Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Definitie:
Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre
stat,pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii
resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor sale.
4. Functional – pe baza domeniilor, cheltuieli pentru servicii publice generale: Autoritati publice;
ramurilor, sectoarelor de activitate cheltuieli pentru aparare, ordine publice si siguranta
spre care sunt dirijate resursele nationala: Aparare, Ordine publica;
financiare publice, pentru indeplinirea cheltuieli social-culturale: Invatamant, Sanatate, Asistenta
functiilor statului sociala;
cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte,
mediu si ape;
cheltuieli pentru actiuni economice: industrie, Agricultura si
silvicultura, Transporturi si comunicatii;
alte actiuni: Cercetare stiintifica;
transferuri
imprumuturi acordate;
plati si dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice.
5. Financiar – in functie de momentul cheltuieli definitive: se finalizeaza cu plati la scadente certe
in care se efectueaza cheltuielile si atesta lichidarea completa a angajarii statului;
publice cheltuieli temporare si/sau operatiuni de trezorerie: urmate
de finalizare prin plati la scadente certe;
cheltuieli virtuale: cheltuieli pe care statul le angajeaza sa le
efectueze in anumite conditii.
6. Financiar – in functie de forma de cheltuieli cu/fara contraprestatie;
manifestare cheltuieli definitive/provizorii;
cheltuieli speciale/globale;
7. In functie de rolul cheltuielilor cheltuieli reale: consum definitiv de produs intern brut;
publice in procesul reproductiei cheltuieli economice: cheltuieli care reprezinta un avans de
sociale produs intern brut si au ca efecte crearea de valoare
adaugata.
8. Clasificatia ONU – functionala cheltuieli pentru servicii publice generale;
cheltuieli pentru aparare;
cheltuieli pentru educatie;
cheltuieli pentru sanatate;
cheltuieli pentru securitate sociala si bunastare;
cheltuieli pentru locuinte si servicii comunale;
cheltuieli pentru recreatie, cultura, religie;
cheltuieli pentru actiuni economice;
alte cheltuieli
9. clasificatia ONU - economica cheltuieli care reprezinta consum final de produs intern
brut;
cheltuieli cu dobanzile aferente datoriei publice;
subventii de exploatare;
alte transferuri curente;
formarea bruta de capital (investitii brute si cresterea
stocurilor materiale);
achizitii de terenuri si active necorporale;
transferuri de capital;
imprumuturi minus rambursari: intrari de credite externe si
minus rate anuale de rambursat.
IV. Delimitarea cheltuielilor bugetare in cadrul celor publice se bazeaza pe cateva principii:
a) efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea expresa si aprobarea nivelului
acestora in conformitate cu legea finantelor publice;
b) rambursarea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor pentru care s-au aprobat aceste
sume;
c) utilizarea resurselor alocate este determinata de indeplinirea conditiilor legale si nu de existenta
resurselor banesti
d) finantarea se efectueaza in functie de gradul de surbordonare a institutiilor sau activitatilor cu
caracter bugetar
e) exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv, referitor la alocarea si utilizarea resurselor
financiare publice.
VI. Care dintre urmatoarele categorii de cheltuieli nu sunt delimitate dupa clasificarea economica:
a) cheltuielile temporare;
b) cheltuielile materiale;
c) cheltuielile cu salariile;
d) cheltuielile de transfer;
e) cheltuielile de investitii.
XI. Specififcati care este impactul direct al trasnferurilor guvernamentale asupra consumului:
a) determina o crestere a inflatiei;
b) conduce la cresterea cursului valutar;
c) sporeste cheltuielile autonome;
d) sporeste consumul;
e) sporeste veniturile bugetare.
XIII. Cand elasticitatea cheltuielilor publice in raport cu produsul intern brut este mai mare decat 1:
a) exista tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB;
b) tendinta de utilizare a PIB pentru finantarea cheltuielilor publice ramane constanta;
c) produsul intern brut creste intr-un ritm superior cheltuielilor publice;
d) cheltuielile publice cresc in acelasi ritm cu PIB.
e) exista tendinta de utilizare intr-o mai mare masura a PIB, pentru finantarea cheltuielilor publice.
XIV. Care dintre urmatoarele afirmatii privind clasificatia functionala a cheltuielilor publice este falsa:
a) foloseste drept criteriu domeniile spre care sunt dirijate resursele publice;
b) nu reflecta obiectivele politicii bugetare a statului;
c) foloseste drept criteriu ramurile spre care sunt dirijate resursele publice;
d) foloseste drept ciriteriu sectoarele spre care sunt dirijate resursele publice;
e) este importanta pentru urmarirea anumitor obiective.
9.3 Aplicatii
Indicator Serv. Aparare, Serv. si Actiuni Alte Transf. Impr. Plati de Fonduri Total
pub. ordine dezv. econom. actiuni din bug. acordate dob. si de rez. cheltuieli
generale pub, sig. pub., de stat alte
nationala. locuinte, chelt.
mediu si
ape
Progam 18325 64150 8126 73496 8533 1900 220 49988 1120 291045
2003
2. Se dau urmatoarele informatii cu privire la creditele bugetare aprobate pentru trei ordonatori
principali de credite, in anul T1.
