN S.A. Calarasi

- tabelul nr.6 -
Nr.c Grupe de produse Productia realizata (to) Dinamica productiei (%)
rt.
1998 1999 2000 2000/1999 1999/1998 1998/1997
1. Paine 5.356 3.320 2.952 62 89 55
2. Specialitati de 230 134 126 58 94 55
panificatie
3. Grau macinat 4.379 2.684 3.030 61 113 69

Dupa cum se observa din tabelul nr.6, productia realizata la paine a scazut treptat, astfel in
1998 ea se situa la 5.356 tone/an, scazand in anul urmator cu 2.036 tone, pentru ca in anul 2000
sa scada la 2.952 tone / an. Deci in anul 2000 s-a realizat doar 55 % din productia de paine obtinuta
in anul 1998. Aceeasi situatie de scadere a productiei se intalneste la aproape toate produsele, mai
putin la graul macinat a carui productie creste cu 13 % in 2000 fata de 1999 dar scade cu 31 % in
anul 2000 fata de 1998.
Aceasta tendinta de scadere s-a datorat in general unei cereri scazute pe piata acestor
produse, dar si aparitia pe piata concurentiala a unor noi agenti economici.
Marea scadere a productiei de paine este urmarea conjugarii factorilor urmatori:
diminuarea treptata din 1998 pina in 2000 a consumului de paine la mai putin de jumatate
dezvoltarea rapida a unor noi capacitati de productie in sectorul privat ;
utilizarea unor masini si utilaje uzate fizic si moral ;
folosirea unor materii prime sub parametrii STAS ;
8
patrunderea pe piata a unor produse de import, superioare calitativ si ca mod de
prezentare.
Procesul tehnologic de fabricare a painii in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este alcatuit
dintr-un numar de operatii prin care trece materia prima pana la obtinerea produsului finit. Aceste
operatii sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat, divizare, predospire, modelare, dospire
finala, coacere, ambalare si livrare.
Materiile prime si auxiliare folosite la prepararea painii sunt : faina, apa, drojdie si sarea.
Prin cernerea fainii se realizeaza indepartarea corpurilor straine din faina ca: sfori, hartii,
scame de saci; afanarea si imbogatirea fainii cu oxigen (acesta ajuta la procesul de fermentare a
aluatului, oxigenului fiind necesar activitatii drojdiilor); preincalzirea fainii cu aerul din mediul
inconjurator.
Prepararea aluatului reprezinta una din fazele cele mai importante la fabricarea produselor de
panificatie si se foloseste la aceasta unitate metoda indirecta in trei faze: prospatura, maia si aluatul
final. Prin aplicarea acestei metode se obtine paine de calitate mai buna, cu gust si miros placut, miez
cu porozitate bine dezvoltata, avand pori cu pereti subtiri.
Cantitatile de materii prime si auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului se cantaresc
ori se masoara, astfel incat sa se poata obtine un aluat cu proprietati fizico-chimice optime.
O faza importanta a procesului de fabricare a painii o reprezinta fermentarea aluatului ; modul
in care aceasta se produce determina in primul rand calitatea painii coapte, iar in al doilea rand
usurinta cu care aluatul va putea fi prelucrat la divizare, modelare si coacere.
Fermentarea se face cu scopul de a se obtine un aluat din care sa rezulte produse cu volum
mare, al caror miez sa fie elastic, cu pori desi, uniform si cu pereti subtiri dar in acelasi timp in aluat
se acumuleaza produse care conditioneaza gustul si aroma specifica painii.
Prin divizarea aluatului acesta este impartit in bucati de greutate corespunzatoare produsului
fizic cu ajutorul masinii de divizat.
Modelarea aluatului cuprinde operatiile tehnologice necesare obtinerii formei bucatilor de
aluat specifice produsului finit care urmeaza a se realiza. Dupa aceasta operatie are loc dospirea
finala, in timpul careia, datorita fermentatiei se produce bioxid de carbon, care le mareste volumul si
le afaneaza.
Momentul in care aluatul a ajuns la dospirea optima se apreciaza prin metode organoleptice
pe baza aprecierii modificarii volumului, formei si proprietatilor fizice ale bucatilor de aluat, dupa
care ele intra in cuptor pentru coacere la o temperatura de 230 – 240 0 C, obtinandu-se produsul finit
- painea.
In aluatul supus coacerii are loc un complex de transformari fizico-chimice, coloidale,
biochimice si microbiologice, in urma carora aluatul devine un produs asimilabil si hranitor.
Dupa scoaterea din cuptor, painea este asezata in rastele care sunt transportate in magaziile
de produse finite. Aici produsele se lasa sa se raceasca si sunt pastrate in conditii corespunzatoare
pana cand sunt trimise in reteaua comerciala.
Procesul tehnologic de fabricare a specialitatilor de panificatie si a produselor zaharoase se
realizeaza prin procedeul monofazic, prin urmare operatiile care conduc la obtinerea produsului finit
sunt cernerea, prepararea aluatului, odihna aluatului, divizare , predospire, dospire finala, coacere,
ambalare si livrare. Este acelasi proces tehnologic ca la fabricarea painii doar materiile prime si
materialele difera (in functie de reteta de fabricatie).
Procesul tehnologic de fabricare a covrigilor cuprinde o singura faza. Operatiile care conduc
la fabricarea acestor sortimente (covrigi simpli si covrigi cu adaos de materiale) sunt : cernerea,
framantarea, fermentarea, oparirea si coacerea.
Prin cernerea fainii se realizeaza indepartarea corpurilor straine, afanarea si imbogatirea fainii
cu oxigen , preincalzirea fainii cu aerul din mediul inconjurator.
Prepararea aluatului se realizeaza prin amestecarea tuturor materialelor si materiilor prime din
reteta, timp de 8-10 minute, pana la obtinerea unui aluat consistent.
Aluatul se lasa la fermentat timp de 35 – 40 minute, dupa care se divizeaza in bucati
corespunzatoare unei mase nominale a produsului finit.

9
Bucatile astfel divizate se modeleaza rotund (sub forma de inel) dintr-un singur fitil sau doua
fitile impletite. Acestia se lasa la dospit pe masa de impletit timp de 10 – 15 minute dupa care se
efectueaza operatia de oparire ce dureaza 3 – 4 minute.
Coacerea are loc la o temperatura de 2100 C timp de 14-16 minute . Dupa racire se insira pe
sfoara catre 50 buc., sirurile sunt asezate in navete de plastic si livrate la centrele de desfacere.
Procesul tehnologic al macinarii graului din care rezulta faina tip 650; este alcatuit dintr-un
numar de operatii care sunt : receptia calitativa si cantitativa ; curatarea prin separator – aspirator ;
curatire prin trior ; curatire prin Eureko, umectare, odihna, descojire, periere, indepartarea
impuritatilor metalice, macinare, cernere.
Inainte de a fi introdus in moara, graul se cantareste pe bascula pentru receptia cantitativa, iar
laboratorul preia probe pentru receptia calitativa. Dupa ce receptia a fost efectuata si indicii de
laborator ne arata ca graul este panificabil, acesta se rastoarna in groapa de grau de unde este preluat
de un snec transportator si apoi de elevator si trecut prin separatorul aspirator, efectuandu-se astfel
o precuratire de corpuri straine, dupa care are loc depozitarea lui in depozitul de grau al morii din
cadrul intreprindeiri.
De aici graul este preluat cu ajutorul unui snec transportator, graul este trecut printr-o noua
curatire efectuata cu ajutorul separatorului aspirator, triorului si eureka.
Graul astfel obtinut este umectat in U.G. cu canite si depozitat la odihna in celulele de odihna
timp de 16 ore.
Dupa odihna graul este trecut prin descojitor apoi prin masina de periat ajungand intr-un
buncar tampon de unde urmeaza sa intre in procesul de macinis.
Concomitent cu macinarea graului are loc si cernerea particulelor in functie de dimensiunea
acestora ; aceasta realizandu-se cu ajutorul sitei plane. Se practica un macinis scurt datorita faptului
ca moara este dotata doar cu patru valturi.
In urma procesului de macinis se obtine 70 % faina si 30 % tarata.
Faina obtinuta este ambalata in saci de 40 kg., verificati pe cantar fiecare si apoi depozitati in
magazia de faina de unde sunt livrati ulterior.
Tarata obtinuta se depoziteaza in buncarul de tarate aflat in exteriorul morii, de unde este
livrata.

Evolutia necesarului de resurse pe grupe de produse analizate

- tabelul nr.7 -
Nr.c Explicatia U.M. 1998 1999 2000
rt.
1. PAINE
Faina alba (tip 650) Kg. 4.642.376 4.041.710 2.630.057
Drojdie Kg. 84.517 73.581 47.881
Sare Kg. 72.443 63.070 41.041
Combustibil L 108.664 94.604 61.562
Energie Kw 1.611.852 946.044 913.167
Apa Mc 15.092 13.139 8.550
2. PRODUSE ZAHAROASE
Faina tip “000” Kg. 49.725 53.925 26.175
Drojdie Kg. 3.315 3.595 1.745
Ameliorator Kg. 331 359 174
Sare Kg. 663 719 349
Zahar Kg. 13.923 15.099 7.329
Ulei l. 8.287 8.987 4.362
Oua Buc. 198.900 215.700 104.700
Lapte praf Kg. 1.657 1.797 872
Rahat (cacao) Kg. 16.575 17.975 8.725
Esenta l. 199 216 105
10
Pungi PVC M 994 1.078 523
Combustibil L - - -
Energie Kw 46.410 50.330 24.430
Apa m.c. 597 647 314
3. PRESTARI SERVICII
MACINAT GRAU
Combustibil L 39.898 35.138 23.038
Energie Kw 398.982 351.384 229.776
Apa m.c. 332 293 192
Necesarul de resurse a fost determinat tinandu-se seama de urmatoarele : de cantitatea de
resurse care este necesara pentru realizarea unei tone de produs (date extrase din retele de fabricatie)
si in acelasi timp s-a tinut seama de cantitatea de paine, produse zaharoase si grau macinat, exprimata
fizic.
Consumul de resurse specific societatii pe o unitate fizica de productie realizata este
urmatorul :
- grupa de produse “PAINE” cuprinzand :
painea alba simpla de 0,350 kg. are urmatorul consum specific :faina tip 650 – 0,770 ;
drojdie 0,010 kg. ; sare 0,013 kg. (pentru 1 kg. paine alba simpla de 0,350 kg.)
paine alba simpla de 0,400 kg. are urmatorul consum, specific pe kg. realizat :faina tip 650
– 0,770 kg.; drojdie 0,.010 kg., sare 0,013 kg.;
paine alba superioara de 0,350 kg. are urmatorul consum specific la kg. productie : faina
tip 650 – 0,700 kg. ; zahar 0,005 kg.; drojdie 0,013 kg., sare – 0,012 kg. ;ulei 0,010 kg., lapte praf
0,002 kg.; ameliorator 0,003 kg.
paine neagra simpla de 0,400 kg. are urmatorul consum specific pe kilogram productie :
faina tip 1350 – 0,740 kg., drojdie 0,006 kg., sare 0,012 kg. ;
graham de 0,200 kg. are urmatorul consum specific pe kg. graham produs :faina tip 1350 –
0,384 kg., faina graham 0,384 kg., drojdie – 0,010 kg. , sare 0,002 kg., ulei pentru uns – 0,002 l.
Calculand prin metoda mediilor ponderate a rezultat un consum specific de resurse pentru
grupa de analiza “PAINE” de : faina tip 650 – 769 kg., drojdie – 14 kg., sare 12 kg., combustibil 18
l, energie 267 kw si apa 2,5 m.c. pe tona de produs realizat.
Pentru grupa de produse zaharoase, consumurile specifice de materii prime si materiale
prezentate in cadrul normatorului intocmit de intreprindere, valabile incepand cu data de 01.02.1998,
se pezinta astfel :
Cozonac cu rahat / cacao de 0,400 kg. are urmatorul consum specific pe kg. realizat : faina
tip “000” 0,750 kg., drojdie 0,050 kg., sare 0,010 kg., ameliorator import 0,005 kg., zahar 0,210
kg., oua (buc.) = 3, lapte praf 0,025 kg rahat / cacao 0,250 kg., esenta 0,003 l, folie (m) = 0,019
Cozonac ardelenesc de 0,200 kg. are urmatorul consum specific pe kg. de produs realizat :
faina tip “000” – 0,790 kg., drojdie 0,020 kg., sare 0,009 kg., ameliorator – 0,003 kg., ulei – 0,019 l,
zahar 0,040 kg. ulei pentru uns 0,001 l., lapte praf - 0,020 kg., mac 0,005 kg., hartie 0,262 buc.
Covrigi simpli de 0,030 kg. au urmatorul consum specific pe unitate de 1 kg. produs
realizat : faina tip 650 – 0,950 kg., drojdie – 0,004 kg., sare – 0,015 kg.,
zahar – 0,003 kg.
Covrigi impletiti cu adaos de materiale de 0,075 kg., faina tip 650 – 0,850 kg., drojdie 0,005
kg., sare 0,015 kg., zahar 0,005 kg., ulei – 0,027 l., mac 0,0010 kg..
Covrigi la sir de 0,300 kg. au urmatorul consum specific pe kg. de produs realizat : faina tip
650 – 1,070 kg., drojdie – 0,008 kg., sare – 0,015 kg., zahar – 0,010 kg., lapte praf 0,024 kg., sfoara
0,0035 m.
Prin metoda mediilor ponderate pentru categoria de produse analizate “PRODUSE
ZAHAROASE” a rezultat un consum specific pe tona de productie realizata, avand urmatoarea
forma : faina tip “000” 750 kg., drojdie 50 kg., ameliorator 5 kg., sare 10 kg., zahar 210 kg., ulei
125 l, lapte praf 25 kg. rahat / cacao 250 kg., esenta 3 l, pungi PVC – 15 m., energie 700 kw., apa 9
mc., consumuri valabile pentru o tona de produse zaharoase obtinuta in cadrul societatii.

