PMN Ey WO) BoD yr beth de nol TODD E CEL MAT IMPORTANT FENOMEN LITERAR AL GENERATIEI SALE. COSMOPOLITAN COBO a. ee eeW.U os.Editor: silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu Director editorial: Magdalena Marculescu Redactor: Anita Voicuescu Foto coperta: Guliver/Getty Images/ © Adam Weiss Director productie: Cristian Claudiu Coban Dr: Gabriela Chircea Corectura: trina Musatoiu Lorina Chifan Descrirea CIP Biblioteci Nationale a Roméniel TODD,ANA Tnainte de noi / Anna Todd; trad. din engleza de ‘Oana Dusménescu - Bucuresti: Eitura Tre, 2017 ISBN o78-606-40-0085-9 |. Dusmnescu, Oana (trad.) sam itl rigna: Before ‘Autor: AnnaTodd Copyright ¢ 2015 by Anna Todd ‘The authoris represented by Wattpad Originally published by Gallery Books, Division of Simon & Schuster, Inc Copyright © Editura Tei, 2017 pentru prezenta editie OP.16, Ghiseul, CP. 0490, Bucuresti Tel: +4007 300 60 90; Fax: «4 0372 52020 Email: comenzi@edituratrel 10 wow edituratrei.ro Tuturor cititorilor mei geniali, care ma inspira in fiecare zi mai mult decat vor afla vreodataPlaylist-ul Hessa: »Never Say Never — The Fray »Demons* — Imagine Dragons »Poison & Wine“ — The Civil Wars »I'm a Mess“ — Ed Sheeran »Robbers* — The 1975 »Change Your Ticket“ — One Direction »The Hills* — The Weeknd »In My Veins“ — Andrew Belle »Endlessly* — The Cab »Colors“ — Halsey »Beautiful Disaster“ — Kelly Clarkson »Let Her Go* — Passenger »Say Something“ — A Great Big World, ft. Christina Aguilera »All You Ever“ — Hunter Hayes »Blood Bank“ — Bon Iver »Night Changes“ — One Direction »Drop in the Ocean“ — Ron Pope »Heartbreak Warfare“ — John Mayer »Beautiful Disaster“ — Jon McLaughlin »Through the Dark“ — One Direction »Shiver* — Coldplay »All I Want“ — Kodaline »Breathe Me“ — Sia Partea intai inainteGand era mic, baiatul visa la ce va fi atunci cand va creste. Poate politist, poate profesor. Vance, prietenul mamei, citea carti la serviciu, si asta parea o chestie distractiva. Dar baiatul nu era sigur de abilitatile lui — nu avea niciun talent special. Nu putea s4 cante ca pustiul asta din clasa lui, Joss; nu stia si adune si sd scada numere interminabile ca Angela; de-abia putea vorbi in fata clasei, spre deosebire de Calvin cel antipatic si galagios. Singurul lucru care-i placea era sa citeascd pagina dupa pagina din cartile sale. Astepta ca Vance sa i le aduca: una pe saptamand, cateodata mai rar, céteodata mai des. Erau perioade cand omul nu aparea, iar el se plictisea, recitind aceleasi pagini jerpelite ale volumelor sale preferate. Dar a ‘invatat sa aiba incredere in omul amabil care se-ntorcea intotdeauna, culo carte in mana. Baiatul s-a indltat, s-a facut foarte istet. Vreo trei centimetri si o carte noua o data la doua sdptamani, cam asa. Parinti lui se schimbau pe zi ce trece. Tatal lui a devenit mai zgomotos, mai negli- Jent, iar mama era din cein ce mai obosita. Plangea noaptea, din cein ce maitare. Mirosul de tutun, ba chiar mai rau, a-nceput sa se impregneze in zidurile clsutei. Farfuriile nespalate au umplut pand la refuz chiuveta, iar rasuflarea tatei duhnea a scotch. Lunile treceau, iar el, uneori, uita cum arata la fata tatal sau. 8 Inainte de noi ‘Anna Todd 9 Vance incepu sa vind mai des pe-acolo, iar el de-abia observa ca suspinele nocturne ‘ale mamei sale s-au schimbat. in acel moment isi facuse prieteni. Ma rog, un prieten. Prietenul s-a mutat apoi, iar el nu s-a obosit niciodata s-si faca prieteni noi. Simtea cd fare nevoie de ei. Nu-| deranja deloc si fie singur. Barbatii care au venitin acea noapte au schimbat ceva profundin sufletul baiatului. Iindsprise cea ce vazuse cai se intmplase mame sale si devenise din cein ce mai furios And tatal lui s-a indepartat. in scurt timp, taicd-sdu nu a mai venit impleticindu-se in Casa mica si murdard. Plecase de tot, iar baiatul a rasuflat usurat. Gata cu scotch-ul, gata CU mobila sfaramata sau cu gaurile din pereti. Singurele lucruri pe care le lasase in urma (Yau Un baiat fara tata si un living plin de pachete de tigari pe jumatate goale. Baiatul ura gustul lasat de tigari, dar fi placea la nebunie cum fumul ji umplea pliménii, taindu-i résuflarea. Le-a fumat pe toate, pana la ultima, apoi si-a cumparat filtele, Si-a facut prieteni, daca ii poti numi prieteni pe niste rebeli si delincventi care provocau mereu necazuri. A inceput sd stea pe strazi pana tarziu, iar minciunile nevi- Novate si glumele inofensive pe care le coceau baietii dstia supdrati au inceput sd se transforme in infractiuni mai grave. S-au preschimbat in ceva mai intunecat, desi stiau 4 @ gresit — in cel mai rau sens al cuvantului — dar ei credeau ca doar se distreaza. Se Simfeau Tndreptatiti sa fac asta si nu puteau renunta la valul de adrenalina care venea Odata cu puterea lor. Dupa fiecare suflet inocent pe care-| converteau, in venele lor pulsau si mai tare aroganta, foamea, iar limitele deveneau din ce in ce mai fragile. Baiatul asta era inca cel mai cuminte dintre ei, dar isi pierduse dorinta de a deveni pompier sau profesor. Relatia pe care o dezvolta cu femeile nu era una obisnuita. Tanjea dupa mangaierea lor, dar se proteja impotriva oricarui fel de legatura emotionalad. Aici éfa inclusa si mama lui, careia nu-i mai spunea nici macar un simplu Te iubesc”. Oricum, de-abia se mai intalnea cu ea. Isi petrecea cea mai mare parte a timpului batand strd- ile, iar casa ajunsese sd nu mai insemne nimic pentru el, in afara locului unde veneau din cand in cand pachetele. Pe aceste pachete, sub numele lui Vance, era mazgalita o adresa din Washington. Vance ill parasise siel. Fetele ji acordau atentie. Se tineau dupa el, isi infigeau unghiile lungi in bratele |ui, in vreme ce el le mintea, le saruta, le-o tragea. Dupd sex, multe dintre ele voiau sa-| stranga in brate. El le alunga, nu le saruta si nici nu le mangaia. De cele mai multe ori, disparea inainte ca ele sa-si traga