Sa se calculeze ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor si salariu mediu lunar brut
pentru fiecare dintre cele trei institutii.
Denumire indicator T0 T1 T2
Cheltuieli de personal 36.503 56.000 74.000
Cheltuieli de materiale si 17.872 21.000 30.000
servicii
Cheltuieli de capital 1.704 13.000 16.000
Principiile impunerii sunt cerinte stabilite de-a lungul timpului referitor la modalitatile de impunere.
Principiile impunerii in viziunea lui Adam Smith erau:
► principiul justetii impunerii (echitatii fiscale) – contributia cu impozite la bugetul statului sa se
faca in functie de venitul obtinut sau averea detinuta;
► principiul certitudinii impunerii – marimea impozitelor datorate de fiecare contribuabil trebuie
sa fie certa, iar termenele, modalitatea si locul de plata sa fie bine stabilite si cunoscute.
► principiul comoditatii impunerii – impozitele trebuie sa fie percepute la termenele si in modul
cel mai convenabil pentru contribuabil
► principiul randamentului impozitelor – sistemul fiscal trebuie sa asigure incasarea impozitelor
cu un minim de cheltuieli si sa fie cat mai putin apasator pentru contribuabil.
► echitate fiscala:
stabilirea minimului neimpozitabil (poate fi stabilit numai in cazul impozitelor directe,
neavand aplicabilitatea in cazul impozitelor indirecte);
impunerea sa fie generala;
echitate fiscala orizontala: tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situatii
personale similare;
echitate fiscala verticala: sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea
contributitva a fiecaruia
► politica financiara
randament fiscal ridicat:
− impozitul sa aiba un caracter universal;
− sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere;
− volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile, calcularea si perceperea
impozitelor sa fie cat mai redus posibil.
stabilitate :
− randamentul impozitului ramane constant de-a lungul intregului ciclu economic;
randamentul unui impozit nu trebuie neaparat sa sporeasca odata cu cresterea
volumului productiei si a veniturilor si nici sa scada in perioadele de criza.
elasticitate:
− impozitul sa fie adaptat in permanenta necesitatilor conjuncturale de venituri ale
statului.
► politica economica:
− folosirea impozitelor ca instrument de impulsionare a dezvoltarii unor ramuri sau
subramuri economice, de stimulare, ori de reducere a consumului unor marfuri, de
extindere/restrangere a exportului/importului unor bunuri.
► politica sociala
− influentarea comportamentului indivizilor in scopul reducerii/cresterii consumului
anumitor bunuri sau servicii, dar si in scop de atragere a capitaluluii electoral.
In Romania, prin intermediul Codului Fiscal sunt instituite urmatoarele principii de impunere:
► neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu
forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;
► certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la
interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru
fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si
sa poate determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
► echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice prin impunerea diferita a veniturilor, in functie
de marimea acestora; Acest principiu nu se mai respecta sub forma enuntata in codul fiscal (prin
impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora – aceasta forma de echitate
fiscala apare in cazul in care se urmareste ca impozitarea sa duca la o pierdere de utilitate
proportionala cu utilitatea totala obtinuta, iar in conditiile in care utilitatea marginala a unei
sume scade pe masura ce creste venitul se obtine o pierdere de utilitate proportionala prin
instituirea unor cote progresive pe transe) prin instituirea cotei unice de impozitare, dar se
asigura echitatea fiscala prin faptul ca daca acestea se referea la valoarea impozitului, fiecare
contribuabil suporta un impozit proportional cu venitul realizat.
► eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defaborabile pentru persoane
fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor
decizii investitionale majore.
Presiunea fiscala (rata fiscalitatii) se determina ca raport intre totalul veniturilor fiscale si produsul
intern brut si arata cat la suta din produsul intern brut este concentrat la dispozitia statului cu ajutorul
taxelor, impozitelor si contributiilor.
𝑉𝑓
𝑅𝑓 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
unde,
Rf =rata fiscalitatii;
Vf =venituri fiscale;
PIB = produsul intern brut.
Elementele impozitului
Tehnica impunerii se refera la operatiunile efectuate si metodele utilizate pentru a stabili cuantumul
unui ipozit. Ea cuprinde urmatoarele operatiuni:
a. Asezarea impozitului (stabilirea obiectului impozabil)
b. Determinarea sumei impozitului
c. Perceperea impozitelor
d. Urmarirea impozitelor
a. Asezarea impozitului
Aceasta operatiune are drept scop constatarea si evaluarea materiei impozabile.
Obiectele impozabile pot fi:
− veniturile persoanelor fizice (salarii, beneficii, onorarii, dividende, venituri din chirii,
dobanzi etc)
− veniturile agentilor economici (profituri, dividende, beneficii)
− cheltuielile (in cazul impozitelor indirecte); averea (cladiri, terenuri agricole, donatii,
succesiuni).
