Você está na página 1de 262

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

MATERIALE
DE

ISTORIE MEDIE
VOLUMUL XVI

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMÂNÄ
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

COLEGIUL DE

PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU,


LUDOVIC DEMÉNY, SERBAN PAPACOSTEA,
GHEORGHE (secretar)

Revista Studii materiale de istorie medie" apare o pe an.

revista se poate procura pe de abonament la: EDITURA


ACADEMIEI lea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, P.O. Box
5-42, Bucuresti, Tel. 401-411.90.08, Tel./Fax
401-410.34.48; RODIPET S.A., Presei Libere nr. 1, Sectorul 1, P.O. Box
33-57, Fax 401-222.64.07, Tel. 401-618.51.03, Bucuresti, ORION
PRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei nr. 35-37, Sect. 4, P.O. Box
61-170, Fax 401-312.24.25; 401-634.71.45, Tel. 401-634.63.45, Bucuresti,

La revue Studii materiale de istorie medie" paraît une fois par an.
Toute commande de pour les travaux parus aux de l'Académie
Roumaine sera adressée EDITURA ACADEMIEI lea
13 Septembrie, nr. 13, sector 5, P.O. Box 5-42, Bucuresti, RO-76117,
Tel. 401-411.90.08, Tel./Fax 401-410.34.48; RODIPET S.A., Presei Libere
nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222.64.07, Tel. 401-618.51.03;
401-222.41.26, Bucuresti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L.,
Sos. nr. 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-312.24.25;
401-634.71.45, Tel. 401-634.63.45, Bucuresti,

Corespondenta, manuscrisele publicatiile vor trimise pe adresa Colegiului de


redactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuresti, tel. 650 45.

1998, EDITURA ACADEMIEI


lea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 410.32.00/410.39.83
Bucuresti,

www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMÂNÄ
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

ISTORIDEEMEDIE
VOL. XVI, 1998

SUMAR
LUI PETRE NÁSTUREL

Petre la 75 de ani (Paul Cernovodeanu) 7


Petre S. Nästurel - Bibliografie selectiva (Mihai Sorin 11
Tabula gratulatoria 17
SERBAN PAPACOSTEA, Mircea cel Baiazid. intregire la cunoasterea con-
armate 19
STEFAN ANDREESCU, Un de in pontic la al
XV-lea: Teodorcha de Telicha" 23
EUGEN DENIZE, problemei Basarabiei. cel Mare 31
MARIA MAGDALENA S. GOROVEI, Semne minuni" pentru
Stefan voievod. Note de mentalitate 49
DUMITRU NASTASE, cel Mare 65
ILEANA diplomatice despre situatia la linia de Jos
(1562 1564). Note rapoarte inedite din arhivele vieneze 103
IOLANDA Lumea clerului monahal si a celui de mir veacurile XVI-XVII 117
PAUL CERNOVODEANU COSTIN FENESAN, Pretentii de anexare a Românesti
de austrieci in 1698 141
VIOLETA BARBU, Sisteme de reprezentare a cultului Române
secolele XVII-XVIII 159
CONSTANTIN Hrisoave ale mänastirii Plumbuita in arhivele de la Xeropotam -
Athos 171
MARIANA privind daniile romanilor la Muntele Athos 181

VARIA

ALEXANDRU MADGEARU, Geneza si evolutia voievodatului din secolul al


X-lea 191

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 1-260, 1998

www.digibuc.ro
2

t GHEORGHE SEBESTYEN, Cetatea Gherlei. Cronologie (I) 209


DRAGOS-LUCIAN Banii de Lugoj. Consideratii asupra
competentelor acestora (1) 225
PAVEL MIRCEA FLOREA, Documente muntenesti din secolele XVI-XVII (H) 243

IN MEMORIAM

t GHEORGHE SEBESTYEN (1920-1993) (Lajos Demíny) 253


t MIHAI CARATAW (1926-1997) (Paul Cernovodeanu) 255
*
ABREV1ERI 257

www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMÂNÄ
INSTITUTUL DE ISTORIE IORGA"

STUDII MATERIALE

ISTORIDEEMEDIE
VOL. XVI, 1998

CONTENTS
A TRIBUTE TO PETRE

To Petre S. on his 75th aniversary (Paul Cernovodeanu) 7


Petre Nästurel - Selective Bibliography (Mihai Sorin Rädulescu) 11
Tabula gratulatoria 17
SERBAN PAPACOSTEA, Mircea the Elder and Bayezid. New Highlights on their Military
Disputes 19
STEFAN ANDREESCU, A Romanian Businessman in the Pontic Space in the Middle 15th
Century: Teodorcha of Telicha" 23
EUGEN DENIZE, On the Beginnings of the Bessarabian Question. Stephen the Great 31
MAGDALENA S. Stephen the Great's Omens
and Miracles". Notes of Medieval Mentalities 49
DUMITRU NASTASE, Stephen the Great Emperor 65
ILEANA Diplomatic Accounts Concerning the Political Situation on the Lower
Danube (1562-1564). Inedited Notes and Reports the Archives in Vienna 103
TIGHILIU, Monks and Priests Circles in the 16th and Centuries 117
PAUL CERNOVODEANU, COSTIN FENESAN, Austria's Claims of Annexation over
Wallachia in 1698 141
VIOLETA BARBU, Folk Representation Systems on the Marianic Cult in Romanian Princi-
palities in the 17th and 159
CONSTANTIN Documents of the Plurnbuita Monastery in the Archives of
potam Athos 171
MARIANA Contributions on the Issue Concerning the Romanian Donations to
Mount Athos 181

VARIA

ALEXANDRU MADGEARU, Genesis and Evolution of th Banat Voivodate in the 10th


191

Studii si materiale de istorie medie", p. 1-260,1998

www.digibuc.ro
t GHEORGHE SEBESTYEN, The Fortress of Gherla. A Chronology 209
DRAGOS-LUCIAN The Ban's of Caransebes and Lugoj. On Their Attributions
and Competences 225
PAVEL MIRCEA FLOREA, Wallachian Documents the 16th and 17th Centuries (II) 243

