Você está na página 1de 50

UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR


DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR SF. GHEORGHE - MASTER

Analiza tehnică a acțiunilor


Cuprins

Introducere………………………………………………………………………3

Capitolul 1. Stadiul cunoașterii. Abordări teoretice și studii recente


referitoare la analiza tehnică şi fundamentală .................................................................. 5

Capitolul 2. Indicatori utilizaţi în analiza tehnică a acţiunilor……………..21


2.1. MACD-Moving Average Convergence-Divergence…………….……………21
2.2. Benzile Bollinger………………………………………………….…………..22
2.3. Oscilatorul stochastic……………………………………………….…………23
2.4. RSI-Relative Strenght Index………………………………………….…… ...24
2.5. Acceleration/Deceleration…………………………………………………….26
2.6. Accumulation/Distribution……………………………………………….… .. 28
2.7. Comodity Channel Index…………………………………………………..…30
2.8. Force index……………………………………………………………………32
2.9. On Balance Volume……………………………………………………… ....... 34
2.10. Ultimate Oscilator……………………………………………………….…...35
2.11.Williams R% ........................................................................................................................... 36
2.12. Average true range………………………………………………………… . 37
2.1Relațiile de cauzalitate între cursul acțiunilor și indicele bursier BET………..40

Capitolul 3. Indicatori ai analizei fundamentale a acțiunilor…………………43


3.1.Scurtă prezentare a situației financiare a celor trei companii pe ultimii 5 ani………43
3.2.Rate de lichiditate……………………………………………………………………46
3.3. Rate de structură…………………………………………………………………….47
3.4.Rate de profitabilitate………………………………………………………………..48
3.5.Rate de piață…………………………………………………………………………49
3.6.FSCORE.GSCORE………………………………………………………………….50

Concluzii………………………………………………………………………...53

Bibliografie …………………………………………………………………….55

Anexe……………………………………………………………………………56

2
Introducere

Scopul acestei lucrări îl reprezintă indentificarea posibilităţilor unui investitor de acţiune


şi de analiză a unei acţiuni,în funcţie de modalitatea sa de a o aborda.Astfel,fie că acest investitor
doreşte o investiţie pe termen lung şi achiziţionează o acţiune de pe urma căreia va beneficia prin
încasarea de dividende,fie că doreşte să deţină acţiunea respectivă o perioadă mai scurtă de timp
şi ulterior să o vandă,este important de ştiut că există modalităţi prin care acest investitor să-şi
evalueze portofoliul şi să facă alegerea corectă pornind de la o bază şi un set de indicatori bine
fundamentaţi.
Constituirea unui portofoliu solid,bine structurat,profitabil este influenţată de o multitudine
de factori,de diferite naturi.Investiţia în acţiuni se poate dovedi extrem de riscantă,acestea putând
avea o volatilitate crescută.Protecţia portofoliului poate fi realizată atât prin culegerea şi analiza
de date provenind din mediul extern(evoluţia pieţei de capital,contextul economic actual,evoluţia
companiilor competitoare),cât şi din mediul intern,folosind informaţii referitoare la
companie(bilanţ,cont de profit şi pierdere,situaţia fluxurilor de numerar,etc.).
În consecinţă,decizia de investiţie ar trebui să aibă la bază atât o analiză a factorilor
calitativi ai portofoliului,cât şi determinarea stării de “sănătate” a acţiunilor componente, toate
corelate cu studiul mediului macroeconomic în care companiile respective acţionează, nefiind
vorba numai de determinarea momentului ideal de cumpărare sau vânzare a acţiunilor, cum o serie
de investitori consideră, acest lucru fiind necesar a se analiza mai degrabă într-o ultimă instanţă.
Se face astfel distincţie între analiza tehnică şi analiza fundamentală a acţiunilor.Precum
fundamentaliştii, şi tehnicienii pornesc tot de la conceptul de valoare, însă cu o abordare
diferită.Aceştia consideră că forţele cererii şi ale ofertei sunt reflectate în principal de preţuri şi
volume, si de modelele create pe baza acestora.Prin analiza şi prelucrarea acestor structuri, ei pot
ajunge la estimări şi prevederi referitoare la modaliatea în care se vor deplasa cursurile acţiunilor,
precum şi a gradului de deplasare al acestora.
Există autori care spun că factorii de natură emoțională determină mai degrabă fluctuațiile
prețurilor decât cei de natură logică.Aceștia consideră că printre indicatorii de analiză tehnică ar
trebui să se numere și o serie de indicatori special construiți pentru a determina psihologia
indivizilor referitor la acțiunile tranzacționate.Indicatorii pot furniza informații importante cu
privire la momentul optim de vânzare sau cumpărare în paralel cu previziunile referitoare la risc
și la rentabilitate.Acest tip de analiză poate fi privit, deci, ca un process de investigare a istoriei
cursului valorilor mobiliare, finalizandu-se prin o posibilă identificare a cursurilor viitoare.

3
4
Capitolul 1

Stadiul cunoașterii.Abordări teoretice și studii recente referitoare la analiza


tehnică
1.1 Adaptive Use of Technical Indicators for Predicting the
1
Intra-Day Price Movements

În această lucrare se doreşte analizarea eficacităţii celor mai, frecvent utilizaţi indicatori
tehnici în previziunea fluctuaţiilor de preţ pe piaţa de capital pe termen foarte scurt.

În acest scop au fost modelate două tipuri de date:

1. Cursul de schimb JPY/USD din 1 ianuarie 1995 până la 31 decembrie 2000-volumul total
de cotaţii şi intervalul mediu dintre ele.
2. 8 acţiuni listate la NYSE, câte două din fiecare domeniu(retail, IT, petrol, automobile)-
preţurile de tranzacţionare de moment pentru anul 1993 şi intervalul mediu dintre
momente.
Indicatorii folosiţi în analiza tehnică se împart în trei categorii: de tip trend, oscillator şi
momentum.Toţi aceştia sunt folosiţi pentru analiza fluctuaţiilor viitoare ale preţurilor la nivel de
zi, săptămână sau de lună.În această lucrare, autorii au aplicat aceşti indicatori în previzionarea
fluctuaţiilor de preţ pentru doar câteva momente în viitor(10 ticks).

Cele mai relevante informaţii au fost obţinute în cazul următorilor indicatori:

1. Indicatori de tip trend:MA şi SLMA(media mobilă pe termen scurt şi pe termen lung) şi


SLEMA(media mobilă exponenţială) şi MAD(rata de deviaţie a mediei mobile).
2. Indicatori de tip oscillator:MACD(convergenţa/divergenţa mediei mobile),RCI(Rank
Correlation Index ),RSI(Relative Strenght index),PL(linia psihologică)
3. Indicatori de tip momentum:MO1(momentul de ordin 1->diferenţa dintre preţul curent şi
preţul anterior) şi MO2(momentul de ordin 2->diferenţa dintre preţul curent şi preţul aflat
la două momente în urmă).
Din aceşti 10 indicatori s-a ales cea mai bună combinaţie, pentru fiecare acţiune,urmând apoi
stabilirea strategiilor de previziune a preţurilor pe termen foarte scurt pe baza acestor
combinaţii.Aceste strategii au fost împărţite în trei cazuri diferite: strategii bazate pe folosirea unui
singur indicator din cei 10, folosirea combinaţiei optime găsite pentru fiecare acţiune în parte, sau
folosirea unei strategii bazate pe toţi cei 10 indicatori.
Cea mai bună strategie s-a dovedit a fi cea bazată pe combinaţia de indicatori selectată prin
modelul genetic, fiind urmată de o performanţă de aproximativ acelaşi nivel de folosirea
individuală a indicatorilor MA, SLMA, SLEMA, MAD.
Folosirea unei strategii formată din toţi cei 10 indicatori are rezultate satisfăcătoare doar în cazul
acţiunilor cu interval mic între momentele afişării preţului, şi rezultate slabe pentru acele acţiuni
la care acest interval este mai mare.
1.2 Technical Analysis: An Asset Allocation
Perspective on the Use of Moving Averages2
Yingzi Zhu, Tsinghua University and Guofu Zhou, Washington University in St. Louis and CCFR,
21 iulie 2008

Scopul acestui articol îl reprezintă cercetarea utilităţii analizei tehnice, în special cea mai
răspândită modalitate de tranzacţionare-cea a mediilor mobile.Se arată că atunci când un investitor
primeşte semnale de cumpărare din partea pieţei, analiza tehnică adaugă valoare acestei reguli.
Se pleacă de la faptul că investitorii folosesc o abordare “totul-sau–nimic” (acesta
investindu-şi toată cantitatea de bani în acţiuni pe baza stategiei mediilor mobile) şi se
demonstrează că această alocare nu este una optimă pentru că nu se ţine seama de aversiunea la
risc a investitorului şi de gradul de predictabilitate a pieţei.
Astfel, se dezvoltă mai multe strategii de alocare pornind de la media geometrică(GMA) şi
se analizează performanţa lor(FIX1-bazat pe faptul că rentabilităţile acţiunilor sunt independent şi
identic distribuite; FIX2-dedusă din regula GMA; FIX1+MA; FIX2+MA; MA simplă).
Datele folosite sunt rentabilităţile lunare din decembrie 1926 până în decembrie 2004 din
Standard&Poor‟s 500 şi observaţiile lunare pentru 3 variabile: dividend yield, term spread şi
payout ratio, folosite ca variabile predictibile pentru model.
În concluzie, deşi analiza tehnică este destul de populară în practica de investiţii,există
puţine studii teoretice pe baza ei, iar dovezile empirice sunt amestecate şi există o lipsă de
înţelegere cu privire la raţionamentul economic pentru utilitatea sa.Această lucrare oferă justificări
teoretice pentru ca un investitor să utilizeze analiza tehnică, în special media mobilă în problema
standard de alocare a activului disponibil.Câteva din informaţiile folositoare despre analiza tehnică
oferite de acest articol sunt:

 Se determină procentul de investiţie ce ar trebui alocat atunci când se primesc


 semnale de cumpărare(până acum stabilite în mod ad-hoc).
 Se arată cum un investitor îşi poate îmbunătăţii investiţia folosind analiza tehnică,
în special metoda mediilor mobile, dacă urmează regula alocării fixe prin investirea
unui procent fix din bugetul sau pe piaţa acţiunilor, asa cum este arătat de teoria
“mersului la întâmplare” sau de abordarea medie-varianţă.

 În cazul în care modelul este necunoscut, aşa cum se întâmplă adeseori în practică,
se demonstrează că modelul GMA este mai performant decât strategiile optime
dinamice atunci când acestea sunt derivate dintr-un model greşit, acest lucru
sugerând că analiza tehnică furnizează informaţii folositoare pentru alocarea
activului, în special când există incertitudine în privinţa pieţei.

6
1.3 The Profitability of Technical Analysis: A Review3
Cheol-Ho Park ;Scott H. Irwin,Octombrie 2004
AgMAS Project Research Report

Scopul acestui articol îl reprezintă sumarizarea diferitelor studii empirice cu privire la


gradul de încredere, consistenţă şi dovedirea profitabilităţii analizei tehnice pe piaţa de
capital.Printre studiile prezentate sunt incluse şi: reguli de tranzacţionare formulate pe baza unor
algoritmi genetici, strategii bazate pe indicatori de analiză tehnică, diferite modele statistice
(ex.ARIMA), modele de interpretare a graficelor.
Majoritatea studiilor sunt colectate din jurnale academice publicate din 1960 până în 2004
şi din alte studii recente.
Se analizează gradul de profitabilitate a analizei tehnice, separându-se astfel modelele de
tranzacţionare bazate pe acestea, de cele ce îi neagă eficienţa.
În teoria pieţelor eficiente(susţinută prin modelul de martingală şi random walk-“mersul la
întamplare”), profiturile obţinute prin analiza tehnică nu sunt considerate realizabile, pentru că,
prin definiţie, în ipoteza unei pieţe eficiente, preţurile se ajustează instantaneu la noua informaţie
şi este imposibil să se realizeze profituri tranzacţionand în funcţie de preţurile trecute.Modelul de
martingală sugerează că modificarea preţului aşteptat al unui activ nu este condiţionată de istoricul
preţului activului respectiv.Cel mai simplu model random walk(mersul la întâmplare) spune că
modificările succesive de preţ sunt identic şi independent distribuite cu media 0.Astfel, modelul
Random Walk face presupuneri mai mari decât modelul de martingală.
În contrast, alte modele, precum modelul aşteptărilor raţionale, modelul de feedback, de
dezechilibru, de aglomerare(herding), cele bazate pe agenţi, teoria jocurilor spun că preţul se
ajustează mai lent la noua informaţie, datorită zgomotului, mişcărilor pieţei, puterii de cumpărare,
comportamentul investitorilor,etc.Rezultă, deci, că există oportunităţi de tranzacţionare profitabilă
care nu sunt exploatate.

1. Modelul de martingală(“fair game” model)- o secvenţă de preţuri a unui activ este o


martingală(“joc corect”)dacă are modificări de preţuri imparţiale.

E[pt+1|pt,pt-1,..]=0.Ecuaţia spune că preţurile viitoare trebuie să fie egale cu preţurile


curente, cunoscându-se toate preţurile trecute şi preţul curent.

Rezultă, deci, că şi rentabilitatea unui activ este 0, atunci când este condiţionată de istoricul de
preţ al acestuia(E[pt+1-pt|pt,pt-1,..]=0).Coeficientul de corelaţie dintre preţurile succesive va fi 0,
fiind date informaţii despre preţul curent şi cele trecute.Martingala a fost mult timp cosiderată o
condiţie necesară pentru a asigura eficienţa pieţei unui activ, una în care preţurile trecute se reflectă
în totalitate în cele curente.

7
Ipotezele modelului de martingală elimină posibilitatea realizării de profituri în exces din
tranzacţiile bazate numai pe preţurile trecute.
Un alt aspect al modelului de martingală este că presupune neutralitatea la risc.Totuşi, cum
investitorii au aversiune la risc, este necesară încorporarea acestuia în model, rezultând modelul
de submartingală(valoarea aşteptată din perioada următoare, bazată pe informaţia cunoscută la
momentul prezent este mai mare sau egală decât preţul current => rt+1≥0 => nici o regulă de
tranzacţionare bazată pe informaţia cunoscută la momentul prezent nu poate genera profituri mai
mari decât strategia “buy and hold”.