Evaluarea materiei impozabile se poate realiza apeland fie la metoda evaluarii indirecte, bazata pe
prezumtie, fie la metoda evaluarii directe bazata pe probe.
− este specifica impozitelor de tip real, permitatnd stabilirea doar cu aproximatie a marimii
obiectului impozabuil, fara sa se ia in consideratie situatia persoanei care detine obiectul
respectiv. De exemplu, in cazul impozitului funciar erau folosite drept ciretrii pentru
stabilirea marimii obiectului impozabil: suprafata de teren, numarul animalelor din
gospodarie, pretul pamantului, arenda.
1. Evaluarea pe baza declaratiei unei terte persoane – consta in aceea ca marimea obiectului
impozabil se stabileste pe baza declaratiei scrise de catre o terta persoana, care cunoaste
aceasta marime, care este obligata prin lege sa o depuna la organele fiscale. De exemplu,
agentul economic declara salariile pe care le-a platit muncitorilor si funcționarilor sai, chiriasii
declara chiria achitata proprietarului etc. Aceasta metoda prezinta avantajul ca elimina, in cea
mai mare parte, posibilitatea sustragerii de la impunere a unei parti din materia impozabila,
deoarece, terta persoana care declara venitul nu este interesata sa ascunda adevarul.
La stabilirea marimii obiectului impozabil se pot acorda o serie de reduceri, care se numesc
facilitati fiscale. Astfel de facilitati fiscale sunt:
c. Perceperea impozitului
a. direct de catre organele fiscale de la platitori
b. prin stopaj la sursa
c. prin aplicarea de timbre fiscale
Stopajul la sursa consta in aceea ca impozitul se retine si se varsa la stat de catre o terta
persoana. Spre exemplu, intreprinderile si institutiile sunt obligate sa retina impozitul pe salariu
datorat statului de personalul acestora si sa-l verse la bugetul statului.
Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale mobile se practica in cazul taxelor datorate statului
pentru actiunile in justisie si, de asemenea, pentru taxele privind actele, certificate si diferite
documente elaborate de notariate publice si de organe ale administratiei de stat.
Gradul de colectare (incasare) a impozitelor se determina ca raport intre suma impozitelor incasate
si suma impozitelor prevazute in bugetul aprobat si reprezinta o modalitate de analiza a eficatitatii
procesului de colectare a impozitelor, taxelor si contributiilor la nivelul administratiei publice.
𝑆𝑖𝑖
𝐺𝑐 = ∙ 100
𝑆𝑖𝑝𝑏
unde,
𝑆𝑖𝑖 : suma impozitelor incasate;
𝑆𝑖𝑝𝑏 : suma impozitelor prevazute in buget
2. Impozitele:
a) sunt datorate in valoare absoluta in cuantum egal de catre toti contribuabilii;
b) reprezinta cheltuieli pentru stat;
c) au un caracter facultativ pentru toti contribuabilii;
d) sunt achitate numai de catre persoanele juridice;
e) au un caracter nerambursabil.
7.7 Aplicatii
Cursul 10 Finante
Sistemul de bugete. Bugetul general consolidat.
Bugetul public reprezintă instrumentul prin care statul iți îndeplinește funcțiile pe care le exercita: de
alocare, redistribuire, stabilizare macro-economica, reglare a activității agenților economici. In acest capitol,
urmărim cunoașterea conceptului de buget, a sistemului unitar in bugete, a principiilor care stau la baza
elaborării bugetelor, a etapelor necesare adoptării si implementării prevederilor bugetare.
Prin eliminarea transferurilor de natura acelora prezentate mai sus si prin realizarea unor
ajustări (care cuprind cheltuieli de natura datoriei publice) se vor obține cheltuielile bugetare
consolidate.
𝐶𝑃𝑇𝐺𝐶 = ∑ 𝐶𝑃𝑇𝐶𝑗
𝑗=0
CPTGC: cheltuielile publice ale bugetului general consolidat;
n: numărul de entități componente ale sistemului unit de bugete
𝑉𝑃𝑇𝐺𝐶 = ∑ 𝑉𝑃𝑇𝐶𝑗
𝑗=0
6. Principiul echilibrului bugetar Veniturile publice trebuie sa Acest principiu se respecta in procesul
acopere cheltuielile publice, in elaborării bugetelor locale.
scopul asigurării echilibrului
dintre nevoile colective si
resursele financiare publice.
7. Principiul publicității Dezbaterea publice a -
proiectelor de buget, a
conturilor generale anuale de
execuție a acestora. Publicarea
in Monitorul Oficial a bugetelor
si conturilor anuale de execuție.
8. Principiul unitatii monetare Toate operațiunile bugetare se
exprima in moneda națională.
Eficienta budgetara (Ef) exprima rezultatele ce se obțin dintr-o activitate economic-sociala prin
utilizarea anumitor resurse economice (materiale financiare si umane).