rasuflarea. Isi petrecea zilele drogat si noptile, si maidrogat. Pierdea vremea pe aleea din spatelé pravaliei cu bauturi sau in magazinul tatalui lui Mark. Tsi irosea viata. Spargea magaziné de bauturi, facea filmulete crude, umilea fetiscane naive, Nu mai putea simti nimic in afara de aroganta sifurie. Tn cele din urma, mama lui s-a saturat. Nu mai avea nici banii necesari, nicirabdarea dea gestiona comportamentul lui distructiv. Tatal sau primise o slujba lao universitate din Statele Unite. In Washington, mai exact. In acelasi stat cu Vance, ba chiar‘in acelasi oras. Omul bun si omul rau in acelasi loc, din nou. Mama lui nu si-a dat seama ca el a auzit-o vorbind cu taica-sau si spunandu-i ca vrea sa-l trimita acolo. Aparent, batranul se cumintise oarecum, dar baiatul n-aveacum _ sé fie sigur: Niciodata nu va fi. Tatal su avea si o iubita, o femeie draguta pe care baiatul ~ oinvidia, Ea avea privilegiul de a vedea noua lui fata. Ea avea parte de el treaz lamasa si Se bucura de cuvintele amabile pe care el nu le auzise niciodata. Cind aajuns la universitate, s-a mutat in sediul unei fratii studentesti, ca sai faca Tnvcludi tatilul sau, Dar, desi nui placea ace! loc, cand si-a mutat bagajele intr-o camera de dimensiuni decente care era.a lui, aavuto senzatie de usurare. Incaperea era de doua ‘ofl mal mare decdt camera lui din Hampstead. N-avea gauri in pereti; nu erau gandaci strecurindiese prin chluveta dela bate, th sfarsit, avea un loc unde sa-si puna cartile. LaTnceput, astat deoparte, nu s-a obosit'sa-sifaca prieteni. Gasca is-aformat lent $1, odati cu ea, a cézutin acelasi tiparintunecat. L-a.cunoscut pe geamanul virtual al lui Mark, tocmaiin America, lucru care |-a facut sa creada ca asa era lumea asta facuta. A inceput sd accepte ideea ca va fi singur pentru totdeauna. Se pricepea sa-i rdneasca pe oameni, sa le faca probleme. A mai facut o fata SA sufere, ca pe cea de dinainte, si a simtit acelasi vartej cuprinzandu- si umplandu-| de fiori pe'sira spinarii, distrugandu-i viata cu energia lui dezlantuita. A inceput sa bea ca tatal sau, transformandu-se in cel mai rau soi de ipocrit posibil. Totusi nu-i pasa; era amortit si avea prieteni, iar ei il ajutau sdignore faptul ca nu avea nimic important in existenta lui. Nimic nu conta cu adeverat. Nici macar fetele care incercau sa-i intre in voie. 10 Inainte denoi Natalie a de Biblie la alta. Nici Ania ei nu s-a dovedit mai Cee ae Nuavea pe nimeni $i a facut oreseala sa Creadd ca el e mai bun decat era in realitate. Ceea ce i-a facut acelei fete a fost ultima picétura pentru maica-sa. L-a trimis in / America, ‘in statul Washington, sd stea cu asa-zisul lui tata. Purtarea lui fata de Natalie ha erat at de Hecate lui natala. Singuratatea pe care o simtise dintotdeauna deve- rs Biserica e aglomerata azi, toate randurile de scaune sunt pline, F - adunati sa-] slavim pe Domnul intr-o dupa-amiaza fierbinte de iulie. : "fn fiecare saptamana, de obicei aceiasi oameni, pe care-i cunose pe _ tofi si dupa numele de botez, si dupa cel de familie. Familia meae tratata regeste in acest mic l4cag al lui lisus: Sora mai mica, Cecily, sta langa mine chiar in primul rand, jupuind cu manutele ei aschiile din banca de lemn. Biserica noastra a Pprimit o finantare ca‘s4 renovam interiorul, iar grupul nostru a ajutat $a se stranga materialele donate de comunitatea locala. Saptamana asta, misiunea noastra e sA obtinem vopsea de la localnici gi sipictam bancile. Mi-am petrecut serile ducandu-ma de la un magazin Ja altul, dupa donatii. Ca sa sublinieze parca inutilitatea acestei misiuni, aud un zgomot, ca si cum ceva ar fi fost smuls, si vad cd Cecily a rupt © bucata mica de lemn din scaunul ei. Unghiile fi sunt pictate in roz, ca si se asorteze cu funda din par, dar, frate, e atat de stricatoare. — Cecily, o sa reparam astea saptamana viitoare. Te rog, nu mai face aga. liiau bland mana in mana mea, iar ea se bosumfla un pic. — Poti sa ne-ajuti si le facem iar frumoase. Ti-ar plicea, nu-i asa? Ti zambesc, Imi surade si ea, cu un z4mbet adorabil si stirb, si da din cap. Buclele i se leagana, ficand-o mandra pe mama pentru coafura pe care i-a facut-o cu ondulatorul, de dimineata. In bisericuta, pastorul aproape si-a terminat predica, iar parinfii mei se fin de mani, privind drept in fata. Transpiratia mi s-a adunat pe gat, alunecéndu-mi in stropi lipiciosi pe spate. Cuvintele despre pacat si suferinta imi plutesc in cap. E atat de cald aici incat machiajul mamei a-nceput sa-i luceasca pe pat si sa ise-ntinda in cearcane negre in jurul ochilor. Asta ar trebui si fie ultima sAptamana fara aer conditionat pe care suntem nevoiti s-o i suportam. Sa faci bine sd fie; sau o sa ma prefac cd mi-e rau ca si evit cuptorul asta. La finalul slujbei, mama se ridica pentru a sta de vorba cu sofia pastorului. Mama o admird mult pe femeia aceasta — cam prea mult, daca ma-ntrebati pe mine. Pauline, prima doamni a bisericii noastre, ¢ 0 femeie dura, cu prea putin empatie pentru alfii, asa cA inteleg de ce mama e atrasa de ea. "Ii fac cu mana lui Thomas, singurul baiat de varsta mea din Grupul de tineret. Cand trece, alaturi de intreaga lui familie, in sirul de oameni care ies din biseric4, imi face si el cu mana. Nerabdatoare sa iawo gura de aer proaspat, ma ridic si-mi sterg mainile pe rochia bleu. 2 Thaintede noi AnoaTodd 13 = Poti s-o duci tu pe Cecily la masin§? intreaba tata cu un zambet atotstiutor. (© sa-ncerce's-o facd pe mama si tac, exact ca in fiecare dumi- nica. E una dintre femeile acelea care continua sa trincdneasca si dupa ce-si ia de trei ori la revedere. ~ Eu nu seman deloc cu ea in priyinta asta. Mai degrabi ma Strddui sa seman cu tata, ale cérui cuvinte putine au o insemnatate Uriasa, $i stiu ca tata se bucura cd mi-a transmis o mare parte din el, ‘dela temperamentul lui linistit pana la parul negru si ochii albastru- deschis, cele mai