2. Mersul la întamplare(“Random Walk”, Bachelier,1900)

Dacă Pt=preţul unui activ la momentul t,=> Pt+1-Pt este o variabila aleatoare independentă şi
normal distribuită(~N(0,σt2); iar Pt=m+Pt-1+εt,ε~IID(0,s2).
Mersul la întamplare poate fi privit ca o extensie a modelului de martingală, în sensul că
acesta oferă mai multe detalii despre mediul economic.

3. Modelul aşteptărilor raţionale(“noisy rational expectations model”).Acesta presupune că


preţul curent nu reflectă întreaga informaţie disponibilă datorită zgomotului din preţul
curent de echilibru(oferta neobservată a unui activ riscant sau calitatea informaţiei).Însă,
preţul se ajusteaza încet şi sistematic la noua informaţie, rezultând de aici că există
posibilităţi de tranzacţii profitabile.

4. Feedback models.“Noise”traderii cumpără când preţurile cresc şi vând când acestea


scad(“trend chasers”), acest lucru ducând la supraevaluarea activului şi la limitarea
arbitrajului.Modelul spune că se pot realiza profituri din tranzacţii pe analiza tehnică,chiar
şi pe termen lung, dacă strategiile de tranzacţionare sunt bazate pe zgomot sau pe modele
“populare”, şi nu pe informaţii de genul noutăţilor sau factori fundamentali.

5. Modele de dezechilibru(“disequilibrium models”)-explică dinamica preţurilor pe termen


scurt.Raţionamentul acestiu model este urmatorul: când se creează modificări de preţ de
către cerere şi ofertă, se creează şi un dezechilibru pe tremen scurt; rezultă că o economie
non-staţionară experimentează câteva momente de dezechilibru,deci preţurile nu depind
numai de starea economiei, ci şi de starea pieţei.

6. Modelul comportamentului mimetic(“herding behavior model”)

Comportamentul mimetic pe termen scurt al investitorilor poate duce la ineficienţă.Modelul a


arătat că un investitor informat care vrea să cumpere si să vândă într-un interval de timp scurt,
poate beneficia de informaţia deţinută doar dacă aceasta este succesiv reţinută în preţ prin
intermediul tranzacţiilor altor speculatori similari.

7. Modele bazate pe agenţi.Traderii ce folosesc analiza tehnică pot afecta lichiditatea pieţei.În
acest model, preţul se mişcă liniar cu excesul de cerere, care la rândul ei este proporţional
cu excesul de cumpărători(atât investitori obişnuiţi, cât şi cei care tranzacţionează pe baza
analizei tehnice)

8
Există, astfel, dovezi cum că metode simple de tranzacţionare erau profitabile în diferite pieţe
speculative cel puţin până în anii ‟90.

1.4. Price trends and patterns in technical analysis:

A theoretical and empirical examination4


Geoffrey C. Friesen, Department of Finance, College of Business, University of Nebraska–Lincoln,
Lincoln, NE 68508, USA
Paul A. Weller, Department of Finance, Henry B. Tippie College of Business, University of
Iowa Lee M. Dunham, Department of Finance, College of Business, Creighton University,2008

Articolul oferă un model capabil să explice preferinţa investitorilor de a folosi reguli de


tranzacţionare bazate pe modelarea preţurilor trecute, pe tiparele generate de analiza acestora.S-a
observat că investitorii pun mare accent pe importanţa confirmării previziunilor, lucru ce are un
rol major în luarea de decizii pe piaţa de capital.
În elaborarea modelului au fost folosite acţiunile din componenţa indicelui S&P100, pe
intervalul 1 ianuarie 1999-31 decembrie 2005.
Această înclinare spre confirmarea previziunilor se referă la faptul că investitorii caută sau
interpretează semnalele care le favorizează convingerile sau aşteptările.Însă acest lucru poate fi o
potenţială sursă de ineficinenţă, prin tendinţa de a denatura diferite semnale în sensul dorit, sau
prin selectarea doar a informaţiilor favorabile şi neluarea în considerare celor nefavorabile(şi cu
posibilitatea unui impact mai mare).
Astfel, este introdusă o înclianre spre cunoaştere(cognitivă), descrisă prin tendinţa de a cauta
şi interpreta informaţiile selectiv, conform unui set de convingeri(parametrii) anterior
selectate.Deci, informaţiei observate în piaţa îi sunt asociate semnale de magnitudini şi frecvenţe
diferite; semnalele mai puţin frecvente şi cu magnitudini mai mari sunt interpretate în mod raţional
de investitoti, iar semnalele cu magnitudini mai slabe şi frecvenţa mai mare nu prezintă importanţă
prea mare.
Înclinării spre confirmarea previziunilor îi sunt asociate autocorelaţii şi tipare ale evoluţiei
preţurilor, ce sunt folosite pentru previzionarea preţurilor viitoare.Cele mai cunoscute astfel de
tipare sunt “head and soulders” şi “double-tops”.În cazul înclinării spre cunoaştere devine
importantă şi studierea şi interpretarea semnalelor mai puţin informative, cu frevenţă mai mare,
bazate pe observaţiile semnalelor mai recente.Aceste modele generează tipare ale preţurilor şi sunt
conforme cu câteva strategii de tranzacţionare.
În plus, acest model se bazează pe două predicţii empirice testabile, şi anume: autocorelaţiile
rentabilităţilor sunt negative pe perioade foarte scurte de timp, pozitive pe perioade medii şi devin
iar negative pe perioade lungi de timp; şi creşterile bruşte de preţ sunt pozitiv autocorelate.

9
În concluzie, articolul oferă un cadru teoretic ce poate evidenţia succesul aparent, atât al celor
ce urmează trendul, cât şi al celor ce folosesc reguli de tranzacţionare bazate pe tipare.Modelul
introduce nevoia confirmării şi descrie tendinţa indivizilor de a cauta şi interpreta informaţia
selectiv pentru a se conforma în acest fel cu un anumit set de convingeri.

1.5.Technical, Fundamental, and Combined Information for Separating


Winners for Losers5
Cheng-Few Lee, Wei-Kang Shih
Department of Finance and Economics Rutgers, The State University of New Jersey
Aprilie 2010

Autorii utilizează informații atât din analiza tehnică,cât și din analiza fundamentală pentru
a imbunătății strategia previzionării fluctuațiilor de preț.Acest articol propune încorporarea
indicatorilor FSCORE(Pietroski 2000) și GSCORE(Mohanram 2005) în analiza tehnică.Autorii
au dezvoltat trei ipoteze pentru a testa dacă strategia combinată este mai performantă decât analiza
tehnică sau nu.
Pietroski și Mohanram dezvoltă indicatorii fundamentali FSCORE și GSCORE în care sunt
cuprinse informațiile specifice firmei.Aceștia descoperă că un potofoliu format din firme sănătoase
din punct de vedere financiar,adică firme cu un scor obținut prin indicatorii FSCORE și GSCORE
mare,este mai rentabil decât unul format din firme ce obțin o valare mai mică pentru acești
indicatori,până la doi ani după ce a fost format portofoliul.
De vreme ce atât informațiile tehnice(rentabilitățile trecute și volumul tranzacționat) și
informațiile fundamentale(informațiile financiare specific firmei) pot identifica acțiunile
câștigătoare(cu valori mari ale indicatorilor fundamentali și cu o covarianță mică între rentabilități
și volumul tranzacționat) și pierzătoare(cu valori mici ale indicatorilor fundamentali și cu o
covarinată mare între rentabilități și volumul tranzacționat),această lucrare investighează dacă
combinația dintre aceste două metode poate îmbunătății abilitatea investitorului în analiza
acțiunilor și decizia de investire.
Pietroski a folosit nouă semnale pentru a masura performanța financiară a firmelor cu un
book-to-market mare și acestea pot fi grupate în trei categorii:semnale ale profitabilității,semnale
ale eficienței și semnale în modificarea solvabilității/lichidității.Cei patru indicatori pentru
semnalele fundamentale ale profitabilității sunt: ROA (rentabilitatea activelor), AROA
(modificarea rentabilității activelor), CFO (cash-flow-urile generate de totalul activelor) și Accrual
(diferența dintre ROA și CFO).Al doilea grup de variabile fundamentale este format
din:DMargin(modificarea marginală brută) și DTurn(modificarea duratei de rotație a activelor).Al
treilea grup de indicatori legați de solvabilitatea și lichiditatea firmei sunt

10
:DLever(modificarea levierului),DLiquid(modificarea ratei lichidității) și EQOFFER(emiterea de
capital).
Pornind de la acești indicatori,Pietroski a construit un scor compozit,FSCORE,format din
suma celor nouă indicatori.
Conform documentației lui Mohanram,FSCORE nu poate analiza foarte corect firmele cu
un book-to-market scăzut,care sunt în dezvoltare.De aceea,a extins acest indicator și a creat
GSCORE,format din trei categorii de opt semnale.Prima categorie legată de profitabilitatea firmei
include ROA,CFO și Accrual.Al doilea grup de variabile este legat de stabilitatea câștigurilor și
vânzarilor ale firmelor și aceatea sunt:varianța ROA în ultimii 5 ani și varianța creșterii vânzărilor
unei firme în ultimii 5 ani.A treia categorie de variabile este legată de conservatismul
contabilității.Aceste firme cu o valoare de piață mică sunt subevaluate,dar în creștere.Acești ultimi
trei indicatori sunt:RDINT(cheltuielile pentru dezvoltare și cercetare raportate la totalul
activelor),ADINT(cheltuielile pentru publicitate raportate la totalul activelor) și CAPINT(mărirea
capitalului raportat la totalul activelor).Pornind de la acești indicatori,rezultă GSCORE,ca suma a
celor opt.
Legat de analiza tehnică,în acest studiu este folosită variabila legată de volumul
tranzacționat,rata BOS dezvoltată de Wu(2007).Această variabilă masoară covarianța dintre
rentabilitățile și volumul tranzacționat din trecut pentru fiecare acțiune.Rata BOS pentru a i-a
acțiune din portofoliu este calculată ca:

i
BOS Ratio=cov(rt i,πt ), unde πt i= | |
,
rti este rata rentabilității a acțiunii i in luna t
πti este volumul tranzacționat relativ în acțiunea i in luna t
vti este suma volumelor tranzacționate zilnic din acțiunea i in luna t
E[|vti|] este media lunară a volumelor tranzacționate pentru toate acțiunile în
perioada (t-1,t) .
Datele pentru această lucrare includ toate firmele nefinanciare listate pe NYSE și AMEX
din ianuarie 2982 până în decembrie 2007,neluând în calcul firmele listate la NASDAQ deoarece
volumul tranzacționat al acțiunilor nu este corect măsurat datorită numărului mare de
tranzacționări.
În prima ipoteză se testează dacă strategia ratei BOS(Wu 2007) depășește strategia
tehnică.Rezultatele în urma acestui test arată că investitorul poate obține o rentabilitate mai mare
utilizând strategia compusă și rata BOS și volumul tranzacționat decât folosind o strategie tehnică
bazată doar pe volumul tranzacționat,și de asemenea poate identifica cele mai bune acțiuni dintre
cele câștigătoare și cele mai proaste dintre cele necâștigătoare.
În a doua ipoteză se testează dacă strategia combinată este mai performantă decât strategia
BOS pentru acțiunile cu valoare mare(value stocks).În urma testului empiric s-a demonstrat că
strategia combinată bazată pe rentabilitățile trecute,rata BOS legată de volumul tranzacționat în
trecut și indicatorul FSCORE prezintă rentabilități mai puternice decât strategia tehnică bazată pe
rentabilitățile trecute și volumul tranzacționat pentru acțiunile cu un book-to-market mare.
În a treia ipoteză se testează dacă strategia combinată este mai rentabilă decta strategia
BOS pentru acțiunile cu valoare de piață mică,aflate în dezvoltare(growth stocks).Rezultatele

11
testului cofirmă și această ipoteză,prima strategie oferindu-i investitorului o rentabilitate mai mare
și îi imbunătățește abilitatea de a investi profitabil.
În concluzie,analiza compusă atât din analiza tehnică, cât și din analiza fundamentală oferă
o evaluare mai bună pentru acțiuni și o strategie de investire mai profitabilă.