𝑬𝒇 = 𝑹/𝑴
unde:
R = rezultate obținute
M = mijloace consumate;
Eficacitatea bugetara (ET ) constituie calitatea pe care o are o acțiune de a produse rezultatele
scontate.
𝐸𝑇 = 𝑀𝑟 /𝑀𝑝
unde,
Mr = mijloace efective utilizate (consumate)
Mp = mijloace programate a fi consumate)
𝐸𝑐 = 𝑀𝑟 / 𝑅𝑟 ∗ 𝑀𝑝 /𝑅𝑝
6. Aprobarea Pe baza raportului privind contul de executie bugetara, parlamentul declanseaza Parlament
executiei procedura de dezbarere si aprobare a acestuia.
bugetului
A)a+b+d+e;
B) b+c;
C) a+c+d+e;
D) a+b+c+d;
E) a+b+e.
A) a+b+c+d;
B) a+c+d+e;
C) a+b+d+e;
D) a+d+e;
E) a+b+d+e.
A) a+b+c;
B) a+c+d;
C) a+b+c+d+e;
D) e;
E) a+b.
A) b+c+e
B) a+d
C) b+e
D) a+b+c+d+e
E) a+b+e
A) a;
B) a+c;
C) b+d;
D) b+e;
E) b+d+e.
a) 1,2,3,4,5
b) 1,5,3,4
c) 1,3,5,4
d) 1,2,3,5,4
e) 1,2,3,6,7,5,4
A) a+b+d+e;
B) b;
C) d+e;
D) b+e;
E) a+c+e;
A) c+d+e
B) a+b
C) a+b+c+e
D) a+b+c+d+e
E) nici una din variante nu este corecta
18) Regăsiți definita corecta a conceptelor enunțate mai jos
1) bugetul
2) conturile de comerț;
3) venituri proprii ale bugetelor locale;
4) repercusiunea impozitelor;
5) bonurile de tezaur;
A) 1 : f; 2 : a; 3 : d; 4 : b; 5 : e; 6 : c;
B) 1 : d; 2 : a; 3 :b; 4 : c; 5 : e; 6 : f;
C) 1 : e; 2 : a; 3 : d; 4 : a; 5 : b; 6 : f;
D) 1 : f; 2 : c; 3 : a; 4 : b; 5 : d; 6 : e;
E) 1 : a; 2 : f; 3 : b; 4 : c; 5 : e; 6 : d.
20) Ce se înțelege prin credit bugetar, conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice?
a) partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se aloca unităților administrativ – teritoriale in
vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora;
b) suma aprobata prin buget, reprezentând limita maxima pana la care se pot ordonanța si efectua
plăti in cursul anului bugetar;
c) plata unei sume efectuata de agent economic sau de o instituție publica ori financiara in vederea
stingerii unei obligații legale;
d) nici una din variantele de mai sus.
10.6 Aplicație
1. Se considera următoarele date, privind veniturile si cheltuielile bugetelor publice, aferente anului
T:
Cursul 11
Imprumuturile de stat si datoria publica
11.1 Imprumuturi de stat
Imprumutul de stat, sub raport jurudic, reprezinta intelegerea dintre persoane fizice si/sau
juridice, pe de o parte si stat, pe de de alta parte, prin care, prima consimte sa puna la dispozitia
statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada determinata, iar aceasta din urma se
angajeaza sa o ramburseze, la termenul stabilit si sa achite dobanda si alte costuri aferente.
Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat sunt:
− caracter contractual si voluntar
− caracter rambursabil
− imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa
rambursarea sumei imprumutate, si o anumita contraprestatie (sub forma
dobanzii);
− influenta asupra generatiilor viitoare;
− influenta imprumuturilor asupra capitalului.
Caracterul contractual al imprumuturilor de stat se refera la faptul ca:
imprumuturile de stat exprima acordul de vointa al partilor;
persoanele interesate de imprumuturile de stat pot sa accepte sau sa refuze in bloc
conditiile stabilite de stat, dar nu pot pretinde sa li se asigure un tratament preferential
fata de ceilalti subscriitori;
organele de decizie competente ale statului, fara consultarea prealabila a subscriitorilor
potentiali, stabilesc:
− condițiile de emisiune si de rambursare a împrumutului;
− forma si marimea venitului pe care il asigura
− alte avantaje acordate imprumutatorilor.
imprumuturile de stat nu presupun:
− negocierea conditiilor de acordare si de rambursare a imprumutului;
− obligatia de a prezenta o garantie materiala in favoarea imprumutatorilui.