evidente trasaturi, sau pana la inaltime. Adic& lipsa @i; Amandoi aver cam un'metru saizeci si cinci, dar el. un pic mai Thalt decét mine. Cecily 0 s4 ne depaseasca pe amandoi cand 0 si iba Zece ani, aga ne necajeste mama. Dau din cap spre tata gi o iau pe sori-mea de mana. Merge mai Tepede’decat mine, entuziasmul varstei facand-o s-o taie direct prin e-a mai ramas din rhultime, Dau s-o trag inapoi, dar ea se rasuceste Spe mine cu un zambet uriag pe fata, asa cA o iau si ew la fugi dupa €a, Dam navala pe scari si ajungem in goana pe peluza. Cecily fereste Un cuplu de batranei, iar eu rad cand o aud tipand si aproape dara- mandu-l pe Tyler Kenton, cel mai rautacios baiat de la biserica. Soarele Straluceste, aerul fierbinte imi umple plamanii si alerg din.ce in ce mai Tepede, fugarind-o pana cAnd se impiedica in iarba, Ma las in genunchi Casa vad ce-a patit. Ma aplec si-i dau lao parte parul de pe fata. E foarte aproape sa izbucneasca in lacrimi, iar buza de jos fi tremura violent: _ —Rochita mea... ” si atinge rochia alba cu manutele, privind cu atentie petele de darba de pe material. _ —Am stricat-o! Igi ingroapa fata in mainile murdare, iar eu o prind de ele siile asez in poala. Zambesc si-i vorbesc cu blandete. | +Nuestricata. Poate fi spalata, draga mea. fi stetg cu degetul cel mare lacrima care i se rostogoleste: pe obraz. Ea isi trage nasul, fara sma creada.— Se-ntampla tot timpul; mie mi s-a-ntamplat de cel putin trei zeci de ori, 0 linistesc eu, desi spun o minciuna. Colturile gurii i se ridica usor si se forteaz4 s& nu zambeasca. — Banu. Se prinde cA 0 pacalesc. fmi incolacesc un brat in jurul ei si o trag in picioare. imi arunc privirea asupra bratelor ei palide si fiu sigura ca n-am ratat nimic. Totul e-n regula. Imi tin mana in jurul umerilor ei si strabatem curtea bisericii, indreptandu-ne citre parcare. Parintii nostri vin din directia aceea, ceea ce-nseamna ci tata a oprit-o intr-un final pe mama din barfit. Pe drum catre casa, stau pe bancheta din spate cu Cecily, dese- nand fluturasi in cartea ei favorita de colorat, in vreme ce tata {i povesteste mamei despre problema pe care o avem cu ratonii care vin la tomberoanele din spatele casei. Tata las’ motorul mergand dupa ce parcheaza pe alee. Cecily ma saruta rapid pe obraz si se da jos de pe bancheta. Ma dau jos gi eu, o imbratisez pe mama si primesc o sarutare pe obraz de la tata, apoi trec in scaunul soferului. Tata ma priveste. — Ai grija, gandacel. Au iegit 0 gramada de oameni pe-afara odata cu soarele. Ridica mana si o face streagini la ochi. E cea mai insorita zi pe care a vazut-o Hampsteadul de o buna vreme incoace. Pana acum a fost cald, dar nu si soare. Dau din cap si-i promit tatei c-o si am grij Astept pana ies din cartier si schimb postul de radio. Dau muzica tare gi cant fiecare melodie pana ajung in centrul orasului. Scopul meu e¢ sa obtin trei galeti de vopsea de la toate cele trei magazine pe care le vizitez. As fi fericita si cu una de fiecare, dar ar fi ideal sa fac rost de trei ca sa putem vopsi totul. Prima privalie, Mark's Paint and Supply, e cunoscuta drept cea mai ieftina din oras. Mark, proprietarul, are o reputatie foarte buna in cartier si ma bucur sa-l intalnesc. Ajung intr-o parcare aproape goala; doar o masiné in stil clasic, vopsiti intr-un rogu-aprins, $i o 14 Inainte de noi ‘Anna Todd 15 (ii se afld in toata parcarea. Cladirea e veche, facuta din scanduri lemn gi dintr-un rigips instabil. Semnul de la intrare e stramb, t bi Mitern M de-abia se mai vede. Cand deschid usa de lemn, aceasta r - wuhr{ale gi se aude un clopotel. O pisica sare de pe o cutie de lemn si - alwrivenzss in picioare in fata mea. O mangai pret de o clipa, apoi ma _ Apiopll de casa de marcat. Pe dinguntru, magazinul e la fel de dezordonat ca pe dinafara yh din cauza haosului, nu-l vad din prima pe baiatul de la casa de Bae. Prezenta lui acolo ma socheaza putin. E inalt si lat in umeri; genul de biiat care a fAcut sport ani intregi. > Mark..., spun eu, chinuindu-ma sa-mi aduc aminte numele ‘dle familie, ‘Tati lumea ii spune, simplu, Mark. j ~ fu sunt Mark, aud 0 voce din spatele sportivului. — Miiaplec putin intr-o parte gi observ alt baiat, stand pe scaunul tle 1a birou si imbracat tot in negru. E mai zvelt decat primul, totusi _ prexenta lui e mai puternica. Are parul castaniu-inchis, lung in parti, (4 Un cluf in frunte. Bratele ti sunt pline de tatuaje, raspandite la ‘{ntimplare pe pielea bronzata. Nu prea imi plac tatuajele, dar in loc #1 critic, nu ma pot gandi decat la faptul cd toata lumea e bronzata ‘Yara, numai eu nu. = Nueel, eu sunt, se aude vocea unui al treilea baiat. Mi uit inspre primul baiat si dau cu ochii de un pusti de statura Medle, slibut, cu o freza foarte scurta. “= Hu sunt Mark Junior, sa sti. Daca-I cauti pe babacu; nu e azi lel, Gel de-al treilea baiat are si el tatuaje, dar sunt mai organi- yale decdt cele ale tipului cu parul valvoi, si are si un piercing in sptinceand, Imi amintesc ci mi-am intrebat familia dac& pot si-mi pun gl eu un cercel in buric, $i azi imi vine si rad de reactiile lor InspitimAntate. — Ele cel mai bun Mark dintre cei doi, spune baiatul cu parul clufulit, cu o voce profunda si lenta.Zambeste si in obraji ii apar niste gropite superbe. Rad, banuind ca asta nu e nici pe departe adevarul. — Ma cam indoiesc de asta, il necajesc eu. Izbucnesc cu totii in ras, iar Mark Jr se apropie de mine, cu un zambet pe buze. Baiatul de pe scaun se ridica in picioare. E atat de inalt, incat prezenta lui devine si mai puternica. Inainteaza si se posteaza in fata mea. E atragator; are trasaturi puternice. Un obraz tilios, gene negre, sprancene groase. Are nasul subtire, iar buzele ii sunt roz-deschis. Ma uit la el, iar el ma priveste fix. — Ce treaba ai cu tata? intreabi Mark. Nu riispund imediat, iar Mark si sportivul imi arunca priviri ba mie, ba prietenului lor. Ma