1.6. Fundamental Analysis of Stocks by

Cristina Abad, Sten A. Thore and Joaquina Laffarga


Two-stage DEA6
Universidad de Sevilla, Sevilla, Spain
The University of Texas at Austin, USA,16 iunie 2004

Așa numita noțiune de bază a analizei fundamentale în contabilitate și finanțe este idea că
performanța acțiunilor pe piața ale unei corporații poate fi legată cauzal de caracteristicile
financiare ce se găsesc în contul de profit și pierdere și bilanț.
Asocierea se presupune a fi stabilită cu ajutorul unei variabile intermediare
nemăsurabile:câștigurile viitoare așteptate.Variate raportări și statistici financiare din
documentele corporațiilor sunt presupuse a determina câștigurile așteptate.La rândul
lor,câștigurile așteptate determină prețul acțiunii.
S-a arătat cum un model DEA(data envelopment analysis) cu două stadii poate fi folosit în
scopul analizei tehnice.În primul stadiu,este estimată o frontieră ce leagă informațiile contabile cu
performanța viitoare a companiei.Acţiunile situate pe frontieră sunt administrate în mod optim,iar
indicatorii financiari sunt convertiți în venituri maxime.Acțiunile situate sub frontieră sunt mai
puțin bine admimistrate În stadiul doi, se calculează o frontieră a eficienței care determină relația
dintre informația contabilă și valoarea de piață.Acțiunile de pe frontieră sunt evaluate în mod optim
pe piață, în timp ce acțiunile ce cad sub frontieră sunt subevaluate.
Variabilele folosite ca input-uri şi output-uri în ambelele stadii sunt următoarele: stocurile,
creanţele, activele fixe(tangibile şi intangibile), alte active (investitii financiare, cheltuieli amânate,
cash), cheltuieli administrative(costul bunurilor vândute, cheltuieli salariale, amortizarea,
modificarea provizioanelor, alte cheltuieli administrative), venituri(vânzări, alte venituri
operaţionale), valori de intrare(capitalul, venituri reţinute), capitalizarea(capitalizarea de piaţă de
la sfârşitul anului de pe Bursa De Valori Madrid).
O caracteristică specială a modelului DEA cu două stadii propus în acest articol este faptul
că veniturile estimate în primul stadiu sunt folosite ca date de intrare pentru cel de-al doilea
stadiu.Gradul de eficiență obținut în a doilea stadiu este influențat de performanța relativă a
firmelor din stadiul unu.În analiza fundamentală nu este suficient să urmărim câștigurile firmei, ci
de asemenea este necesară înțelegerea modelului în care firma performează în raport cu alte firme
aparținând aceleiași industrii și cât de bine generează venituri.
S-au folosit date despre acțiunile a 47 de firme în 1991, 48 de firme în 1992, 47 firme în
1993, 49 firme în 1994, 49 firme în 1995, şi 58 firme în 1996.Datorită lipsei de

12
informații,numărul de firme luate în calcul a scăzut la 28 firme în 1991, 29 firme în 1992, 28 firme
în 1993, 29 firme în 1994, 29 firme în 1995 și 30 firme în 1996; acțiuni listate pe Bursa din
Madrid.Informațiile contabile au fost preluate de pe Auditoriias de Sociedades Emisoras publicate
de Comisioon Nacional del Mercado de Valores(Comisia Națională a Burselor de Valori),iar
informațiile despre piața de acțiuni au fost extrase din Extel Financial Company Analysis
Service.Rezultatele indică faptul că este posibil să fie identificate grupuri de companii ce în mod
consistent stă pe una sau pe ambele frontiere de eficientă timp de mai mulți ani.S-au putut observa
de asemenea trenduri în comportamentul unor firme.
În investigatiile empirice din articol s-au folosit date de pe piața de acțiuni din Madrid,iar
rentabilități anormale nu au fost generate.Însă această piață este una fracționată și mai puțin
dezvoltată din punct de vedere instituțional decât piețele din SUA,iar prețurile curente sunt
reflectate în mod imperfect.
În concluzie,pentru a testa dacă este posibilă realizarea de venituri peste medie sunt
necesare mai multe investigații.

1.7.Generalized DEA model of fundamental analysis and its application to


portfolio optimization7

N.C.P. Edirisinghe, X. Zhang,Department of Statistics, Operations, and Management Science, College of


BusinessAdministration,University of Tennessee, USA 18 April 2007

În această lucrare,modelul DEA(data development analysis) este dezvoltat pentru analiza


statutului financiar al unei firme în timp, cu scopul de a determina indicatorul RFSI(relative
financial strength) ce se poate folosii în previzionarea rentabilităţii acţiunilor respectivei
firme.Acest indicator se bazează pe maximizarea corelaţiei între scorul obţinut de firma prin
modelul DEA şi performanţa pieţei acţiunilor.
Lucrarea vine în completarea analizei fundamentale, obiectivul ei fiind concentrarea doar
pe declaraţiile financiare publice ale unei firme şi folosirea lor pentru a determina rezistenţa ei
financiară.Este esenţial ca firma să nu fie analizată individual, de aceea indicatorul rezistenţei
financiare este calculat prin compararea ei cu alte firme care aparţin aceluiaşi sector de
piaţă(industria apartenentă firmei).
Pentru testare se folosesc 230 de firme din diferite industrii în SUA pe perioada 1996-
2002 pentru a determina indicatorii RFSI optimi pentru selecţia acţiunilor.
Se foloseşte modelul DEA generalizat, iar parametrii de intrare şi ieşire nu sunt fixaţi a
priori, ci sunt determinaţi cu ajutorul unui proces de optimizare pentru a maximiza corelaţiile
dintre puterea financiară şi rentabilitatea firmei.Prin intermediul acestui process se determină
indicatorul RFSI. Parametrii pentru acest model sunt aleşi dintr-o lista de 18 parametrii financiari
care analizează performanţa fundamentală a firmei din mai multe perspective: profitabilitate,
utilizarea activelor, lichiditate, capital împrumutat şi potenţialul de dezvoltare.

13
Sunt dezvoltate două modele de optimizare a portofoliului care au la bază indicatorul
RFSI:
Modelul RMV(u)-unrestricted case pentru 85 de acţiuni
Modelul RMV(r)-restricted case pentru un caz mai restrâns de 49 de acţiuni
Performanţele acestor acţiuni sunt comparate cu modelul SMV(standard mean-variance)
pentru toate cele 230 de acţiuni.Rezultatele arată că modelele bazate pe RFSI sunt mai
performante decat modelul standard de optimizare, iar modelul RMV-unrestricted arată
câştiguri impresionant mai mari decât modelul RMV( r)->pentru o versiune mai restrânsă.

1.8.Stars, crows, and doji: The use of candlesticks in stock selection8

Regions Bank Chair of Economics and Finance, Hickingbotham School of Business, Ouachita Baptist
University Department of Finance, Henry B. Tippie College of Business, University of Iowa, United States
21 Noiembrie 2007.

Lucrarea analizează performanța diagramelor de lumânări japoneze în analiza tehnică, mai


exact în previzionarea trendului prețurilor acțiunilor.
În acest scop sunt analizate 349 de acțiuni de pe Comodity System Inc(CSI), care au fost
selectate aleator și din toate grupele de industrii majore.Acestea au fost analizate doar pe date
istorice, formate din 1430952 observații.
Pentru construirea unei lumanari sunt necesare urmatoarele informatii:pretul de
deschidere,de inchidere,pretul minim si cel maxim.Astfel se va construi “corpul” lumanarii,ca
diferenta intre pretul de deschidere sic el de inchidere.Aceasta ca fi colorat in alb daca pretul de
inchidere este mai mare decat cel de deschidere, si cu negru in situatia inversa.Un segment numit
„umbra” se va obtine daca pretul minim este mai mic decat cel de deschidere,iar un segment numit
“fitil” se va obtine daca pretul maxim va fi mai mare decat cel de inchidere.Ultimele doua
segmente pot avea orice lungime,inclusive zero.
Pentru semnalele pieței bull(semnale ce ridică cursul acțiunilor la bursă) au fost folosite
următoarele formațiuni de lumânări japoneze: Three White Soldiers(TWS), Three Inside Up(TIU),
Three Outside Up(TOU) şi Morning Star(MS).
Pentru semnalele pieței bear(semnale ce scad cursul acțiunilor la bursă) au fost folosite
următoarele formațiuni de lumânări: Three Black Cows(TBC), Three Inside Down(TID), Three
Outside Down(TOD) şi Evening Star(ES).
Aceste formațiuni au fost aplicate pe datele istorice selectate și au fost contorizate atât
situațiile în care acestea au prezis corect trendul acțiunilor, situațiile în care au fost făcute
previziuni greșite, dar și schimbările de trend pe care diagramele de lumânări japoneze nu le-au
putut prezice.
Rezultatele arată că numărul cazurilor în care o predicție oferită de lumânările japoneze
este precisă este apropiat și, în cazul anumitor formațiuni, chiar mai mic decât numărul cazurilor

14
în care acestea au greșit, iar numărul situațiilor în care acestea au omis modificările trendului este
impresionant de mare.
Rentabilitățile acțiunilor selectate au fost comparate cu indicele S&P500.Formațiunile
Three White Soldiers și Three Inside Up au fost întrecute de o simplă poziție buy-and-hold pentru
acest indice, iar indicatorul cel mai promițator Three Outside Down a fost, în medie cel mai puțin
performant decât indicele.Deci, un investitor cu aversiune la risc ar trebui sa aleagă indicele
S&P500.
Cu alte cuvinte, din testul efectuat, probabilitatea de a alege un rezultat corect folosind un
indicator de tipul lumânărilor japoneze nu este cu mult diferită de a alege un rezultat corect aleator.
În concluzie, folosirea formațiunilor de lumânări japoneze analizate în această lucrare nu
este recomandată în tranzacționarea de acțiuni, iar ipoteza de piață eficientă este susţinută.

1.9.Stock Trading System based on the Multi-objective Particle Swarm


Optimization of Technical Indicators on End-of-day Market Data9

Antonio C. Briza, Prospero C. Naval


Dept. of Computer Science, University of the Philippines-Diliman,Diliman, Quezon City, Philippines, 2010

Scopul acestui articol este de a analiza aplicativitatea optimizării multi-obiectiv a preţurilor


de închidere istorice de pe piaţa de capital.În acest sens este prezentat un sistem de tranzacţionare
ce foloseşte optimizarea multi-obiectiv a indicatorilor financiar-tehnici.Cu ajutorul acestor preţuri
de închidere, sistemul a utilizat semnalele de tranzacţionare dintr-un set de indicatori financiari
pentru a dezvolta o regulă de tranzacţionare optimă şi pentru a determina importanţa mai multor
indicatori tehnici pe baza a două funcţii obiectiv: rata profitului şi rata Sharpe.
Multi-objective Particle Swarm Optimization(MOPSO-optimizarea multi-obiectiv pe baza
unei mulţimi de particule) derivă din două modele: optimizarea multi-obiectiv şi optimizarea pe
baza unei mulţimi de particule.Din acesta a mai fost dezvoltat MOPSO-CD->Crowding
Distance).Cele două sisteme au fost testate în diferite condiţii de piaţă, şi comparate cu sisteme
asemanatoare pentru evaluarea performanţei lor(precum NSGA-II).În dezvoltarea sistemului s-au
folosit următorii indicatori: DMI(Directional Movement Index), LIN(Linear Regression),
MAC(MA convergence-divergence) şi PSR(Parabolic Stop and Reverse).
Baza de date utilizată a cuprins indicele DJA(Dow Jones Industrial Average Index) din 5
februarie 1976 până în 25 martie 2002, cu 6600 de observaţii,conţinând preţurile zilnice de
închidere.Perioadele de timp analizate au fost crescătoare, cu condiţii de piaţă variabile, acestea
începând din aceeasi zi şi având o lungime de 330, 660, respectiv 1320 de zile.
Performanţa sistemului de tranzacţionare a fost comparată cu performanţa individuală a
celor doi indicatori, observându-se că, per total, cea dintâi este mai mare.Aceste rezultate sunt

15
importante în procesul de luare a deciziilor de tranzacţionare şi încurajeaza studiul ulterior în
asemenea metode.
Sistemul a avut rezultate bune atât pe pieţe de capital simulate, precum şi în prelucrarea de
date reale luate aleator.În ceea ce priveşte rata profitului, sistemul a depăşit minimul de
performanţă în majoritatea cazurilor, dacă nu în toate, pentru indicatorii studiaţi, iar în anumite
cazuri, chiar a întrecut piaţa.În ceea ce priveşte rata Sharpe, sistemul de tranzacţionare a avut
performanţe mai bune decât indicatorii tehnici.De asemenea, acest sistem a performat mai bine
decât optimizarea NSGA-II.

1.10.The co-evolution of trading strategies in the multi-agent


based simulated stock market through the integration of
individual learning and social learning10

Graham Kendall, Yan Su School of Computer Science and IT ASAP Research Group
University of Nottingham

În diverse studii, piaţa de capital a fost evaluată fără a lua în considerare faptul că
participanţii săi sunt heterogeni, că au aşteptări variate şi nivele diferite de raţionalitate. Articolul
propune evaluarea unei pieţe de capital fictive, simulată, cu mai mulţi agenţi, unde starea pieţei,
volumul tranzacţiilor, preţul acţiunilor să fie variabile exogene.Este urmărit comportamentul
adaptiv, heterogen al unor investitori artificiali, ce devin capabili să dezvolte strategii de
tranzacţionare prin procese de învaţare şi adaptare individuală şi socială.
Modelul propus este testat pe acţiunile BP PLC(preţuri de închidere) tranzacţionate pe
London Stock Market în perioada 12/3/1987-1/4/2003.Mai sunt folosiţi alţi 20 de indicatori tehnici
populari, printe care şi: volumul de tranzacţionare, FTSE-100, DJ Oil&Gas Index(UK), S&P 500
Index.
Ipoteze de lucru sunt urmatoarele: pe pieţele simulate există 50 de investitori activi; 20 de
indicatori disponibili şi nici o strategie de tranzacţionare.Investitorii selecţionează un număr
aleator de indicatori pe care îi vor folosi în construirea strategiilor proprii.Experimentul se întinde
pe 3750 de zile împărţite în 30 de intervale a câte 125 de zile de tranzacţionare.Din acest interval,
investitorul va tranzacţiona pe cont propriu timp de 5 zile apoi va începe procesul de învăţare
individuală cu ajutorul unui algoritm genetic(GA).Pe lângă aceşti 50 de investitori, există încă unul
care cumpără acţiuni la începutul perioadei şi le va păstra până la sfârşitul experimentului; scopul
este de a compara performanţa celorlalţi investitori cu profitul acestuia(minim).
Procesul de învăţare individuală: la începutul perioadei, fiecare investitor decide ce set
de indicatori va folosi în construirea modelelor de previziune.Îşi construieşte 10 astfel de modele
cu aceiaşi indicatori dar cu arhitecturi diferite.Fiecărui model îi este atribuit câte un scor în funcţie
de rata profitului.

16
Procesul de învăţare socială.La sfârşitul celor 125 de zile, fiecare investitor poate decide
dacă preia strategii mai eficiente aparţinând altor investitori sau dacă îşi publică propria strategie,
în funcţie de propria autoevaluare.Pentru următoarele 6 luni de tranzaţionare, un investitor poate
să îşi aleagă o strategie publică, să o păstreze pe cea proprie sau să îşi aleagă un alt set de indicatori
pe baza cărora îşi va dezvolta o nouă strategie de tranzacţionare.
Pe parcursul experimentului toţi cei 40 din cei 50 de investitori au depăşit performanţa
celui care folosea strategia”buy and hold”(“cumpără şi deţine”).Pe medie toţi au depăşit această
performanţa cu aproximativ 25%.
Comparativ cu modelele dezvoltate anterior, cei 50 de investitori au imitat pe cei reali, au
tranzacţionat pe o piaţă de capital simulată, au învăţat să tranzacţioneze şi să îşi dezvolte propriile
strategii, iar 80% din ei au depăşit minimul de profit ce putea fi obţinut prin simpla deţinere a
acţiunilor pe aceeaşi perioadă de timp.