11
Pentru prestari servicii macinat grau (1 kg.) este necesar combustibil (6 l), energie (60 kw) si
apa (0,05 m.c.).

1.4. DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII RESURSELOR


UMANE

Potentialul uman al socetatii este dat de numarul , structura si calificarea personalului.

Numarul salariatilor si repartizarea lor pe activitati, categorii de salariati si sex.

- tabelul nr.8 -
Activitati desfasurate in Nr. Total Categorii de salariati Sex
cadrul unitatii salariati
Muncitori TESA Femei Barbati
Nr.total salariati in 1998 in 229 187 42 142 87
activitatea industriala 183 142 41 113 70
activitatea de comert 29 29 - 29 -
activitatea de transport 17 16 1 - 17
Nr.total salariati in 1999 in 209 165 44 102 107
activitatea industriala 168 125 43 77 91
activitatea de comert 26 26 - 25 1
activitatea de transport 15 14 1 - 15
Nr.total salariati in 2000 in 187 144 43 118 69
activitatea industriala 143 101 42 91 52
activitatea de comert 28 28 - 17 1
activitatea de transport 16 15 1 - 16
Se observa ca ponderea cea mai mare in structura personalului societatii o au femeile (in anul
1998 – 62 %, 1999 – 49 % si 2000 - 63 %), acest lucru datorandu-se specificului unitatii.
Numarul de salariati scade in ultimii trei ani datorita restructurarii activitatii societatii care a
impus acest lucru. Personalul TESA s-a mentinut relativ constant fiind necesar in activitatea societatii
pentru o coordonare eficienta. Pe viitor este necesar si o restructurare a acestei categorii de personal
pentru a eficientiza activitatea societatii.
Majoritatea angajatilor sunt angrenati in realizarea productiei de baza (1998 si 1999 – 80 %
si 2000 – 76 %).
Datorita reducerii productiei fizice realizate a fost necesara o disponibilizare de personal atat
in anul 1999 cat si in anul 2000 – avand ca baza de raportare situatia existenta in anul 1997.
In cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi structura fortei de munca in functie de vechime se
prezinta dupa cum urmeaza :
12
Structura fortei de munca dupa vechime (situatia existenta in anul 1999)

- tabelul nr. 9 -
Nr.crt. Grupe de vechime Nr. Persoane Ponderea in total
1. Pana la 5 ani 21 11,2
2. 6 – 10 ani 49 26,2
3. 16 – 20 ani 32 17,1
4. 11 – 15 ani 25 13,4
5. Peste 20 ani 60 32,1
6. TOTAL 187 100

Analizand structura salariatilor in functie de vechime se observa ca ponderea cea mai ridicata
o au cei cu vechime de peste 20 ani, urmati de cei care s-au incadrat acum 6 – 10 ani, acestia
ocupand 32,1 % primii, iar cei din urma 26,2 %.
Personalul proaspat incadrat prezinta o pondere de 11,2 % acestia fiind in numar de 21. Acest
lucru e apreciat ca fiind pozitiv, pentru ca unitatea dispune de personal cu experienta.
Personalul este in general tanar, dar cu experienta, distributia pe grupe de varsta
prezentandu-se astfel :

Structura fortei de munca dupa varsta (situatie intocmita in anul 1999)

- tabelul nr.10 -
Nr.crt. Grupa de varsta Nr.personal Ponderea in total
1. Pana la 30 ani 68 36,4
2. 31 – 40 ani 57 30,5
3. 41 – 50 ani 49 26,2
4. 51 – 60 ani 13 6,9
5. Peste 60 ani - -
6. TOTAL 187 100

Cu toate ca, ponderea cea mai insemnata o detin salariatii cu vechime mare si foarte mare,
din punct de vedere al varstei, numarul de personal scade progresiv. Astfel, salariatii in varsta de pana
la 30 ani detin un procent de 36,4 % din totalul salariatilor, acestia fiind in numar de 68 persoane.
Pentru personalul TESA precum si pentru muncitorii auxiliari (neproductivi) se aplica
salarizarea in regie. Aceasta forma de salarizare asigura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat,
fara sa se precizeze cantitatea de munca pe care el trebuie sa o depuna pe unitatea de timp.
Salarizarea in acord direct se foloseste pentru persoanele de la locurile de munca, unde
cantitatea de produse sau volumul de lucrari ce trebuie executate de catre o persoana sau o echipa in
unitatea de timp sunt stabilite pe baza normelor de timp sau de productie.
Acordul progresiv presupune ca la un nivel de realizari a sarcinilor dinainte stabilite, tariful pe
unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza in anumite proportii.
De asemenea, in cadrul unitatii se aplica si salarizarea mixta, care consta intr-o remunerare
fixa pe unitatea de timp ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice, ecologice si de
organizare.

Situatia salarizarii personalului si orele efectiv lucrate in cadrul S.C.PRODPAN S.A. Calarasi

- tabelul nr. 11 -

Nr.crt Specificatie U.M. 1998 1999 2000

13
1. Numar salariati pers. 229 209 187
2. Fond de salarii mii lei 2.195.542 2.490.012 3.061.965
3. Salariul mediu annual Lei/pers. 9.587.520 11.913.933 16.374.144
4. Ore efectiv lucrate ore-om 332.484 313.092 293.050
5. Salariul mediu lunar Lei/pers. 798.960 992.828 1.364.512

In perioada 1998 – 2000 fondul de salarii al unitatii a crescut de la 2.195.542 mii lei la
3.061.965 mii lei in anul 2000. Acest fapt nu poate fi pus decit pe seama majorarii salariilor brute,
deoarece numarul de salariati a scazut precum si datorita indexarilor si compensarilor necesare intr-o
economie cu inflatie.
Sumele cheltuite pentru protectia sociala au avut o crestere continua si proportionala cu
marimea salariului, cresterea de la un an la altul datorandu-se cresterii fondului de salarii cat si
introducerii unei prevederi legale noi (fondul de sanatate, pensia suplimentara).

Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate- ore-om/to. –

- tabelul nr. 12 -
Nr.crt. Grupa de produse 1998 1999 2000
1. Paine 33,52 50,92 47,65
2. Specialitati din paine si produse zaharoase 28,91 46,73 46,52
3. Grau macinat 33,41 51,33 48,36
Se observa ca pentru grupa de “paine” productivitatea muncii scade deoarece creste numarul
de ore necesar realizarea unei tone de paine de catre un salariat al societatii ; astfel ca o tona de paine
se realiza in anul 1998 in 34 ore iar in anul 1999 sunt necesare in plus inca 17 ore sau in anul 2000
sunt necesare in plus inca 14 ore (fata de 1998),.
O usoara crestere a productivitatii muncii se inregistreaza la grupa “specialitatilor din paine si
produselor zaharoase” in anul 2000 fata de 1999 si mai insemnata la grupa “graului macinat” tot in
anul 2000 fata de 1999 (cu 6 %).
Productivitatea muncii exprimata in zile-om pe tona de produs realizat exprima cate zile sunt
necesare pentru realizarea unei tone de produs finit pe fiecare salariat, in medie intr-un an.

Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate - zile – om / to. –

- tabelul nr. 13 -
Nr.crt. Grupe de produse 1998 1999 2000
1. Paine 1,40 2,12 1,99
2. Specialitati din paine si produse zaharoase 1,20 1,95 1,94
3. Grau macinat 1,39 2,14 2,01
Productivitatea muncii exprimata ca raport intre cifra de afaceri pe persoana ocupata anual
reflecta veniturile realizate de catre salariat pentru productia realizata de el.

Evolutia cifrei de afaceri pe persoana ocupata - mii lei / persoana -

- tabelul nr. 14 -
Nr.crt. Specificare U.M. 1998 1999 2000
1. Cifra de afaceri mii lei 17.982.591 14.360.589 16.732.789
2. Numar de salariati pers. 229 209 187
3. Productivitatea muncii mii lei/pers. 78.526,60 68.710,95 89.480,15

14
Se observa ca veniturile realizate de un salariat scad in 1999 fata de 1998 cu 13 % si
inregistreaza o crestere in 2000 cu 14 % (tot comparativ cu anul 1998).
Scaderea productivitatii muncii in anul 1999 fata de 1998 se datoreaza faptului ca scade cifra
de afaceri; desi se inregistreaza si o diminuare a numarului de salariati, indicele scaderii cifrei de
afaceri este mai mare decit indicele de scadere a numarului de salariati (20,14 fata de 8,73)
determinand astfel o reducere a productivitatii muncii.
Cresterea productivitatii muncii in anul 2000 fata de 1998 se inregistreaza datorita faptului ca
indicele cifrei de afaceri scade intr-un ritm mai incet decat indicele numarului de salariati (6,95 fata
de 19,34)

Evolutia costurilor unitare - lei / kg. –

- tabelul nr. 15 -
Nr.crt. Grupe de produse 1998 1999 2000
1. Paine 2.114,94 2.365,62 3.141,85
2. Specialitati de panificatie si produse 4.534,19 6.130,07 8.276,24
zaharoase
3. Grau macinat 1.469,71 1.505,19 1.576,33
Costurile unitare reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de catre unitate pentru realizarea
unui kg. de produs finit. In costurile unitare sunt cuprinse cheltuielile cu materia prima, cheltuielile cu
materialele directe si cheltuielile de industrializare, ponderea fiecarei categorii in costurile totale fiind
diferita in functie de produsul final obtinut.
Desi cantitatea de produse finte scade constant in perioada analizata costurile unitare cunosc
o crestere constanta acest lucru datorandu-se cresterii preturilor la materiile prime, materiale si
serviciile, aceste preturi fiind actualizate in functie de inflatie.

1.5. DIAGONISTICUL ACTIVITATII ECONOMICE


Evolutia in dinamica si in structura a cheltuielilor de productie o vom analiza cu ajutorul
datelor din tabelul urmator.