IN MEMORIAM

t GHEORGHE SEBESTYÉN (1920-1993) (Lajos Demény) 253


t MIHAI CARATASU (1926-1997) (Paul Cernovodeanu) 255

ABBREVIATIONS 257

www.digibuc.ro
PETRE NÄSTUREL

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
LUI PETRE

LA 75 DE ANI

Urmas al unei vestite familii boieresti cu traditii Petre


s-a la Paris, la aprilie 1923, ca fiu al chimistului
Ndsturel, Franta si al Jeannei Baumann, descendentd dintr-o veche
familie alsaciand din timpul lui Ludovic al XIV-lea. A urmat scoala
tot la Paris, apoi a absolvit cursurile prestigiosului liceu Condorcet",
luandu-si bacalaureatul 1942. El a studiul limbii grecesti de pe
fiindu-i mult har de unul dintre cei mai apreciati
profesori ai Lysimaque Oeconomos, elev al lui Charles Diehl, de la care a
auzit pentru prima de strdlucirea de odinioard a si care initiat
si Atras de filologie, s-a 1942, la cursurile de
si ale Universiatii Sorbona, unde a fost legat mai mult de profesorii
latinisti: Jean Bayet Jules Marouzeau. prin filiatiune, a
fost chemat septembrie 1943, pentru satisfacerea serviciului militar,
atunci de la Paris, cu fratele mai la
Bucuresti. timpul efectudrii pregdtirilor sale de premilitar, s-a
preocupat mai bine cunostintele sale limba si
echivaleze, 1944, bacalaureatul. Apoi si-a continuat, 1944-1945, studiile de
la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitätii din Bucuresti,
audiind indeosebi cursurile de bizantinologie ale profesorului Vasile Grecu, de
care, ca si de profesorul Nicolae a fost mai legat printr-o
prietenie, magna cum laude limbile clasice bizantinologie,
1946. pe urmele bunicului generalul Petre V. Ndsturel, apreciat
istoric militar, heraldist genealóg, nepotul omonim s-a dedicat, cu trup suflet,
din slujirii muzei Clio.
pentru profesia lui a fost, din 1943, aceea cu pdrintele Vita lien Laurent,
directorul Institutului de Studii Bizantine din Bucuresti, i-a fost fidel
colaborator si urmas, o credincioasd amintire o Paralel,
Ndsturel, socotind filologia trebuie temelie pentru istorie, a urmat
cursurile de Arhivisticd Paleografie de pe Arhivele Statului din
Bucuresti, si-a cunostintele metodologia istoriei. A avut
ca eminenti profesori - cu multi apoi, cele mai
de prietenie - Mihai Berza, Emil Condurachi, Constantin Andreescu,
Alexandru Elian, A. Sacerdoteanu, Maria Holban, D. P. Bogdan, Emil
Profesorul M. Berza introdus pe pe profesorul
Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 7-10; 1998

www.digibuc.ro
8 Paul Cernovodeanu 4

Gheorghe Brätianu, de care a fost sincer atasat prin profunde sentimente de


si afectuos devotament.
decembrie 1948, Nästurel a fost numit conferentiar suplinitor de
paleografie la Scoala de Arhivisticd Paleografie, peste câteva luni
confereMiar defmitiv; dar socotit necorespunzdtor" din punct de vedere
politic si social a fost de la un an jumatate. Concomitent,
din octombrie 1948, a fost angajat asistent la Institutul de Istorie Filosofie al
Academiei, unde, cu mine, a lucrat la indicii marilor colectii de
documente ale Sectiei de istorie Hurmuzaki", Acte fragmente",
Studii documente" ale lui N. de George D. Florescu -
mentorul nostru genealogiei - Constantin Andreescu, Nicolae
Bänescu, Maria Holban, Nicolae Ghinea s.a. 1949, Nästurel a prezentat
Universitätii din lucrarea de doctorat Contributii la istoria relatillor
bizantine XIV-XV. Teza sa n-a lumina tiparului nefiind
consideratd suficient de just orientatd sub raport ideologic", dar unele capitole au
fost publicate sub forma unor articole reviste.
aceastä perioadd, prin intermediul profesorului M. Berza al lui
Nästurel cu ajutorul Institutului Francez de Studii Bizantine, au fost scoase
ilegal" din ultimele manuscrise - ulterior publicate Occident - ale
profesorului Gheorghe Brätianu, de comunisti care a pierit
beciurile de la Sighet. Tot atunci, Nästurel a luat initiativa inscriptiei
fondatoare a Institutului de Istorie N. ce purta sterna acoperind-o
un strat subtire de var, care a fost apoi cu lucrdrile de
restaurare a clädirii din 1991.
1952, cu marile substrat politic, din vara acelui an,
Nästurel - ca si mine si multi altii -a fost din Institutul de Istorie,
câteva luni vitrege de el a izbutit fie angajat, 1953, istoriograf
la Directia Monumentelor Istorice de pe Comitetuf de Stat pentru
Arhitecturd Sistematizare, unde a functionat 1957. Nästurel a revenit la
1959, ce ocupase vremelnic postul de al sectiei
de istorie a Muzeului de Istorie a Orasului Bucuresti, 1957-1959,
de timp care am lucrat din nou sfarsit, prin rnijlocirea
profesorului Berza, Nästurel a fost transferat ca cercetätor la nou
Institut de Studii Sud-Est Europene, unde a lucrat mai 1970.
Nernaiputând atmosfera de ideologicd
regimului comunist din invitat sä participe la de-al II-lea Congres
International de Studii Sud-Est Europene de la Atena, el nu s-a mai de
acolo refugiindu-se, temporar, Grecia.
1945-1970, Nästurel a desfdsurat o amplä activitate
domeniul bizantinologiei, al istoriei relatiilor rornâno-bizantine, al istoriei
bisericii, artei culturii medievale românesti, publicând o serie de studii
articole pretioase revistele de specialitate din (Hrisovul", Monumente
www.digibuc.ro
5 Petre la 75 de ani 9

muzee", Ortodoxia", BAIESEE, BOR, GB, MB, MMS, MO, RESEE, RSL,
SAO, SCIV, SON) de peste hotare (Acta Academiae Scientiarum
Hungaricae" - Budapesta, Byzantina" - Salonic, Revue de Moyen Age latin" -
Strasbourg, buletinul Societdtii istorice" din Atena, Studia Balcanica" -
REB - Paris SOF - München). Totodatd, 1965-1993, a asigurat
bibliografia pentru Byzantinische Zeitschrift" de la München,
astfel, din tinerete un de consacrare internationald.
patru ani de sedere Grecia, care a reusit
familia, sotia si la Atena, unde a lucrat calitate de
colaborator extern la Centrul de Studii Bizantine al Academiei si la Institutul
Balcanic din Salonic, insusindu-si greaca s-a la Paris,
unde se bucura de aprecierea cercurilor prin prestigiul dobandise
datoritä muncii sale neobosite de trei decenii domeniul bizantinologiei al
istoriei medievale românesti si balcanice. Recomandat de cunoscutul bizantinist,
profesorul Paul Lemerle de profesorii Ahrweiler Jacques Bompaire,
devenit colaborator la Centre National de la Recherche Scientifique, el a fost
numit, ianuarie 1975, chargé de cours" la Universitatea Sorbona (Paris IV);
promovat octombrie 1975 attaché de recherche" la C.N.R.S., iar ulterior
chargé de recherche", a indeplinit functie la pensionarea
sa, la 2 aprilie 1988. Chiar pensionare, el cursul de
diplomatica bizantind de la Sorbona, creat anume pentru dânsul pe care
predat vreme de opt ani, ex gratia, 1996.
a fost un activ participant la viata internationald,
prezentându-se la diferite congrese, reuniuni manifestdri, de
cooptat mai multe organisme de prestigiu, ca: Association francaise
d'études byzantines", Association internationale d'études patristiques", Société
Numismatique Francaise", Association des Slavistes", Institutul din
Freiburg im Breisgau" Prin C.N,S.R. a trei misiuni de cercetdri la
Muntele Athos, adunând valorificând un bogat material romanesc. De
asemenea, el a continuat infloritoarea sa activitate domenii de
variate ca acelea ale relatiilor româno-bizantine post-bizantine, ale legdturilor
Tärilor Române cu balcanice, ale istoriei Bisericii române si balcanice, ale
artei si literaturii medievale românesti, ale studiilor de sigilografie, heraldicd,
numismaticd, genealogie diplomaticd, pe alte preocupdri de hagiografie
sau a cercetdrii trecutului vlahilor balcanici, pretioase contributii
toate aceste dornenii periodice de prestigiu din Germania, Olanda,
Grecia si Bulgaria, interzicându-i-se, publice propria lui
Numeroase studii articole au lumina tiparului Analecta Bollandiana"
- Bruxelles, Buletinul Bibliotecii - Freiburg im Breisgau, Byzantina
Sorbonensia" - Paris, Byzantinisch-neugriechische Jährbücher" - Atena,
Byzantinische Forschungen" - Amsterdam, Cahiers du monde russe et
www.digibuc.ro
10 Paul Cernovodeanu 6