trezesc la realitate si, un pic stanjenita ca am fost prinsi holbAndu-ma, imi incep discursul. — Am venit din partea Bisericii Baptiste din Hampstead si mia-ntrebam daci doriti si ne donati cumva vopsea sau alte mate- riale. Renovam biserica gi ne-ar prinde bine niste donatii... Ma opresc, pentru ca fermecatorul cu buze roz este adancit in conversatie, soptind ceva prietenilor lui, cu 0 voce joasa, ca s nu-] aud. Apoi toti se opresc si ma privesc deodata, zambind la unison. Mark vorbeste primul. — Sigur ca putem face asta, spune el. Zambetul lui imi aminteste de o felina. Nu-mi dau seama exact de ce. Zambesc gi eu si dau s4-i multumesc. El se rasuceste catre prie- tenul lui cu corabia imensé tatuata pe biceps. — Hardin, cate cutii sunt acolo? Hardin? Ce nume ciudat; nu l-am mai auzit niciodata. Manecile tricoului negru al acestui Hardin acopera pe jumatate corabia de lemn. E lucrata frumos; detaliile si umbrele sunt superb desenate. Cand imi ridic privirea catre chipul sdu, oprindu-ma o clipa asupra buzelor lui, imi simt obrajii luand foc. Ma fixeaza, imi observa privirea insistenta. li vad pe Mark si pe Hardin uitandu-se unul la celalalt, dar nu aud ce-i sopteste Mark. 16 Ihainte de noi ‘Anna Todd 1 — Ce zici de-o propunere? spune Mark, dand din cap catre _ Sunt interesati s-o aud. Hardin asta pare amuzant — putin idat, dar imi place de el deocamdata. ' — Si care-ar fi asta? Imi incolacesc degetul in par si astept. Hardin incé ma iveste fix. E ceva rezervat in expresia lui. Simt asta din partea alalta a magazinului. Am devenit curioasa in privinta acestui fiat care se straduieste atat de mult sa para dur. Ma crispez cand 1 imaginez ce-ar crede parintii mei, cum ar reactiona daca l-as luce acas’. Mama crede ca tatuajele sunt malefice, dar eu nu fu ce sa zic. Nu ma caracterizeazi, dar sunt 0 forma de expri- are de sine si, fara indoiala, asta e ceva frumos. Mark isi scar- ina obrazul barbierit. — Daca iesi de doua ori in oras cu prietenul meu Hardin, iti dau ce galoane de vopsea. Ma uit la Hardin, care mi priveste cu un zambet in coltul gurii. Ate niste buze atat de frumoase. Trasaturile lui aproape feminine fac mai atragitor decat imbracimintea neagra sau parul ravasit. Ma-ntreb daca despre asta sugoteau. Oare Hardin ma place? fn ~ yreme ce ma gandesc la oferti, Mark mareste miza: i — Orice culoare. La alegere. Din partea casei. Zece galoane. Se pricepe sa-si vanda marfa. Plescai din limba. — O singura intalnire, ripostez eu. Hardin rade; marul lui Adam i se misc atunci cand rade, iar Brspice ii apar in obraji. Bine, e foarte, foarte sexy. Nu-mi vine si _Gred cé n-am observat cat e de sexy cand am intrat aici. Eram atat de concentrata in privinta vopselei, incat nici n-am remarcat ce ochi _verzi are sub lumina fluorescenta din magazin. — E bine i o singura intalnire. Hardin isi indeas4 mana in buzunar, iar Mark se uit la domnul tuns scurt.M& simt triumfatoare dupa negocierea mea reusita, aga ci zambesc si fac lista culorilor care-mi trebuie pentru banci, ziduri si sciri, Ma prefac ci nu ma gandesc deja cu nerabdare la intalnirea mea cu Hardin, baiatul retras si ciufulit, atat de inocent si de timid incat e dispus sa ofere zece galoane de vopsea pentru o iesire in oras. 18 Inainte de noi Imi trag rochia in jos cand cotesc pe aleea intunecata. Aud cum aterialul de plasa se rupe cand trag de el si ma blestem c-am facut ta din nou. Am luat trenul catre centru sperand sa reusesc... ceva. Ce anume nu sunt sigura, dar sunt foarte, foarte obosita sa ma simt asa. Adejdea te poate face si te porti in feluri pe care nici nu tile imaginai, far acesta ¢ singurul mod de a-mi satisface golul imens dinauntru. Satisfactia apare si dispare cand barbatilor li se topesc ochii dupa mine. Se simt stépanii trupului meu pentru ca ma imbrac intr-un fel care-i excita. it dezgustatori si defecti, dar le fac jocul, ii incurajez facdndu-le cu _ ochiul. Un zambet timid adresat unui tip singuratic face minuni. hs Faptul ci am nevoie de aceasta atentie imi face greata. E mai mult decat o durere; e ca o arsura usturatoare pe dinauntru. t Mai cotesc o data. O masina neagr se apropie, iar eu ma uit in alta _ Parte, in vreme ce barbatul de la volan incetineste ca s{ ma masoaredin priviri. Strazile sunt intunecoase, iar aleea intortocheat se afl in spatele celui mai bogat cartier din Philadelphia. Sunt 0 groazd de magazine pe strazi, toate avand platforme de aprovizionare in spate. Prea multi bani si prea putine atractii in Main Line’. — Vrei sa mergi cu mine? intreabi barbatul, in vreme ce geamul automat al masinii coboara zbarnaind. Are fata putin ridata, iar parul saten-deschis incaruntit e piep- tanat cu carare pe mijloc. Are un zambet fermecator $i arata bine pentru varsta lui, dar in mintea mea e o alarmé care sund in fiecare saptamana cand fac plimbarea asta de zombie dintr-un motiv misterios. Amabilitatea din surasul lui este falsa, la fel ca geanta mea Chanel. Zambetul vine de la bani; am invatat asta pana acum. Barbatii cu masini negre atat de curate ca sclipesc in lumina lunii au bani, dar n-au strop de constiinta. Nevestele lor nu gi-au pus-o cu ei saptamani intregi — chiar luni — iar ei cerceteaza strazile, cautand atentia de care sunt privati. Dar eu nu vreau banii lui. Parintii mei au bani, chiar prea multi. —Nu sunt prostituata, dementule! Ti lovesc masina tampita si scanteietoare cu bocancul meu cu platforma si observ c& pe deget are un bandaj. Ma urmareste cu privirea si-si varé mana sub volan. Nenorocitul. — Frumoasa incercare: Du-te acasa la nevasta-ta, sunt sigura ca pretextul pe care i l-ai servit e pe cale s4-ti expire. Dau sa plec, dar el imi mai spune ceva. Sunetul se pierde in noapte, in vreun colt intunecat. Nu ma obosesc sd ma mai uit lael. Strada e aproape goala, e trecut de ora noua, intr-o seara de luni. Luminile din cladiri sunt palide, atmosfera e calma gi linistita. Trec prin spatele unui restaurant de unde aburul iese prin acoperis, jar aroma carbunelui imi umple simturile. Miroase senzational si-mi aminteste de gratarele din curte pe care le faceam cu familia hui Curtis, cand eram mai mica. Atunci cand ei erau a doua mea familie. 