1.11.Stock Market Manipulations11

Rajesh K. Aggarwal,University of Minnesota


Guojun Wu,University of Houston ,2006.

Articolul prezintă dovezi în privinţa existenţei de manipulări pe piaţa de capital.Acest lucru


este posibil nu numai datorită unor manipulatori, ci şi a unor persoane aflate în căutare de
informaţii noi despre piaţa respectivă.Prezenţa lor duce la creşterea concurenţei, dând posibilitatea
manipulatorilor să tranzacţioneze, să le influenţeze acţiunile, si, eventual să înrăutăţească eficienţa
pieţei.
În acest articol este examinată manipularea pieţei de capital şi implicaţiile sale prin prisma
eficienţei pieţei.
Manipularea pieţei duce la creşterea volatilităţii, lichidităţii şi a profiturilor.De obicei acest
lucru este efectuat de părţi informate(insideri, brokeri etc.).În perioadele de manipulare, preţurile
cresc şi scad în perioadele post-manipulative.Preţurile şi lichiditatea sunt mari când manipulatorii
vând, şi mai mici când cumpăra.La fel se întâmplă şi cu volatilitatea şi lichiditatea pieţei.
Manipularea pieţei se face printr-o varietate de forme, prin acţiunile insideri-lor corporative
care doresc creşterea preţului acţiunii, brokerilor, subscriitorilor, marilor acţionari, diferiţi
intermediari.În general, manipulatorii reduc eficienţa pieţei, iar căutătorii de informaţie o cresc.De
asemenea, asimetria elasticităţii preţurilor creează oportunităţi de manipulare.
Se construieşte, în acest scop, un set unic de date, constând în 142 publicaţii privind
acţiunile întreprinse de SEC în cazuri de manipulare a pieţei de acţiuni, pe perioada 1990-
2001.Analiza arată ca majoritatea cazurilor se petrec în pieţe relativ ineficiente, precum OTC
Bulletin Board(47,89%) şi Pink Sheets, pieţe regionale(33,81%), NYSE, AMEX,
NASDAQ(17%).
Scenarii ale modelului:

17

 Manipulatorul împrăştie zvonurisau face cumpărări şi vânzări succesive pentru a
determina modificarea preţului.

Manipulatorul cumpără şi apoi încearcă să vândă la un preţ mai mare.
 Participanţii la piaţă se împart în trei categorii:

 O parte informată(de încredere, care poate împărtăşii informaţia, manipulatorul
,care profita singur de pe urma informaţiei deţinute);
  
Căutătorii de informaţii(arbitrajişti);
 
Investitorii neinformaţi-asigură lichiditatea pieţei.

  
La momentul 0, toate acţiunile sunt deţinute de persoane neinformate;

 La momentul 1, o parte
 informată(de încredere sau manipulatorul) intră pe piaţă şi
influenţează preţul;

La momentul 2, căutătorii de informaţie pot cumpăra acţiuni, în funcţie de ceea ce
observa la momentul 1.Tot acum poate cumpăra sau vinde şi manipulatorul.Se ştie,
de asemenea,
 că la momentul 1 si 2, părţile neinformate sunt dispuse să vândă
 acţiuni.
 
La momentul 3 se va afla dacă acţiunile manipulatorului au dus la creşterea sau
scăderea valorii fundamentale a acţiunii.

1. O economie cu o parte informată de încredere


2. O economie cu manipulatori
Rezultă că, arbitrajiştii, fiind cei care cumpără în funcţie de informaţiile nou apărute, sunt
cei manipulaţi.Pe o piaţă fără manipulatori, arbitrajiştii sunt cei care îi îmbunătăţesc eficienţa,
ridicând preţul până la nivelul indicat de informaţia furnizată de contrapartida informată.Pe o piaţă
în care acţionează diferiţi manipulatori, arbitrajiştii au un rol mai ambiguu.Creşterea numărului lor
duce la creşterea concurenţei, îmbunătăţind eficienţa pieţei, dar şi la creşterea posibilităţii intrarii
pe piaţă a unui manipulator.Acest lucru înrăutăţeşte eficienţa pieţei din perspectiva transparenţei
preţului.

18
Capitolul 2.

Indicatori utilizaţi în analiza tehnică a acţiunilor

Pentru a putea înţelege cu uşurintă paşii necesari a fi parcurşi în ceea ce priveşte analiza tehnică
a unei acţiuni, ce este important de luat în considerare, cum se pot determina momentele optime
de vânzare sau cumpărare, precum şi momentele optime pentru realizarea unei investiţii pe termen
lung, sau oportunitatea acesteia.În acest scop, am decis realizarea unei analize comparative din
punct de vedere tehnic şi fundamental cu referinţa la trei companii cotate la categoria I a Bursei de
Valori Bucureşti pentru calculul indicatorilor amintiţi anterior, şi anume: OLTCHIM S.A., ALRO
S.A., AZOMUREŞ S.A.

2.1.MACD-Moving Average Convergence-Divergence

Acest indicator a fost creat de Gerald Appel, şi, după cum spune şi numele, MACD
foloseşte mediile mobile şi are două caracteristici ce derivă din cele două componente de baza ale
sale.MACD îmbină un indicator de “urmărire” cu unul de “anticipare”, şi anume: folosirea
mediilor mobile exponenţiale ca componentă de “urmarire”, iar componenta de anticipare este dată
de faptul că în formula de calcul apare diferenţa dintre două medii mobile.

MACD are trei parametrii de intrare: media exponenţială pe 9 zile, pe 12, respectiv 26 de
zile.

MACD=EMA(12)-EMA(26)

Indicatorul se foloseşte pentru găsirea momentelor de tip BUY şi SELL.Pentru aceasta se


utilizează intersecţiile dintre MACD şi EMA(9). Astfel , dacă EMA(9) trece deasupra MACD se
consideră că e SELL ("bearish"), iar dacă EMA(9) trece sub MACD atunci e BUY ("bullish").

Folosirea unui astfel de indicator are avantajele sale,dar generează şi un dezavantaj destul
de mare.Avantajul constă în faptul că MACD are o componentă ce arată trendul şi o componentă
ce arată intensitatea.O astfel de combinaţie poate genera avertizări din timp asupra viitoarelor
posibile mişcări de preţ, lucru deosebit de important pentru orice investitor.Cel mai mare
dezavantaj este faptul că MACD se calculează din medii mobile, iar acest lucru va genera tot
timpul o întârziere în găsirea momentelor optime de vânzare sau cumpărare.

Datorită faptului că MACD nu are limite pentru valorile sale, nu se pot face comparaţii
între emitenţi, ci se utilizează doar pentru determinarea momentelor optime de vânzare sau
cumpărare.
Am calculat MACD şi pentru cei trei emitenţi în discuţie, şi am analizat evoluţia acestuia
pe o perioadă de un an, pentru a determina momentele optime de vânzare sau de cumpărare a
acestor 3 acţiuni.Astfel, în cazul companiei Azomureş, MACD a trecut prin linia de zero doar de

19
două ori, ceea ce indică posibilitatea apariţiei de astfel de semnale.

Grafic 1.Evoluţia MACD în anii 2011 şi 2012 pentru Azomures si Oltchim.Sursa proprie

Se poate observa predominața semnalelor bearish, întrucât EMA(9) se situează deasupra


MACD.Intersecțiile cu linia de zero indică posibilitatea apariției de semnale de vânzare sau de
cumpărare.De asemenea, intersecția cu linia de zero are rolul confirmării trendului prețului
acțiunii.Astfel, în primul semestru al anului 2011, se poate observa trendul ascendent al acțiunii
OLT, ce își va schimba tendința în cel de-al doilea semestru(lucru confirmat atât de EMA(9), cât
și de MACD).

2.2.Benzile Bollinger

Acestea permit investitorului să analizeze volatilitatea şi valorile relative de preţ pentru o


acţiune.Indicatorul are trei elemente: o medie mobilă simplă(în mijloc), o bandă superioară
formată din SMA plus două deviaţii standard şi o bandă inferioară formată din SMA minus două
deviaţii standard.
Cu ajutorul acestui indicator se pot determina modificarile bruşte ale preţului, iar cu cât
preţul are o volatilitate mai mare, cu atât benzile Bollinger vor fi mai late.
Dezavantajul acestei metode constă în faptul că nu oferă indicii despre direcţia viitorului
trend sau despre mărimea acestuia, ci doar dă informaţii în ceea ce priveşte momentul optim de
intrare sau ieşire de pe o acţiune.
În ceea ce priveşte Azomureş, în ultimele 6 luni, putem observa fluctuaţii mai mari ale
preţului în luna luna februarie, cu intensificări serioase pe data de 27, la sfârşitul lunii martie şi la
sfârşitul lunii mai.După fiecare lăţire a benzilor, preţul a continuat să crească, trendul crescător
menţinându-se.
Spre deosebire de Azomureş, folosirea benzilor Bollinger în cazul companiei Oltchim a
revelat o modificare de trend. Astfel, în luna martie, preţul a început să scadă, lucru previzionat de
creşterea volatilităţii preţului şi de mărirea intervalului dintre banda inferioară şi cea superioară.Se
poate observa că în ultimele luni preţul Oltchim a fost descris prin instabilitate, volatilitate crescută
şi printr-un trend descrescător.
Astfel, ar fi fost recomandat să se iasă de pe o acţiune Oltchim în perioadele cu volatilitate
crescută, pentru a evita scăderile bruşte de preţ şi pierderi însemnate, şi intrarea pe această acţiune
în luna aprilie, când volatilitatea acesteia a scăzut, şi trendul pare a se stabiliza.

20
Grafic 2.Evoluţia Benzilor Bollinger în primul semestru al anului 2012.Sursă proprie

Alro Slatina are tendinţa de descreştere încă din 2011, iar aceasta s-a menţinut şi în anul
2012, modificările de preţ fiind dese, caracterizate printr-o fluctuaţie constantă şi o volatilitate
relativ crescută.

2.3.Oscilatorul stochastic

Acest indicator a fost creat de George C. Lane, şi are rolul de a indica intensitatea sau taria
unei variatii de pret.De asemenea,acesta arată şi raportul în care se află preţul de închidere pentru
ziua curentă faţă de minimul şi maximul din perioada selectată. Dacă Oscilatorul Stochastic ajunge
la valori mari inseamnă că avem o acumulare (cu presiune la cumpărare), iar dacă ajunge la valori
foarte mici atunci avem o distribuţie (presiune la vânzare).
Oscilatorul Stochastic are doua numere ca parametri de intrare. Unul reprezintă perioada de
timp pe care se face calculul (nuăarul de zile) şi se notează cu %K iar celălalt e numărul de perioade
pentru filtrarea rezultatului şi se notează cu %D. Ca valori implicite se foloseşte %D=3 şi %k=14.
Formula de calcul12:

Spre exemplu, în cazul Azomureş, în primul trimestru al anului 2011, presiunile la


cumpărare au oscilat cu cele la vânzare.Astfel, la începutul anului, în luna ianuarie, valoarea
oscilatorului stochastic s-a menţinut foarte mare, indicând faptul că s-a cumpărat destul de mult
această acţiune.La mijlocul trimestrului, valoarea oscilatorului a scăzut brusc, şi a ramas scăzută
2-3 saptamani, cu putine creşteri, arătând faptul că s-a creat presiune la vânzare.

21
Grafic 3.Evoluţia comparativă a Oscilatorului Stocastic în anul 2011.Sursă proprie

În ceea ce priveşte Oltchim, aceeaşi perioadă a fost caracterizată de fluctuaţii mult mai
concrete ale oscilatorului, în sensul că presiunea la cumpărare manifestată în cazul Azomureş pare
mult mai puternică în cazul Oltchim, şi cu o durată oarecum mai lungă.Luna următoare este şi ea
caracterizată tot de presiune la vânzare, urmată de o întoarcere bruscă a oscilatorului spre sfârşitul
trimestrului.Aceeaşi tendinţă se manifestă şi în cazul Alro Slatina.Acest lucru se poate explica prin
faptul că cele trei companii provin din aceeaşi ramură de activitate, ceea ce le determină să
evolueze în sensuri similare.

2.4.RSI-Relative Strenght Index

Introdus de J.Welles Wilder, oscilatorul RSI apare pentru prima dată în 1978 în cartea
sa,”New concepts in Technical Trading”.Acesta are rolul de a compara creşterile şi scăderile de
pe o anumită perioadă.Ia valori între 0 si 100, iar ca parametru de intrare se foloseşte de obicei
o perioadă de 14 zile.Formulele de calcul pentru RSI sunt următoarele:

Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/RSI.php

Trebuie observat că Pierderea medie şi Castigul mediu nu sunt medii mobile aşa cum sunt
SMA şi EMA. Cu RSI pot fi genere trei tipuri de semnale:

1. Supra-vânzare/Supra-cumpărare
Se recomandă folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru supra-vânzare şi respectiv supra-
cumpărare.În general dacă RSI urcă de la valori mici şi trece de pragul de la 30 se poate
considera că a început un trend pozitiv.În acelasi fel se procedeaza si pentru trendul negativ care
se consideră valabil doar dacă RSI coboară de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie ţinut
cont şi de faptul că pe un trend mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici. Acestea se caută
pentru a afla momentele optime de intrare/ieşire de pe o acţiune.

22
2. Diverdenţa
Se caută vizual pe grafice şi are scopul de a se afla dacă trendul se va schimba. Metoda
este similară cu găsirea divergenţei la MACD,precum si alţi indicatori.
3. Intersecţia cu linia centrală (de la 50)
In cazul in care RSI depăseşte linia centrală se consideră ca e trend ascendant, iar dacă RSI trece
sub linia centrală atunci e trend descendent.
De asemenea este important faptul că avem nevoie de confirmarea altor indicatori.
Niciodată o decizie nu se poate fundament ape baza unui singur indicator.Riscul implicat de
utilizarea unui singur indicator în analiza tehnică este foarte mare.Diferiţi indicatori indică
diferite direcţii de acţiune, iar luarea unei decizii pe baza unuia singur ar putea duce la concluzii
eronate şi la pierderi semnificative.De aceea, în analiza unei acţiuni, deciziile de tranzacţionare
trebuie luate prin compararea semnalelor generate de mai mulţi indicatori.