soviétique" - Paris, lo methodianum" - Salonic, L'Europe Sud-Est" -


Atena, Journal des savants" - Paris, Revue des grecques" - Paris,
Révue des roumaines" - Paris, Etudes balkaniques" - Paris etc.
cu orientalistul Beldiceanu, de la C.N.R.S. si Universitatea
Sorbona, el a editat mai multe studii privind cuceririle
otomane Balcani, vlahii balcanici, societatea balcano-anatoliand sub otomani,
Athos otomanii apreciate ca Byzantion - Bruxelles,
Jahrbuch der Österreichischer Byzantinistik" - Wien, Siidost-Forschungen" -
Stuttgart, Revue des turques" - Paris, Zeitschrrift der Deutschen
Morgenlandischen Gesellschaft" - Stuttgart. 1979, Nästurel sustinut un
doctorat la Universitatea Sorbona cu teza Les documents du Mont
sub conducerea profesorului Gouillard, très
bien". AmplificatA completatd, aceastä a lumina tiparului la Roma,
1986, sub titlul Le Mont Athos et les Rpumains. Recherches sur leurs relations
du milieu du a 1654 Orientalia Christiana Analecta" (nr.
227), de Institutul Pontifical de Studii Orientale de la Roma. Lucrarea a
fost mult apreciatd de cercurile din Balcani de la noi si
recenzatd elogios de istorici ca François Halkin, Analecta Bollandiana",
Bruxelles, tome 105 (1987), 235-236, S. Gorovei - Iasi,
XXIV, 1987, partea a II-a, p. 637-640, Bosko Bojovi Balcaniça" - Beograd,
XVIII-XIX, 1987-1988, p. 393-402, Andronikos Falangas Bulletin de
liaison du Centre d'études balkaniques", no Paris, 1989, p. 196-202.
regimului comunist reluarea legAturilor noastre normale cu
emigratia din Occident, 1990, Nästurel a putut creatia
publicand diferite cercetdri AG, MIX, RI, RRH, Pontica"
- Constanta si Verbum" - Bucuresti. Cu prilejul de luni
1996 - o de 26 de ani! pentru bogata activitate
domeniul bizantin6logiei a culturii medievale
a primit, la 10 mai, titlul de doctor honoris causa al Universitätii Al. I.
Cuza" din Iasi. A fost acelasi timp ales membru de onoare al de
istorie A. D. Xenopol" din Iasi, sud-est european N. din Bucuresti.
toanma lui 1997, el a revenit tot pentru luni. Desi stabilit cu
locuinta la Paris, dar la Bucuresti, a cu cugetul de tara sa
de nutrind sentimente de arturar patriot
La implinirea a 75 de ani de a 53 de de
pe altarul sä ne Pierrot, cum te alinam noi,
rudele prietenii de aici, mijlocul celor dragi
sotie, multe pe blagoslovit al muzei Clio.
LA MULTI ANI!

Paul Cernovodeanu

www.digibuc.ro
PETRE NÄSTUREL BIBLIOGRAFIE SELECTIVÄ

Scarlat Callimachi et le monastère de Saint-Paraéléimon, Balcania", VIII, 1945 p.


Un hrisov nou de Duca (1702), in Hrisovul", V, 1945, p. 97-105 + 2
- Facsimile de texte documente bizantine din veacurile XV privitoare la
Vitalien Laurent), 1946, 24 pl.facs. (album
Arhivelor Statului, seria complementarl).
- Lista Patriarhilor Constantinopol, Alexandria, Antiohia lerusalim, Hrisovul",
VII, 1947, p. 147-186.
- Cassiahus natione prilejul cercetdrilor Domnului H. Marrou), ibidem, p.
204-207.
- Un évéque de et un qui,ne pas ou une confusion: Jacques Camporea, évéque de
et Jean de évéque des Roumains, Revue du Moyen latin", t.V., nr. 2,
Strasbourg, 1949, p. 138-140.
- Aux origines des relations de saint Athanase de Lavra du voiv ode .

Vladislav, Actes du d 'Etudes Byzantines, Paris, 1948, t. II, Paris, 1951, p.


307-314.
- Vechi tipdrituri in biblioteca Patriarhiei din Alexandria, Ortodoxia", IV, 3-4,
1952, p. 516-525.
-In cu mucenicii de la Axiopolis, Ortodoxia", VI, 1954, p. 585-587.
- Catalogul Patriarhiei din Alexandria, Ortodoxia", VII, 1, 1955.
- Fostul schit Vestire din Pietrarii de Jos. (raionul Hurez), MO, VII, 3-4, 1955, p.
205-210.
- Torna, torna, fratre". 0 problernd de istorie de lingvisticd, SCIV, VII, 1-2, 1956, p.
179-188
- Strövechile odoare inapoiate de MB, VII, 10-12, 1957, p. 192-221.
- Une victoire du Mircea l'Ancien sur les Turcs devant Silistra (c. 1407-1408), SAO, 1,
Bucuresti, 1957, 239-247 + pl.
- Vicina de apus al Negre lumina unui portulan grec,
SCIV, VIII, nr. 1-4, 1957, p. 295-305 + 1 hartä.
- 0 necunoscutd a lui Io" sigilograjie in 1, 1957, p.
367-371.
- Contributii la lui cu Biserica in MO, X,,7-8, 1958,
p. 511-527.
- Törilor cu Muntele Athos la mijlocul veacului al XV-lea, MO, X,
11-12, 1958, p. 735-758.
- din imprejurimi, Monumente si muzee. Buletinul Comisiei stiintifice a
muzeelor si monurnentelor istorice si artistice", I, 1958, p. 215-226.
- Neagoe Basarab Moldovita, ibidem, p. 253-255.
- Une réminiscence roumaine de la messe latine 'époque de la liturgie slave, RSL, p.
198-209.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 1998