Nivelul, structura si evolutia cheltuielilor de producti - mii lei –

- tabelul nr.16

Nr. Tipul de cheltuieli 1998 1999 2000 2000
crt. fata de
1998
(%)
Absolut % Absolut % Absolut %
1. Cheltuieli privind 4.931.167 30,15 4.216.669 30,63 4.823.959 29,22 97,85
marfurile
2. Cheltuieli cu 5.499.160 33,62 3.466.621 25,18 3.937.022 23,85 71,59
materiile prime
3. Cheltuieli cu 1.553.075 9,50 1.333.392 9,69 1.812.032 10,98 116,67
materiale
consumabile
4. Cheltuieli cu 573.091 3,50 643.171 4,67 581.147 3,52 101,41
energia si apa
5. Alte cheltuieli 48.018 0,29 36.874 0,27 32.150 0,19 66,95
materiale

15
6. Cheltuielii 7.673.344 46,91 5.480.058 39,81 6.362.351 38,54 82,91
materiale-total
7. Cheltuieli cu 418.648 2,56 448.306 3,26 460.286 2,79 109,95
lucrari si servicii
executate de terti
8. Cheltuieli cu 302.007 1,85 264.138 1,92 367.923 2,23 121,83
impozite, taxe si
varsaminte
asimilate
9. Cheltuieli cu 2.195.542 13,42 2.490.012 18,09 3.061.965 18,55 139,46
remuneratiile
personalului
10. Cheltuieli privind 676.929 4,14 847.844 6,16 1.336.777 8,10 197,48
asigurarile si
protectia sociala
11. Cheltuieli cu 2.872.471 17,56 3.337.856 24,25 4.398.742 26,65 153,13
personalul – total
12. Cheltuieli cu 157.904 0,97 20.268 0,13 93.234 0,57 59,04
amortizarile si
provizioanele
13. Cheltuielii pentru 16.354.54 100 13.767.29 100 16.506.49 100 100,93
exploatare – total 1 5 5
Valoarea cheltuielilor de exploatare prezinta o situatie oscilanta in perioada de studiu, astfel
in anul 1998 acestea se ridica la o valoare de 16.354.541 mii lei, in anul 1999 la 13.767.295 mii lei
pentru ca in anul 2000 cheltuielile de productie sa fie de 16.506.495 mii lei.
Acestea sunt structurate in cheltuieli privind marfurile, cheltuielile de materiale, cheltuieli cu
lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;
cheltuieli cu personalul si cheltuieli privind amortizarile si provizioanele.
Cheltuielile privind marfurile au o pondere de aproximativ 30 % din totalul cheltuielilor de
exploatare si cunosc o situatie oscilanta in perioada analizata deoarece, cantitatea de productie
realizata din cadrul intreprinderilor este oscilanta.
Din categoria cheltuielilor materiale fac parte cheltuielile cu materii prime, cheltuielile cu
materialele consumabile, cheltuielile cu energia si apa si alte cheltuieli materialele.
Cheltuielie cu materiile prime sunt in valoare de 3.937.022 mii lei in ultimul an de studiu,
prezentand o diminuare in anul 2000 fata de 1998 cu 28,41 %. Structura acestora prezinta o evolutie
in scadere pe cei 3 ani, respectiv 33,62 % in 1998, 25,18 % in 1999 si 23,85 % in 2000.
Cheltuielile cu materialele consumabile au o pondere mai mica, ele inregistrand o crestere pe
cei 3 ani in ceea ce priveste structura lor de 9,5 % in 1998 la 10,98 % in 2000.
Energia si apa nu prezinta o evolutie spectaculoasa ale costurilor dar ea este pozitiva. Astel,
in anul 1998 cheltuielile cu asemenea furnituri aveau valoarea de 573.091 mii lei, in anul 1999 de
643.171 mii lei, iar in anul 2000 ajungand la 581.147 mii lei.
In categoria altor cheltuieli materiale intra acele cheltuieli materiale care nu pot fi inregistrate
in clasele de mai sus mentionate. Se observa o evolutie progresiva a acestora, astfel in 1999 ele
aveau o valoare de 48.018 mii lei ajungand in 2000 la 32.150 mii lei.
Adunand clasele de cheltuieli de mai sus pe fiecare an analizat, rezulta o evolutie oscilanta a
acestora pe perioada luata in calcul. Aceasta se datoreaza unei scaderi a volumului de productie in
perioada 1998 – 1999 cu un indice mai mare decat indicele de majorare a preturilor si tarifelor la
materiile prime, materiale, furnituri sub influenta inflatiei.
Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti se majoreaza in perioada testului cu
peste 41.638 miilei, inregistrand in anul 2000 valoarea de 460.286 mii lei.
Cheltuielile cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ajung in anul 2000 la 367.923 mii lei
fata de numai 264.138 mii lei in 1999. Acest lucru e determinat in primul rand de cresterea
profitului, a valorii adaugate dar si de inasprirea fiscalitatii.
16
Cheltuielile cu remuneratiile personalului precum si cheltuielile privind asigurarea si protectia
sociala cresc de la un an la altul atat ca valoare cat si ca pondere in structura cheltuielilor de
exploatare.
Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele scad in anul 1999 fata de anul 1998, acesta
intimplandu-se datorita faptului ca amortizarea cumulata anului 1998 este superiora celei din anul
1999.

1.6. DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING


Raporturile intreprinderii cu piata de desfacere si de aprovizionare.

Referitor la activitatea de panificatie, se stie ca in Romania painea este unul din alimentele de
baza, consumul de paine fiind la noi in tara mult mai mare comparativ cu alte tari. Pe acest fundal s-a
inregistrat o scadere importanta a vanzarilor de produse de panificatie dupa 2000, urmare a
fenomenelor care au modificat comportamentul de consum al populatiei. Dintre acestea,
semnificative ar fi : pe de-o parte, restituirea terenurilor catre populatia rurala a limitat utilizarea
painii ca hrana pentru animale, iar pe de alta parte, marirea periodica a preturilor datorita
subventiilor a determinat o micsorare a consumului de paine de catre populatia urbana.
Necesarul de paine zilnic in judetul Calarasi a scazut drastic din 1989 pana in 2000, acesta
situandu-se in primul an de referinta la 50 t/zi, iar in 1999ajungand la 20 t/zi.
Reglementarile pana in anul 1999 au ca deziderat posibilitatea ca produsele de panificatie (in
special painea) sa fie consumate de un numar cat mai mare de persoane. In acest scop Guvernul
subventiona cumpararea materiei prime - graul de la producatori, aspect care determina costuri cu o
valoare mai mica a materiei prime si automat o scadere a pretului.
Rentabilitatea scazuta pe totalul societatilor din acest sector de activitate se explica prin
faptul ca permanent pretul la paine a fost supravegheat, el fiind stabilit prin negociere intre Guvern si
Ministerul Finantelor, in multe cazuri fara acoperirea costurilor pentru producerea acestora.
Liberalizarea pretului painii s-a facut la data de 20 februarie 1997, insa avand in vedere
preturile practicate de societati cu acelasi profil, S.C.PRODPAN S.A. este nevoita sa se alinieze la
aceste preturi, intrucat exista pericolul pierderii segmentului de piata.
Piata interna de desfacere este reprezentata de doua sectoare piata locala care cuprinde
municipiul Calarasi si zonele limitrofe pentru paine si produse de panificatie.
Reteaua de magazine, unde are loc vanzarea cu amanuntul a produselor, reprezentata de
centrele comerciale proprii sau inchiriate (in numar de 13 centre).
Planul zilei de productie se face pe baza de comenzi facute in prealabil cu 24 ore, de fiecare
centru de desfacere, iar in functie de cerere se intocmeste un centralizator.
Societatea practica doua sisteme de vanzare
vanzare cu ridicata a produselor
vanzarea cu amanuntul in magazinele proprii de desfacere sau inchiriate.
Biroul de desfacere preia comenzile pentru livrare a produselor si urmareste derularea
contractelor pentru cele doua sisteme de vanzare.
Posibilitatea de a incasa imediat contravaloarea produselor, asigurarea conditiilor pentru
pastrarea si prezentarea lor sunt numai cateva avantaje oferite de vanzarea produselor prin reteaua
proprie.
Satisfacerea cererii si ocuparea pietelor care este sustinuta de urmatoarele argumente :
posibilitatea aprovizionarii ritmice, obtinere rapida de informatie privind cererea produselor si
adaptarea imediata a productiei; prezenta de preturi mai mici pe piata a produselor; incasarea
contravalorii produselor se face mai rapid (datorita desfacerii prin reteaua proprie a 50 % din
vanzari), aceasta conducand la o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante cu efecte pozitive
asupra indicatorilor de efecienta.
Masurile luate pentru desfacerea imediata si integrata a productiei au vizat in principal
urmatoarele obiective :
de a asigura pe piata locala conditii pentru preluarea si vanzarea produselor;
de a cauta si patrunde cu produsele cu termen de garantie mai mare in centrele urbane cu
populatie numeroasa.
17
Inregistrandu-se o continua scadere a comenzilor de paine, S.C.PRODPAN S.A. a actionat in
directia rentabilizarii prin obtinerea de profit din activitatea comerciala. In acest sens, s-a largit
obiectul de activitate in comert cu obtinerea avizelor necesare practicarii in centrele proprii a
vanzarii de produse complementare ca ulei, zahar, orez si bauturi racoritoare.
Distributia fondului de marfa este asigurata prin aprovizionarea directa. Pentru aceasta,
unitatea de productie e dotata cu mijloace de transport proprii, care pe trasee bine stabilite,
deservesc magazinele proprii cat si celelalte unitati ale beneficiarilor.
Livrarea in timpul noptii a painii si a produselor de panificatie, asigura posibilitatea
consumului acestora, in stare proaspata, la primele ore ale diminetii la deschiderea magazinelor. De
asemenea, in timpul zilei magazinele de desfacere sunt aprovizionate ritmic, in functie de volumul
vanzarilor
Beneficiarii cu capital privat in baza comenzilor, a contractelor incheiate intre cele doua parti,
sunt aprovizionati sau se aprovizioneaza zilnic cu produse din depozitul societatii.
Datorita faptului ca unele din centrele de desfacere inregistreaza pierderi, deoarece adaosul
comercial nu acopera costurile, la nivelul intreprinderii s-a luat hotararea de rentabilizare a acestora,
prin incheierea unor contracte de asocieri. Aceasta hotarare a avut efecte pozitive.
Piata de aprovizionare a S.C. PRODPAN S.A. este reprezentata de agenti economici privati,
care produc materii prime si materiale necesare societatii.
Pentru materiile prime (oua, sare, drojdie, etc.) oferta este foarte mare si societatea isi alege
furnizorii in functie de raportul calitate / pret, conditiile de piata, distanta, continuitatea in
aprovizionare. Datorita faptului ca S.C. PRODPAN S.A. dispune de o moara proprie, ea nu-si face
aprovizionarea cu faina tip 690 ci achizitioneaza grau de la COMCEREAL Calarasi.

Principalele materii prime achizitonate la urmatorii agenti economici.


- tabelul nr.17 -
Nr.crt. Materia prima Furnizorul de baza
1. Grau “CEREAL COM” Calarasi
“CONDORUL” Calarasi
2. Faina tip 480 S.C. “TITAN” S.A. Bucuresti
3. Drojdie B.B.G. Foodts
4. Sare Salina Targu Ocna
5. Zahar S.C. “ZAHAR” S.A. Calarasi
6. Ulei S.C. “ULTEX” S.A. Tandarei
7. Oua S.C. “AVICOLA” S.A. Calarsi
8. Arome S.C. “VICTORIA” S.A. Bucuresti
9. Afinatori chimici S.C. “AMONIACUL” S.A. Bucuresti
10. Motorina S.C. “PETROM” S.A.