Grafic 4.Evoluţia RSI pentru acţiunea ALR ian-apr 2011.Sursă proprie

Continuând analiza pe trimestrul întâi al anului 2011, se poate observa, în cazul companiei
Alro Slatina, că la mijlocul lunilor martie şi aprilie au existat cazuri de supra-cumpărare, ambele
urmate de apariţia unui trend negativ.Sub linia de 50 s-a trecut doar de două ori în acest trimestru,
semnalând tendinţa de trend descendent.
Dacă am urmări evoluţia RSI pe tot parcursul anului 2011, am putea observa că tendinţa de
scădere a preţului s-a accentuat, indicatorul luat valori sub 50, scăzând şi până la 30, ceea ce
semnalează cazuri de supra-vânzare.În primul semestru al anului 2012 se pot observa oscilaţii
puternice ale RSI, acesta începând cu valori apropiate de 70 şi coborând brusc.
În cazul Oltchim, se poate observa frecvenţa situaţiilor de supra-cumpărare, acestea find
alternate cu cele de supra-vânzare doar spre sfârşitul anului 2011 şi în martie 2012.De asemenea,
la jumătatea anului 2011, RSI trece sub linia centrală(linia de 50), semnalând o schimbare
puternică a direcţiei preţului, acesta căpătând o tendinţă descendentă.Pe parcursul primului
semestru al anului 2012, valoarea RSI se menţine în cea mai mare parte sub 50, cu uşoare creşteri
de preţ în primele luni ale anului.În ultimele două luni, acţiunea a fost chiar supra-vânduta,
oscilatorul situându-se sub valoarea de 30.
Momentele de supra-cumpărare au fost frecvente în cazul Azomureş la începutul anului 2011,
când valoarea RSI a depaşit pragul de 70.Un moment important de menţionat este cel în care

23
oscilatorul depăşeşte valoarea de 90, după care scade brusc, spre sfărşitul anului 2011.
Pe parcursul anului, oscilaţiile nu au fost mari, s-au menţinut în jurul valorii de 50,
trendul schimbându-şi des direcţia, însă cu o amplitudine mică.

2.5.Acceleration/Deceleration

Indicatorul se foloseşte pentru măsurarea acceleraţiei sau deceleraţiei trendului curent. Acest
indicator îşi va schimba direcţia înaintea oricărei schimbări de trend. El acţionează ca un semnal
de alarmă anterior altor indicatori, oferind avantaje comparative evidente.
Valoarea 0 reprezintă un reper pentru echilibrul dintre puterea trendului şi acceleraţie.Dacă
indicatorul este mai mare decât 0 probabilitatea ca trendul crescător să continue este mai mare.
Invers, dacă valorile acestuia sunt negative există probabilitatea mai mare ca trendul descrecător
să continue.
De fapt, acest indicator arată situaţiile în care nu trebuie luata o anumită poziţie pe respectivul
activ. Nu este recomandata o vânzare în momentul în care acesta are valori pozitive respectiv o
cumpărare atunci când acesta se situează sub 0.

Grafic 5.Evoluţia ACC în cazul AZO.Sursă proprie

Oscilaţii mai puternice se pot observa(în cazul Azomures) spre sfârşitul anului 2011, în luna
noiembrie, când acesta creşte puternic peste valoarea de zero, lucru ce indică faptul că trendul
crescător va continua.În aceste momente, dacă se realizează cumpărări de acţiuni, se vor face la
preţuri crescute.În lunile următoare, la începutul anului 2012, nu se recomandă vânzarea acţiunilor,
valoarea indicatorului Acceleraţie/Deceleraţie fiind sub 0, ceea ce înseamnă că se va vinde la
preţuri scazute, cu profituri mici, sau chiar pierdere.Scăderea indicatorului semnalează o
schimbare de trend, în sens negativ.
Dacă urmărim evoluţia ACC în cazul Oltchim, pe anul 2011, vom observa o conservare a
echilibrului trendului în primul semestru, urmată de o scădere bruscă a valorii indicatorului.Acest
lucru indică şi o schimbare de trend, în sens negativ, ce se menţine până spre sfârşitul anului, când
preţul încearcă să îşi menţină echilibrul, însă cu o oarecare oscilaţie.Începutul anului 2012 vine cu
o oarecare restaurare a echilbrului de trend, ce pare a se menţine cu destulă greutate.

Graficul evoluţiei preţului acţiunilor Oltchim confirmă previziunile oscilatorului


Acceleration/Deceleration, trendul căpătând o pantă ascendantă l jumătatea anului 2011, ce
24
scade însă pe parcursul următoareleor 3-4 luni.În continuare, preţul nu mai are fluctuaţii atât de
mari, rămâne mai stabil şi cu o usoară tendinţa de scădere.

Grafic 6.Evoluţia preţului OLT în anul 2011 şi 2012.Sursă proprie

Comparativ cu celelalte două companii, Alro Slatina are o evoluţie oarecum mai stabilă.Deşi
ACC previzionează fluctuaţii mari, şi schimbări dese de trend, acestea nu au o amplitudine prea
mare.Evoluţia preţului rămâne uşor ascendentă până la jumătatea anului 2011, se menţine apoi
până la sfârşitul anului, pentru a intra în anul 2012 cu o tendinţă descendentă.

2.6.Accumulation/Distribution

Marea majoritate a indicatorilor de analiză tehnică nu iau în calcul şi volumul de


tranzacţionare, pe lângă valorile de preţ(închidere, deschidere, minim şi maxim).Acest indicator
face parte din categoria acelora care iau în calcul şi volumele zilnice de tranzacţionare.De aceea
indicatorul de Acumulare/Distributie e mai special şi destul de mult folosit de traderii de pe pieţele
cu experienţă.Indicatorul pleacă de la premisa că volumul precede preţul. Volumul (de
tranzacţionare) reflectă numărul de acţiuni tranzacţionate. Acest număr de acţiuni tranzacţionate
reprezintă o indicaţie a banilor transferaţi prin intermediul acţiunilor emitentului.De multe ori o
mişcare a preţului e anticipată de o creştere a volumului de acţiuni transferate. Aceasta e ideea de
bază din spatele indicatorilor de volum.În literatura engleză, sumele transferate prin acţiuni se mai
numesc generic "money flow" (sau "volume flow"), iar indicatorii: "money flow indicators".
Indicatorii ce iau în calcul şi volumul încearcă de fapt să anticipeze viitoarea mişcare a preţului pe
baza corelaţiilor cu numărul de acţiuni tranzacţionate.

Imag.1.Formula de calcul CLV

25
Valoarea CLV (prescurtarea de la "Close Location Value") poate lua valori între 1 şi -1, dar ia
si valoarea 0 dacă închiderea e la mijlocul distanţei între valoarea minimă şi cea maximă. Pe baza
CLV se determină Indicatorul Accumulation/Distribution.
Astfel sunt 5 combinaţii de bază:

 CLV=1, dacă valoarea de închidere este aceeaşi cu valoarea maxima,



 CLV= între 0 şi 1, dacă pretul de închidere este mai mic decât valoarea maxima, dar mai
mare decât jumătatea

 CLV=0 , dacă preţul de închidere se afla exact la jumătatea distanţei între minim
şi maxim

 CLV= între 0 şi -1, dacă valoarea de închidere este mai mare decât valoarea minima, dar
mai mică decât jumătatea

 CLV=-1, dacă valoarea de închidere este aceeaşi cu valoarea minimă.

Valoarea CLV astfel obţinută se înmulţeşte cu volumul şi se adaugă la suma totală pentru
obtinerea valorii indicatorului pe perioada selectată. E important de menţionat că întotdeauna
valoarea de început a indicatorului este 0 pentru orice perioadă am selecta pentru afişare. Linia
ce se afişează reprezinta suma totală a tuturor produselor obţinute pentru fiecare zi.
În cazul companiei AzoMureş se poate observa cum volumul tranzacţionat a influenţat preţul
acţiunii.Astfel, la începutul lunii mai 2011, o creştere a volumului tranzacţionat, mai exact
cumpărarea intensivă a acţiunii a dus la creşterea preţului.O asemenea ascensiune a fost urmată de
o coborâre rapidă a preţului.Investitorii au anticipat o scădere a preţului acţiunii şi au început să o
vândă.

Grafic 7.Evoluţia AD-Line 2011-2012 pentru acţiunea AZO.Sursă proprie


Acest indicator arată presiunea exercitată de investitori prin cumpărările sau vânzările lor
asupra acţiunii.O divergenţă pozitivă arată faptul că tot mai mulţi bani sunt folosiţi pentru a
cumpăra acţiuni, cum este cazul lunii mai 2011 în cazul AzoMureş.Ceea ce a urmat poarta numele
de divergenţă negativă, arătând de fapt un proces de dezinvestire.
Indicatorul Accumulation/Distribution este unul folosit mai degrabă de investitori decât de
speculatori, pentru că se poate observa cu ajutorul lor divergența și trendul.Divergențele pozitive,
26
de intensitate mare și abruptă arată semnalele de cumpărare.Semnalele de vânzare au o divergență
negativă și au fost destul de frecvente și acestea în anul 2011, însă prețul nu a înregistrat scăderi
semnificative.Divergențele negative își pierd din frecvență la începutul anului 2012, durata lor este
mai scurtă, ceea ce poate însemna că acestea fie sunt semnale false, fie scăderea în preț nu este de
mare amplitudine și nu produce o schimbare de trend.
În ceea ce privește Alro, AD-Line evidențiază două momente importante succesive, la
începutul și la sfârștul lunii mai 2011.Primul îl reprezintă o scădere bruscă a prețului, indicate de
AD-Line printr-o puternică divergență negativă.Al doilea este o urcare a prețului la sfârșitul lunii,
indicatorul căpătând o valoare pozitivă, divergența fiind abruptă și de mare intensitate,
semnificând faptul că volumul în creștere a determinat și schimbarea trendului acțiunii în sens
pozitiv.Pentru restul anului, indicatorul are o evoluție apropiată de zero, marcând stabilitatea
cursului.

Grafic 8.Evoluția AD-Line pentru acțiunea OLT.Sursă proprie

Luna mai este marcantă și pentru Oltchim datorită faptului că și această acțiune a fost
cumparată masiv în perioada respectivă.Creșterea volumului a dus și la schimbarea trendului
acțiunii.Se poate observa în graficele de mai sus concordanța trendului urmat de preț cu AD-Line
și faptul că indicatorul a fost capabil să previzioneze modificările survenite în prețul acțiunii.

2.7.Comodity Channel Index

Indicatorul se folosește pentru a măsura deviațiile de preț față de media statistică și pentru a
semnala o schimbare de trend sau apariția unor condiții extreme în piață când prețul este în supra-
vânzare sau supra-cumpărare.Indicatorul are la bază ideea că toate prețurile se mișcă sub influența
unor cicluri, iar maximele și minimele apar la intervale definite de timp. Este un oscilator care
măsoară viteza fluctuațiilor de preț.

Pentru obținerea indicatorului se parcurg mai mulți pași:

 Calculul Typical Price ( TP ) = ( High + Low + Close )/3.



 Calculul perioadei de 20 medie mobilă simplă (SMA) din TP (SMATP).

 Calculul Mean Deviation ( deviația medie ): mai intâi se calculează valoarea absolută a
diferenței dintre ultima perioadă SMATP și TP pentru fiecare din cele 20 de perioade
anterioare.

27
 Însumarea acestor valori absolute și apoi împărțirea la 20 pentru a obține Mean
Deviation.

La final se obține formula de calcul:

CCI = ( Typical Price – SMATP ) / ( 0.015 x Mean Deviation ) unde 0.015 este o
constantă(din motive de scală,acest lucru determinând obținerea valorilor CCI între +100 și -
100).

CCI poate fluctueaza peste și sub zero, iar procentul valorilor care cad între +100 și –100 este
influentat de numărul de perioade folosite.Mișcările peste +100 și sub –100 sunt generatoare de
semnale de cumpărare și vânzare și pentru ca doar 70 – 80 % din valorile lui CCI se afla în acest
interval, semnalul de vânzare sau cumpărare va fi puternic doar 20 – 30% din timp.
Când CCI trece peste +100 se consideră existenta unei garanții de intrare pe un trend puternic
crescător cu posibilitatea deschiderii unei poziții long, iar aceasta poziție trebuie închisă când CCI
ajunge din nou sub +100.
Când CCI trece sub –100 se consideră obtinerea unei confirmari de intrare pe un trend puternic
descendent cu posibilitatea de a deschide o poziție short care trebuie închisă când acesta ajunge
din nou peste –100.
CCI este folosit in special pentru a identifica niveluri de supra-cumpărare și supra-
vânzare.Astfel, când CCI este sub -100 se consideră supra-vânzare și când este peste +100 este
supra-cumpărare. De la nivelul de supra-vânzare un semnal de cumpărare poate fi dat când CCI se
mută înapoi peste –100, iar de la nivelul de supra-cumpărare un semnal de vânzare este dat când
CCI se mută înapoi sub +100.
Încrucișarea CCI cu linia zero este o altă metodă generatoare de semnale: când indicatorul trece
peste această linie se deschid poziții long, iar când trece sub linia zero se deschid poziții short.

Grafic 9.Evoluția CCI în cazul AZO.Sursă proprie

Pe graficul de mai sus se pot observa cu ușurință momentele se supra-cumpărare ale acțiunii,
acestea fiind destul de frecvente, deoarece indicatorul depășește de multe ori linia de +100.În prima
jumătate a anului 2011 sunt însă cele mai frecvente, trendul fiind și el predominant crescător.A
doua jumătate a anului este marcată și de dese momente de supra-vânzare.
Același lucru se poate aplica și în cazul Alro, dar și Oltchim, și anume că în prima jumătate a
anului trendul este unul ușor crescător, valorile indicatorului situându-se în jurul valorii de +100
cu dese depășiri ale acestui prag.Astfel, investitorii care au deschis poziții long, de cumpărare pe
28
acțiunea respectivă s-au putut bucura de confirmarea trendului de către Comodity Channel
Index.În a doua jumătate a anului situația se inversează, indicatorul sugerând avantajoasă mai
degrabă intrarea pe o poziție short, de vânzare.Pragul de -100 este adesea depășit, indicând
momente de supra-vânzare.