Modificarea termenului de rambursare are loc atunci cand cheltuielile aferente rambursarii
imprumuturilor scadente depasesc resursele financiare ale statului. Statul procedeaza la
consolidarea datoriei sale, adica la preschimbarea inscrisurilor imprumuturilor exigibile
imediat sau pe termen scurt cu titluri ale unor imprumuturi pe termen mediu si lung sau fara
termen) obligatiuni, titluri de renta perpetua etc)
5. Cand statul doreste ca un nou imprumut de stat sa treaca neobservat, apeleaza la:
a) subscrierea publica
b) plasarea prin consortii bancare
c) vanzarea titlurilor prin bursa
d) oricare din modalitatile de mai sus
e) nici una din modalitatile de la punctele a-c
6. Conversiunea reprezinta:
a) preschimbarea inscrisurilor imprumutate eligibile imediat sau pe termen scurt cu inscrisuri ale
unor imprumuturi pe termen mediu sau lung fara termen
b) achitarea unei parti din datoria restanta si anularea restului prin intelegerea tacita sau expresa cu
creditorii
c) repudierea obligatiilor asumate prin imprumuturi externe
d) rambursarea imrpumutului dupa o perioada de incetare a platilor intr-o moneda nationala
depreciata
e) preschimbarea inscrisurilor unui imprumut vechi cu inscrisuri ale unui imprumut nou emis cu o
dobanda mai redusa
7. Elementele tehnice ale imprumutului de stat sunt:
a) denumirea imprumutului, valoarea reala, termen de rambursare;
b) plasarea imprumutului de stat, rambursarea imprumutului, modificarea termenului de
rambursare;
c) denumirea imprumutului, valoarea nominala, valoarea reala si cursul, termenul de rambursare,
dobanda, inlocuirea dobanzii cu castiguri, prima de rambursare;
d) demunirea imprumutului, curs pari, al pari, sub pari, garantarea impotriva variatiilor monetare;
e) data emiterii imprumutului, denumirea imprumutului, conversiunea, inlocuirea dobanzii cu
castiguri.
a) 1, 2, 3, 4, 5, 6
b) 1, 3, 4, 6
c) 1, 2, 6
d) 2, 4, 5;
e) nici una din variante.
Datoria publica se gestioneaza distinct pe cele doua forme ale ei, respectiv: datorie publica
interna si externa:
Datoria publica interna este generata de:
imprumuturi pe temen scurt primite de la Banca Nationala pentru echilibrarea in
executie a bugetului de stat; daca nu se ramburseaza se consolideaza si raman in
datoria publica de la sfarsitul anului;
emisiunea de bonuri e tezaur si plasarea lor pe piata interna;
plasarea pe piata interna de inscrisuri pe termen mediu si lung prin subscriptie
publica pentru atragerea de resurse necesare acoperirii deficitului bugetar
anual;
garantii acordate de stat la creditele bancare interne ale agentilor economici sau
autoritatilor locale pentru realizarea unor obiective de importanta nationala;
atragerea pe termen scurt a disponibilitatilor din contul Trezoreriei.
serviciul datoriei publice interne (SDPI): platile datorate pentru rambursarea datoriei publice
interne, reprezentand ratele scadente intr-o perioada de un an (RDPI), dobanzile si
comisioanele aferente, precum si cheltuielile ocazionale de emisiunea si plasarea valorilor
mobiliare (DobDPI):
𝑆𝐷𝑃𝐼 = 𝑅𝐷𝑃𝐼 + 𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼
ponderea datoriei publice interne in PIB
𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼
𝐷𝑜𝑏/ 𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼
𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐼/𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
𝑆𝐷𝑃𝐼
𝑆𝐷𝑃𝐼/𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
𝑆𝐷𝑃𝐼
𝑆𝐷𝑃𝐼/𝐶ℎ𝐵𝑆 = ∙ 100
𝐶ℎ𝐵𝑆
Datoria publica externa este generata de totalitatea obligatiilor asumate direcet sau indirect
(prin garantii acordate de stat) de stat fata de guverne straine, instututii financiare
internationale, persoane fizice si juridice nerezidente. Deci, imprumuturile de pe pietele
externe de capital, indiferent de forma lor, sunt instrumentele datoriei publice externe.
Acestea sunt reprezentate de:
titlurile de stat libelate in valuta, emise pe pietele financiare externe;
imprumuturile primite de la guvernele altor state, institutii financiare internationale;
imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
imprumuturile directe de la investitori externi privati pe termen scurt, mediu sau
lung.
serviciul datoriei publice externe (SDPE): platile datorate pentru rambursarea datoriei publice
externe, reprezentand ratele scadente intr-o perioada de un an (RDPE), dobanzile si
comisioanele aferente, precum si cheltuielile ocazionate de emisiunea si plasarea valorilor
mobiliare (DobDPE):
𝐷𝑃𝐸
𝐷𝑃𝐸/𝑃𝐼𝐵 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
𝐷𝑃𝐸
𝐷𝑃𝐸 = ∙ 100
𝐸 𝐸
𝑆𝐷𝑃𝐸
𝐷𝑜𝑏𝐷𝑃𝐸 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
𝑃𝐼𝐵
ponderea serviciului datoriei publice externe in bugetul statului
𝑆𝐷𝑃𝐸
𝑆𝐷𝑃𝐸/𝐶ℎ𝐵𝑆 = ∙ 100
𝑃𝐼𝐵
a) 1, 3, 4, 5
b) 2, 3, 4, 5
c) 1 ,2 ,5, 6
d) 1, 4, 5, 6
e) 2, 3, 4, 6
Factori politici si Creșterea anumitor necesitați militare (datorate integrării in NATO, spre exemplu)
militari
sau luarea
anumitor decizii de politica economica, populiste, trebuie susținute de societate
prin impozite
si taxe ridicate.