18
1.7. DIAGNOSTICUL FINANCIAR

Contul de profit si pierdere grupeaza veniturile si cheltuielile pe tipuri de activitati (de


exploatare, financiare si exceptionale) si permit calcularea a trei indicatori de rentabiltate :rezultatul
exploatarii, rezultatul financiar si rezultatul exceptional.

Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor.

- tabelul nr. 18
-
Nr. Specificatie U. 1998 1999 2000 1999 2000 fata 2000
crt M. fata de de 1999 fata de
. 1998 (%) 1998
(%) (%)
1. Venituri din Mii 18.090.201 14.312.610 16.862.333 79,12 117,81 93,21
exploatare lei
2. Cheltuieli Mii 16.354.541 13.767.295 16.506.495 84,18 119,90 100,93
pentru lei
exploatare
3. Rezultate Mii 1.735.660 545.315 355.738 31,42 65,24 20,50
din lei
exploatare
4. Venituri Mii 99.294 91.474 58.207 92,12 63,63 58,62
financiare lei
5. Cheltuieli Mii - - - - - -
financiare lei
6. Rezultatul Mii 99.294 91,474 58.207 91,12 63,63 58,62
financiar lei
7. Venituri Mii 8.216 1.733 25.286 21,09 1.459,09 307,77
exceptionale lei
8 Cheltuieli Mii 44.164 144.655 31.832 327,54 22,01 72,08
exceptional lei
9. Rezultatul Mii -35.948 -142.922 -6.546 -397,58 -4,58 -18,2
exceptionale lei
10. Venituri Mii 18.197.711 14.405.817 16.945.826 79,16 117,63 93,12
totale lei
11. Cheltuieli Mii 16.398.705 13.911.950 16.538.327 84,84 118,88 100,85
totale lei
12. Rezultatul Mii 1.799.006 493.867 407.499 27,45 82,52 22,65
brut lei

13. Impozit pe Mii 683.172 235.398 154.622 34,46 65,69 22,63


profit lei
14. Rezultatul Mii 1.115.834 258.469 252.877 23,16 97,84 22,66
net lei
15. Rata % 9,89 3,43 2,40 - - -
profitului
(profit
brut/V)
16. Cheltuieli la Lei 906,50 972,01 980,79 107,23 100,90 108,20
1000 lei

19
venituri din
exploatare
17. Cheltuieli la Lei 165.153,03 152.086,39 284.129,52 92,09 186,82 172,04
1000 lei
venituri
financiare
18. Cheltuieli la Lei 1.995.947,5 8.027.668,7 654.050,74 402,20 8,15 32,77
1000 lei 4 8
venituri
exceptionale

Structura veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor - % -

- tabelul nr. 19
Nr.crt Indicatori 1998 1999 2000
1. Venituri din exploatare 99,41 99,35 99,51
2. Venituri financiare 0,55 0,63 0,34
3. Venituri exceptionale 0,04 0,02 0,15
4. Venituri totale 100 100 100
5. Cheltuieli pentru exploatare 99,73 98,96 99,81
6. Cheltuieli financire - - -
7. Cheltuieli exceptionale 0,27 1,04 0,19
8. Cheltuieli totale 100 100 100
9. Rezultate din exploatare 96,48 110,42 87,30
10. Rezultatul financiar 5,52 18,52 14,28
11. Rezultatul exceptional - 2,0 - 28,94 - 1,58
12. Rezultatul brut 100 100 100
Se observa ca mai mult de 99 % din venituri sunt venituri din explotare, ceea ce inseamna ca
principala preocupare a firmei e productia si nu realizarea de operatiuni financiare, aducatoare si ele
de venituri. Se impune ca in anii urmatori sa creasca ponderea veniturilor financiare in totalul
veniturilor prin participarea societatii pe cat posibil pe pietele financiare, precum si prin apropierea
de catre firma a participatiilor la alta firma.
Veniturile exceptionale ocupa o pondere neinsemnata fiind doar de 1.733 mii lei in anul 2000.
In cadrul intreprinderii nu s-au inregistrat cheltuieli financiare ceea ce inseamna ca societatea
nu a avut cheltuieli privind dobanzile la creditele contractate (societatea nu a imprumutat bani) ;
acesta fiind un aspect pozitiv avand in vedere actuala situatie economica din tara, majoritatea
unitatilor apeleaza la finantarea prin credite, prezentand valori destul de ridicate in ceea ce privesc
cheltuielile financiare prin plata dobanzilor aferente imprumuturilor.
Cheltuielile exceptionale au o pondere insemnata in total cheltuieli in comparatie cu veniturile
exceptionale realizate in cadrul intreprinderii. Din aceasta cauza si rezultatul exceptional este o
pierdere pentru societate, daca societatea ar avea in vedere aceasta activitate exceptionala nivelul
rezultatului brut ar fi mai mare.
Ceea ce intereseaza in mod expres este situatia evolutiei nivelului de eficienta al cheltuielilor,
atat pe total, cat si pe cele trei tipuri de activitati. Se poate inregistra o evolutie favorabila pe linia
acestui indicator de eficienta, respectiv se poate inregistra o reducere a cheltuielilor la 1000 lei
venituri, numai cand va fi respectata corelatia de eficienta dintre ritmul cheltuielilor ca efort si ritmul
veniturilor ca efect: Iv > Ich
Din tabelul nr. 20 se observa ca aceasta eficienta se respecta la veniturile si cheltuielile din
exploatare si financiare. Cresterea veniturilor exceptionale in anul 1999 fata de anul 1998 este mai
mica decat cresterea cheltuielilor exceptionale.
Patrimoniul net al unei intreprinderi reprezinta averea acesteia la un moment dat.

20
Patrimoniul net = Activ total - Datorii

Evolutia si structura patrimoniului net - mii lei –

- tabelul nr. 20 -
Nr.crt. Specificare 1998 1999 2000
1. Active totale 3.633.999 3.382.579 3.411.013
2. Datorii totale 1.407.351 1.148.433 1.049.240
3. Patrimoniul net 2.226.648 2.234.146 2.361.773
4. Evolutia patrimoniului net
- absolut - 7.498 135.125
- relativ - % - 100 100,34 106,07
Se observa o crestere a patrimoniului net in ultimul an de analiza fata de primul cu 6,07 %.
Aceasta crestere este determinata, in principal, de reducerea activelor totale mai incet decat
diminuarea datoriilor totale. Intr-o asemenea situatie, se poate spune ca, averea intreprinderii a
crescut si ca, exista posibilitatea (cel putin scriptica) de acoperire a datoriilor pe care le are.
Analiza pe baza de bilant cuprinde analiza activelor totale, analiza capitalului permanent si a
gradului de asigurare cu disponibilitati banesti, situatia creditelor si a dobanzilor.

Evolutia si structura activelor totale mii lei –

- tabelul nr. 21
-
Nr.crt. Specificare 1998 1999 2000
1. Imobilizari necorporale - - -
2. Imobilizari corporale 1.294.277 1.195.930 1.232.386
3. Imobilzari financiare - - -
4. Active imobilizate 1.294.277 1.195.930 1.232.386
5. Stocuri 1.274.004 1.074.273 1.580.864
6. Alte active circulante 1.065.718 1.112.376 597.763
7. Active circulante 2.339.722 2.186.649 2.178.627
8. Conturi de regularizare si asimilate - - -
9. Prime privind rambursarea obligatiunilor - - -
10. TOTAL ACTIV 3.633.999 3.382.579 3.411.013
11. Evolutia activelor totale (%) 100 93,08 93,86
12. Structura activelor totale (%) 100 100 100
- active imobilizate 35,62 35,36 36,13
- active circulante 64,38 64,64 63,87
Evolutia activelor totale este oscilanta, se inregistreaza o scadere a lor in 1999 fata de 1998
cu 7 % acest lucru datorandu-se reducerii valorii imobilizarilor corporale (au fost sco din functiune
mijloace fixe) dar s-a inregistrat si o reducere a activelor circulante, lucru pozitiv – reducerea
stocurilor in principal la marfurile pe care societatea le comercializeaza.
In anul 2000 fata de 1999 are loc o reevaluare de mijloace fixe – ceea ce determina o crestere
a valorii imobilizarilor corporale dar si o crestere a stocurilor insotita de o diminuare a valorii
celorlalte active circulante.
Structura activelor totale se mentine in perioada analizata constanta, 36 % din activele totale
reprezinta active imobilizate si 64 % din activele totale reprezinta activele circulante, in acestea din
urma avand o pondere egala, stocurile si grupa altor active circulante, in anul 1998 si 1999
Structura activelor circulante se modifica in anul 2000 ponderea stocurilor crescand semnificativ la
72,56 % iar ponderea celorlalte active circulante reducandu-se la 27,44 %.

Evolutia si structura gradului de asigurare cu disponibilitati banesti - mii lei –


21
- tabelul nr. 22
-
Nr.crt. Specificare 1998 1999 2000
1. Conturi la banci in lei 351.171 625.969 104.902
2. Casa in lei 64.659 67.597 103.524
3. Alte valori 3.437 5.655 103.524
4. Total 419.267 699.221 215.249
5. Evolutia disponibilitatilor 100 166,77 51,34
6. Structura disponibilitatilor 100 100 100
- conturi la banci 83,76 89,52 48,74
- casa in lei 15,42 9,67 48,09
- alte valori 0,82 0,81 3,17
Din analiza evolutiei disponibilitatilor banesti in cadrul S.C. PRODPAN S.A. rezulta faptul ca
societatea avea in anul 1999 cel mai mare grad de asigurare cu disponibilitati banesti (valoarea
numerarului aflat la banci in lei majorandu-se cu 78 % fata de anul 1998).
In anul 2000 societatea dispune de numerar la banci in pondere de 51 % fata de 1998 si de 17
% fata de 1998 acest lucru se datoreaza reducerii semnificative a numerarului aflat in conturi la banci
in lei.
In anul 1998 structura disponibilitatilor banesti este urmatoarea : conturi la banci 84 %, casa
in lei 15 % si alte valori 1 % ; in anul 1999 se inregistreaza o crestere a conturilor banesti cu 6 % in
aceeasi pondere reducandu-se casa in lei ; ponderea celorlalte valori ramanand constanta. In anul
2000 au loc uniformizari a structurii disponibilitatilor banesti la aproximativ 48 % din total
disponibilitati, grupa altor valori avand o pondere de 3 %.

Evolutia si structura capitalului permanent. - mii lei –

- tabelul nr. 23
-
Nr.crt. Specificare 1998 1999 2000
1. Capitaluri proprii 2.126.648 2.234.146 2.361.772
2. Provizioane pentru riscuri si - - -
cheltuieli
3. Datorii totale 1.507.351 1.148.433 1.049.240
4. Capital permanent 3.633.999 3.382.579 3.411.013
5. Evolutia capitalului permanent 100 93,08 93,86
6. Structura capitalului permanent 100 100 100
- capitaluri proprii 58,52 66,05 69,24
- datorii totale 41,48 33,95 30,76
In cadrul societatii capitalul propriu este format din capital social (in suma de 918.000.000 lei
si care nu cunoaste modificari in perioada analizata), la care se adauga rezervele societatii, profitul
obtinut in anul analizat si fondurile societatii din acestea se scade repartizarea profitului. Cresterea
capitalului propriu este rezultatul cresterii constante a fondurilor societatii.
Daca la capitalul propriu se adauga datoriile societatii se obtine capitalul permanent.

Sistemul de indicatori financiari (de bonitate) pentru masurarea performantei economice in


cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi.

