Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Evoluţia industriei vinului american

- Analiză de variabile -

Profesor coordonator: Studenți :

Mihăilă Bianca Coţofană Carmen

Materie: Sociologia Organizațiilor

Sociologie, An II

București

2018
INTRODUCERE

Lucrarea de față își are scopul de a analiza industria vinicolă, în general, particularizând pe
cea din Statele Unite ale Americii. Lucrarea descrie corelații între variabilele: vânzări, producția
strugurilor, producţia vinului, consumul şi exportul. Am ales industria vinului deoarece este un motor
economic major care generează investiții, locuri de muncă, iar producția, distribuția, vânzarea și
consumul de vin american beneficiază de multe sectoare ale economiei Statelor Unite.

Vinul este clasificat ca o băutură alcoolică care e folosită la diferitele ocazii, e băutura clasică
ce servește ca acompaniament la mesele cu familia sau prietenii. Este produs de oameni încă din
Antichitate prin sfărâmarea strugurilor și lăsându-i-se sucul să fermentezeA evoluat ca parte a vieții,
a culturii și alimentației din vremuri imemoriale, producerea lui apărând în Europa odată cu
extinderea Imperiului Roman. În Evul Mediu, din cauza faptului că apa potabilă era încă nesigură,
vinul era alternativa preferată pentru a însoți mesele.
Au apărut între timp noi soiuri de viță de vie și s-au dezvoltat noi tehnici de cultivare ce au
contribuit la creșterea industriei vinicole. În același timp, vinicultura și viticultura a avansat foarte
mult datorită călugărilor care lucrau la cele mai mari podgorii din Europa, devenind principalii
importatori de vin.
De-a lungul timpului, industria de vinificație a avut de suferit din cauza unor evenimente
precum invazia cu Phylloxera adusă din America în Europa, eveniment ce are încă efecte, căci a dus
la crearea unor soiuri hibride care să fie mai rezistente la dăunători. De asemenea, în America, era
Prohibiției a zguduit industria pentru că a interzis producția și, deci, comerțul tuturor băuturilor
alcoolice, considerate atunci ca fiind una din principalele surse a problemelor sociale ale ţării, a
bolilor sociale, precum crimele, violenţa domestică, sărăcia, productivitatea muncitorilor care era
scăzută.
În ultimii 150 de ani, producția de vin a fost revoluționată aproape în totalitate ca o artă și
știință. Având acces la refrigerare, vinăriile au putut controla ușor temperatura procesului de
fermentație și să producă vinuri de calitate înaltă în climă caldă. Tehnologizarea și industrializarea
și-au pus, de asemenea, amprenta pe procesul de recoltare a vinului, introducerea mașinilor de recoltat
le-a permis vinificatorilor să mărească dimensiunea podgoriilor și să le facă mai eficiente. În ciuda
faptului că industria vinicolă se confruntă cu provocarea de a satisface cerințele unei piețe în continuă
creștere, tehnologia ajută la asigurarea unei aprovizionări consecvente a vinurilor de calitate.
Globalizarea este încă un fenomen care a influențat parcursul industriei de-a lungul timpului,
astfel că a crescut nivelul de competitivitate în majoritatea industriilor. În cazul sectorului vinicol,
competitivitatea în continuă creștere rezultată din apariția țărilor producătoare de vin din Lumea Nouă
și declinul consumului de vin în unele țări occidentale a dat naștere unui mediu economic în care
devine din ce în ce mai dificil pentru vinării să supravieţuiască. (Sellers et al., 2016, pg. 33)
Astăzi, în era digitală, internetul a avut un impact major în extinderea industriei, ocupând un
loc esențial în rândul factorilor care au revoluționat vinul. Acest mediu a ajutat producătorii să intre
în contact direct cu consumatorii prin intermediul comerțului online de vinuri și a promovării
nemijlocite a acestora. Așadar, consumatorii pot ajunge mai ușor la produs, pot afla mai multe
informații cu privire la calitatea lui de pe blog-urile de specialitate, influențând, deci, numărul
vânzărilor, iar internetul devenind un factor important în succesul industriei.