Factori de natura Sintetizează influenta celorlalți factori prin dimensiunea cheltuielilor publice.
financiara
Comparata cu nivelul resurselor posibil de mobilizat, rezulta mărimea deficitului
bugetar. Acoperirea acestuia necesita
resurse financiare publice suplimentare.
3. Care dintre urmatorii factori poti determina cresterea resurselor financiare publice:
a) factorii monetari;
b) factorii demografici;
c) factorii politici si militari;
d) factorii sociali;
e) toate categoriile de factori de mai sus influienteaza cresterea resurselor financiare
publice.
Sa se calculeze:
Cresterea nominala si reala, in marime absoluta si relativa a veniturilor in 2016 fata de
2015;
Ponderea veniturilor publice in PIB in 2015 si 2016
Nivelul mediu al veniturilor pe locuitor in 2015 si 2016
Structura veniturilor, pe principalele categorii, fata de total si in cadrul principalelor
subdiviziuni;
Modificarea structurii veniturilor in perioada considerata;
Elasticitatea veniturilor publice fata de PIB in 2016 fata de 2015.
Bibliografie:
Tatiana Mosteanu „Finante Publice”, Editura Universitara 2008, pg. 143-152
www.mefinante.ro Executia Bugetului General Consolidat pe anul 2015 si
Proiectii pe anul 2016.
Nota: Tema acestui curs, testele grila si problemele, se vor pregati pentru testul din
data de 31 Martie, orele 15, sala 0124
Cursurile 2 si 3
Necesitatea, conținutul si funcțiile finanțelor publice
a) Funcția de repartiție:
Constituirea resurselor (veniturilor) financiare publice
Distribuirea resurselor sub forma fondurilor publice
Bibliografie:
- Iulian Văcărel (coordonator) “Finante Publice” editia a-6-a, 2007, Editura Didactica si
Pedagogica
- Tatiana Mosteanu (coordonator) “Finante Publice. Note de curs si aplicatii pentru
seminar”, Editura Universitara, Bucuresti, 2005-2008.
Cursurile 4 si 5
3.1.2) Parlamentul
OC
• realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor lor şi cele
subordonate (cu ajutorul informațiilor furnizate de MFP – politică
fiscal-bugetară și cadru macro, Strategia FB - ținte; INS, CNP,
ANAF, mediu afaceri…etc)
• răspunde de execuţia bugetară a sumelor aprobate în bugetele
proprii
• organizează ţinerea la zi a contabilităţii
• țin evidenţa patrimoniului din proprietate sau administrare
AL (+OC)
• formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de sume
defalcate pe care le comunică MFP
• elaborează și aprobă bugetele locale
• urmăresc și raportează execuția bugetelor locale
3.1.4) Ministerul Finantelor Publice
GRILE nr 1
a. Rel financiare prin care se constituie toate fondurile(centralizate sau descentralizate) din
economie;
b. Relatii financiare manifestate numai in leg cu formarea fond banesti ale interprinzatorilor
privati;
c. Relatii financiare,respectiv finante;
d. Rel financiare manifestate in leg cu formarea si repartizarea fonduilor centralizate numai
pt sfera nemateriala si a serviciilor;
e. Rel financiare clasice aparute in leg cu formarea si repartizarea fondurilor bugetare
sau a altor fonduri publice.
5. Relatiile care exprima un transfer de resurse cu titlu obligatoriu sau benevol,in scopul
obtinerii unei contraprestatiibanesti care depinde de producerea unui fenomen
,eveniment,risc cu caracter aleatoriu sunt:
GRILE NR2
a. Unitatilor in care se creeaza resurse financiare din care se varsa o parte la bugetul de
stat si la bugetul asigurarilor sociale de stat.
b. Rezultatelor favorabile de care beneficiaza societatea utilizand fondurile banesti
constituite in economie
c. Functiilor acestora,respectiv prin functia de repartitie si functia de control;
d. Activitatii desfasurate de salariatii aparatului financiar al statului
e. Masurilor luate de organle fiscale pentru utilizarea eficienta a banului public.