www.digibuc.ro
12 Mihai Sorin Rädulescu 2

- Asupra stemelor unite ale Moldovei la inceputul veacului XVH-lea, in


H, 1958, p. 371-376 ilustr.
-0 a lui episcop de ibidem, p. 439-440 cu ilustr.
- Date noi asupra unor odoare de la Puma (I), RSL, HI, 1958, p. 137-156; (II),
ibidem, IV, 1960, p. 267-288 cu ilustr.
La pierre tombale de Denys IV Mousselimés ex-Patriarche de Constantinople, Deltion tis
istorikis ke Ethnologikis Etaireias tis Hellados", t. XIII (1959), Atena, 1958, p. 417-419.
- Cuviosul Nicodim oddjdiile mitropolitului Antim Critopol de la Tismana, in MO, XI,
7-8,1959, p. 419-430.
Quelques observations sur l'Union de Florence et la Moldavie, SOF, XVIII/1,1959, p. 84-89.
ceva privitor la Ortodoxia preajma Unirii Tdrilor colaborare cu
Paul Cernovodeanu), in GB, XVIII, nr. 1-2,1959, p. 111-114.
Tarigradului pentru Biserica MO, XI, 1-2, 1959, p. 45-73.
insemndri despre Sinodul Florenta, in MO, XI, 9-12,1959, p. 643-648.
necunoscutd de la rostul acelora de la Putna Slatina, In SCIA,
VII, 2,1960, p. 198-202.
lui Neagoe Basarab lumina pisaniilor de pe biserica de la
MO, X, 1-2,1960, p. 12-23.
- Diata Doamnei a lui Constantin Bráncoveanu, in GB, XIX, 3-4,1960, p. 316-320.
Sultana Mara, inceputul
Hilandar (1492), ibidem, p. 498-502.
Un panaghiar necunoscut din 1678, MMS, XXXVI, 7-8,1960, p. 445-450 2
fotogr.
- Arhitectura de la inceputul ei la veacului ai XIX-lea, MB, XI,
p. 44-57.
- de la Preda banul Buzescu Grecia, MO, XIII, 10-12,1961, p. 699-708
ilustr.
mai veche inscriptie de la Mare (1463), Omagiu lui George Oprescu prilejul
a 80 de ani, Bucuresti, 1961, p. 349-355 3 fig.
Témoignages roumains sur les formes Sphrantzés Phrantzès, REB (Mélanges Raymond
Janin), XIX, 1961, p. 441-443.
Un acoperdmánt de muntenesc (1704) colaborare cu Radu Popa), SCIA, VIII,
1961, p. 228-232 + fotogr.
Lapidariul Stavropoleos din Bucuresti colaborare cu George D. Florescu Paul
Cernovodeanu), in BOR, LXXIX, 10 12,1961, p. 1055-1095 ilustr.
Un épitrachilion inédit de style byzantin: 'étole de Clément, métropolite de Philippes (1613),
Acta Academiae Scientiarum Hungaricae", t. X, 1-3, Budapesta, 1962, p.
203 210 ilustr.
In cu unele danii de la Mare, RSL, V, 1962, p. 143-149 2 ilustr.
istorice noi despre monumente vechi, Sesiunea a Directiei Monumentelor
Istorice. 1963, Bucuresti, 1963, p. 23-33.
tiri despre monumente istorice, ibidem, p. 143-144.
Le Mont Athos et ses premiers contacts avec la principauté de Valachie, BAIESEE, 1-2,
Bucuresti, 1963, p. 31-38 + 2 pl.
Aperçu critique des rapports de la Valachie et du Mont des origines au début du
RESEE, t. II, nr. 1-2,1964, p. 93-126.
Cetatea Bucuresti veacul al XV-lea, In Materiale de istorie muzeografie", (publicatie a
Muzeului de istorie a orasului Bucuresti, Bucuresti), 1964, p. 141 157.
De 'ascendance de Despina, épouse du voivode Neagoe Basarab. A propos d'une inscription
slavonne inédite colaborare cu Mircea), in RSL, X, 1964, 435-437.
www.digibuc.ro
3 Petre S. Nasturel. Bibliografie selectiva 13

- Din dintre Crimeea al XV-lea. Pe marginea unei


grecesti, Omagiu P. Constantinescu-last. Cu prilejul implinirii a 70 de ani, p.
261-266.
- Un épitrachilion roumain inconnu du monastère de Karakallov, Le Millenaire du Mont Athos
963-1963. Etudes et mélanges, H, Chevetogne, 1965, p. 275-283 cu 2 ilustr.
- Peut-on localiser la lui Soare? Anne
Alexiade VII, RESEE, t. III, nr. 1-2,1965, p. 17-36.
- Le anniversaire du professeur Grecu, RESEE, t. HI, nr. 3-4,1965, p +1
portr.
- Note sur la géographie historique de la Dobroudja chez Porphyrogénète, in
Polychronion. Franz Dölger zum 75 Geburtstag, hg. Peter Wirth, Heidelberg,
1966, p. 382-387.
- Quelques mots de plus propos du torna fratre» de Théophylacte et de
Byzantinobulgarica", H, Sofia, 1966, p. 217-222 cu 3 facs.
- Recherches sur les redactions gréco-roumaines de la Vie de saint Niphon patriarche de
Constantinople, RESEE, t. V, nr. 1-2,1967, p. 41-75.
- Slavo-roumain grec byzantin écriture ibidem, t. V, nr. 3-4,1967, p.
561-566.
- Sur quelques boyards roumains d'origine grecque aux XIV' et REB, XXV,
Mélanges Venance Grurnel", II, 1967, p. 107-111.
- L'épitaphios constantinopolitain du monastère roumain de Secoul (1608), extras din
Charisterion eis Anastasion K. Orlandon", Archaiologikis Etaireias", t. IV, Atena, 1967, p.
129-140 + 5 f.pl.
- Ceremonialul culegerii buruienilor de leac antichitate colaborare cu N. MB,
XVII, 1-3,1967, p. 71-77.
- Date noi despre Neagoe ctitoria sa de la Curtea de Arges (in colaborare cu Matei
Cazacu), ibidem, XVII, 7-9,1967, p. 529-544.
- Un vestige cyrillo-méthodien dans la toponymie de la Transylvanie en 1068, extras din Eortion
tomon Kyrillou kai Methodiou epi ti 1100 eteridi", t. II, Salonic, 1968, p. 213-216.
- Icoana de hram a paraclisului de la spitalul Col/ea, a lui Pârvu (in colaborare cu N.
BOR, LXXXVI, 1-2,1968, p. 184-188 + 1
-Valaques, Coumans et Byzantins le de Manuel Byzantina", t. I, Salonic,
1969, p. 167-186.
- Le journal des visites canoniques du métropolite de Hongrovalachie le in
Actele (Pepragmena) Philologikos Syllogos Hrisostomos»", Atena, t. 4,1969, p. 328-334.
- de Sabas le Goth (BHG3 1607). Histoire archéologie, RESEE, t. VH, nr. 1,
1969, p. 175-185.
- Le anniversaire du Professeur Nicolas présentation et bibliographie de ses
travaux par Petre Nasturel), ibidem, p. 5-17 + 1 portr.
- Manuil din Corint Neagoe Basarab, Romania literara", II, nr. (63), 1969, p. 13 1
fotogr.
- De quelques toponymes danubiens, SB, Sofia, 1970, p. 123-128.
- Une prétendue oeuvre de Tsamblak: Martyr de Saint Jean le Nouveau»,
du Premier International des Etudes balkaniques europeennes, VII, Sofia, 1971,
p. 345-351 si (discutii) p. 352-357.
- Donation roumaine Saint-Georges des Météores (1540), Europe Sud-Est", nr. 86, Atena,
1971, p. 36-38.
- Dans le sillage des marchands italiens en Mer Noire, BF, IV, 1972, p.
231-235 2

www.digibuc.ro
14 Mihai Sorin Rädulescu 4

- Les fastes épiscopaux de la métropole de Vicina, Byzantinisch-neugriechische Jahrbücher",