LITERATURĂ DE SPECIALITATE

Anterior cercetării de faţă, alţi cercetători au analizat industria vinului din Statele Unite ale
Americii, astfel că vom prezenta mai departe o serie de cercetări relevante pentru această temă.
Aşadar, în anul 2006, Hussain et al. realizează o analiză econometrică privind factorii
determinanţi ai consumului de vin din S.U.A şi o descriere statistică a consumatorilor de vin,
utilizând metode statistice, precum regresia categorică pentru variabilele de răspuns non-numerice
(vârstă, gen, nivel de cunoştinţe, rasă, profesie, status marital). Datele au fost colectate cu ajutorul a
122 de sondaje atribuite şi au găsit relații pozitive semnificative între nivelul cunoştinţelor cu privire
la vin și consumul de vin, având o importanţă de 54%.
De asemenea, o importanţă semnificativă în consumul de vin o reprezintă şi rasa, 22%,
CATREG atribuindu-i albilor valoarea 1, iar respondeţilor non-albi (African American, Asian,
Hispanic) valori între 2-4, deci rezultatul arată faptul că o persoană care nu este albă consumă mai
puţin vin. O altă variabilă ce afectează consumul de vin este vârsta, având o importanţă de 18%.
Un alt studiu reprezentativ care abordează această temă este realizat de Sumner et al. publicat
în 2001, şi analizează mai multe variabile, precum, evoluţia consumului de vin, producţia de struguri,
variaţia preţurilor, producţia de vin şi vânzări în Statele Unite ale Americii şi în Canada pe o perioadă
de aproximativ 30 ani, folosind ca metodă analiza de date statistice. Aşadar, ei descoperă faptul că în
perioada 1980-2000 consumul de vin scade semnificativ până în 1996 când consumul per capita creşte
până la 7.6 litri per capita şi continuă să o facă odată cu creşterea populaţiei. Această variaţie a
consumului per capita o asociază cu schimbările pe distribuţia de vârste a populaţiei, o influenţă
având-o perioada Baby-boom. Conform acestui studiu, în anul 1999, S.U.A. avea un consum total de
vin de 21 mil. hl., 72% din principala sursă, California, apoi 20% din vinul importat şi 8% din vinul
produs în U.S., însă în afara Californiei.
 De asemenea, ei constată, în urma analizei, o creştere a producţiei de struguri şi o trecere a
industriei de la diferite varietăţi de struguri la diferite varietăţi de vin. Suprafaţa totală de producţie a
strugurilor era în 2000 de 382,833 hectare, cu 10% mai mare decât în 1998. Din numărul acesta,
California reprezintă 87%, aprox. 4.5% - Washington şi 3% New York. Scăderea producţiei totale
de struguri din 2001 a fost cauzată de măsurile de control introduse de industria de stafide ca răspuns
la preţurile foarte scăzute, însă cea mai mare cauză având-o randamentul scăzut în California.
Ei observă şi o tendinţă de creştere a exportului de vin din 1990 în 2000, ajungând la valoarea
de $560 mil. dolari, principalele destinaţii fiind Canada, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Elveţia,
Germania şi Belgia, iar valoarea medie a unităţilor fiind 1,87 USD pe litru.
În ceea ce priveşte producţia, Sumner et al. remarcă faptul că 90% din vinul total produs, este
produs în California. Producția de vinuri în Statele Unite și Canada a crescut rapid de la începutul
anilor 1990, după ce au scăzut din 1986 până în 1994. Producția de vinuri a crescut de la 16,3 milioane
hl în 1990 la 21,1 milioane hl în 1999, o creştere de 20% , momentul cel mai înalt în producţia vinului
fiind marea recoltă din 1997.

METODOLOGIE
 Pentru realizarea acestei lucrări am utilizat metoda cantitativă prin analiza secundară a bazei
de date. Datele au fost colectate de pe www.statista.com, însă datele privind consumul de vin de pe
site-ul insitutului american de vin, www.wineinstitute.org. Combinând datele, am realizat o bază de
date proprie, anexată la finalul lucrării, pentru a ne fi mai uşor să lucrăm cu ele.

Am ales ca şi variabile producţia de struguri, producţia de vin, consumul, rata de creştere a

vânzărilor şi exportul, şi ne propunem să realizăm şi să descriem corelaţiile dintre acestea. De
asemenea, am ales să analizam evoluţia industriei pe o perioadă mai îndelungată, de 10 ani, din 2006
până în 2016 pentru a avea o viziune cât mai clară şi rezultate cât mai relevante. Metoda statistică
utilizată pentru testarea acestor relaţii între variabile este coeficientul de corelaţie Pearson, iar
calculele şi graficele le-am realizat în programul JASP.