2.8.Force index

Indicatorul este folosit pentru a măsura puterea din piață, atât în creștere, cât și în scădere,
precum și posibile puncte de inversare. Pentru calculul său sunt utilizate datele considerate de
Elder, creatorul indicatorului, ca fiind cele mai importante în piață: direcția de mișcare a prețului,
amploarea și volumul tranzacțiilor, care sunt aproximate cu ajutorul unei medii mobile. Prețul este
cel care determină trendul, iar volumul dă informații asupra intensității. Utilizarea mediei mobile
contribuie la găsirea momentului potrivit pentru a deschide sau închide o poziție, iar perioada
ideală pentru calcul este 13.
Formula de calcul are la bază faptul că mișcările din piață se caracterizează prin direcție,
amploare și volum: dacă prețul de închidere curent este mai mare decât cel precedent, atunci forța
în piață este pozitivă, iar dacă prețul de închidere actual este mai mic decât cel precedent, atunci
este negativă. De aceea cu cât diferența dintre prețuri și volumul tranzactiilor este mai mare, forța
în piață este mai mare. Prin urmare, combinând aceste trei aspecte importante din piață, Force
Index va fi de forma unui oscilator care fluctuează între zone negative și pozitive.
Pentru aflarea lui Force Index pentru o anumită perioadă, scădem prețul de închidere
precedent din cel curent și îl înmulțim cu volumul.
FORCE INDEX (u) = Volume (u) x (( MA ( ApPrice, N,u ) – MA( ApPrice, N,u-1))
Iar termenii din formula sunt:
  Force Index (u) = Force Index al prețului curent
 Volume (u) = Volumul curent

 MA(ApPrice, N,u) = media mobilă curentă pentru N perioade: poate fi exponențială,

 simplă, ponderată, etc.


  ApPrice = prețul aplicat

  N = numărul de perioade folosite


 MA( ApPrice,N, u-1) = orice medie mobilă precedentă
În tranzacții, Indicatorul Force Index are multiple utilizări.Printre acestea se
numără:identificarea trendului,divergenta,precum si efectuarea de corectii de trend.

Astfel, posibilitățile de utilizare ale iindicatorului sunt:

 Când acest indicator trece sub zero pe un trend de creștere, exista posibilitatea deschiderii
unei pozitii long/cumpărare.
 Daca valoarea sa este pozitivă pe un trend descendent, se poate deschide poziție

short/vânzare.
 Daca acesta atinge noi valori minime pe un trend de scădere se poate sugera continuarea
 trendului de scădere.
 Daca atinge noi valori maxime pe un trend de creștere este indicata continuarea trendului.

29
 Daca schimbările de preț nu sunt corelate cu schimbările de volum,atunci valoarea
indicatorului rămane la un nivel neutru, fiind un semnal că trendul se va schimba în curând.

Grafic 10.Evolutia Force index in cazul Azomures.Sursa proprie


În cazul AzoMureș, Force Index este folosit pentru indentificarea trendului.Se poate
observa că odată ce prețul începe să capete un trend ascendent, oscilatorul atinge un punct de
maxim, și, forța în piață devine pozitivă.
Forța în piață este pozitivă și în cazul Oltchim, însă acest fenomen se manifestă mai
devreme, în primul semestru al anului 2011, spre deosebire de AzoMureș, al cărui trend se
modifică în cel de-ai doilea semestru.
Evoluția Oscilatorului Force Index relevă o forță în piață negativă în ceea ce privește
acțiunea ALR, care, începând cu cel de-al doilea semestru al anului 2011, capătă o tendință
descendentă.Oportunitatea deschiderii unei poziții short devine destul de rară după modificarea
trendului, oscilatorul având cu preponderență valori negative.

2.9.On Balance Volume

Indicatorul măsoara presiunea la cumpărare și la vânzare, fiind un indicator cumulativ ce


însumează volumul atunci când prețul crește și elimină volumul din zilele în care prețul
scade.Se folosește pentru confimarea trendului.
Granville, creatorul indicatorului, spunea că volumul precede prețul.Atfel, OBV crește
când prețul de închidere depășește prețul din ziua precedentă și scade când prețul scade.Un OBV
în creștere reflectă o presiune pozitivă ce poate conduce la prețuri mai mari. Invers, un OBV în
scădere reflectă o presiune negativă asupra volumului ce poate previziona o scădere a prețului.
În concluzie, ar trebui să ne așteptăm la o creștere a prețului în viitorul apropiat dacă OBV este
în creștere, iar cursul curent este stabil sau descendent, sau la o scădere a prețului dacă OBV scade
în timp ce cursul este stabil sau în creștere.

Grafic 11.Evolutia OBV pentru actiunea Azomures.Sursa proprie


30
OBV confirmă trendul ascendent în cazul AzoMureș, indicând în același timp zonele în
care se creează presiune la cumpărare și respectiv la vânzare.Astfel, se poate observa predominanța
presiunilor pe cumpărare în cea mai mare parte a anului 2011.Valorile OBV au fost în creștere pe
tot parcursul anului 2011, ceea ce semnifică faptul că investitorii puteau previziona pe baza
acestuia și creșterea în viitorul apropiat al cursului.Întradevăr, OBV a confirmat trendul AZO, la
începutul anului 2012 începând să crească și preul acțiunii.
Și în cazul Oltchim, OBV reușește să confirme trendul, acesta înregistrând fluctuații mari,
respectiv valori în creștere în primul semestru al anului 2011, când și prețul acțiunii a început să
crească.Începând cu al doilea semestru valorile OBV se micșorează, nemaifluctuând atât de tare,
semn că și cursul acțiunii tinde spre stabilitate.

2.10 Ultimate Oscilator

Indicatorul reprezintă un oscillator de tip momentum destinat să captureze trei momente de


timp diferite.Obiectivul acestuia este de a evita capcanele altor indicatori.Mulți indicatori
înregistează la început valori consistente ce încep să scadă ulterior, iar acest lucru se datorează
faptului că sunt blocați pe un singur moment de timp.Ultimate Oscillator încearcă să corecteze
această scăpare prin încorporarea unor momente de timp mai lungi în formula sa.
Calculul indicatorului pornește de la Presiunea la cumpărare(Buying Presure-BP) și de la
indicatorul True Range(TR).Astfel:

BP=închidere-Min(Minim sau Pr închidere anterior)

TR=Max(Maxim sau Închidere anterior)-Min(Minim sau Închidere anterior)

Media pe 7 zile=(Suma BP pe 7 zile)/(Suma TR pe 7 zile)

Media pe 14 zile=(suma BP pe 14 zile)/(Suma TR pe 14 zile)

Media pe 28 de zile=(Suma BP pe 28zile)/(Suma TR pe 28zile)

UO=100 x (4 x Media(7) + 2xMedia(14) + Media(28))/(4+2+1)


Relația dintre Buying Presure și True range reprezintă baza Ultimate Oscillator.Acest lucru
va arăta adevarata magnitudine a prețului, si, deci, presiunea la cumpărare.Ultimate Oscillator
crește când BP este puternică și scade când aceasta este slabă.
Se folosește pentru determinarea punctelor de supra-cumpărare și supra-vânzare, când
oscilatorul străpunge limitele, dar și pentru identificarea semnalelor de vânzare sau cumpărare.

31
Grafic 12.Evoluția Ultimate Oscillator în cazul Azomures.Sursă proprie
Urmărind graficul evoluției oscilatorului putem identifica momentele de supra-cumpărare
când acesta străpunge linia de 70, și pe cele de supra-vânzare când trece sub lina de 30.Când
valoarea oscilatorului crește și se apropie de puncte de maxim apar semnale de vânzare.Pentru a
evita apoi scăderea prețului, un speculator ar fi tentat să vândă când Ultimate Oscilator
crește.Pentru identificarea semnalelor de cumpărare trebuie căutate momentele când indicatorul a
trecut de un punct de minim și se află în creștere.La acel moment, prețul acțiunii va fi relativ scăzut,
constituind o oportunitate de cumpărare.
În ceea ce privește compania Oltchim, Ultimate Oscillator relevă o presiune la cumpărare
crescută în primele trei trimestere ale anului 2011, pentru ca apoi să nu mai fluctueze atât de
tare.Momentele de supra-cumpărare și supra-vânzare își vor pierde ulterior și frecvența, semn că
și prețul încearcă să se stabilizeze.

2.11 Williams R%

Williams %R reprezinta un indicator creat pentr a arata intensitatea variației unui preț.
Acesta prezintă oarecare asemanere cu Oscilatorul Stochastic. Williams %R se utilizeaza în mod
special pentru a determina momentele de supra-vânzare și de supra-cumpărare. Valorile pe care le
poate lua acest indicator sunt cuprinse între 0 și -100. Se consideră că zona de supra-cumpărare se
afla între 0 și -20, iar zona de supra-vânzare între -80 și -100 dintre minim și maxim pe o anumită
perioadă.Majoritatea Brokerilor folosesc ca perioadă de calcul pe cea de 14 zile.

Formula de calcul este :

Val_max si Val_min reprezinta preturile maxime și minime pe toata perioada aleasă.


Williams %R reprezinta un oscilator cu bandă. Are rolul de a arata doar nivelele de supra-
vânzare și de supra-cumpărare. In cazul in care un preț a ajuns la unul din aceste nivele nu înseamnă
neaparat că se observa un semnal de SELL ori de BUY. Anumiti traderi folosesc Williams %R
pentru a determina momentul optim de tranzactionare după ce trendul se schimbă. Se folosește
întotdeauna împreună cu alți indicatori.
32
O altă utilizare a indicatorului este cea de determinare a direcției trendului, acesta putând arăta
momentele optime de a intra sau ieși de pe o acțiune.Astfel pe un trend ascendent se caută
momentele de supra-vânzare și se cumpără la acele momente pentru a specula viitoarea creștere
puternică. Pe un trend descendent se cauta momentele de supra-cumpărare pentru a putea vinde la
prețuri mari.

Grafic 13.Evoluția R% în cazul Azomureș.Sursă proprie


Spre exemplu, în cazul AzoMureș, în primul trimestru al anului 2011, se pot observa clar patru
zone de supra-cumpărare și trei de supra-vânzare.Faptul că prețul stă în zona de supra-cumpărare
aproximativ o lună și apoi coboară spre zone de supra-vânzare semnifică faptul că trendul ar putea
căpăta o tendința negativă.Dacă analizăm prețul (graficul prețului) în perioada respectivă
observăm că acesta a avut o evoluție stabilă.
În ceea ce privește compania Alro, indicatorul Williams arată o frecvență a momentelor de
supra-vânzare, semnalând faptul că prețul capătă un trend descendent.Dacă un speculator ar cauta
în această perioadă momente de supra-cumpărare, ar putea observa oportunitatea de a obține
prețuri (respectiv profituri) destul de mari dacă, spre exemplu, ar alege să vândă acțiuni undeva în
intervalul 20-23 mai 2011 sau 20-23 iunie 2011; în aceste intervale indicatorul Williams a avut
valori de aproape 0, când acțiunea se cumpăra masiv, deci se putea vinde la prețul cel mai mare de
la momentul respectiv.Acestea au fost probabil și cele mai bune momente de a ieși de pe acțiunea
ALR, luând în considerare faptul că după acest moment prețul a avut un trend descendent până la
sfârșitul anului.

2.12 Average true range

Indicatorul ATR are rolul de a arăta volatilitatea unei acțiuni. El se bazează pe alt
indicator numit "True Range" (TR). TR se obține prin diferența între valorile pe care le ia un
preț în două zile consecutive. ATR reprezintă media mobilă simplă a TR pe un număr de zile
specificat ca parametru.

33
True Range

TR se obține aplicand indicatiile conforme cu imaginea de mai jos.

Sursa: http://www.infobursier.ro/tutoriale/atr.php

Cele 3 cazuri prezentate in imaginea de mai sus reprezintă modul de calcul al TR


pentru cazurile în care prețul de deschidere pentru o anumită zi este diferit de cel de
închidere din ziua precedentă. Se contureaza astfel 3 cazuri:
1) Max minus min pentru ziua curentă.
2) Max curent minus închiderea anterioară dacă în ziua curentă se inregistreaza un "gap
up".
3) Închiderea anterioară minus minim curent dacă în ziua curentă se inregistreaza un "gap
down".
Astfel intotdeauna TR va fi un numar pozitiv.
"Gap up" reprezintă o ruptura ce se realizează când prețul de deschidere dintr-o zi este mai
mare decât prețul de închidere din ziua precedentă. "Gap down" reprezintă cazul invers,
ruptura ce se realizează când prețul de deschidere dintr-o zi este mai mic decât prețul de
închidere din ziua precedentă.
ATR poate fi utilizat doar pentru a afla volatilitatea unei acțiuni. Acesta nu generează
semnale de BUY sau SELL. Desi seamănă conceptual cu Benzile Bollinger acest indicator
este in general folosit pentru a anticipa o posibilă mișcare de preț. Când ATR ajunge la nivele
de extrem se spune că e posibil ca să apară o viitoare mișcare de preț. Nu poate insa anticipa
când, în ce direcție și cu ce intensitate. Valoarea ATR nu este importantă in sine, ci doar
punctele de extrem (minim și maxim).