XXI, 1972, p. 33-42.
- Un gpitrachilion moldave du XVI' et ses correspondants athonites,
methodianum", H, Salonic, 1972-1973, p. 86-97 + 2
Considérations sur l'idée impériale chez les Roumains, Byzantina", t. V, 1973, p. 395-413 +
pl.
- Notes sur le culte de saint en Roumanie, La Chiesa greca in Italia al XVI
secolo (Italia Sacra, 20-22), Padova, 1973, p. 1 271-1 278.
- Quatre martyrs de Noviodunum (Scythie Mineure), Analecta Bollandiana", t. 91, fasc. 1-2,
Bruxelles, 1973, p. 5-8 + 1 facs.
- Le littoral roumain de la Mer Noire le grec de Leyde, RER, XIII-XIV, Paris,
1974, p. 121-134.
- Hongrois et Valaques" ou Hongrovalaques" dans la Vie de saint Théodose de Tárnovo"?,
Cyrillomethodianum", III, 1975, p. 163-165.
- De la datation d'un gvangéliaire slavo-roumain de Varsovie, ibidem, p. 166-168.
- A propos de la Descriptio Moldaviae" de Dimitrie Cantemir, in CMRS, XVI,
ianuarie-martie 1975, p. 119-121.
Un témoignage byzantin sur mètropole de Roman (Moldavie), in RER, XV, 1975, p. 198-202.
- Le monastère de Stavronikita et les Roumains, ibidem, p. 202-210.
Remarques sur les versions grecque, slave et roumaine des aEnseignements du prince de
Valachie Neagoe Basarab son Théodose», Byzantinisch-neugriechische Jahrbücher",
Atena, 1976, p. 249-271 + facs.
-L du Journal de 'expédition ottomane de 1715 contre la de Constantin
extras din Praktika. A Diethnous Synedriou Peloponnisiakon Spondon", t. III,
Atena, 1976, p. 325-336.
Remarques sur les documents grecs des princes roumains, Colloques interdisciplinaires du
C.N.R.S. no 559. La paléographie grecque et byzantine. Paris, 21-25 octobre 1974, Paris, 1977,
p. 489 503 + 3
Autour de la partition de la mètropole de Hongrovalachie (1370), in BBRF, VI (X), 1977/78, p.
293 326.
Phases et alternation de la ottomane de la Dobroudja au Actes du
International des Etudes du Sud-Est européen (Athènes, 7-13 mai 1970), t. III, Atena,
1978, p. 49 56 si p. 57-58.
- Etymologies byzantines, Revue des grecques", t. XCI, nr. 434-435, Paris, 1978, p.
568-570.
Vlacho-Balcanica, Byzantinisch-neugriechische t. XXII, 1978, p. 221-248 + 1
fasc.
Les byzantines et la situation économique de Drama, et Zichna aux XIV' et
colaborare Beldiceanu), Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik",
t. 27, Viena, 1978, p. 269-285.
Une démonstration navale des Turcs devant Constantinople et la bataille de Kilia (1448)
colaborare eu Matei Cazacu), Journal des Savants", Paris, 1978, p. 197-210.
Les Valaques balkaniques aux (Mouvements de population et colonisation dans
Romanie grecque et latine), BF, t. VII, Amsterdam, 1979, p. 89-112. .
lutour de saint Spyridon le Jeune de Byzance et les Slaves. Etudes de civilisation.
Mélange Ivan 1979, p. 289-297.
- Un portrait de martyr roumain au Mont Athos, BBRF, vol. VI (X), 1979/80, p. 59-79 + pl.
- unui despre inceputurile ibidem, vol. VIII (XII),
1980/81, p. 221-236.

www.digibuc.ro
5 Petre selectivá 15

- D'un document byzantin de 1395 de quelques monastères roumains, Travaux et


Mémoires", 8 (Hommage Paul Lemerle), Paris, 1981, p. 345-351 (Centre de Recherches
d'histoire et de civilisation de Byzance).
- A propos du Tenou Orman (Teleorman) de Kinnamos, in Geographia Byzantina Byzantina
Sorbonensia 3), Paris, 1981, p. 81-91.
- Strehaia, in BBRF, LX, (XIII), 1982, p. 321-342.
- Din nou despre ibidem, p 343-348.
-A propos d'un document de et d'une patriarcale inconnue de REB,
t. 40,1982, 211-214.
- Le Dit du monastère moldave de BBRF, X (XIV), 1983, p. 387-420.
- Minutiae variae: Ivan, le de mourut de A propos de la
C'hronique murale de Suceava, Cyrillomethodianum", VII, Salonic, 1983, p. 39-45.
- La Thessalie entre 1454/55 et 1506 colaborare cu Beldiceanu), Byzantion", LIII,
p. 104-156.
- La christianisme roumain répoque des invasions barbares. Considérations et faits nouveaux,
in BBRF, XI (XV), 1984, p. 217-266.
- Recherches sur le testament de Maxime de Skoteiné (1247), Philadelphie et autres études
(Byzantina Sorbonensia 4), Paris, 1984, p. 69-100.
- Precuvântarea la macedo-romând (Institutul Român de Cercetäri), Freiburg im
Breisgau, 1984, I-XLV 545 p.
- Bayezid et la capitulation des moines des Météores (in colaborare cu Nicoará Beldiceanu),
Zeitschrift der Deutschen Morgenländischen Gesellschaft", Supliment VI (XXII. Deutscher
Orientalistentag...), Stuttgart, 1985, p. 151 152.
- Dix contributions roumano-athonites siècles), BBRF, XII (XVI), 1985, p. 1-46.
- Prodromica: D'une prétendue mention de la Dobroudja chez Ptochoprodrome; (II) Autour du
mot Skavonikon; (III) En marge de rédition de (1536) d'oEpigrammata» de Théodore
Prodrome, Byzantina", t. 13 (Hommage J. Karayannopoulos), Salonic, 1985, p. 759-770.
- Le monastère de la Théosképastos la d'un recensement ottoman de Trébizonde
colaborare cu Nicoará Beldiceanu), Byzantion", LV, 1,1985, p. 269-331.
- Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations du milieu du 1654,
Roma, 1986,375 p. seria Orientalia Christiana Analecta 227).
- Autour du phylactère slavo-roumain de in Recueil IV. Etudes et documents
balkaniques et méditerranéens", 13, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, 1987, p. 52-55.
- Mais donc localiser Vicina?, BF, t. XII, Amsterdam, 1987, p. 145-171.
- Grégoire , métropolite de Moldovalachie (1436), Dictionnaire d'histoire et de géographie
ecclésiastiques, sous la direction de R. Aubert, 126, Paris, 1987, p. 4-6.
- Le Pope oboursier» en Macédoine du prince de Moldavie Alexandru
BBRF, XIV (XVIII), 1987/88, p. 139-152.
- Diavolul zavistia la vechii cronicari ibidem, p. 153-169.
- Les récensements ottomans effectués en 1477, 1519 et 1533 dans les provinces de Zvornik et
d'Herzegovine colaborare cu Beldiceanu si Beldiceanu-Steinherr), Turcica.
Revue d'études turques", t. XX, Paris, 1988, p. 159-171.
- Les Valaques de respace byzantin et bulgare la conquéte ottomane, Les Aroumains
(Cahier no 8, Centre des Civilisations de 'Europe Centrale et du Sud-Est), Paris,
INALCO, 1989, p. 47-80; româneascd a apärut sub titlul Vlahii din bizantin
la cucerirea Istorie. Limb& Destin, coordonator Neagu
Djuvara, Bucuresti, Edit. Fundatiei Culturale Române, 1996, 50-82.
- Lettre ouverte M. Beldiceanu pour son prochain anniversaire, in BBRF, XV
(XIX), 1989, p. 97-106.