1 Main Line — zona din centrul orasului Philadelphia. (N.t.) 20 Inaintedenoi ‘Anna Todd 21 Clipesc ca sa alung aceste ganduri si-i zimbesc femeii cu sort ‘gi palarie de bucatar care iese pe usa din spate a unui restaurant. Flacara brichetei ei straluceste in noapte. Trage un fum de tigard si zambeste din nou. — Ai grija pe-aici, fetita, ma avertizeaza ea, cu glas ragusit. — Am mereu, raspund eu, zambind si facandu-i cu mana. Ea scutura din cap si trage din nou din tigara. Fumul se ridica aerul rece, iar capatul inrosit al tigarii pocneste incet in linistea ptii. Apoi femeia arunca mucul tigirii pe asfalt si calcA zgomotos e el. Merg mai departe, iar afara se face si mai frig. Mai trece 0 Masind, iar eu ma dau la o parte pe trotuarul aleii. Masina e neagri... Mai arunc o privire si-mi dau seama ca e aceeasi magina neagra si lucioasa de mai devreme. Un fior imi strabate spatele cand masina ‘incetineste, scartaind din cauciucuri pe gunoiul care acopera aleea. __ Merg mai repede, bagandu-ma in spatele unui tomberon ca 4 ma distantez si mai mult de acel strain. Nu stiu de ce sunt atat “de paranoica in seara asta; fac asta aproape in fiecare weekend. _ Ma-mbrac intr-un halat hidos, il sarut pe tata pe obraz gi fi cer bani _ de tren. El se-ncrunti si-mi spune ca petrec prea mult timp singura ica trebuie sa merg mai departe in lumea asta pana cand nu trece Viata pe langa mine. Daca ar fi fost atat de usor sé merg mai departe, _ nu m-as pricepe si ma schimb atat de repede in rochia asta sau si _ indes halatul in geanta, ca sé-I pun din nou pe mine cand ma intorc " acasi. ey $a merg mai departe. De parca ar fi fost atat de simplu. }- — Molly, ai doar saptesprezece ani; trebuie sd te intorci la viata " teala inainte si-ti pierzi cei mai frumosi ani din viat, imi spune el de fiecare data. Daca astia sunt cei mai frumosi ani din viata mea, nu vad ce sens are sa traiesc mai mult de-atat. ; Dau mereu din cap, aprobandu-| cu un zambet in vreme ce-mi doresc in sinea mea si nu-mi mai compare pierderea cu a lui. _ Diferenta e ca mama a dorit sa plece.In seara asta e ceva diferit, poate pentru ca acelasi barbat se opreste langa mine pentru a doua oara in rastimp de douazeci de minute. O iau la goana, lasand frica s4 ma poarte pe strada plina de gropi pana la drumul mai aglomerat din fata. Un taximetrist ma claxoneaza cand ajung impiedicandu-ma in strada, si sar inapoi pe trotuar, incercand sa-mi recapat rasuflarea. Trebuie si ma duc acasa. Acum. Am flacdri in piept si ma caznesc sa inspir aerul rece. Trec inapoi pe trotuar si privesc in toate directiile. — Molly? Molly Samuels, tu esti? se aude 0 voce de femeie din spatele meu. ‘ M& rasucesc gi dau cu ochii de ultima persoana cu care m-as fi asteptat s4 ma intalnesc. Simt nevoia s-o zbughesc in directia opusd cand privirile ni se intalnesc. Are cate o plasa de cumparaturi in fiecare mana si se-ndreapta catre mine. — Ce faci aici atat de tarziu? intreaba doamna Garrett, in vreme ce o suvita de par ii cade peste obraz. — Maplimbam. Incere si-mi trag rochia mai jos pe coapse inainte sa se uite din nou la mine. — De una singura? — Gi tu esti de una singura, ii zic, cu un ton mai mult decat defensiv. Ea ofteaza si-si trece toate cumparaturile intr-o singura mana. — Haide, urcd-n masgina. O ia catre dubita maronie parcata pe colt. Apasa pe alarma si portiera din dreapta se deblocheaza, iar eu ma sui govaitoare. Prefer si ma aflu in masina asta cu ea si sa indur morala pe care mi-o tine decat pe strada, cu tipul din masina neagra, care nu poate accepta un refuz. Salvatoarea mea temporara se asaza la volan si priveste drept in fata pret de un minut, inainte de a se intoarce catre mine. — S$tii cd nu te poti comporta asa pentru tot restul vietii. 22 Thainte de noi ‘Anna Todd 23 Afirmatia ei se incheie pe un ton puternic, dar mainile ti tremura volan. —Nusunt... — Nu te preface ca nu s-a intamplat nimic. Reactia ei imi arata ca nu are chef de amabilitati. — Esti imbricata total diferit decat de obicei, cu siguranta diferit }hainele cu care e taici-tau de acord. Ai parul roz, atat de departe blondul tau natural. Esti aici seara, plimbandu-te singura. Nu it singura care te-a observat, sa stii. John, care merge la aceeasi erica, te-a vazut pe aici intr-o alta seara. A povestit tuturor. ie Eu... _ Earidicd mana in semn de protest. | — N-am terminat. Tatal tau mi-a spus ca nici macar nu mergi la ‘Ohio State, in ciuda faptului ca te-ai pregatit atatia ani ca sA mergila facultate cu Curtis. _ Numele care-i iese din gura ma sfasie pe dinduntru, spargand ‘Girapacea tare in care ma ascundeam pana atunci. Neantul gros in ‘spatele caruia m-am camuflat. Chipul fiului sau imi revine in minte, ar vocea lui imi umple auzul. — Inceteaza, reusesc sa spun indurerata. — Nu, Molly, spune doamna Garrett. Cand o privesc, e tulburata, ca si cum emofiile care s-au adunat in ea in ultimele gase luni mai au putin si explodeaza. — A fost fiul meu, zice ea. Deci nu te mai comporta ca si cum esti mai indreptatita dec&t mine sa suferi. Mi-am pierdut copilul, unicul copil, iar acum stau aici i ma uit la tine, draga Molly, fata pe care am privit-o crescand, cum te pierzi i tu, si n-o si mai tac din gura. Trebuie s&-ti misti fundul la facultate, s pleci din oragul asta, aga cum planuiai cu Curtis. Continua-ti viafa. Asta trebuie si facem cu totii. Daca eu pot face asta, oricat de greu ar fi, atunci poti s-o faci si tu, fii sigura. Cand doamna Garrett se opreste din vorbit, simt un gol in stomac. A fost mereu o femeie tacuta — sotul ei a vorbit intotdeaunamai mult — dar in ultimele cinci minute a devenit