- tabelul nr. 24
-
Nr.crt Sistemul de indicatori Simbol 1998 1999 2000

22
1. Indicatori de lichiditate
1.1. Rata lichiditatii curente Lc 1,55 1,90 2,08
1.2. Rata lichiditatii imediate Li 0,85 1,13 0,29
2. Indicatori de solvabilitate
2.1. Rata datoriilor Rd 41,48 33,95 30,76
2.2. Solvabilitatea generala Sg 1 1 1
2.3. Rata de solvabilitate Rs 0 0 0
2.4. Rata de acoperire a activelor fixe Rafu - - -
2.5. Solvabilitatea financiara Sf 0,12 0,16 0,14
3. Indicatori ai echilibrului financiar
3.1. Rata autonomiei financiare Af 58,52 66,05 69,24
3.2. Rata de finantare a activelor circulante Rfac 1 1 1
3.3. Rata capitalului permanent fata de Rcpff 2,81 2,83 2,77
activele fixe
3.4. Gradul de indatorare privind Gi
- pasivele totale 1,71 1,51 1,44
- datoriile 0,71 0,51 0,44
4. Indicatori de gestiune
4.1. Viteza de rotatie a stocurilor Urs 17,05 16,09 12,78
4.2. Rotatia activelor fixe in CA Rafca 13,89 12,01 13,58
4.3. Rotatia activului total in CA Ratca 4,95 4,25 4,91
4.4. Rotatia activelor circulante in CA Racca 7,69 6,57 7,68
4.5. Rata grevarii veniturilor de datorii Rgvd 8,38 7,99 6,27
5. Indicatori de rentabilitate
5.1. Marja de profit Mp 6,20 1,80 1,51
5.2. Rata rentabilitatii financiare Rrf 52,47 11,57 10,71
5.3. Rata rentabilitatii economice Rre 30,71 7,64 7,41
5.4. Rata rentabilitatii activelor totale Rat 49,50 14,60 11,95
5.5. Rata rentabilitatii resurselor consumate Rrrc 11,0 3,59 2,47
5.6. Rata rentabilitatii generale Rrg 6,80 1,53 1,53
1. Indicatori de lichiditate
Pentru ca sa existe o buna lichiditate, trebuie ca activele curente (activele circulante ) sa fie
cel putin de doua ori mai mare decit datoriile pe termen scurt, ceea ce in cazul S.C. PRODPAN S.A.
se intampla doar in anul 2000 (Lc = 2,08). Aceasta rata are o evolutie ascendenta pe parcursul
perioadei analizate ; in ultimul an ea atinge o valoare de 1,34 ori mai mare decat in anul 1998, cand
era de 1,55.
Rata lichiditatii imediate exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen
scurt din creante si disponibilitati. Acest coeficient trebuie sa fie mai mare decat 1. La unitatea
supusa analizei se observa ca aceasta rata are o valoare oscilanta, prezentand in anii 1998 si 2000
valori inferioare lui 1, doar in anul 1999 inregistrand o valoare supraunitara egala cu 1,13.

2. Indicatori de solvabilitate
Rata datoriilor exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora toate obligatiile fata de terti pe
seama activelor sale. Acest indicator este satisfacator pentru intreprindere, daca este cuprins intre 35
– 40 %. In cazul de fata acest coeficient cunoaste o evolutie descrescatoare, ajungand de la un nivel
foarte satisfacator pentru intreprindere in 1998 de 41,48 % la doar 80,76 % in 2000, valoare sub
nivelul de favorabilitate pentru intreprindere. Cu toate acestea se poate spune ca nivelul acestei rate
se apropie de unul satisfacator.
Solvabilitatea financiara arata cat reprezinta capitalul propriu din cifra de afaceri. Indicatorul,
cuprins intre limitele de 0,35 si 0,50 , arata o pondere corespunzatoare. Solvabilitatea cea mai buna
23
s-a inregistrat in anul 1999, ea luand valoarea de 0,16; se observa ca acest indicator cunoaste o
evolutie oscilanta in intervalul analizat, dar de valori apropiate.
3. Indicatori ai echilibrului financiar
Rata autonomiei financiare arata ponderea pe care o detine capitalul propriu in capitalul
permanent. Aceasta pondere are un nivel normal cand este cuprinsa intre 50 % si 75 %. Acest
indicator cunoaste o evolutie ascendenta in perioada analizata, in ultimul an avand o valoare de 69,24
%, mai mare de 1,18 ori fata de 1998 cand inregistreaza o valoare de 58,52 %.
Rata de finantare a activelor circulante reprezinta partea din activele circulante care sunt
finantate din fondul de rulment . Aceasta rata prezinta o evolutie constanta in intervalul de timp 1998
– 2000 fiind egala cu 1 ceea ce inseamna o intreaga activitatea de exploatare este finantata din fondul
de rulment.
Rata capitalului permanent fata de activele imobilizate (fixe) arata daca activele imobilzate au
fost achizitionate din capitalul propriu sau daca au fost achizitionate pe datorie. Daca valoarea
indicatorului este mai mica decat 1 rezulta ca activele s-au achizitionat pe datorie iar daca este mai
mare decat 1 arata ca activele imobilizate s-au achizitionat din propriul capital, fapt care se datoreaza
unei capacitati ridicate de autofinantare. La S.C. PRODPAN S.A. aceasta rata are o evolutie
oscilanta pe cei trei ani si este supraunitara pe toata perioada analizata.
Daca gradul de indatorare este subunitar atunci unitatea are independenta financiara. In
perioada 1998 – 2000, in lipsa unor datorii pe termen mediu si lung, societatea are autonomie
financiara deplina.
4. Indicatori de gestiune
Pentru perioada analizata viteza de rotatie a stocurilor s-a redus in anul 2000 fata de anul
1998 cu 0,75 ori, adica valoarea stocurilor se cuprinde in cifra de afaceri de aproximativ 13 ori in
2000 fata de 17 ori in 1998.
Rotatia activelor imobilizate in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta in anul 1999 scazand
cu 14 % fata de 1998 pentru ca in 2000 sa se redreseze, ajungand la 13,58. Aceasta scadere a
rotatiei activelor fixe in cifra de afaceri s-a datorat scaderii cifrei de afaceri si a stocurilor, iar
cresterea care a urmat in 2000 este efectul cresterii indicelui cifrei de afaceri mai repede decat
indicele stocurilor. Cresterea mare a cifrei de afaceri nu s-a datorat cresterii vanzarilor ci cresterii
inflatiei.
Rotatia activelor totale in cifra de afaceri are tot o evolutie oscilanta, cunoscand o scadere in
1999 cu 14 % fata de 1998 pentru ca in anul 2000 sa cunoasca o crestere cu 16 % fata de anul 1999.
Rotatia activelor circulante in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta, se inregistreaza
aceleasi variatii ca ale activelor fixe si activelor totale. In anul 1999 ponderea activelor circulante in
cifra de afaceri se reduce cu 14 % fata de 1998 iar in 1999 se observa o crestere cu 16 % fata de
1999.
5. Indicatorii de rentabilitate
Marja de profit denumita si rata rentaibilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii
comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare, vanzare) si mai ales a politicii de preturi
practicate in intreprindere. Se observa o reducere a acestui indicator in anii 1999 si 2000 fata de
1998 ceea ce impune din partea managementului unitatii masuri imediate si in primul rand infiintarea
unui birou de marketing care sa supravegheze indeaproape activitatile comerciale.
Rata rentabilitatii generale indica cat la suta din cheltuielile totale au generat profit . Astfel ,
in cazul S.C.PRODPAN S.A. acest indicator se reduce semnificativ in 1999 si 2000 ajungand la 1,53
% fata de 1998 cand inregistra valoarea de 6,80 %.

1.8. CONCLUZIILE GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI


Concluziile generale ale diagnosticului pot fi prezentate succint sub forma “a punctelor slabe”
si a “punctelor forte” pe anul 2000.
PUNCTE SLABE
Nr. Specificatie Termen de Cauze Efecte Observatii
crt comparatie
.

24
1. Lichiditatea imediata se Nivelul Nivelul ridicat Unitatea are o Reducerea
situeaza la cote scazute normal de al obligatiilor capacitate obligatiilor
(0,29:1) 1:1 agentului redusa de a prin eliminarea
economic fata de face fata unor dificultatilor
cel al activelor plati imediate financiare
circulante din imediate
care se scad
stocurile
(activele
imediate)
2. Durata de recuperare a Durata Fluxurile Utilizarea Blocajul
creantelor si respectiv de normala financiare dintre nejustificata a financiar
plata a debitelor sunt mai stabilita la societatea resurselor existent in
mari fata de durata 30 de zile comerciala pe financiare ale industrie
normala. de-o parte si furnizorilor
clienti si sau ale
furnizori pe de bugetului de
alta parte circula stat
destul de lent.
Politica
deficitara de
recuperare a
creantelor.
3. A crescut indicele 1999 Tendinta Recuperarea Concurenta
stocuirlor totale (147,16 expansionista a mai lenta a mai accentuata
%)si cel de materii prime principalilor cheltuielilor de pe piata
(102,98) competitori. productie.
Necalcularea Scaderea
stocului minim lichiditatii
necesar
4. Rata rentabilitatii Dobanzile Cheltuielile Inrautatirea
financiare (10,71 %); si practicate totale foarte imaginii firmei
rata rentabilitatii de banci mari.
resurselor consumate (peste 40 Capitalul propriu
(11,95 %) se situeaza sub %) insuficient
cea mai scazuta rata a utilizat.
dobanzilor practicate de
banci.
5. Dependenta fata de Concurenta Materiile prime
Imposibilitatea S-au pierdut
anumiti furnizori si materialele
realizarii unor comenzi ale
sunt furnizate de
produse clientilor din
agentii competitive acest motiv
economici care
din punct de
detin monopolul
vedere calitate
/ pret
6. Structura nefavorabila a Cerintele si Lipsa Valorificarea
personalului, in pofida de exigentele comenzilor. insuficienta si
restructurare a acestuia, economiei Elementele ineficienta a
in functie de volumul si de piata motivationale unor rezerve.
structura productiei insuficient de Grad redus de
(ponderea inca redusa a atractive pentru fundamentare
personalului cu studii personalul cu economica a
superioare si a pregatire deciziilor

25
economistilor) superioara strategice,
tactice si
curente.
7. Grad inca redus de Cerintele Dotarea tehnica Informarea Orientarea
informatizare a managemen in domeniu este adesea cu prioritara spre
managementului firmei tului firmei deficitara. caracter problemele
Existenta altor postoperativ a presante ale
prioritati in ceea managerilor. firmei.
ce priveste Dificultati in
derularea fundamentarea
activitatilor deciziilor
firmei.Existenta strategice si
unei stari de tactice.
comoditate si
automultumire.

PUNCTE FORTE
Nr. Specificatie Termen de Cauze Efecte Recomandari
crt comparatie
.
1. Cresterea cifrei de 1999 Cresterea Cresterea profitului
Sporirea
afaceri (+2.372.200 lei) productivitatii aferent cifrei de volumului de
muncii afaceri.Cresterea activitate
vitezei de rotatie a
pana la
activelor circulante
nivelul anului
cu 2 zile. 1999.
Crestera
gradului de
valorificare a
productiei
realizate.
2. Cresterea vitezei de 1999 Cresterea Eliberarea de active Sporirea
rotatie a activelor cifrei de circulante in valore ritmului de

26
circulante afaceri de 8.022 mii lei incasare a
creantelor
3. Diminuarea gradului de 1999 Unitatea nu a Unitate are
indatorare si risc contractat posibilitatea de a
credite pe contracta noi credite
termen scurt prezentand un grad
pentru satisfacator de
finantarea siguranta pentru
stocurilor banci.
4. Respectarea corelatiilor I(Fs)>I(Ns 122,97>89,47 Consevarea sanatatii Mentinerea
de echilibru si eficienta )Rcp > 1 financaire a firmei. situatiei
Rcprop=1 Capitalul permanent actuale.
este suficient pentru
acoperirea activelro
fixe si degajarea
fondului de rulment.
Lipsa indatorarii pe
termen mediu si lung.
5. Cresterea productivitatii 1999 Cresterea Sporirea cifrei de Utilizarea
muncii (+20.769 mii lei) gradului de afaceri. completa a
utilizare a Reducerea timpului de
timpului de cheltuielilor salariale lucru la
lucru la la 1000 lei cifra de nivelul orelor.
nivelul zilelor. afaceri.
Cresterea
nivelului
productivitatii
medii zilnice.