www.digibuc.ro
16 Mihai Sorin 6

- Istoria piciorului Sf loan Botezdtorul de la mändstirea Secu: hagiografie istorie


colaborare cu Andronikos Falangas), ibidem, p. 147-173.
- Koutsovalaque. Recherche étymologique, Etudes roumaines et aroumaines, sous la redaction
de Paul Stahl, Paris-Bucuresti, 1990, p. 90-99.
- Mélanges roumano-athonites AHAI, t. XXVII, Iasi, 1990; (II), t. XXVIII, 1991, p. 53-72.
- De la o inscriptie crestind din Tomis la pdtimirea Sf Teogene, in Pontica", XXIV, 1991, p.
283-286.
- Sud-estul european Occidentul, Verbum", an. II, nr. 7-12, Bucuresti, 1991, p.
139-148.
- Droits sur la terre de labour dans les Balkans et en Anatolie l'époque ottomane
colaborare cu Beldiceanu), SOF, L, 1991, p. 61-118.
- E Thessalia periodo 1454/55-1506 colaborare Beldiceanu), In Thessaliko
Emerologion", t. 19, Larisa, 1991, p. 97-135.
- Biens du monastère Saint-Sophie de Trébizonde dans plusieurs bandons du pays la charnière
de la (1461) colaborare cu Beldiceanu), Byzantion", p. 25-89.
- Hrisovul lui Alexandru Aldea pentru mändstirea Bolintin (1433) colaborare Constantin
Man), In RI, III, nr. 5-6,1992, p. 477-488 + 1 facs.
- De unde se trage românescul popd"?, Verbum", anul III-IV, 1992-1993, p. 159-161.
- L'affabulation de Martin Bielski sur l'origine des Valaques, RER, XVII-XVIII, Paris-Iasi,
1993, p. 299-301.
Emil Turdeanu l'occasion de ses 60 ans d'activité, RRH, t. XXXII, nr. 1-2, 1993, p.
155 165.
- De la Cantacuzinii la Cantacuzinii Turcocratiei ai Române, AG, serie
1-2,1994, p. 171-175.
- Stoica Ghizdavet (1444-1453) Dumitru (1475-1485): omonimie sau înrudire?,
ibidem, 3-4,1994, p. 221-224.
- Pomelnicul pe al bisericii Trei din Iasi, AHX, t. XXXI, 1994, p. 83-85.
un boier muntean de neam arndut veacul XVII, AG, serie II(VII),
3-4,1995, p. 39-42.
greceasa despre mucenicia lui Brâncoveanu, Verbum", anii VI-VII, nr. 7,
1995 1996, p. 289-291.
- Amintiri despre George D. Florescu, AG, serie III(VIII), 1-2,1996, p. 35-42.
- Despre numele lui Alexandru cel Bun, ibidem, p. 331-333.
- L 'Attitude du Patriarcat oecuménique envers les Arméniens des Pays roumains XIV'
siècle-début XVI' in L Arménie et Byzance. Histoire et culture (Byzantina Sorbonensia
12), Paris, 1996, p. 145-156.
- Denys II de Constantinople, «empereur et patriarche» (1546), EB, IV, Paris, 1997, p.
133-146.

Mihai Sorin

www.digibuc.ro
TABULA GRATULATORIA

Venera ACHIM (Bucuresti) Aurora (Bucuresti)


Viorel ACHIM (Bucuresti) Gheorghe (Bucuresti)
Stefan ANDREESCU (Bucuresti) Mariana (Bucuresti)
Florin ANGHEL (Bucuresti) Mustafa MEHMET (Bucuresti)
Daniel BARBU (Bucuresti) MIHAIL (Bucuresti)
Violeta BARBU (Bucuresti) Dumitru NASTASE (Atena
Constantin (Bucuresti) Remus NICULESCU (Bucuresti)
Dan BERINDEI (Bucuresti) Panait I. PANAIT (Bucuresti-Constanta)
Gheorghe (Bucuresti) Serban PAPACOSTEA (Bucuresti)
CAPROSU &rnelia PAPACOSTEA-DANIELOPOLU
Ileana (Bucuresti) (Bucuresti)
Virgil (Bucuresti) Georgeta PENELEA-FILITTI (Bucuresti)
Dan CERNOVODEANU (Paris-Bucuresti) Anca POPESCU (Bucuresti)
Paul CERNOVODEANU (Bucuresti) Emilian POPESCU (Buduresti)
Veniamin CIOBANU (Iasi) Constantin REZACHEVICI (Bucuresti)
Virgil CIOCALTAN (Bucuresti) Oana RIZESCU (Bucuresti)
Florin CONSTANTINIU (Bucuresti) Marina SABATOS (Bucuresti)
Constanta COSTEA (Bucuresti) Elena (Bucuresti)
CRISTACHE-PANAIT (Bucuresti) Elena SIUPIUR (Bucuresti)
Lajos DEMÉNY (Bucuresti) Maria Magdalena (Iasi)
Eugen DENIZE (Bucuresti) Stefan STEFANESCU (Bucuresti)
Petre DIACONU (Bucuresti) 'Anca TANASOCA (Bucuresti)
Neagu DJUVARA (Paris-Bucuresti) Nicolae Serban TANASOCA (Bucuresti)
Alexandru DUTU (Bucuresti) Tudor TEOTEOI (Bucuresti)
Costin FENESAN (Bucuresti) Maria THEOCHARIS (Atena)
Cristina FENESAN (Bucuresti) Ion TODERASCU
Tahsin GEMIL (Bucuresti-Constanta) (Bucuresti)
Nicolae GHINEA (Bucuresti) (Bucuresti)
Stefan S. Radu Stefan VERGATTI (Bucuresti)
Octavian ILIESCU (Bucuresti) Dan ZAMFIRESCU (Bucuresti)

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 17, 1998

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
MIRCEA CEL SI BAIAZID.
LA CUNOASTEREA CONFRUNTARILOR LOR ARMATE

§ERBAN PAPACOSTEA

incâlcita cronologie a militare turco-române vremea lui


Mircea Baiazid a stârnit numeroase ipoteze, reconstituiri, mai mult
sau mai putin riguroase, chiar controverse aprinse. ipotezele
controversele sunt unor elemente certe care ar
incertitudinile sau ar marginea aproximatiei cronologice,
agresiv care a caracterizat unele de pozitie ultimii ani ai regimului
totalitar - spirit de puterea scopuri
diversionist-nationaliste -e nu numai regretabil, dar de-a dreptul condarnnabil.
Departe de a contribui chestiunilor controversate cu mijloacele
stiintei, ale cercetdrii retorica a agentilor culturali ai puterii
s-a ofere argumente unei politici pe cât de nationaliste expresia ei,
pe atât de antinationale scopul ei.
date - octombrie 1394 si mai 1395 - se centrul
cerceatorilor fazei culminante a dintre domnul Românesti si
sultanul care, ce ridicat pe culmile succesului, asigurându-i
cea mai expansiune, atras cea mai grea din faza sa de
ascensiune. Care din aceste date corespunde de la Rovine? Care a fost
rezultatul acestor lupte: victorie sau pentru domnul Românesti?
Care e semnificalia prezentei lui Mircea la Brasov primdvara anului 1395 pe
regele Ungariei, Sigismund: act de vasalitate al unui care
sprijin pentru a infrângerii sau vederea
relansdrii ofensivei impotriva neostenitului sultan, a rapiditate de deplasare
de pe un front pe altul i-a atras porecla de Fulgerul?
Nu vom reface acest cadru restrâns istoricul controverselor iscate de
rdspunsurile diferite la aceste Bibliografia sau aproape
poate fi consultatd din cele mai recente
crate chestiunii'. Subliniem doar convingerea pe care ne-am format-o de-a lungul
' intregirile bibliografice referitoare la primele Mircea Baiazid
noua editie a sintezei lui N. Istoria III. Ctitorii, volum de V. Spinei,
Bucuresti, 1993, 256-261. Informatii incomplete se pot gäsi la Al. 17
mai 1395, o importantd istoria universald. Victoria de la Rovine, Bucuresti,
1995.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 19-21,1998

