Circulaţia turistică este una din cele trei componente esenţiale (alături de fondul turistic şi baza materială) ce concură la definirea fenomenuiui turisitic. Circulaţia turistică este fenomenul sintetic ce reflectă fidel modul şi nivelul de valorificare al potenţialului turistic. Totodată circulaţia turistică este şi un fenomen geomorfologic complex, de mare amploare, constând în deplasări temporare de populaţie, aparţinând diferitelor grupe de vârstă şi categorii sociale. Efectul circulaţiei turistice este combinat: • social, contribuind la posibilităţile de organizare a timpului liber, la refacerea potenţialului biologic sau alimentarea stării de sănătate, lărgirea orizontului informaţional etc; • de acumulare economică, pentru regiunile receptoare de fluxuri turistice care-şi valorifică ,,produsul turistic"; • circulaţia turistică are şi un caracter accentuat aleatoriu, acesta decurgând din substratul subiectiv ai opţiunii, iar volumul acesteia nu este întotdeauna direct proporţional cu cel al valorificării patrimoniului turistic şi amenajării bazei materiale. În judeţul Vrancea potenţialul turistic nu este unul impresionant, în principal fiind practicat turismul de tranzit şi agrement, zone cu un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum şi în aproprierea pădurilor. Se poate practica în condiţii deosebite pescuitul şi vânătoarea.