CAPITOLUL II

ANALIZA PERFORMANTEI ECONOMICE LA S.C.PRODPAN S.A.CALARASI

2.1.ANALIZA CONSUMURILOR SPECIFICE


Consumurile specifice de materii prime si materiale sunt prezentate in cadrul normativului
intocmit de intreprindere, ultimele consumuri specifice de materii prime si mateirale aferente a trei
produse realizate de societate, se prezinta astfel :
Din grupa “PAINE”, consumul specific pentru produsul :
“PAINE ALBA SIMPLA” de 0,350 kg. este :
faina tip 650 - 0,770 kg.
drojdie - 0,0l0 kg.
sare - 0,013 kg.
Acest consum specific este calculat pentru un produs realizat.
Bilantul de materiale
Bilantul de materiale al procesului tehnologic tine seama de calitatile de materii prime si
auxiliare care se folosesc la prepararea aluatului si de pierderile care intervin la fiecare operatie
tehnologica.
Bilantul de materiale total este : F + D + S + A + W = P + Pt unde ;

27
F - msa fainii - kg.
D - drojdie - kg.
S - sare - kg.
A - ameliorator - kg.
W - masa apei -l
P - paine rezultata - kg.
Pt. - pierderi totale - kg.
Combustibilul folosit pentru coacerea painii in aceasta unitate este motorina.
Consumul specific de motorina pentru o tona de paine fabricata este de 50 kg. / to.
Arderea combustibilului este completa.
Bilantul de materiale pe faze de fabricatie pentru obtinerea unei tone de produs finit este.

s
unde :
M- masa materiei obtinute la framantare - kg.
Fm – masa fainii folosita la prepararea maielei - kg.
Wm – masa apei folosita la preparararea maielei - l.
D – masa drojdiei - kg.
Mf – masa maielei fermentate - kg.
Pmf – pierderile la fermentarea maielei - kg.
Pmf – pierderile la fermentarea maielei, % fata de maiaua framantata
Al – masa aluatului obtinut la framantare - kg.
Wal – masa apei folosita la prepararea aluatului - kg.
S – masa sarii - kg.
A – masa amelioratorului - kg.
Alf – masa aluatului fermentat - kg.
Palf – pierderile la fermentarea aluatului - kg.
palf – pierderile la fementarea aluatului, % fata de aluatul framantat
Alm – masa aluatului modelat - kg.
Pm - pierderile mecanice de aluat ce intervin la operatiile de divizare si modelare, kg.
pm – pierderile mecanice de aluat, in % fata de masa aluatului fermentat
Ald – masa aluatului dospit, kg.
Pd – pierderile la dospire finala - kg.
pd – pierderile la dospirea finala, % fata de aluatul modelat
Gpf – masa painii fierbinte, kg.
Pc – pierderile la coacere - kg.
pc – pierderile la coacere, % fata de masa aluatului dospit
Gpr – masa painii rece, - kg.
Pr – pierderile la racire - kg.
pr – pierderile la racire, % fata de masa painii fierbinti
Framantarea maia
M = Fm + Wm +D
M = 254 + 300 + 13 = 567 kg.
2. Fermentare maia
M = Mf + Pmf Pmf = 0,2 % x M
28
Mf = M(1 – pmf / 100) = 567(1 – 0,2 / 100) = 565,866
3. Framantare aluat
Al = Mf + Fal + Wal + S + A
Al = 565,866 + 509 + 127 + 12 + 5 = 1218,866 kg.
4. Fermentare aluat
Al = Alf + Palf palf = 0,2 % x Al
Alf = Al - (0,2 / 100) x Al = 1.2218,866 (1 – 0,2 / 100) = 1.216,426 kg.
Palf = 2,438 kg.
5. Divizarea - modelarea
Alf = Alm + Pm
pm = 1,5 % x Alf
Alm = Alf (1 - pm) = 1.216,428 (1 - 1,5 / 100) = 1.198,181 kg.
Pm = 18,247 kg.
6. Dospire finala
Alm = Ald + Pd
pd = 0,2 % X Alm
Ald = Alm (1 – pd) = 1198,181 (1 – 0,2 / 100) = 1.195,784 kg.
7. Coacere
Ald = Gpf + Pc pc = 14 % x Ald
Gpf = Ald (1-pc)
1.195,784 (1 – 14 / 100 ) = 1.028,374 kg.
8. Racire
Gpf = Gpr + Pr pr = 2,5 % x Gpf
Gpr = 1.028,374 (1 – 2,5 / 100) = 1.002,665 kg.
Se stie ca in timpul procesului de productie, de la prepararea aluatului si pana la obtinerea
produsului finit, bun de dat in consumatie, se pierde o parte din greutatea initiala a aluatului preparat.
Aceasta se datoreaza atat transformarilor care au loc in aluat prin fermentatie si coacere cat si
evaporarii apei in timpul fermentatiei aluatului, coacerii si racirii painii.
In ceea ce priveste pierderile de fabricatie, acestea sunt alcatuite din rebuturile de produse
care pot apare in decursul fabricatiei (la coacerea sau manipularea si depozitarea painii) si din
deseurile neigienice de faina, care rezulta la depozitarea si manipularea fainii, precum si la scuturarea
sacilor.
Din grupa “SPECIALITATI DIN PAINE SI PRODUSE ZAHAROASE”, produsul
“COZONAC CU CACAO / RAHAT” de 0,500 kg..” preamblat, are urmatorul consum specific :
Faina tip “000” - 0,750 kg.
Drojdie - 0,050 kg.
Sare - 0,010 kg.
Ameliorator import - 0,005 kg.
Zahar - 0,210 kg.
Ulei - 0,125 l.
Oua - 3 buc.
Lapte praf - 0,025 kg.
Rahat / cacao - 0,250 kg.
Esenta - 0,003 kg.
Folie (m) - 0,020
Consumurile specifice sunt calculate pentru un produs.
Bilantul de materiale al procesului tehnologic tine seama de cantitatile de materii prime si
auxiliare care se foloesc la prepararea aluatului si de pierderile care intervin la fiecare operatie
tehnologica. Cuptorul electric ce ajuta la coacere consuma aproximativ 1,700 kw/tona.Bilantul de
materiale total este :
F + D + S + Z + W + A + O + Lp + Rc + E = C + Pt
F = masa fainii, in kg.
D= masa drojdiei , in kg.
S = masa sarii, in kg.
29
Z = masa zaharului, in kg.
U = masa uleiului , in kg.
W = masa apei, in kg.
A = masa amelioratorului, in kg.
Lp = masa laptelui praf, in kg.
Rc = masa rahatului (cacao) , in kg.
E = masa esentei, in kg.
C = masa cozonacului, in kg.
Pt = pierderi totale, in kg
Bilantul de materiale pe faze de fabricatie este urmatorul :
F
D Al Alf Alm Ald Gpf Gpr
S
A
Z
Lp

Palf Pn Pd Pc Pr

Framantare aluat
Al + F + D + S + A + Z + Lp + Rc + W
Al = 750 + 50 + 10 + 5 + 210 + 25 + 250 + 300
Al = 1.600
unde :
Al – masa aluatului, in kg.
F = masa fainii, in kg.
D = masa drojdiei, in kg.
S = masa sarii, in kg.
A = masa amelioratorului, in kg.
Z = masa zaharului, in kg.
Lp = masa laptelui praf, in kg.
Rc = masa rahatului (cacao) , in kg.
W = masa apei, in kg.

Fermentare aluat
Al = Alf + Palf
Unde :
Alf = masa aluatului fermentat, in kg.
Palf = pierderile la fermentarea aluatului, in kg.
Palf = 0,2 / 100 x Al
Alf = Al (1 – 0,2 / 100) = 1.600 (1 – 0,2 / 100) = 1.600 x 99,8 / 100 = 1.596,8 kg.
Palf = 1600 – 1596,8 = 3,2 kg.
Divizare – modelare
Alf = Alm + Pm
unde :
Alm = masa aluatului modelat, in kg.
Pm = pierderile la modelarea aluatului, in kg.
Pm = (0,2 / 100) x Alf
Alm = Alf (1 – 0,2 / 100) = 1.596,8 (1 - 0,2 / 100) = 1.596,8 x 99,8 / 100 = 1.593,6 kg.
Pm = 1596,8 - 1593,6 = 3,2 kg.

Dospire finala
Alm = Ald + Pd
30
unde :
Ald = masa aluatului dospit , in kg.
Pd = pierderile de aluat la dospire , in kg.
Pd = 0,2 % x Alm
Ald = Alm (1– 0,2/100) = 1.593,6(1 – 0,2/100) = 1.593,6 x 99,8/100 = 1.590,4 kg.
Pd = 1593,6 - 1590,4 = 3,2 kg.

V. Coacerea
Ald = Gpf + Pc
Pc = 20 % x Ald
Gpf = Ald (1 – 20 / 100) = 1.590,4 x 80 / 100 = 1.272,3 kg.
Pc = 1590,4 - 1272,3 = 318,1 kg.
Racire
Gpf = Gpr + Pr
Pr = (1,5 / 100) x Gpf
Gpr = 1.272,3 (1 – 1,5 / 100) = 1.272,3 x 98,5 / 100 = 1.253,2 kg.
Pr = 1272,3 - 1253,2 = 19,1 kg.
Pt = 3,2 + 3,2 + 3,2 + 318,1 + 19,1 = 346,8 kg.
Urmarirea rezultatelor constitutive care se obtin in productie se face pe baza
consumurilor specifice stabilite pentru acest produs.
Din grupa “graului macinat”, produsul luat spre analiza este “faina” tip 650.
Bilantul de materiale al procesului de macinare al graului tine seama de calitatea
graului ce intra in procesul de macinis. Calitatea graului este data de urmatorii indici : masa
hectolitica (MHL), umiditate (U), corpuri straine albe (CSA), corpuri straine negre (CSN).
Bilantul de materiale total este :
Gb + A = F + T + T.II + Pl + M + T.I + P unde :
Gb = cantitatea de grau brut , kg.
A = cantitatea de apa folosita la umecatarea graului, kg.
F = faina, kg.
T = tarata , kg.
T.II = praf alb, kg.
T.I = praf negru , kg.
Pl = pleava, kg.
M = maidan, kg.
P = pierderi , kg.
P = 0,01 (Gu – Gu x U / 100) unde Gu = grau util
Gu = Gb - T.I – Pl – M
Pentru 1.000 kg. grau cu indici la STAS U = 14 % , CA = 1 %, CN = 2 %, prin umectarea
graului ii creste umiditatea de la 14 % la 16 %.
1000 kg. grau + 20kg. apa = 693 kg. faina + 289 kg. tarata + 8 kg. T.II + 15 kg. Pl + 3 kg.
M + 4 kg. T.I + 8 kg. P
Pentru realizarea procesului de macinare al graului moara este actionata electric. Consumul
specific de energie electrica pe 1 t. grau macinat este de 60 kw.
Bilantul de materiale pe faze de fabricatie pentru 1 t. grau este urmatorul :
1. Indepartarea impuritatilor
G.b – curatire Gu + Pl + M + T.I + 0,01 (Gu – Gu x U / 100 )
1000 kg. grau – curatire – 970 + 15 kg. Pl + 3 kg. M + 4 kg. M T.I + 8 kg. P
2. Umectarea graului
Gu + A …………….. Gu umectat
3. Macinare si cernere
Gu macinat macinare / cernere F + T + T.II
990 kg. macinare / cernere 693 kg.F + 289 kg. T + 8 kg.T.II

2.2. ANALIZA COSTURILOR UNITARE


31
Pentru aceleasi produse pentru care au fost analizate consumurile specifice vom realiza
analiza costurilor unitare, analiza avand la baza fisele de fundamentare a pretului la produsele
respective pe anii luati in calcul.