www.digibuc.ro
20 Papacostea 2

cercetarilor consacrate relatiilor internationale ale Romanesti si Moldovei


secolele al XIV-lea al XV-lea dat caracterul imprecis al
surselor cunoscute acum istoricilor - ele sud-slave,
turcesti chiar apusene -, singura posibilitate de a restrange aria aproximatiei
cronologice privinta luptelor romano-turce de a mai exact sensul
evolutiei evenimentelor se aflä bazei documentare a cercetarii acestui
aspect capital al istoriei noastre medievale prin noi investigatii descoperiri
documentare. Neindoielnic, principalele surse apte
cunostintele noastre sunt cele apusene, latine sau limbile
textele inedite, cele publicate, mai recent sau mai demult, dar
neintroduse in dezbaterea Doar un efort de scrutare a
tuturor posibilitätilor de reinnoire a documentatiei poate asigura dezlegarea
incurcatelor probleme de cronologie de interpretare, mai aproape de realitate, a
faptelor care au marcat evolutia raporturilor militare turco-romane vremea lui
Mircea si Baiazid.
Un asemenea element documentar suplimentar randurile de mai
jos; alt cadru, el va integrat datelor cunoscute cercetatorilor si
poate chiar al altora neutilizate.
Stirea pe care o e desprinsa dintr-o a unui
anonim florentin, de editorii ei Cronica volgare di anonimo florentino.
Autorul cronicii, contemporan al evenimentelor, astfel informatia
care i-a parvenit despre o mare infruntare Sigismund de Luxemburg
sultanul Baiazid cursul mai 1395:

Capitolo VII. - Come tra il Re d'Ungheria Baisetto furono grandi


battaglie, e'l Baisetto vinse per allora
In questo tempo del mese di maggio 1395, avendo il Re d'Ungheria
raunata molta gente d'arme per riparare che il Baisetto, figliuolo Moratto Bai
turco, il quale piú di cento cinquanta migliaia d'uomeni armati venia addosso per
il reame d'Ungheria, ed essendo li loro campi vicino l'uno all'altro, e
ordinato ciascuno di loro la sua gente a battaglia, ciascuno confortati li suoi a
bene operare e valentemente l'una parte e combatterono, e con buon animo
corsero alla battaglia, nella quale molta gente fu morta; ma molti de'Turchi
che di Cristiani vi morirono, ma niuna delle parti il fu vinta. Poi, l'altro
ricominciata tra loro battaglia aspra e crudele a presso che tutto il combattutisi
insieme con grande mortalita dell'una parte e dell'altra, pure alla il campo
rimase al Baisetto e a'Turchi, comecché molti furono morti de'Turchi che
de'Cristiani. E per questa vettoria con loro avuta dal Baisetto, tutta Balacchia
s'arrendé al Baisetto, e lui ubbidirono (s.n.). Ma pure il Baisetto, per la grande
perdita che avea fatto della sua gente, si torn a Buda con grande perdita fatta

www.digibuc.ro
3 Mircea Baiazid 21

della sua gente, con isperanza di ristorare l'anno vegniente a tutto suo onore
perduto"2.

Redus la informatia sa citat din cronica anonirnului


florentin luna mai 1395, urma unei lupte sultanul
Baiazid Sigismund de Luxemburg, oastea celui din a fost fapt
care la a provocat supunerea Valahii - -
de Baiazid, i-au dat ascultare", i s-au supus. Cronica
din pricina grelelor suferite, Baiazid s-a retras de
venise, fireste, la sudul
Informatiile oferite de citat sugereazd urmatoarea reconstituire a
evenimentelor: toamna anului 13944 la atacurile lui Mircea ale .

Sigismund, Baiazid a intreprins o campanie Tara unde a suferit


o grea Constient de inevitabilitatea unui atac turcesc, Mircea
se cu Sigismund primavara anului la Brasov, consolidand
cu Noul asalt al lui produs efectiv 1395, luna
mai, s-a cu victoria sultanului; pierderile grele
infruntare pe Baiazid se din fruntea
acesteia, un domn favorabil puterii otomane. Faptul autorul anonim al cronicii
florentine acum, luna mai 1395, ca urmare a campaniei
sultanului Baiazid, supunerea e un indiciu al esecului
campaniei otomane din toamna anului precedent'.
Mai lumina surselor disponibile, e situatia din Tara
urma ofensivei lui Sigismund vara anului 1395, care a
inregistrat incontestabile succese, a contraloviturilor turcesti; sigur cel
putin asupra unei a nu asupra ansamblului ei, turcii au reusit
domn pe care s-a orientat pe plan extern directia Poloniei a
Moldovei, la acea regelui Ungariei.
cu privire la cronologia lui Mircea cu Baiazid
intervalul 1393-1402 se cuvine noi investigatii de izvoare, cu
rigoarea de demers autentic apel la argumente de
autoritate pseudonationale. Personalitatea lui Mircea e prea insemnatä
istoria pentru a deveni de exercitiu declamatoriu de tipul
âniei.

2 volgare di Anonimo Fiorentino dall'anno 1385 al 1409, attribuita a Piero di


Giovanni Minerbetti, a cura di Elina Bellondi, Rerum Italicarum Scriptores, Raccolta degli
storici italiani del Cinquecento al Millecinquecento, nuova edizione, XXVII, 2, p. 197.
Pentru o reconstituire similad a desfasurArii evenimentelor, vezi V. Pervain, Din relafille
Tärii cu Ungaria la secolului al AIIAC, 18, 1975, p. 89-117; studiu
temeinic, care cu acribie spirit critic indeosebi documentele emise de cancelaria ungarä.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
UN DE AFACERI IN SPATHJL PONTIC
LA MULOCUL VEACULUI AL
TEODORCHA DE TELICHA"

ANDREESCU

studiu al säu publicat 1987, intitulat Les Orientaux Caffa au


profesorul Michel Balard rânduia printre membrii comunitgii grecesti
ce vietuia principala colonie de pe litoralul pontic pe un anume
Demetrius de Telica". Pé temeiul câtorva acte inedite din arhivele din Genova,
profesorul Balard semnala mai acesta, 1472, un magazin
situat interiorul citadelei din Caffa, contra sumei de 6 000 de aspri, de la doi
greci, Mica li Manoli de Dar, lucru mai important, el era le fils du Grec
Teodorca de Telica, qui a prété en 1461 plus de 40 000 aspres au seigneur de
Théodoro-Mangoup et confié cinq ans plus tard une grosse commande de 300
sommi Lodisio de Pietrarossa". Aceste câteva elemente 1-au fäcut pe profesorul
Balard pe Demetrius de Telica" drept unul din cei mai bogati
reprezentanti ai comunitätii grecesti din
De fapt, istoricii români s-au ocupat de Teodorca de Telica" de la
secolului al XIX-lea. Mai exact, Nicolae este cel ce a atentia
asupra lui, pornind de la un document publicat lui Amedeo Vigna.
Este vorba de un salv-conduct, emis 19 septembrie 1455 la Genova, de
Protectorii Bäncii San Giorgio favoarea lui Theodorus cha de Thelica
velachus", care era habitator ciuitatis nostre Soldaie". baza acestui act,
personajul pricina putea sä-si desfAsoare liber afacerile Soldaia, dar
Caffa
ad omnes alias urbes et terras ditioni nostre subjectas, Famagusta
comprehensa-2. Sigur ceea ce a stârnit interesul lui a fost precizarea de
velachus". Pe de altä parte, alt document, tot din colectia
Vigna, din 26 aprilie 1471, este desemnat sub forma cavalerul" Teodorus