Grafic 14.Evoluția ATR pentru acțiunea Azomureș.Sursă proprie

34
După cum se poate observa în graficele de mai sus, AZO își schimbă trendul în noiembrie
2011, lucru previzionat de indicator prin atingerea unui punct de maxim, urmat de scăderea
acestuia.Într-o perioadă relativ scurtă de timp, prețul acțiunii trece de la un trend stabil, la unul
ascendent, cu modificări semnificative de preț.Fluctuațiile anterioare ale indicatorului denotă o
volatilitate redusă a cursului acțiunii, însă, odata cu atingerea maximului, crește și volatilitatea
acțiunii.
Spre deosebire de AZO, cursul Alro a fost mult mai stabil în anul 2011, conform indicatorului
Average True Range, volatilitatea acestei acțiuni fiind mai scazută.În acest caz, indicatorul
înregistreaza un punct de maxim când trendul acțiunii suferă o ușoară modificare, un al doilea
trimestru al anului, când prețul trece de la stabilitate la ușoară tendință descendentă.
Oltchim este compania cu cel mai fluctuant curs din ultimul an, având mai multe schimbări de
trend.Evoluția indicatorului ATR arată trei puncte de maxim, semnalând trei momente în care
trendul și-a schimbat direcția și o volatilitate extrem de ridicată.
În concluzie, utilizarea indicatorilor de natură tehnică se poate dovedi extrem de folositoare în
tranzacționarea acțiunilor, mai ales în cazul speculației.Astfel, activitatea tehnicianului pare a se
orienta în două direcții: de identificare a tendinței și de determinare a sfârșitului trend-ului, a
momentului când prețurile încep să evolueze în direcție opusă.
Modificările de preț și semnificația acestora este privită de tehnicieni prin prisma statisticilor
referitoare la preț și la volum.Aceste modificări sunt necesare în cuantificarea și măsurarea
relațiilor preț-volum și cerere-ofertă, nu numai în ceea ce privește ansamblul pieței, cât și acțiunile
individuale.Pentru obținerea unui grad mai mare de utilitate, analiza tehnică nu se bazează numai
pe un singur indicator, ci mai degrabă pe un grup de indicatori agregați.
Spre deosebire de analiza fundamentală, care studiază evoluția prețului unei acțiuni pe baza
indicatorilor financiari, analiza tehnică evidențiază mișcarea cursului acțiunilor ca rezultat al
cererii și ofertei, și oferă informații privitoare la evoluția viitoare de curs.Astfel, analiza tehnică se
bazează pe mai multe considerente, printre care și: faptul că toți factorii care influențează cursul
sunt încorporate în nivelurile înregistrate de acesta, cursurile acțiunilor se încadrează în trenduri,
faptul că participanții pe piață au de cele mai multe ori un comportament irațional, precum și idea
că istoria se repetă.
Probabil că cel mai mare avantaj al analizei tehnice îl reprezintă ușurința cu care aceasta
poate fi deprinsă și aplicată, chiar dacă necesită o serie de date mai cuprinzătoare și elaborarea
graficelor.
De asemenea, în procesul de luare a deciziilor, un rol important îl deține și analiza
fundamentală tocmai datorită valorii informațiilor furnizate de aceasta.Baza acestui tip de analiză
o reprezintă faptul că prețurile sunt previzionate prin identificarea factorilor de influență.Este iarăși
important gradul de obiectivitate al acesteia, relațiile dintre variabilele fundamentale și cursul
acțiunilor fiind testate prin metode matematice sau statistice(se elimină metodele ce eșuează și
sunt percepute ca fiind credibile cele care se comfirmă).Un dezavantaj considerabil îl constituie
volumul necesar de date pentru calculul indicatorilor, care, de obicei sunt greu de procurat sau sunt
alterate de diverse erori de înregistrare, ce nu pot fi corectate cu ușurință.Volumul uriaș de muncă
fără posibilitate de automatizare reprezintă de asemenea un mare consummator de timp și
energie.Predicția pe baza analizei fundamentale determină relații cauzale între variabile ce își vor
atinge nivelul scontat pe un interval de câteva săptămâni sau chiar luni,cacest lucru fiind în
defavoarea speculatorilor.Tocmai de aceea analiza fundamentală
35
este utilizată în special de investitorii pe termen lung,ccare au suficient capital cât să își mențină
pozițiile.
În ceea ce privește speculația pe piețele de capital,mai ales în tranzacția acțiunilor, se poate
observa că se pot obține profituri semnificative printr-o bună observație a evoluției prețurilor și o
anticipare corectă a acestora, pentru a adopta poziția corectă în funcție de trend.
Astfel, speculatia pe baza trendului se realizează prin utilizarea de indicatori tehnici precum
mediile mobile, MACD, Price ROC(Rate Of Change).Acești indicatori au capacitatea de a
determina trendul și intensitatea lui.Nu pot însă descrie evoluția viitoare a acestuia, ci o vor arăta
numai pe cea trecută(putere, momentum, direcție).

2.13Relațiile de cauzalitate între cursul acțiunilor


și indicele bursier BET

Indicele BET reprezintă indicele principal al Bursei de Valori București, și are în


componența sa un număr de 10 companii, printre care: Banca Transilvania, BRD, OMV Petrom,
Fondul Proprietatea, Transgaz, Transelectrica, Azomureș, Bursa de Valori, Biofarm și SSIF
Broker
Caracterul de sensibilitate al pieţii de capital este în principal legat de riscul pe care îl
presupune această piaţă. Riscul va influența la rândul său rentabilitatea, de aceea el este considerat
o problemă extrem de delicată pentru fiecare investitor. Acest lucru este acceptat ca fiind normal
deoarece comportamentul investitorilor în pieţele de capital este determinat în principal de relaţia
risc-randament.
În domeniul econometriei, metoda celor mai mici pătrate şi în particular regresia lineară
reprezintă o mare realizare. Aceasta este considerate foarte folositoare de vreme ce economiştii
sunt adesea tentaţi de descoperirea trendurilor viitoare,in special cand vine vorba de evolutia
instrumentelor financiare pe piata de capital. Multe studii şi modele au încercat de altfel să
descopere care este trendul viitor al randamentelor, plecandu-se de la un set de informaţii din
trecut, informaţii care includeau deseori comportamentul preţurilor, raportul PER, capitalizarea
bursiera si multe altele.
În timp ce Azomureș se află în componența indicelui BET și evoluția sa se reflectă direct
asupra prețului acestuia, evoluția celor două firme are o reflecție greu sesizabilă asupra
acestuia.Pentru a determina procentul în care Oltchim și Alro Slatina influențează evoluția
indicelui am decis realizarea unei regresii simple, în care indicele BET reprezintă variabila
dependentă, iar cele două companii vor reprezenta, pe rând ,variabilele independente.
Rezultatele obținute pot fi observate în output-urile de mai jos.În ceea ce privește compania
Alro, am obținut următoarea ecuație:
Rentabilitatea BET= 0,000872+ 0,001853*Rentabilitatea ALR
Acest lucru semnifică faptul că 0,1853% din rentabilitatea indicelui BET este explicată
prin rentabilitatea companiei Alro.

36
Dependenta BET de Alro.Sursa proprie

Datorită faptului că avem un coeficient de determinație extrem de mic, putem concluziona


prin faptul că modelul estimat explică un procent foarte mic din rentabilitatea indicelui
BET.Probabilitățile asociate testului t înregistrează valori sub pragul critic de 0,05, ceea ce
înseamnă că o astfel de variabilă ar avea ce cauta în componența rentabilității indicelui.Testul
Durbin-Watson are însă o valoare mai mică decât 2, chiar dacă probabilitatea testului F-statistic se
încadrează în limitele normale.Problema cea mai mare a modelului estimat o constiutuie
probabilitatea totală asociată acestuia, care nu este suficient de mare, rezultând astfel că, per total,
influenta rentabilității companiei Alro nu se reflectă asupra rentabilității indicelui BET.

Dependenta BET de Oltchim.Sursa proprie

37
Următorul model, prin care se încearcă explicarea rentabilității indicelului BET prin
rentabilitatea companiei Oltchim nu este unul valid.Probabilitățile ascociate parametrilor ecuației
depășesc pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că aceștia nu sunt semnificativ diferiți de zero.De
asemenea, coeficientul de determinație(R-squared) este iarăși foarte mic, spunând că doar
0,1297% din variabila independentă poate influența variabila dependentă.Astfel, în cazul unui
model valid, am fi putut spune că la o creștere cu 1% a rentabilității Oltchim, rentabilitatea
indicelui BET ar fi crescut cu 0,8989%.Invalditatea modelului este evidențiată și prin probabiliatea
prea mare a testului F-statistic, precum și prin o valoare insuficientă a statisticii Durbin-Watson.
Pentru a concluziona, putem spune că cele două companii au o influență infimă și indirectă
asupra rentabilității indicelui BET, daca nu chiar o lipsă a acesteia.

38
47
Concluzii

După cum am putut observa în studiul realizat în capitolele de mai sus, fiecare tip de analiză a
acțiunilor unei companii are de obicei o finalitate diferită.Fiecare tip de indicator de analiză tehnică
a fost creat pentru scopuri explicit definite, și, de multe ori, special pentru a răspunde la o anumită
întrebare a investitorului.
Astfel, analiza tehnică, prin indicatorii propuși studiază în principal evoluția trecută a prețului
cu scopul de a încerca să realizeze predicții asupra prețului și a rentabilității viitoare a acțiunilor.Se
pot folosii, deci, indicatori pentru studiul evoluției trendului(RSI) sau abaterea de la trend(Benzile
Bollinger-pentru volatilitatea prețului), pentru determinarea semnalelor de vânzare sau de
cumpărare(MACD, OBV, RSI pentru supra-vânzare, supra-cumpărare), a volatilității(ATR),
precum și a momentelor optime de realizare de tranzacții pe piața respectivă.
În încercarea de a determina cea mai optimă metodă de analiză, precum și utilitatea fiecărui
indicator folosit de diferiți traderi, am studiat evoluția a trei companii românești, cotate la categoria
I a Bursei de Valori București, Alro Slatina S.A., Oltchim S.A. și Azomureș S.A.Pe termen mediu,
indicatorii de analiză tehnică pot oferii informații comparative referitoare la cele trei companii în
principal în ceea ce privește evoluția prețului, volatilitatea acestuia, precum și frecvența
momentelor optime de investire sau dezinvestire.Pe termen scurt și foarte scurt spectrul de
informații oferite de aceștia se lărgește( în special în ceea ce privește trendul, modificările bruște
de preț, oportunitățile de speculație).În prezent, modaliatea cea mai folosită de analiză tehnică o
reprezintă studiul graficelor(charting-ul), traderii considerând că anticiparea evoluțiilor viitoare
ale prețurilor se poate face prin analiza graficelor trecute.
48
49
Bibliografie

1.Abad,C.,Thore,S.,Laffarga,J.,”Fundamental analysis of stocks by two-stage DEA”,2004;


2.Aggarwal,R.,Goujun Wu,”Stock market mnipulations”,2006.
3.Anghelache,Gabriela,”Piata de capital in context european”;
4.Briza,A.,Naval,P.,”Stock trading system based on the multi-objective particle swarm
optimization of technical indicators on end-of-day market data”,Department of Computer
Science,University of the Philippines-Diliman,2010;
5. Cheng-Few Lee,Wei-Kang Shih,”technical,fundamental and combined information for
separating winners from losers”,Department of Finance and Economics Rutgers,The
State University of New Jersey,;
6. Edirisinghe,Zhang,X.,”Generalized DEA model of fundamental analysis and its
application to portfolio optimization”,Department of Statistics, Operations, and
Management Science, College of Business Administration, University of Tennessee,
USA, 2007;
7. Friesen,G.C.,Weller,P.,Dunham,L.,”Price trends and patterns in technical analysis:A
theoretical and empirical examination”,2008;
8. Kendall,G.,”The co-evolution of trading strategies in the multi-agent based simulated stock
market through the integration of individual learning and social learning”,Yan Su
School of Computer Science and IT ASAP Research Group,University of Nottingham,;
9. Mieko Tanaka-Yamawaki,Seiji Tokuoka,”Adaptive use of technical indicators for
predicting the intra-day price movements‟, Department of Information and Knowledge
Engineering, Tottori University, 2007;
10. Murphy,J.,”technical analysis of the financial markets”,New York Institute of
Finance,1986;
11. Park,C-H.,Irwin,S.,”The profitability of technical analysis:A review”,AgMAS Project
Research Report,2004;
12. Regions Bank Chair of Economics and Finance,Hickingbothan School of
Business,Ouachita Baptist University,”Stars,crows and doji:The use of candlesticks in
stock selection”,2007;
13. Yingzi Zhu,Goufu Zhou,”Technical analysis:An asset allocation perspective on the use
of moving averages”,2008;
14. Surse internet:
  
www.consultantabursa.ro
www.bvb.ro
www.ecomomie.hotnews.ro
www.kmarket.ro
www.tranzactiibursiere.ro
 www.wall-street.ro








50
Anexe

Anexa 1.Informații financiare Alro Slatina în perioada 2006-2011

Informatii financiare 2006 2007 2008 2009 2010 2011


Active imobilizate - 1,348 1,467 1,613 1,529 1,458 1,496
Total ,530, ,666, ,272, ,251, ,166, ,637,
108.0 582.0 245.0 060.0 696.0 226.0
0 0 0 0 0 0
Active circulante - 656,3 905,4 817,6 727,0 836,6 893,9
Total 10,41 72,25 04,18 51,21 55,88 05,50
9.00 3.00 8.00 2.00 9.00 3.00

Datorii ce trebuie 294,2 433,0 575,4 684,4 215,0 237,1


platite intr-o 23,05 53,44 29,80 60,68 21,10 36,57
perioada de un an - 0.00 3.00 9.00 5.00 0.00 4.00
Total
Active circulante, 364,8 476,1 251,4 49,99 631,0 686,3
respectiv datorii 38,62 76,72 90,14 2,940 44,33 70,67
curente nete 3.00 0.00 2.00 .00 6.00 5.00
Total active minus 1,713 1,943 1,864 1,579 2,089 2,183
datorii curente ,368, ,843, ,762, ,244, ,211, ,007,
731.0 302.0 387.0 000.0 032.0 901.0
0 0 0 0 0 0
Datorii ce trebuie 219,9 257,6 249,1 90,97 577,4 572,8
platite intr-o 81,75 05,07 83,47 4,280 27,05 23,17
perioada mai mare 1.00 1.00 6.00 .00 4.00 6.00
de un an - Total
Venituri in avans 11,25 9,687 2,870 1,771 733,5 8,683
2.00 .00 .00 .00 95.00 ,254.
00

Capital subscris 356,8 356,8 356,8 356,8 356,8 356,8


varsat 89,56 89,56 89,56 89,56 89,56 89,56
8.00 8.00 8.00 8.00 8.00 8.00
Total capitaluri 1,455 1,614 1,547 1,433 1,459 1,553
proprii ,605, ,591, ,424, ,379, ,251, ,478,
174.0 126.0 970.0 498.0 506.0 084.0
0 0 0 0 0 0