a. De reglare si autocontrol
b. De distribuire si redistribuire
c. De verificare trimestriala
d. De redistribuire si autocontrol
e. De repartitie si control
Grile 3
a. Impozitul pe profit
b. Avutia nationala
c. Imprumuturile externe
d. Taxele vamale
e. PIB
1. Impozitele si taxele
2. Subventiile acordate de autoritatile publice
3. Stabilirea de catre autoritatile publice de preturi si tarife
4. Reglementarea regimului valutar
5. Cursul valutar
Dintre variantele de mai jos,alegeti rasp corect:
a) 1,2,3,4,5 b) 1,2,5 c)1,2,4,5 d)1,2 e)3,4
a. Productie
b. Comanda unitara a economiei
c. Incasare a imprumuturilor acordate de stat
d. Conducere a activitatii interprinzatorilor privati
e. Conducere si reglare a proceselor economice in functie de interesele economiei
nationale
a. Prognozele economico-financiare
b. Programele economico-financiare
c. Strategiile economico-financiare
d. Asieta accizelor la carburanti
e. Previziunile economico-financiare
a. Destinatia fondurilor
b. Locul de constituie a fondurilor
c. Metodele folosite in mobilizarea si repartizarea fondurilor
d. Partidele politice
e. Beneficiarii resurselor financiare publice
a. Schimbul
b. Productia
c. Consumul interprinzatorilor
d. Consumul populatiei
e. Cresterea patrimoniului cultelor
a. Institutii publice
b. Relatii economice
c. Taxe consulare
d. Fonduri financiare
e. Planuri financiare
a. Bugetul de stat
b. Bugetul asigurarilor sociale de stat
c. Fondurile municipiilor
d. Fondurile de creditare
e. Fondurile asigurarilor de bunuri,persoane,raspundere civila.
Grile 4
a. Schimbului
b. Productiei
c. Repartitiei
d. Consumului
e. Schimbului de informatii
Lucrare de verificare nr 5
4. cheltuielile populatiei
1. cheltuieli curente
2. cheltuieli de capital
3. cheltuieli de transfer
b) destinatia lor
5.6. Care din urmatoarele categorii de cheltuieli nu sunt impartite dupa clasificatia economica:
a) cheltuielile temporare
b) cheltuielile material
c) cheltuielile de personal
d) transferurile
e) cheltuielile de capital.
5.7. Care dintre indicatorii de analiza a cheltuielilor publice exprima amploarea reactiei
cheltuielilor publice la modificarea PIB ?
d) cheltuielile de personal
d) rezervele
e) subventiile.
Lucrare de verificare 6
6.1. Precizati care sunt principalele surse de finantare specific sistemului public de sanatate:
1) bugetele locale
5) bugetul de stat.
a) colegiile si universitatile
b) institutele postuniversitare
a) unitati profilactice
c) spitale
d) clinici
e) unitati antiepidemice.
c) plasamentul copiilor
e) batranilor si invalizilor
a) populatia scolara
b) cadrele didactice
a) ajutorul de somaj
d) bugetul de stat
b) bugetul de stat
c) alocatia de somaj se acorda saalriatilor someri nou veniti pe piata fortei de munca
GRILA 7
7. 2 Este adevarat:
a) uniunii europene;
e) bancii mondiale.
8.1 Care dintre instrumentele financiare de mai jos nu se folosesc in cazul finantarii
activitatilor de protectia mediului?
a) transferarea subventiilor
b) avansuri rambursabile
c) fonduri in custodie
e) transferarea taxelor
c) subventii de functionare
d) creditul bancar
e) amortizarea accelerata.
8.6 Nu s-au acordat credite pentru agricultura de catre fondul international pentru
dezvoltare agricola pentru:
a) investitii de mediu
b) avantaje fiscale
c) finantarea cercetarii stiintifice in domeniul mediului
a) fonduri speciale
b) de la bugetul de stat
a)subsidiile si impozitele
b) taxele si penalitatile
GRILA 9
b) donatii
e) credite externe
c)accesul populatiei la serviciul public de aparare este conditionat de plata unor tarife
speciale
e)accesul serviciului public de aparare este conditionat de efectuarea unor prestatii in folosul
comunitatii
a) instruirea trupelor
a) cresterea infracsionalitatii
b) cresterea terorismului
d) cresterea analfanetismului
b) politia
c) jandarmeria
d) creditele externe
a) de capital
b)functionale
c) curente
d) caractestice ONU
GRILA 10
b) venituri din amenzi, taxele consulare, taxele de metrologie, venituri din aplicarea
prescrptiei extinctive
d) impozitul de profit, impozitul pe salarii, veniturile din amenzi, taxa pe valoare adaugata
c)resursele populatiei
10.4 Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget , resursele financiare se impart in:
a) prelevarile fiscale
a) cotele de impunere care se aplica la masa impozabila aferenta acestor venituri sunt mai mici
b) impozitele si taxele
c) imprumuturile externe
d)imprumuturile interne
a)impozitul pe profit
d)taxele vamale
e) impozitul pe salariu
10.9 Nu sunt resurse de provenienta externa:
10.10 Indicatorul privind elasticitatea cresterii cheltuielilor comparativ cu cresterea PIB-ului este un
indicator:
a)de nivel
b) de structura
d) de dinamica
11.1 Impozitele:
11.2 Care principiu al impunerii urmarea ac sistemul fiscal sa asigure incasarea impozitelor cu minimul de
cheltuieli sis a fie cat mai putin apasator pt contribuabili:
11.3 Numai una dintre afirmatiile de ami jos este cea adevarata:
c) imprumuturile publice afecteaza insusi capitalul national iar impozitele diminueaza numai veniturile
acesteia
e) prin imprumuturile de stat se poate procura resurse mai greu decat pe calea impozitelor directe
11.4 La nivelul unui stat taya fiscalitatii(presiunea fiscal) esyte data de:
d) reddistribuirea unei parti importante din PIB intre grupurile sociale si indivizi intre pers fizice si juridice
b)marimea impozitelor datorate sa fie certa si termenele modalitatea si locuil de plata clar stabilite
a) un impozit direct
d) un indicator de nivel
e) cotele progressive simple sunt mai costisitoare pt contribuabili decat cotele progressive compuse
11.8 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la cotele procentuale progressive este falsa:
e) cotele progressive simple sunt mai costisitoare pt contribuabil decat cotele progressive xcompuse
c)pe baza impozitelor si a taxelor percepute statul poate efectua cheltuielile sale
a) obiectul impozabil
b)subiectul impunerii
c)incasatorul
d)unitatea de impunere
e)asieta
12.1 Precizati care din afirmatii referitoare la impozitele directe este falsa:
a)sunt impozite nominale
b)la stabilirea lor se au in vedere o serie de factori de natura sociala
c)suportatorul este consumatorul final
d)sunt impozite reale si personale.