Fundamentarea pretului la PAINE ALBA SIMPLA de 0,350 kg., in anul 2000 (pe tona de
produs = 2.857,14 bucati)

- tabelul nr. 25
-
Nr.crt. Specificare Consum Pret (lei) Valoare
specific (lei)
I. Materie prima 1.232.000
faina alba tip 650 770 1.600 1.232.000
II. Materiale directe 131.400
Drojdie 10 12.750 127.500
Sare 13 300 3.900
III. Cheltuieli de industrializare 1.136.704

gaze naturale (mc) 160 840 134.400


energie electrica (Kw) 70 590 41.300

apa (mc) 2 2.765 5.530


amortizare 15.146
1.304

113.458
539.242
transport 137.507
alte cheltuieli materiale 26.962
salarii 5.932
Pensii taranime 2 % 56.160
4% 11.232
Fond de risc (1 %) 5.392
Directia Muncii (1 %) 5.392
Fond sanatate (7 %) 37.747
IV Total costuri 2.500.104
V Profit impozabil (14,75 %) 307.896
VI Pret cu ridicata 2.808.000

32
VII A.C. (10 %) 280.800
VIII Pret cu ridicata 3.088.800
IX TVA (11 %) 339.768
X Pret cu amanuntul lei / tona 3.428.568
lei / buc. 2.200
In procesul tehnologic sunt uitilizate ca materiale directe doar drojdia si sarea.
O pondere insemnata in total costuri o are si grupa cheltuielilor de industrializare –
aproximativ 36 % - care cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate cu combustibilul, energia
electrica, apa, amortizare, transport precum si cheltuielile cu munca vie salariata si toate datoriile fata
de bugetele locale si bugetul statului. Daca la costurile totale se adauga profitul impozabil (11,3 %),
adaosul comercial si TVA-ul se obtine pretul de vanzare cu amanuntul pentru produsul analizat.
In perioada 1998 – 2000 pentru produsul analizat nu s-au produs modificari in reteta de
fabricatie a produsului, procesul tehnologic neinregistrand modificari, este sesizabil doar faptul ca in
anul 1998 au fost efectuate cheltuieli cu combustibilul (motorina) deci era utilizat un cuptor pe baza
de motorina iar incepand cu anul 1998 au fost introduse in judetul Calarasi gazele naturale,
societatea avand posibilitatea utilizarii acestora in procesul de productie, se inregistreaza astfel o
diminuare a cheltuielilor cu 54 % in 1999 si cu 20 % in 1999 (avand ca baza de raportare anul 1998).
Cresterea pretului cu amanuntul este determinata de marirea costurilor totale dar si de faptul
ca ponderea profitului impozabil creste (de la 11,5 % in 1998 la 14,75 % in 2000) precum si de
faptul ca ponderea TVA-ului la 11 % in 1999 si 2000. Adaosul comercial ramane constant ca
pondere in perioada analizata (10 %) dar ca valoare acesta creste periodic (deoarece adaosul
comercial se calculeaza la pretul cu ridicata calculat ca suma dintre costuri totale si profit impozabil)
Fundamentarea pretului la : cozonac cu cacao / rahat de 0,500 kg., in anul 2000, pe tona de
produs = 2.000 bucati
tabelul nr. 26 -
Nr.crt. Specificare Consum Pret Valoare
specific (lei) (lei)
(kg.)
I. Materie prima 1.987.500
Faina alba tip “000” 750 2.650 1.987.500
II. Materiale directe 7.069.225
Drojdie 50 12.750 637.500
Sare 10 300 3.000
Ameliorator 5 37.475 187.375
Zahar 210 3.500 735.000
Ulei 125 8.900 1.112.500
Oua (buc.) 3.000 675 2.025.000
Lapte praf 25 33.334 833.350
Cacao (rahat) 25 21.000 525.000
Esenta 3 223.500 670.500
Folie (m) 1.000 340 340.000
III. Cheltuieli industrializare 4.083.854
Energie electrica 700 kw/t 688 481.600
Apa 9 mc/t 2.500 22.500
Amortizare 5.246
Transport 9.057
Alte cheltuieli materiale 922.241
Salarii 1.500.000
CAS (32,5 %) 487.500
Ajutor de somaj (5 %) 75.000
Alte cheltuieli cu munca vie 16.500
(1,1 %)
33
Pensii taranime 2 % 307.675
4% 71.535
Fond de risc (1 %) 15.000
Directia Muncii (1 %) 15.000
Fond sanatate (7 %) 105.000
V TOTAL COSTURI 13.140.579
VI Profit impozabil (36,1 %) 4.783.176
VII Pret cu ridicata 8.941,88 17.883.755
VIII Adaos comercial (10 %) 894,19 1.788.376
IX Pret cu ridicata 9.836,07 19.672.131
X TVA (22 %) 2.163,93 4.327.869
XI Pret cu amanuntul lei/t 24.000.000
lei/buc. 22.000
La acest produs ponderea costurilor materialelor directe in total costuri este semnificativa
(aproximativ 68 %) acest lucru datorandu-se numarului mare de materiale directe utilizate in
procesul tehnologic (drojdie, sare, ameliorator, zahar, ulei, oua, lapte praf, rahat, esenta) si a
preturilor aferente acestor materiale rezultand o valoare semnificativa in total costuri.
Ponderea cheltuielilor de industrializare in anul 1998 este de 18 % , in aceasta grupa fiind
cuprinse cheltuielile cu energia electrica, apa, amortizare, transport, cheltuielile cu munca vie precum
si datoriile aferente catre bugetele locale si bugetul statului.
In perioada analizata nu s-au inregistrat schimbari in reteta de fabricatie sau in procesul
tehnologic.

Fundamentarea pretului la : FAINA tip 650, in anul 2000 (pe tona de produs)

tabelul nr. 27 -
Nr.crt Specificare Consum specific Pret Valoare
(kg) (lei) (lei)
I. Materii prime 934.450
GRAU , din care : 1.450 800 1.160.000
Tarate 491 450 220.950
Corpuri straine 46 100 4.600
II Materiale directe - - -
III. Cheltuieli de industrializare - - 263.357
Combustibil (kg) 6 3.073 18.438
Energie (kw) 60 590 35.400
Apa (mc) 0,5 2.765 1.382
Amortizare 410
Transport 20.630
Alte cheltuieli 58.437
Salarii 54.743
CAS 13.959
Ajutor somaj 2.737
Alte cheltuieli cu munca vie 2.190
Pensii taranime (2 %) 32.000
4% 19.200
Fond de risc 547
Directia muncii 547
Fond sanatate 2.737
IV TOTAL COSTURI - - 1.197.807
V Profit impozabil 33,58 % - - 408.198
VI Pret cu ridicata - 1.600 1.600.000
34
VII Adaos comercial (29,6 %) 472 480.000
VIII Pret cu ridicata 2.072 2.080.000
IX TVA (11 %) 228 228.800
X Pret cu amanuntul (lei/to) 2.300 2.308.800
lei/buc. 5.300
Ponderea cheltuielilor de industrializare in total costuri este de 21 % . Daca la costurile totale
se adauga profitul impozabil (10 %) AC (21,23 %) si TVA (9%) se obtine pretul cu amanuntul al
fainii albe tip 650 pe anul 1998.

CAPITOLUL III
CAI DE CRESTERE A PERFORMANTEI ECONOMICE

3.1. CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE FARA EFORTURI


SUPLIMENTARE

Cresterea performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere utilizarea eficienta
a capacitatilor de productie si calitatea produselor obtinute.
Structura productiei fiind adaptabila si o rezultanta a cerintelor pietei reprezinta in fapt
elementul care trebuie sa fie cel mai elastic. Volumul fizic al productiei poate ramane constant, insa
structural ea se deplaseza frecvent catre produsele solicitate de piata si care in consecinta, pot fi
valorificate la preturi reale mai mari, aspect de loc neglijabil in aportul la formarea profitului.
Pentru cresterea performantei economice pe termen scurt - fara eforturi suplimentare, la S.C.
PRODPAN S.A. este necesar sa se acorde o importanta aparte politicii de marketing (prin crearea
unui birou de marketing), care determina adoptarea unei structuri care sa asigure extinderea pietei de
desfacere ; a politicii de produs (sa urmareasca fluctuatiile cererii de produse in functie de sortiment,
cantitate, gramaj).
In urma realizarii unor sondaje, anchete, realizate de compartimentul de marketing, cu privire
la pretul produselor fabricate de unitate dar si in urma analizei rentabilitatii pe fiecare produs, se va
renunta la fabricarea acelor produse care nu sunt cerute de consumatori si care prezinta o
rentabilitate scazuta. Renuntarea la fabricarea unor produse se face in favoarea altora care prezinta
un inters deosebit pentru consumatori ; se va acorda deci o atentie deosebita produselor respective,
avandu-se in vedere cresterea calitatii lor pentru a satisface cat mai deplin gusturile consumatorilor.
Ancheta va lua in considerare fiecare produs acordandu-se note fiecaruia in ceea ce priveste
dimensiunea, aspectul, gustul si pretul.
Principalele aspecte negative constatate conform carora se va renunta la fabricarea unor
produse in favoarea cresterii calitatii altora, au fost urmatoarele :
a. din punct de vedere al aspectului :
produsele nu sunt crescute ;
coaja este tare ;
aluatul prezinta lipsa de elasticitate ;
aluatul este sfaramicios si se invecheste foarte repede ;
ambalajul este din hartie si se imbiba de grasimi ;
b. din punct de vedere al formei se constata o discreptanta intre aceasta si gramaj ;
de exemplu “cozonacul cu cacao (rahat)” de 0,500 kg. este mult prea mare ;
in conditiile unui produs de calitate , la aceste dimensiuni el ar trebui sa cantareasca
mult mai putin, datorita faptului ca ar fi mai pufos, mai bine crescut
c. din punct de vedere al gustului :
 s-a constat ca aluatul este acru la “painea alba simpla” de 0,350 kg., iar
amar la “cozonacul cu rahat” de 0,500 kg. aluatul fiind prea sarat si cu gust de ulei
ranced la “cozonacul cu cacao” de 0,500 kg.
aluatul este aspru si coaja este prea tare ;

35
produsele chiar daca au un gust placut, aceasta calitate este anihilata de
faptul ca produsele nu se mentin proaspete nici macar pe timpul necesar
comercializarii lor
d. din punct de vedere al pretului :
se constata ca unele produse desi sunt suficient de bune sub aspect
organoleptic, au un pret ridicat, care descurajeaza consumatorul ;
la unele produse (chiflele) pretul nu este corelat cu pretul celorlalte
sortimente (de exemplu daca pretul chiflelor ar fi corelat cu cel al franzelei - un
consumator care cumpara doua paini ar prefera sa cumpere si o chifla pentru a nu mai
astepta restul).
Aceste concluzii confirmate de analiza a comportamentului consumatorului trebuie sa duca la
gasirea unor solutii in vederea ameliorarii calitatii.
Conform studiului de marketing , societatea va urma sa ridice calitatea unor produse cerute
pe piata, fenomen ce va duce la o crestere a productiei vandute.

Evolutia productiei vandute in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi pentru anul 2001 -
mii lei –

tabelul nr. 28 -
Nr.crt Indicatori 2000 2001 2001 fata de
2000
1. Valoarea productiei vandute 11.410.474 19.626.015 172. %
(preturile perioadei)
2. Valoarea productie vandute 11.410.474 11.866.893 104 %
(preturi curente)
Am considerat ca in 2001 productia vanduta va creste cu 4 % fata de valoarea productiei
vandute in anul anterior. Dar cresterea valorii productiei vandute de fapt va fi cu mult mai mare
datorita inflatiei, pe care o consideram ca va fi de 135 % in varianta optimista.
I Insa imbunatirea produselor fabricate pusa pe seama renuntarii la fabricarea unor produse
care nu satisfac piata, se va rasfrange nu numai asupra valorii productiei vandute ci si asupra cifrei de
afaceri.
In situatia in care volumul vanzarilor de marfuri va ramane neschimbat, cifra de afaceri va
“suferi” o crestere, datorata cresterii productiei vandute. Cresterea cifrei de afaceri va determina de
asemenea si o crestere a veniturilor din exploatare cat si o crestere a profitului in cazul in care vom
elimina elementele conjuncturale care ar putea interveni. In tabelul urmator se va evidentia cresterea
cifrei de afaceri determinata de fenomenul amintit mai sus.