Creante - Total 235,1 274,4 277,4 122,4 188,7 191,8


49,44 50,39 91,27 11,66 53,21 73,09
9.00 5.00 9.00 6.00 4.00 9.00
Datorii - Total 514,2 690,6 824,6 775,4 792,4 809,9
04,80 58,51 13,28 34,96 48,15 59,75
1.00 4.00 5.00 5.00 4.00 0.00

Cifra de afaceri neta 2,197 2,045 1,968 1,410 1,812 2,241


,658, ,525, ,015, ,481, ,185, ,390,
51
651.0 398.0 548.0 647.0 954.0 928.0
0 0 0 0 0 0

Venituri din 2,182 2,133 2,134 1,288 1,847 2,314


exploatare - Total ,522, ,450, ,172, ,930, ,317, ,508,
535.0 762.0 504.0 488.0 704.0 049.0
0 0 0 0 0 0
Cheltuieli din 1,626 1,621 1,869 1,227 1,557 1,946
exploatare - Total ,765, ,128, ,054, ,016, ,869, ,100,
890.0 730.0 834.0 909.0 551.0 041.0
0 0 0 0 0 0
Rezultat din 555,7 512,3 265,1 61,91 289,4 268,4
exploatare 56,64 22,03 17,67 3,579 48,15 08,00
5.00 2.00 0.00 .00 3.00 8.00
cresterea vanzarilor -0.02 0.00 -0.40 0.43 0.25
Venituri financiare 147,5 129,5 316,3 335,7 342,7 367,5
53,11 87,72 97,31 00,94 80,53 00,42
1.00 7.00 8.00 0.00 3.00 3.00
Cheltuieli financiare 240,5 120,7 270,8 312,7 439,2 455,7
84,27 69,36 62,78 47,42 02,50 26,43
3.00 7.00 6.00 2.00 3.00 5.00
Rezultat financiar - 8,818 45,53 22,95 - -
93,03 ,360. 4,532 3,518 96,42 88,22
1,162 00 .00 .00 1,970 6,012
.00 .00 .00
Rezultat curent 462,7 521,1 310,6 84,86 193,0 280,1
25,48 40,39 52,20 7,097 26,18 81,99
3.00 2.00 2.00 .00 3.00 6.00

Venituri 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


extraordinare
Cheltuieli 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
extraordinare
Rezultat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
extraordinar

Venituri totale 2,330 2,263 2,450 1,624 2,190 2,682


,075, ,038, ,569, ,631, ,098, ,008,
646.0 489.0 822.0 428.0 237.0 472.0
0 0 0 0 0 0
Cheltuieli totale 1,867 1,741 2,139 1,539 1,997 2,401
,350, ,898, ,917, ,764, ,072, ,826,
163.0 097.0 620.0 331.0 054.0 476.0
0 0 0 0 0 0

Rezultat brut 462,7 521,1 310,6 84,86 193,0 280,1


25,48 40,39 52,20 7,097 26,18 81,99
3.00 2.00 2.00 .00 3.00 6.00
Rezultat net 380,8 436,2 247,2 78,21 159,7 228,3
68,94 61,20 26,95 6,767 81,84 09,98
52
2.00 3.00 7.00 .00 9.00 2.00
Rezultat / actiune - - - - - -

Plati restante - Total 0.00 37,58 0.00 0.00 0.00 0.00


3,166
.00
Furnizori restanti - 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total
Obligatii restante 0.00 16,39 0.00 0.00 0.00 0.00
fata de bugetul 8,824
asigurarilor sociale .00
Impozite si taxe 0.00 20,49 0.00 0.00 0.00 0.00
neplatite la termen la 0,095
bugetul de stat .00

Anexa 2.Informații financiare ale Azomureș în perioada 2006-2011.


Informatii financiare 2006 2007 2008 2009 2010

Active imobilizate - Total 211,799 222,877 234,020, 223,274 412,868, 421,384,


,875.00 ,961.00 586.00 ,138.00 578.00 268.00
Active circulante - Total 242,763 284,712 344,635, 372,112 542,388, 883,741,
,651.00 ,329.00 620.00 ,065.00 608.00 024.00

Datorii ce trebuie platite intr- 203,138 173,558 102,820, 130,636 153,224, 205,448,
o perioada de un an - Total ,298.00 ,045.00 221.00 ,593.00 064.00 601.00
Active circulante, respectiv 61,160, 127,217 273,856, 271,369 410,646, 711,859,
datorii curente nete 330.00 ,390.00 887.00 ,862.00 239.00 714.00
Total active minus datorii 266,493 350,095 507,877, 494,644 823,514, 1,133,24
curente ,850.00 ,351.00 473.00 ,000.00 997.00 3,982.00
Datorii ce trebuie platite intr- 0.00 0.00 0.00 0.00 - 0.00
o perioada mai mare de un
an - Total
Venituri in avans 6,466,3 5,785,0 5,045,52 4,237,2 3,625,28 3,715,54
55.00 50.00 5.00 39.00 5.00 6.00

Capital subscris varsat 52,603, 52,603, 52,603,2 52,603, 52,603,2 52,603,2


263.00 263.00 63.00 263.00 63.00 63.00
Total capitaluri proprii 265,005 340,636 391,176, 400,651 736,598, 1,101,79
,730.00 ,096.00 847.00 ,037.00 719.00 5,160.00

Creante - Total 98,151, 141,366 61,045,7 86,701, 108,684, 232,710,


418.00 ,576.00 10.00 512.00 848.00 074.00
Datorii - Total 203,138 173,558 102,820, 130,636 153,224, 205,448,
,298.00 ,045.00 221.00 ,593.00 064.00 601.00

Cifra de afaceri neta 709,301 820,607 1,144,10 743,309 1,202,01 1,625,57


,253.00 ,363.00 0,219.00 ,774.00 6,666.00 7,204.00

53
Venituri din exploatare - 714,548 822,256 1,293,06 726,336 1,169,18 1,781,22
Total ,114.00 ,018.00 9,258.00 ,888.00 1,370.00 6,958.00
Cheltuieli din exploatare - 726011 805673 1197776 710258 1005554 1359497
Total 216 107 558 191 313 542
Rezultat din exploatare - 16,582, 95,292,7 16,078, 163,627, 421,729,
11,563, 911.00 00.00 697.00 057.00 416.00
102.00
crestera vanzarilor 0.15 0.57 -0.44 0.61 0.52
Venituri financiare 38,782, 92,301, 57,725,8 10,629, 59,056,9 112,979,
594.00 309.00 43.00 767.00 80.00 242.00
Cheltuieli financiare 281108 422855 6558932 172056 4758136 1106478
43 56 6 08 5 12
Rezultat financiar 10,671, 50,015, - - 11,475,6 1,331,43
751.00 753.00 7,863,48 6,575,8 15.00 0.00
3.00 41.00
Rezultat curent - 665986 8742921 950285 1751026 4240608
791351 66 7 6 72 46

Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0
Rezultat extraordinar 0 0 0 0 0 0

Venituri totale 753330 914557 1350795 736966 1228238 1894206


708 327 101 655 350 200
Cheltuieli totale 754122 847958 1263365 727463 1053135 1470145
059 663 884 799 678 354

Rezultat brut - 665986 8742921 950285 1751026 4240608


791351 64 7 6 72 46
Rezultat net - 556144 5054075 947418 1539588 3651964
103675 76 2 9 47 41
6
Rezultat / actiune - - - - 0 0

Plati restante - Total 184354 165820 6092119 229203 216358 1321008


4 0 1
Furnizori restanti - Total 182136 165520 6089119 228903 216358 1321008
2 0 1
Obligatii restante fata de 0 0 0 0 0 0
bugetul asigurarilor sociale
Impozite si taxe neplatite la 0 0 0 0 0 0
termen la bugetul de stat

54
Anexa 3.Informatii finaciare ale Olchim in perioada 2006-2011
Informatii financiare 2006 2007 2008 2009 2010

Active imobilizate - Total 884,060, 1,095,01 1,106,98 1,098,81 1,774,27 1,876,11


079.00 6,853.00 9,588.00 0,419.00 1,357.00 4,299.00
Active circulante - Total 493,256, 554,156, 393,993, 361,367, 381,028, 318,964,
670.00 881.00 463.00 836.00 681.00 226.00

Datorii ce trebuie platite 780,415, 971,113, 1,110,09 977,242, 1,170,46 1,553,44


intr-o perioada de un an - 952.00 644.00 9,456.00 253.00 2,046.00 8,319.00
Total
Active circulante, respectiv- - - - - -
datorii curente nete 286,609, 416,689, 716,015, 615,545, 785,513, 1,231,17
627.00 017.00 421.00 978.00 005.00 3,859.00
Total active minus datorii 592,060, 678,327, 390,974, 483,264, 988,758, 644,940,
curente 626.00 836.00 167.00 441.00 352.00 440.00
Datorii ce trebuie platite 259,921, 653,557, 598,697, 901,799, 1,126,03 986,004,
intr-o perioada mai mare de 845.00 844.00 822.00 922.00 9,534.00 655.00
un an - Total
Venituri in avans 5,496,12 12,211,2 13,691,1 11,708,7 381,413, 456,003,
5.00 53.00 11.00 59.00 692.00 747.00

Capital subscris varsat 354,695, 32,358,8 32,358,8 34,302,3 34,302,3 34,321,1


600.00 64.00 64.00 86.00 86.00 38.00
Total capitaluri proprii 332,138, - - - - -
781.00 17,292,7 251,266, 460,095, 548,546, 826,884,
26.00 231.00 705.00 339.00 427.00

Creante - Total 259,393, 285,312, 237,145, 187,445, 213,252, 214,321,


949.00 548.00 241.00 219.00 331.00 634.00
Datorii - Total 1,040,33 1,624,67 1,708,79 1,879,04 2,296,50 253,945,
7,797.00 1,488.00 7,278.00 2,175.00 1,580.00 274.00

Cifra de afaceri neta 1,731,80 1,749,87 1,946,94 1,077,51 1,309,54 1,533,01


5,193.00 1,975.00 3,238.00 8,784.00 4,085.00 6,194.00

Venituri din exploatare - 1,742,10 1,875,09 1,953,19 1,068,26 1,354,20 1,561,63


Total 0,936.00 4,922.00 2,428.00 7,540.00 7,851.00 1,472.00
Cheltuieli din exploatare - 1,722,69 1,867,70 2,030,37 1,168,08 1,489,47 1,720,52
Total 3,746.00 9,442.00 2,934.00 3,748.00 8,789.00 7,396.00
Rezultat din exploatare 19,407,1 7,385,48 - - - -
90.00 0.00 77,180,5 99,816,2 135,270, 158,895,
06.00 08.00 938.00 924.00
cresterea vanzarilor 0.08 0.04 -0.45 0.27 0.15
Venituri financiare 68,012,6 83,894,3 58,709,6 27,918,3 73,671,7 79,998,6
08.00 39.00 76.00 83.00 46.00 75.00
Cheltuieli financiare 78,640,2 187,173, 215,530, 137,960, 161,684, 199,445,
75.00 736.00 619.00 718.00 449.00 374.00
Rezultat financiar - - - - - -
10,627,6 103,279, 156,820, 110,042, 88,012,7 119,446,
55
67.00 397.00 943.00 335.00 03.00 699.00
Rezultat curent 8,779,52 - - - - -
3.00 95,893,9 234,001, 209,858, 223,283, 278,342,
17.00 449.00 543.00 641.00 623.00

Venituri extraordinare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


Cheltuieli extraordinare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Rezultat extraordinar 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Venituri totale 1,810,13 1,958,98 2,011,90 1,096,18 1,427,87 1,641,63


3,544.00 9,261.00 2,104.00 5,923.00 9,597.00 0,147.00
Cheltuieli totale 1,801,33 2,054,88 2,245,90 1,306,04 1,651,16 1,919,97
4,021.00 3,178.00 3,553.00 4,466.00 3,238.00 2,770.00

Rezultat brut 8,779,52 - - - - -


3.00 95,893,9 234,001, 209,858, 223,283, 278,342,
17.00 449.00 543.00 641.00 623.00
Rezultat net 8,779,52 - - - - -
3.00 95,893,9 234,001, 209,887, 223,315, 278,342,
17.00 449.00 210.00 891.00 623.00
Rezultat / actiune - - - - - -

Plati restante - Total 5,853,98 524,349, 715,887, 11,090,3 73,798,7 291,827,


2.00 253.00 753.00 99.00 68.00 115.00
Furnizori restanti - Total 5,728,84 7,439,91 207,402, 11,090,3 73,798,7 291,827,
2.00 7.00 678.00 99.00 68.00 115.00
Obligatii restante fata de 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
bugetul asigurarilor sociale
Impozite si taxe neplatite la 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
termen la bugetul de stat

Anexa 4. Benzile Bollinger pentru Alro Slatina și Azomures

56
Anexa 5.Relative Strenght Index pentru Oltchim și Azomures

Anexa 6.Acceleration/Deceleration în cazul Oltchim și Alro Slatina

Anexa 7.Comodity Channel Index în cazul Oltchim și Alro Slatina

Anexa 8.Force Index în cazul Alro Slatina și Oltchim

Anexa 9.Williams R% în cazul Alro Slatina și Oltchim

57
Graficele prezentate în anexele anterioare au fost obținute prin prelucrarea prețurilor zilnice
pe intervalul 01.01.2011-30.04.2012, în cazul companiilor Azomureș S.A.,Oltchim S.A. și Alro
Slatina S.A., conform informațiilor și metodelor de calcul prezentate în capitolele anterioare.
Sursa prețurilor zilnice:
Prețuri zilnice Oltchim S.A.:
http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?symbol=olt&market=REGS&sdate=2011-
01-01&edate=2012-04-30&type=ajustat
Prețuri zilnice Alro Slatina S.A.
http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-01-
01&edate=2012-04-30&type=ajustat
Prețuri zilnice Azomures S.A.
http://tranzactiibursiere.ro/detalii/istoric?symbol=ALR&market=REGS&sdate=2011-01-
01&edate=2012-04-30&type=ajustat
















































58