cumva mai putin fragila. Vocea ei, de obicei blanda, pare acum foarte hotarata si asta ma impresioneaza. Ma face s4-mi para si mie rau pentru cA mi-am transformat viata in existenta asta fantomatica. Dar eu eram la volanul acelei masini. fn seara de dinainte de a-mi lua permisul, am fost de acord si conduc camioneta lui Curtis. Bram entuziasmati, iar zambetul lui era convingator, L-am iubit cu fiecare particica a trupului meu si m-am dezmembrat cand a murit, Era linistea mea, garantia cd nu voi ajunge ca mama, o femeie care gi-a dorit si fie mai mult decat nevasta cuiva intr-o casa enorma dintr-un cartier bogat. $i-a petrecut viata pictand si dansand in casa noastra imensa, cAntand si promi- tandu-mi ca vom pleca din porcaria asta de oras. —N-o si murim aici, 0 sa-l conving eu intr-o zi pe taica-tau, asa spunea mereu. Si-a tinut numai jumatate din promisiune si a plecat in miez de noapte, acum doi-ani. N-a reusit s& treaca, se pare, peste rusinea de a fi mami si sotie. Cele mai multe n-ar fi gasit cd asta eo rugine, dar nu si mama. Voia sa fie in centrul atentiei — voia sa fie celebra. Ma invinovatea pe mine cd nu este, desi incerca s4 nege acest fapt. liera intotdeauna rusine cu mine; imi reamintea mereu de felul in care i-am deformat corpul. Imi spunea — de nenumirate ori — cat de bine arta inainte si-mi fac eu aparitia. Se purta ca si cum eu as fiales s4 ajung acolo, in pantecul ei de femeie egoista. O data mi-a aratat vergeturile pe care i le-am facut pe burt, iar eu m-am chircit toata pe langa ea cand i-am vazut pielea distrusa. fn ciuda faptului ci am fost un obstacol in calea stilului ei de viat’, mi-a promis lumea-ntreaga. Mi-a povestit despre orase mai mari, mai stralucitoare, cu panouri imense, pe care si-ar fi dorit sa apara, daca ar mai fi fost destul de frumoasé. Si intr-o dimineata, devreme de tot, dupa ce, cu 0 sear inainte, 0 aycultasem povestindu-mi despre lumea larga, am zarit-o prin zabre- ele grouse, de metal, ale scirii, Tara dupa ea valiza pe covorul din a) Iwainte de nol ‘Anna Todd 25 (a usii de la iesire. Injura si: si dadea parul de pe umeri. Era imbra- itt ca si cum se ducea la un interviu pentru o slujba, era machiata, parul coafat — probabil ca folosise juma de tub de fixativ ca sa ite aga. Era entuziasmata si increzatoare si-si tot atingea parul ca | mai aranjeze putin. Chiar inainte de a iesi pe usa, a privit in jur la livingul frumos corat, iar fata i s-a luminat de cel mai mare zambet pe care i l-am v ut vreodata. Apoi a-nchis usa si mi-am imaginat-o cum se spri- (i fericitd de ea, pe dinafara, incé zambind de parca se ducea in aradis. _ N-am plans cand am coborat tiptil pe scdri, incercand sa tin Minte cum arata si cum se purta. Voiam si-mi amintesc fiecare interactiune, fiecare discutie, fiecare imbratisare. Mi-am dat seama chiar atunci cA viata mi se schimba din nou. Am privit-o prin ; fereastra livingului cum s-a urcat in taxi. M-am holbat indelung la ile. Banuiesc cA am stiut dintotdeauna c4 nu ma pot baza pe ea. I-o fi teama lui tata sA paraseasca orasul in care a crescut si unde are o slujba extraordinara, dar macar pe el ma pot baza. ~ Doamna Garrett imi atinge parul roz cu precautie. » — Nici daca-ti vopsesti parul cu coloranti alimentari nu se va schimba nimic din cele intamplate. Zambesc si spun primul lucru care-mi trece prin minte. — Nu mi-am vopsit parul pentru ca ti-am vazut fiul cum s-a golit de sange in fata mea, ma rastesc eu si-mi amintesc felul in care vopseaua de un roz-inchis semana cu sangele, cand m-am clatit la chiuveta. fi indepartez mana si, da, cuvintele mele au sunat groaznic, dar cine naiba e ea sé md judece? O vad cum inca proceseaza ce i-am zis gi sunt sigura ca-si imagineaza trupul stalcit al lui Curtis, alaturi de care am stat doua ore inainte sa vina cineva sa ne ajute. Am incercat sa-i rup centura de siguranta, dar n-am reusit. Caroseria se indoise acolo unde ne-am lovit de balustrada si mi-era imposibil s4-mi misc miinile. Am incercat totusi si am tipat, desi ‘metalul zimtat imi sfasiacarnea. Jubitul meu nu se migca, nu mai scotea niciun sunet, iar eu urlam la el, la magina, la intregul univers, incercand sa ne salvam. Un univers care m-a tradat si s-a intunecat atunci cand fata i-a devenit palida si mainile inerte. Acum ma bucur cA trupul meu s-a deconectat dupa ce el a murit si n-am mai fost silita si stau acolo si sa privesc chestia aia care nu mai era el, sa-l privese si si sper ci se va-ntoarce la viata. Cu un oftat usor, doamna Garrett porneste motorul si demareaza. — Ifi infeleg durerea, Molly... dac& te intelege cineva, eu sunt aceea. Am incercat si gasesc o cale s4-mi continui viata, dar tu ti-o distugi pe a ta din cauza unui lucru pe care nu |-ai putut controla. Sunt derutata gi incere s4 ma concentrez, trecandu-mi mana peste portiera. — Nu l-am putut controla? Eu eram la volan. Zgomotul metalului incolicit lovindu-se de un copac, apoi de bariera de metal, imi umple urechile si-mi simt mainile tremurand in poala. — Eram responsabilé pentru viata lui si l-am ucis. Era atat de viu. Era stralucitor si cald si iubea tot ce era in jurul lui. Curtis gisea motive de bucurie in cele mai tampite si simple chestii. Eu nu eram ca el. Eram mai cinicd, mai ales dupa plecarea mamei. Dar el ma asculta de fiecare dat cand furia mea ma-mpingea sa fac greseli. De ziua lui, |-a ajutat pe tata sa curete atelierul de pictat al mamei dupa ce eu il facusem praf, aruncand vopsea neagra peste pretioasele ei tablouri pe care nile lasase. Nu m-a intrebat nici macar o data de ce-mi doresc ca ea si moara. Nu m-a judecat niciodata si m-a echilibrat asa cum eu nu eram in stare, Am crezut intotdeauna ca el ma ajuta s4-mi termin facul- tatea si s4-mi fac prieteni noi in alt orag. Nu m-am priceput niciodata sd ascund ceea ce cred despre oameni, aga ci nu mi-a fost deloc usor sa-mi fac prieteni noi, El mi-a spus