Grile 13
13.1 Preferinta pentru impozitele indirecte , ca alternativa de finantare a chetuililor publice , se pot
explica prin :
b)perioada scurta de timp din momentul instruirii si aplicarii , inexistenta chetuielilor de asezare ,
percepere si urmarire;
c)perioada scurta de timp din momentul instruirii si aplicarii , chetuieli modice de asezare , precepere
si urmarire ;
d)caracterul global ;
b)impozitul pe spectacole
d)accizele
e)taxele vamale
a)intermediarul
b)consumatorul final
c)statul
d)importatorul
b)bauturi fermentate
c)carburanti
d)alcool etilic
a) benzina cu plumb
c)gazul de mina
d)motorina
b)cafea verde
e) produse de parfumerie
b) impozite de timbru
c) taxe de mediu
d)impozite indirecte
e)impozite directe
14.1 Care din metodele de evitare a dublei impuneri internationale asigura contribubilului cea mai
mai mare degrevare fiscala?
d) TVA-ului si accizelor ;
e) jurisprudenta;
a)creditare totala
b)scutirea progresiva
c)creditarea obisnuita
e)scutirea totala
14.5 Impunerea profitului aferent sediului permanent situat in alt stat se realizeaza in:
a) impozitele vizate
b) metode de evitare
c)sfera de aplicare
e) criteriul rezidentei
14.7 Conceptiile care se au in vedere la evitarea dublei impuneri juridice internationale sunt:
a) teritoriala su mondiala
d)crestere a accizelor
e)sustragerea de la impunere
a) la adapostul legii
b)frauduloasa
c)intentionata
d) in scadere accelerata
e)neintentionata
15.5 Nu este factor de influenta a modificarii structurii categoriilor de venituri fiscale care sunt
evazionate de la o perioada la alta :
e) facilitatile acordate conduc la sustragerea de la plata impozitelor din zona evaziunii licite inspre
frauda fiscala
b)accizele
c)taxele vamale
e) impozitul pe profit
c)de regula, sumele incasate in timpul inspectiei fiscale scad in ritm mai maredecat ritmul incasarilor
de TVA
d)acordarea unor facilitati creditoriilor , care constau in garantii contra variatiilor monetare
3)imprumuturi de stat
16.4 Cand un consortiu bancar cumpara efectiv titluri de stat , castigul bancar este dat de :
1) aucaracter obligatoriu
2) presupun o contraprestatie
4)sunt facultative
c)valoarea nominala este pretul pe care statul il plateste creditorilor sai pt folosirea sumei
imprumutate
d)obligatile sau titlurile de renta sunt inscrisuri specifice imprumuturilor pe tremen mediu si lung
d)acordarea creditorilor unor facilitati care constau in garantii contra variatiilor monetare
a) valoarea reala
b)cursul
c)valoarea nominala
d) denumirea imprumutului
e)denumirea creditorului
18.2 Raportul dintre datoria externa si incasarile din exportul de marfuri si servicii arata:
a) proportia serviciului datoriei publice in cuantumul incasarilor din exportul de marfuri si servicii;
b) in cat timp se pot sambursa dobanzile aferente datoriei externe prin incasarile din exportul de
marfuri si servicii;
c) in cat timp se poate rambursa datoria unei tari catre strainatate prin incasarile din exportul de
marfuri si servicii;
d) proportia datoriei externe garantate in cuantumul incasarilor din exportul de marfuri si servicii;
e) proportia datoriei externe negarantate in cuantumul incasarilor din exportul de marfuri si servicii.