Ipotezele de la care porneşte lucrarea de faţă sunt:

1. Cu cât se produce o cantitate de struguri mai mare, cu atât creşte şi producţia de vin.

2. Cu cât companiile îşi măresc cantitatea de producţie, atunci şi vânzările industriei vor avea o
tendinţă de creştere.

STATISTICI DESCRIPTIVE

Fig. 1 Tabel Medie şi Mediana

Coloană1 Producţie struguri (1.000 tone) Producţie vin (galoane) Consum vin (mil.) Vânzări (%) Export (mil. $)
Media 7.482 722 832 10 1.163
Mediana 7.471 707 849 10 1.064

Sursă: Calcule proprii bazate pe datele din Anexa 1

Fig.2 Tabel de corelaţii

Fig. 3 Producţia de struguri (1.000 tone) corelată cu producţia de vin (galoane)

Sursă: Calcule proprii bazate pe datele din Anexa 1
Fig. 4 Producţia de vin (galoane) corelată cu creşterea vânzărilor (%)

Sursă: Calcule proprii bazate pe datele din Anexa 1

ANALIZA REZULTATELOR ŞI CONCLUZII

Statele Unite ale Americii este unul din cei mai mari producători şi consumatori de vin din
Nordul Americii, împreună cu California ca un principal motor de producţie şi profit, cu Oregon,
Washington şi New York ca importante state de producţie. Industria de vin este una în continuă
creştere şi dezvoltare, având o importanţă semnificativă în economia naţională. Însă, de asemenea,
este şi una care poate fi pusă în situaţii de risc foarte uşor datorită faptului că producţia de struguri
depinde, în primul rând, de climă şi schimbările meteo.

Rezultatele obţinute fac referire la evoluţia industriei din perspectiva producţiei de struguri,
vin şi vânzări. Am considerat relevant de analizat relaţia dintre cantitatea de producţie a strugurilor
şi cea a vinului datorită faptului că strugurii, deşi materia primă pentru produsul final, vinul, nu sunt
produşi exclusiv pentru industria vinicolă. Producţia vinicolă tinde să urmeze mişcările largi ale
producţiei de struguri, deşi acest lucru este complicat de multiplele utilizări ale strugurilor cu preţuri
mai scăzute, cum ar fi pentru producţia de stafide, sucuri, spumante sau industria alimentară.

Fig. 3 reprezintă relaţia dintre producţia de struguri şi producţia de vin, putând observa că
valoarea coeficientului Pearson este de 0.72, aşadar indică o corelaţie moderată spre bună. Aceasta
nu este una puternică sau perfectă întocmai datorită faptului că nu toată cantitatea de struguri produsă
este pentru industria vinului. Se observă faptul că cele două cresc relativ dreptat, moderat, existând o
stabilitate în procesul de producţie până în anul 2009 când producţia vinului creşte cu 87,4 mil.
galoane, timp în care în producţia de struguri nu există nicio schimbare. În anul 2013, producţia de
struguri atinge o valoare maximă, de 8.631.800 tone, lucru care se observă şi în ceea ce priveşte
producţia vinului, cu o valoare de 836,11 de mil. galoane.

Fig. 4 reflectă situaţia dintre producţia de vin şi creşterea vânzărilor a industriei şi ne indică o
corelaţie negativă, slabă, aproape nulă, coeficientul Pearson fiind de -0.21. Această situaţie se
datorează factorilor externi, cum sunt cei economici, industria fiind puternic afectată de criza
economică a timpului, intrând într-o perioadă de recesiune economică de aproape doi ani.

Astfel că în anul 2008 procentul vânzărilor scade până la 2% de la o valoare de 22% în anul
anterior, iar în 2009 ajunge la -3,8%, însă ce e de remarcat e faptul că din 2008 în 2009 producţia de
vin creşte cu 88 mil. galoane. Această rată a creşterii care a ajuns până la valoarea negativă de -3,8%
aduce foarte mari probleme unei industrii care are contracte pe termen lung cu cultivatorii şi care
trebuie să se dedice, practic, producţiei, indiferent de problemele care apar pe parcurs, cum a fost
acest colaps financiar, lucru care explică diferenţele acestea majore dintre producţie şi vânzări.
 Aceste diferenţe au avut un impact semnificativ asupra segmentării industriei, vânzările
vinurilor low-priced au crescut cu aproape 10% în timpul recesiunii, în timp ce vinurile mid-priced
şi high-priced au scăzut radical, lucru care duce la o schimbare a rolurilor deoarece podgoriile care
produc vin de calitate mai scazută le depăşesc pe cele mid şi high. (Jordan et al., 2014)

Mai putem observa şi faptul că, deşi procentul de creştere a vânzărilor a scăzut în timpul crizei
economice, exporturile nu au simţit efectele acesteia, şi mai mult decât , vânzările au avut o tendinţă
de creştere, în anul 2008 industria avea un profit de 955 mil. dolari, iar în 2009 1.008 mil.dolari.
Aşadar, S.U.A. s-a bucurat de o popularitate în rândul europenilor, având în vedere faptul că 20% din
producţia Californiei este exportată. Conform datelor regăsite pe Wineinstitute.com, 42% din
exporturile de vin american sunt trimise către U.E., valorând aproape 380 mil. dolari din totalul de
profit. Aşadar, exporturile în industria vinului american reprezintă o parte importantă în succesul
acesteia.