intotdeauna ca sunt in regula aga cum sunt, cé eram doar dureros de sincera gi ca trebuia si-si asume rolul mincinosului in relatia noastra, Se prefticea ci-i place pe pustii 26 Inainte de noi ‘Anna Todd 27 " fitosi si plini de bani de la noi din scoala. Era mereu cel simpatic, cel pe care toat’ lumea il adora. Eu eram dublura lui. Petreceam atat de _ mult timp impreuni, incat lumea a-nceput si ma accepte, pe mine gi |" atitudinea mea. Presupun ca farmecul lui a ajutat. Era scuza mea in fata lumii, pentru ca, aparent, el a vazut ceva in mine. A fost singura " persoana care m-a acceptat si m-a iubit vreodata, dar apoi si elm-a } parasit. A fost vina mea, asa cum sunt sigura cé si mama a plecat pentru ci se saturase de oragul asta, de normalitatea tatei gi de fiica _ eicea blonda cu funde in par. Ultima mea urma de normalitate s-a topit cand chiuveta s-a umplut cu apa roz si parul meu blond a disparut. — Am un prieten cu ceva influenta in vest, in Washington. Aproape ca uitasem unde sunt. Retraisem in minte toate experi- ~ entele nasoale din viata mea in mai putin de zece minute. = eas putea ruga sa traga niste sfori gi sa te bage la gcoala acolo. E frumos acolo. Proaspit, verde. Anul universitar a-nceput de mult, dar o sa-ncere, daca vrei, spune ea. Washington? Ce mama dracului e la Washington? Ma gandesc la propunerea ei, incerc si-mi dau seama daci mai vreau sa merg la facultate sau nu. $i in vreme ce intrebarea ma framanta, inteleg cd vreau sa plec din orasul Asta uitat de Dumnezeu, asa ca poate ar trebui sd accept. Cand eram mai mica, ma gandeam la alte orase. Mama vorbea despre Los Angeles gi despre vremea de acolo, care facea ca fiecare zi sa fie perfecta. Vorbea despre New York si despre strazile lui pline de oameni. tmi povestea despre orasele strilucitoare unde isi dorea sa traiasca. Dac ea se putea descurca in acele orase, puteam si eu sa ma descurc in Washington. Dar e departe, in celalalt capat de fara. Tata va ramane singur aici... desi poate i-ar face bine. Nu prea are prieteni, pentru cae mereu ingrijorat din cauza mea, incercand sa ma faca fericita. A renuntat sé mai aiba grija de propria lui viata. Poate ca, daca voi pleca la facul- tate, ii voi face un bine. Poate ii voi reda normalitatea.E posibil si-mi fac si eu prieteni. Parul meu roz ar putea sa nu mai intimideze oamenii dintr-un oras sofisticat. Hainele mele deocheate ar putea si nu mai para la fel de amenintatoare pentru fetele de varsta mea din alt oras. As putea s-o iau de la capat gi s-o fac mandra de mine pe doamna Garrett. $i Curtis ar putea fi mandru de mine. ‘Washington ar putea fi leacul de care am nevoie. $i uite-asa, stand in masgina acestei femei bune, mama baiatului pe care l-am iubit si l-am pierdut, imi jur, chiar acum, cA n-o si fac prostii. N-o sa iau trenul inspre cartierele dubioase din Washington. N-o sa traiesc in trecut. N-o sa renunt la mine insami. O sa fac doar lucrurile care ma vor pregati pentru viitor — sin-o sa dau doi bani pe ce va spune lumea in acest timp. 28 Inainte de noi . 2 ” Melissa wu ¥ Asubestimat-o pe fata asta cdnd aintalnit-o pentru prima oard. Nu stia nimic despre ea Mune! sinictin ziva de azi nu stie prea multe. !-a’int€lnit mai intai fratele si sau petrecut Impreuna noptile imbatandu-se, cunoscandu-| mai bine si afland ce persoana oribila era ‘Aosta, Fratele ei era un sarpe, care se strecura prin campus de parcé era pe propriul domeniu de vanatoare, alegandu-si prada. Dar dupa observatii amanuntite, a remarcat ca sarpele avea o slabiciune: sora lui, 0 fiumusete, inatta, bruneta, cu piele bronzata. Desi il ura din ce in ce mai tare pe sarpe, a Observat cat de tandru era acesta cu sora sa, cum 0 ocrotea ca si cum era singurul lucru de pe pamant care conta — in afara de propriile lui dorinte perverse, de buna seama. Clind s-a convins cd sarpele a scapat de sub control, sd-si imprastie cu mandrie mizeria, fica trebuie oprit, baiatul a pus ceva la cale. Mizeria asta trebuia si dispara, iar sora sarpelui nu era nimic altceva decat o Victima colaterala. Casa e foarte goalé pentru o seara de vineri. Tata e la un banchet in cinstea promovarii lui de la spital si toti prictenii mei sunt la alta petrecere. Niciuna dintre variante nu mi se pare atragatoare. Petrecerea ar fi misto daca nu s-ar desfasura la sediul fratiei igi pierde vremea frate-meu. Nu mi pot distra pentru ca e unde is foarte protector cu mine. E extrem de enervant. Banchetul ar putea fi 0 varianta mai buna, dar numai la suprafata. Tata, cel mai prestigios medic din acest oras, e mai bun medic decat parinte... dar se stra- duie. Timpul lui e pretios si costisitor si nu pot concura cu oameniiaceia bolnavi ale cdror facturi medicale ne-au cumparat casa asta imensa in care stau si ma vaicaresc. Ma simt un pic vinovata, asa ca fi scriu tatei un mesaj in care-I anunt ca pana la urmé vin. Apoi, cand observ ci e trecut de nou, iar banchetul a inceput la opt, imi dau seama ca 0 sa-l intrerup si-o sa-i dau tinerei iubite a tatei un nou motiv sa se planga de mine. Tasha e doar cu trei ani mai mare decat mine gi se vede cu tata de vreun an. As fi mai intelegatoare daca n-am fi fost la acelasi liceu si n-as fi vazut cat era de ticdloasa. Sau daca nu s-ar purta ca si cum nu m-ar tine minte, desi stiu ca ma cunoaste. Indiferent cat de nesimtita ar fi faté de mine, nu ma plang tatei. fl face fericit. Ea zimbeste cand 0 priveste el. Rade la glumele lui siro- poase. Stiu ca nu fine la el asa cum ar trebui, dar am remarcat ca tata s-a schimbat mult in bine de cand ea i-a intrat in cabinet, cu un deget rupt si sani obraznici. Tata a suportat divortul mult mai greu decat mama, care s-a mutat inapoi in Mexic, si locuiasca alaturi de bunicii mei pana se va pune pe picioare. Nu stiu pe cine crede ea ca pacaleste. A primit suficienti bani la divort ca sd traiasca toatd viata in lux. In loc sa-i bat la cap pe Tasha si pe tata, fi scriu lui Dan. Se tot vede cu o fata cu care am fost in liceu. Spre deosebire de mine, ea ¢ tot la liceu. Frate-meu e protector si loial cand are chef, dar in rest ¢ un porc total. Lasati-ma sa repet: un porc total. Incerc cat pot si ma tin departe de relatiile lui. $i prietenii lui sunt porci, de obicei mai tineri si mai rai decat el. fi place sa se inconjoare cu oameni la fel de naspa ca el, ca sa se simta bine in propria lui piele. Cred ca vrea sa fie regele sobolanilor. Dan raspunde repede: Te iau in doudizeci de minute. {i trimit un smiley si sar din pat ca sa ma pregatesc. Chipul nemachiat si tricoul gri cu WCU! nu-mi folosesc la nimic. Trebuie s4 arat mai bine de-atat. Totusi, trebuie si am griji ce haine ii aleg, pentru cd n-am chef sa-] aud pe frate-meu batandu-ma la cap toata noaptea. 