Evolutia cifrei de afaceri in cadrul S.C. PRODPAN S.A Calarasi pentru anul 2000 - mii lei –

tabelul nr. 29 -
Nr.crt. Indicatori 1999 2000 2000 fata de
1999
1. CA (preturile perioadei) 16.732.789 28.261.681 168,9 %
2. CA (preturi curente) 16.732.789 17.117.643 102,3 %
Dupa cum se observa din tabelele nr.29 si 30 cresterea cifrei de afaceri este mai lenta decat
cresterea valorii productiei vandute, aceasta datorita faptului ca am considerat ca activitatea din
exploatare nu va suferi modificari decat in ceea ce priveste sporirea productiei vandute.
Cresterea cifrei de afaceri se va rasfrange pozitiv asupra unor indicatori de rezultate, cum ar
fi productivitatea muncii, cifra de afaceri la 1000 lei capital fix, cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri.
In tabelul ce urmeaza vom arata cresterea productivitatii muncii datorita ridicarii calitatii
produselor fabricate la S.C. PRODPAN S.A.

36
Evolutia productivitatii muncii in cadrul S.C PRODPAN S.A. Calarasi pentru anul 2000- mii
lei/persoana –

tabelul nr. 30 -
Nr. Crt. Indictori 2000 2001 2001 fata de
2000
1. Productivitatea muncii (preturile 89.480,15 151.131,97 168,9 %
perioadei)
2. Productivitatea muncii (preturi 89.480,15 91.538,19 102,3 %
curente)
Productivitatea muncii, fiind calculata in cazul de fata ca raport intre cifra de afaceri si
numarul de salariati, va cunoaste o crestere datorata aceleiasi evolutii a cifrei de afaceri, in conditiile
in care numarul de salariati ramane neschimbat la nivelul anului 2000 adica 187 persoane. Deci
imbunatatirea productivitatii muncii s-a facut pe baza cresterii calitatii produselor finite, care a dus la
o crestere a vanzarilor de produse finite si la o crestere a cotei de piata detinuta de unitate.
Pentru analiza cresterii performantei economice fara eforturi suplimentare prin utilizarea
eficienta a capacitatii de productie se are in vedere inlocuirea metodei prepararii maielei clasice
(maiaua consistenta) cu metoda prepararii maielelor fluide.

3.2.CRESTEREA PERFORMANTEI ECONOMICE CU COSTURI


SUPLIMENTARE
Investitiile pe care le va face S.C.PRODPAN S.A. in urmatorii cinci ani in vederea cresterii
performantei economice vor fi urmatoarele :
completarea parcului auto cu doua masini de transport paine de capacitati mici pentru a
permite o mai mare mobilitate in deplasarea lor ;
dotarea cu o masina de ambalare moderna a produselor in vid ;
intensificarea si imbuntatirea sistemului de incasare a creantelor prin crearea unui
compartiment specializat in urmarirea datornicilor si constrangerea lor in vederea achitarii
creantelor ;
imbuntatatirea si extinderea sistemului informatic prin achizitionarea de calculatoare. Prin
achizitionarea de mijloace de calcul performante se micsoreaza durata de prelucrare a datelor.
Activitatea legata de piata va fi intensificata si in privinta aprovizionarii si desfacerii ;
Reorganizarea spatiilor comerciale si a structurii marfurilor comercializate
prin amenajarea magazinelor si dotarea cu spatii frigorifice, mobilier, utilaje pentru
prelucrea aluatului si coacerea produselor in fata clientilor (reinvierea traditiei “Cuptoarelor de Aur”)
;
amenajarea magazinelor sub forma paine – patiserie, cu posibilitati de servire pe loc a
produselor proaspete.
Efectele scontate ale investitiilor :
creste productia ;
creste cererea fata de anii precedenti, datorita cresterii calitatii produselor, a prezentarii lor
cat si prin introducerea in fabricatie a noi produse care sunt competitive atat din punct de vedere al
calitatii cat si al pretului celor din import ;
scaderea productiei stocate in favoarea productiei vandute ;
cresterea vanzarilor de marfuri

37
Estimarea valorii investitiilor in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi - mii lei –

tabelul nr. 31 -
Nr.crt Tipul investitiei 2001 2002 2003 2004 2005
1. Parc auto (doua autoutilitare) 198.000 158.400 118.800 79.200 39.600
2. Masini pentru ambalat in vid 30.000 24.000 18.000 12.000 6.000
3. Achizitii de calculatoare 40.000 32.000 24.000 16.000 8.000
4. Reorganizarea spatiilor 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000
comerciale , modernizari si
reutililari
5. TOTAL 278.000 222.400 166.800 111.200 55.600
Pentru completarea parcului de masini de transport paine, unitatea a optat pentru doua masini
tip IVECO din import deoarece pretul acestora este aproximativ egal cu al celor noi de pe piata
interna. De asemenea, ele sunt importate cu utilitatile necesare : carucior de descarcat, rafturi pentu
sustinerea rastelelor in timpul transportului, etc.
Valoarea acestor masini este de 198.000.000 lei inclusiv utilitatile. Valoarea acestora se
amortizeaza liniar pe o perioada de 5 ani, rezultand anual o amortizare de 39.600 mii lei.
Masina de ambalat in vid este necesara pentru a mari termenul de garantie al produselor de
panificatie (in principal) dar si pentru a practica un comert cat mai steril din punct de vedere igienic.
Valoarea acesteia este de aprozimativ 30.000 mii lei, amortizata tot liniar pe o perioada de 5 ani,
cota anuala a amortizarii fiind de 6.000 mii lei.
Se achizitioneaza si doua calculatoare cu imprimante in valoare totala de 40.000.000 lei.
Pentru a realiza toate investitiile propuse in perioada viitoare firma va apela la credite
bancare, deoarece resursele proprii nu acopera necesarul de investitii.
Pentru surse proprii de finantre nu a fost repartizata nici o cota din profitul net al exercitiului,
de aceea pentru finantarea investitiilor in anul 2000 societatea apeleaza la un credit de 300.000.000
lei.

Modul de finantare a investitiilor - mii lei – esalonarea creditului –

tabelul nr. 32 -
Credit bancar Suma 2001 2002 2003 2004 2005
Total investitii 300.000
- esalonari 300.000 0 0 0 0
- rambursari 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000
- dobanzi (45 %) 135.000 108.000 81.000 54.000 27.000
Dupa cum se observa din tabelul nr. 32 firma va face un imprumut in valoare de 300.000.000
lei, intr-o singura transa.. Rambursarea creditului se va face in cinci ani, in sume egale, cate
60.000.000 lei anual.
Dobanda aferenta creditului total este de 45 %, ceea ce inseamna o dobanda de 405.000.000
lei, ceea ce inseamna ca dobanda platita la tot imprumutul va fi cu 135 % mai mare decat valoarea
creditului in sine.
Deci firma are de inapoiat Bancii la care a facut creditul o suma de 705.000.000 lei.

38
CAPITOLUL IV

CONCLUZII SI PROPUNERI

Din analiza performatei societatii S.C. PRODPAN S.A. Calarasi au rezultat urmatoarele
elemente pozitive :
infrastructura existenta ;
calitatea competitiva a produselor de baza ;
existenta unui sistem de control al calitatii de la receptia materiei prime pana la expedierea
produsului finit ;
 calificarea, specializarea si experienta personalului ;
experienta societatii in domeniul specific de activitate ;
societatea dispune de resursele umane necesare realizarii programului de productie propuse
;
structura activelor fixe este adecvata obiectivului de activitate ;
stabilirea si continuitatea profitului de baza creaza premisele unei calitati bune si constante
a produselor realizate ;
activitatea societatii nu conduce la poluarea mediului ;
produsele realizate au desfacerea asigurata ;
practicarea unor preturi competitive ;
existenta unor magazine proprii permite societatii cresterea vitezei de rotatie a activelor
circulante ;
existenta unui parc auto propriu echipat cu mijloace de transport specifice ;
politica corespunzatoare a remunerarii personalului ;
societatea a realizat profit pe perioada analizata, deci sunt conditii de supravietuire in viitor
;
tendinta de crestere a fondului de rulment ;
inexistenta creditelor bancare ;
stabilitatea patrimoniala.
Principalele probleme cu care se confrunta S.C. PRODPAN S.A Calarasi, si in general toate
societatile de morarit si panificatie cu capital majoritar de privat, sunt generate de :
vanzarea (livrarea) unor produse catre agentii economici incapabili de plata ;
diminuarea fondurilor de investitii (din amortizari si profit) care deseori au fost utilizate
pentru plata salariilor ;
mentinerea de catre conducerile societatilor a unor efective de salariati nejustificat de mari;
desi cererea productiei interne s-a redus ;
capacitatile de productie sunt insuficient folosite (din cauza lipsei unei piete de desfacere
mai mari);
dependenta activitatii de blocajul financiar intern ;
dimensiunea societatii, care nu este bine valorificata ;
mijloacele de transport utilizate in prezent la desfacerea painii si a produselor de panificatie
sunt de capacitati mari si nu permit mobilitatea si accesul la magazinele de desfacere in conditiile
unui trafic auto intens ;
instalatiile tehnologice, cu executia celor achizitionate dupa 1989, sunt de productie
indigena si prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala ;
lipsa compartimentelui de marketing pentru urmarirea fluctuatiei cererii in functie de
sortiment, calitate, gramaj, etc.;
subevaluarea gradului real de uzura (amortizarea) care conduce la pierderi de capital;
existenta unor fonduri fixe care aflandu-se in afara exploatarii, nu produc;
tehnologia de panificatie a societatii este veche de 15 – 40 de ani, avand un grad foarte
scazut de automatizare (productivitatea muncii).
diminuarea sau chiar renuntarea la reparatii care au determinat sporirea uzurii fizice a
echipamentelor, care, adaugata la grava lor uzura morala (unele erau uzate moral inca din anii cand

39
au fost puse in functiune), duc la concluzia necesitatii unei forte de munca superior calificate in
vederea realizarii unei productii de calitate.
In vederea imbunatatirii performantelor societatii este necesar sa se acorde o importanta
deosebita politicilor de marketing, care determina adoptarea unei structuri care sa asigure extinderea
pietei de desfacere, politicilor de produse care sa contribuie la cresterea calitatii produselor precum si
introducerea de produse noi care sa contribuie la combaterea concurentei. De asemenea se are in
vedere innoirea tehnologiei, a dotarii tehnicii; precum si ameliorarea organizarii si conducerii
societatii prin aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice.
In concluzie, S.C. PRODPAN S.A. trebuie sa ia masuri pentru imbuntatirea calitatii, precum
si pentru practicarea unor preturi accesibile consumatorilor, care sa conduca la cresterea gradului de
utilizare a capacitatilor de productie. De asemenea, unitatea ar trebui sa se puna la indemana
consumatorilor din marile zone aglomerate, ale scolilor, ceea ce ar duce la cresterea volumului
vanzarilor.
In acelassi timp, pentru cresterea eficientei economice, trebuie sa se aiba in vedere :
modernizarea si retehnologizarea echipamentelor in conditii de eficienta ;
ridicarea eficientei prin cresterea utilizarii fondului de timp disponibil al instaltiei ;
realizarea investitiilor pentru modernizare.

40