Datele ne arată faptul că industria nu a reuşit să ajungă din nou la nivelul anilor 2006 şi 2007
privind vânzările, perioada crizei fiind urmată de o creştere semnificativă şi salvatoare de aprox. 10%.
În anul 2012, prezintă, din nou, modificări privind producţia şi rata de creştere a vânzărilor, fiind iar
în contradicţie, producţia având o creştere de 69 mil. dolari, iar vânzările ajungând la o rată de 7,7%
de la 12,2%.

În concluzie, rezultatele acestor date sunt relevante pentru analiza performanţei industriei. În
urma analizei făcute, am observat că evoluţia acesteia a fost încetinită de marea criză economică,
ducând la pierderi semnificative din punct de vedere al profitului, însă asta a dus la crearea unor
strategii pentru a creşte profitul din exporturi, devenind un exportator important de vin vrac. În ciuda
acestui colaps financiar datorat crizei, consumul de vin a continuat să crească, existând o fidelitate
din partea consumatorilor de vin american. Aşadar, având în vedere datele analizate, industria vinului
din S.U.A. continuă să crească şi să se menţină în topul celor mai mari producători din lume.
 Anexa 1

Tabel 1. Bază de date pentru industria vinului din U.S.

Producţie vin (mil. Export

An Producţie struguri (1.000 tone) galoane) Consum vin (mil.) Vânzări (%) (mil. $)
2006 6.377 623,26 705 21,2 674
2007 7.057 637,67 744 22,3 876
2008 7.306 619,68 745 2 955
2009 7.307 707,08 769 -3,8 1.008
2010 7.471 677,49 796 10,8 912
2011 7.448 683,62 849 12,2 1.064
2012 7.530 752,43 874 7,7 1.295
2013 8.631,80 836,11 898 9,2 1.336
2014 7.883,80 835,47 901 11,9 1.555
2015 7.621,20 768,09 922 8,8 1.494
2016 7.669 806,45 949 9,6 1.620

Surse: Wineinstitute.com /
statista.com

Bibliografie
Sellers, R. & Alampi-Sottini V.(2016), The influence of size on winery performance: Evidence from
Italy, [Online] Disponibil la: https://ac.els-cdn.com/S2212977416000041/1-s2.0-
S2212977416000041-main.pdf?_tid=2d21d3da-9d60-4a1c-a454-
574d745b4d3e&acdnat=1526237207_b127a7e2ffd4f786dd971adb3926edd4 [Accesat la data de 13
mai 2018]

https://www.wineindustryadvisor.com/2017/09/27/219-billion-economic-impact-us-wine-industry

Pinney, Thomas. A History of Wine in America: From the Beginnings to Prohibition., [Online]
Disponibil la: http://kihpc.org/attachments/File/A_History_of_Wine_in_America.pdf [Accesat la
data de 13 mai 2018]

Hussain et al. (2006), Derminants of wine consumption of U.S. consumers: An econometric

analysis, [Online] Disponibil la
http://www.wineecoreports.com/upload/internet/HUSSAIN_CASTATLDI_CHOLETTE_Determin
ants_of_Wine_Consumption_of_US_Consumers.pdf [Accesat la data de 17 mai 2018]

Sumner et al. (2001), An economic survey of the wine and winegrape industry in the United States
and Canada, [Online] Disponibil la http://aic.ucdavis.edu/research1/Winegrape.pdf, [Accesat la data
de 17 mai 2018]

Stancu, Adrian (2015), An analysis of the relation between wine consumption and cultural models,
[Online] Disponibil la
https://ageconsearch.umn.edu/bitstream/200522/2/14%20EP%201%202015.pdf [Accesat la data de
17 mai 2018]

Mozell, Renee Michelle & Thach, Liz (2014), The impact of climate change on the global wine
industry: Challenges & solution, [Online] Disponibil la https://ac.els-
cdn.com/S2212977414000222/1-s2.0-S2212977414000222-main.pdf?_tid=e23f7398-d912-4f62-
908c-99652be8af17&acdnat=1527447488_5961b0a0ca734666ee9e4d5a82bc8185, [Accesat la data
de 20 mai 2018]

Jordan et al. (2014), Which wineries did best during the recession? [Online] Disponibil la
https://www.winesandvines.com/buyersguide/?pLev=product&pId=129&articleId=127337 [Accesat
la data de 26 mai 2018]

McMillan, Rob (2009), 2009-2010 State of the Wine Industry, [Online] Disponibil la
https://www.svb.com/pdfs/wine/StateoftheWineIndustry0910.pdf, [Accesat la data de 27 mai 2018]
www.statista.com

www.wineinstitute.org

https://www.wineinmoderation.eu/