1 Washington Central University (N. red.) 30 Inainte de noi ‘AmoTodd 31 Miuit prin dulap, cutand prin marea de haine negre gi straluci- ite, Am prea multe rochii. Mama imi dadea toate rochiile ei dupe Jp purta o data. Tatei fi pkicea s-o fac fericita cu rochii scantele- jive gl masini sport rosii, dar uite cA fericirea n-a venit niciodata. (ind « plecat, m-a intrebat daca vreau si locuiesc in Mexic cu ea. orlcAt ar parea de ciudat, n-am putut renunja la inot, la echipa jatie, Chestia asta e mai importanta pentru mine decat orice alt de aici, din Washington. Era singurul lucru — in afara de tata Dan — de care mi-ar fi fost dor. Dan s-a gandit sd se mute, dar Wwhfii cu ochii pe mine. ‘ _ Dupace probez doua rochii si le arunc apoi inapoi in dulap, scat ‘milopeta pe care n-am purtat-o niciodata. E neagra in intregime, afara unui mic imprimeu pe bretelele groase de pe umeri. E sufi- it de stramta ca si-mi scoati-n evident fundul, destul de lejera niu o petrecere si-mi acopera atat cat trebuie din trup pentru ca frate-meu sa-si tind gura inchisa. Gfnd sunt gata, claxonul enervant al Jui Dan se aude deratard. ‘nl insfac geanta si dau buzna pe scari. Daca nu ma grabesc, yeamt ae vor plange iardsi de zgomot. Setez repede alanma on ies pe ust Olnd ajung la Audiul lui Dan, constat ca si-a adus gi niste tovarasi uel. = Logan, las-o pe ea in fata, zice Dan. _ M-am vazut de cateva ori cu Logan gi a fost intotdeauna de “{reaba cu mine. S-a dat la mine o data, la o petrecere. Cand mean " tldicat de pe canapea gi gi-a dat seama ca sunt cu cel pufin zece centi- ~ metri mai inalt decat el, a tras concluzia ca e mai bine sa fim prie- teni, Am ras aprobandu-l, impresionata de gluma buni. De atunci a devenit preferatul meu din gasca de idioti a lui frate-meu. — E-n regula. O si stau in spate, spun eu, cand Logan da sa-si desprinda centura. ; . M& asez pe bancheta din spate si dau cu ochii de un tip cu par negru si ondulat care-i acopera fata. Sta intr-o parte intr-un fel ciudatsi emo rau de tot, dar asta se potriveste perfect cu piercingurile din spranceana si buza. Nu-si ridica ochii din telefon cand il salut. — Ignora-l, zice Dan, uitandu-se la mine in oglinda retrovizoare, imi dau ochii peste cap si-mi scot telefonul. $4 ma distrez sieu pe drum. La sediul fratiei studentesti nu e niciun locde parcare. Dan se ofera si ma lase in fata casei, ca si nu merg mult pe jos. Tes din magina, dar, dupa ce inchid portiera, aud si cealalta portiera inchi- zandu-se. Ridic privirea si-l vid pe tipul din spate indreptaéndu-se spre casa. — Nenorocitule! strigi Dan dupa el, Strainul ii arata degetul din mijloc. — Sunt sigura ca ar fi preferat s& te duci cu ei, fi spun, urmandu-| pe peluza. Un grup de fete se holbeaza la el cand trecem pe langé ele; una ii sopteste alteia ceva si toate se uita la mine. — Aveti vreo problemi? le-ntreb, privindu-le chipurile machiate exagerat gi disperate. Toate trei scutura din cap. Nu se asteptau s& le abordez in gura mare. Ce sa zic, s-au ingelat. Nu reactionez cu dragilasenie in fata unor blonde fandosite care fi barfesc pe altii ca s se simti ele importante. — Probabil c& s-au pigat pe ele, imi zice tipul cu parul valvoi. Are vocea foarte profunda si pot jura cA are accent englezesc. Incetineste pasul, dar nu se intoarce si ma priveasca. Are bratele pline de tatuaje. Nu-mi dau seama ce reprezinta unele dintre ele, dar vad ca sunt toate in tus negru, fara alta culoare. I se Ppotrivesc, alaturi de jeansii negri si tricoul asortat. Bocancii ti bubuie infundat pe iarba moale. incere sa tin pasul cu el, dar merge prea repede. E mai inalt cu cativa centimetri decat mine. — Sper, ii spun si ma mai uit o data la fete. Au depasit deja momentul, holbandu-se si aratand cu degetul o fata beata, imbracata intr-o rochie scurta, care s-a impiedicat de ele. El nu mai spune nimic pana cand intram in casé. Nu se uit& in urm nici cand intra in bucatarie, nici cand desface dopul unei sticle 32 Inainte de noi a 4 ul tatuat. imi iau un sprit dintr-o galeata de pe tejghea si ma Ja frate-meu. Sta pe canapea, cu berea in mana. Miroase deja a 4, iar ochii fi sunt injectati. — Cine era baiatul de pe bancheta din spate? il intreb. Expresia i se schimba. _ — Cine, Hardin? _Nusse bucurd ca l-am intrebat. $i Hardin? Ce fel de nume e asta? | = Stai departe de el, Mel, ma avertizeazd Dan. Vorbesc serios. ‘Imi dau ochii peste cap si decid cA nu meritd s& ma cert cu a de iarba si alcool consumata. Cand fratele meu imi face semn sa vin langa el, ma agez linis- ju, cand Logan il intreaba pe frate-meu dacé vrea s4 mai fumeze ‘a, ma uit imprejur dupa Hardin. Nu cred c-o sa ma obisnuiesc numele asta. Dar iata-l la bucatarie, singur, rezemat de tejghea. Deci e un petrecdret. Bravo. Ma ridic de pe canapea repede, prea repede, si Dan ma prinde le brat. Imi dau seama cA trebuie sd inventez un motiv ca s4 para- — Unde te duci? intreaba. — Sa fac pipi, mint eu. Urasc ci mi tot invita la petrecerile astea, dar se poarta ca tata ‘and vine vorba sa plec de langa el. Ma priveste in ochi ca si vadii ee