Vezi Michel Balard, La Mer Noire la Romanie génoise Variorum


reprints, London, 1989, XIII, p. 230 (studiul citat a initial Byzantinische Forschungen",
XI, Amsterdam, 1987); vezi si idem, Les hommes d'affaires occidentaux ont-ils asphyxié
l'économie byzantine?, vol. Europa medievale e mondo bizantino. Contatti effettivi e possibilità
di studi comparati, a cura di G. Arnaldi e G. Cavallo, Roma, 1997, p. 264.
2 N. Studii istorice Chiliei Albe, 1899, p. 118; actul a fost
editat de A. Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-liguri durante la Signoria dell'Ufficio di
S. Giorgio, t. I, Genova, 1868, p. 371-372.
N. op. cit., p. 137; A. Vigna, op. cit., t. II, 1871, p. 770.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 23-30,1998

www.digibuc.ro
24 tefan Andreescu 2

Ulterior, Nicolae a examinat o serie registre ale Massariei


(trezoreriei) din Caffa, din rdstimpul 1455-1472, spre a extrage din ele numele de
români pe care le-a intâlnit. potrivit observatiilor sale, mai decât
rezultä a fost tocmai Teodorcha de Telicha, cu care a publicat
un de 11 De fiecare numele acesta este pomenit
socotelile din Caffa raport cu sume mari de bani, mai ales cu
orasului (comerchium). Pe temeiul acelorasi Nicolae putea
conchide, altä ordine de idei: Calitatea lui de Român e «Massaria»
pe anii 1455 1457 e Dominus Theodorca de Telicha Vellachus".
personajul, probabil un Moldovean", venea din Telicha", pe care
Bänescu nu-1 poate identifica, desi un sat, Telita, si
azi pe Nistru, mai sus de gura Bâcului, Dimitrie
Cantemir, pe cunoscuta lui a Moldovei"4.
Relativ de curând, anul 1982, a mai iesit la un izvor deosebit de
pretios privire la Teodorcha de Telicha. Este un lung act notarial,
Pera, la 1 februarie 1490, de notarul Dominicus de Alsario, numele lui
Primaflos, filia condam Demetrii de Telicha, filii condam sereni domini
Theodorocha de Telicha, olin habitatoris Soldaie"5. Ce ne spune acest act?
Primafloare", fiica lui Dimitrie de Telicha", a fost mai cu
Giovanni Battista de Campofregoso, iar apoi, ce a s-a
recdsätorit tot cu un genovez cu nume sonor, Luciano Squarciafico fu
Giuliano. De altminteri, ea era pe genovezd, mama ei -
viatä acum, 1490 -, pe nume Cathymia, era flica lui Geronimo de Alegro.
Bunicul ei patern, Theodorocha de Telicha", i-a constituit o dotá valoare de
400 de sommi de argint de Dar de bani trebuia recuperatä de
la debitorii bunicului fetei, care cedat drepturile favoarea celui dintâi al
Primeiflori", Giovanni Battista
A intervenit, cucerirea Caffei de care turci (1475), prilej cu care, cum
discutie, omnes pe[rso]ne, maxime Lattini Iannuensses in
disperssionem abierunt, ductis ipsis Latinis Iannuenssibus et Caffenssibus
captivis ex Caffa in urbem miserabilem Constantinopolim". Printre cei ce au
s-a notarul Nicolo de Torriglia, din
debitorii lui Teodorca de Telicha, care acum se insula Chios. Acesta,
pentru datoria sa bani, cum se consemnase act redactat de notarul
Lodisio de Pietrarossa, pusese drept casa construita de el Caffa.
Dar, Caffa a pe mâna turcilor, tot ceea ce Nicolo de Torriglia a
avut acolo s-a pierdut. De aceea, prin acest act Primafloare" la banii
N. Bánescu, ale noastre cu genovezii, volumul Inchinare lui
Nicolae lorga cu prilejul implinirii de 60 de Cluj, 1931, p. 34-36.
Actul a fost editat de Ausilia Roccatagliata, Notai genovesi in Oltremare. rogati a
Pera e Mitilene, t. I, Pera, 1408-1490, Genova, 1982, nr. 124, p. 273-278.

www.digibuc.ro
3 Un de in pontic 25

ce-i datora notarul Nicolo de Torriglia, cu exceptia sumei de 150 de lire de


genovini", ce urma a-i trei rate, la 1 ianuarie 14926.
Actul de mai sus a retinut atentia profesorului Geo Pistarino,
care genealogia familiard pe care el o raportul Genova
Orient planul legdturilor personale afective". Dar sa s-a
punctul de vedere asupra etniei din care provenea serenus dominus
Teodoroca de Telicha sau Demetrius'. Oricum, la o parte izvoarele
genoveze care pe numele lui Teodorcha de Telicha" figureazd
precizarea Velachus", se poate dovedi alt chip nici un caz el nu era
grec, asa cum a crezut Michel Balard. aceeasi colectie de documente a lui
Amedeo Vigna mai este publicat un act, ce data de 20 iunie 1455 a fost
redactat Soldaia. Este vorba de o scrisoare de locuitorii de aici, latini
greci", protectorilor San Giorgio, prin care exprimau bucuria la
vestea acestia au preluat stdpânirea asupra coloniilor din Marea
(evenimentul a avut la 15 noiembrie 1453). Avem de-a face, cu
un gest de captatio benevolentiae. ceea ce ne intereseazd sunt
din josul acestui act. A. Vigna le-a publicat pe coloane: stânga cele
latinilor", dreapta pe cele grecesti. Or, pe coloana din stânga, a latinilor",
unul din primele nume este lui... Teodorcha de Telica8. De fapt, ordine
cronologicd, aceasta este prima cu privire la personajul nostru
izvoarele genoveze cunoscute cea din este
reprezentatä o scrisoare pe care Protectorii i-o adresau personal, data de
7 februarie 1472, din care acum el se ocupa de... opere pioase! mai
retinem din acest text asigurarea de la urmä: pentru Theodorus cha de Telica
habitator Soldaie" a ales viuere in le terre nostre e sotto la nostra protetione...
voi vostri et tute le vostre cose ne sono singularmente arricomandate"9.

anul 1961, binecunoscuta sa lucrare Génes au XVe J. Heers


pomenea la un moment dat de un act inedit din Arhivele din Genova, care
1448 un marchand de Valachie... obtenait du Doge un sauf-conduit
pour aller Caffa, Péra et Chio". Acest act interesat dovedea insula

6 Am atras asupra acestui document mai articolul nostru: Au temps de la


chute de Constantinople: nouvelle données sur les relations roumano-génoises, RRH, t. XXIII,
1984, 4, p. 331-332. Potrivit calculelor lui Octavian Iliescu, 3 000 de sommi de argint, suma
care voievodul Petru al Moldovei 1-a imprumutat 1388 pe regele polon Vladislav, echivala
14 531 de de aur (Le accordé en 1388 par Pierre Jagellon, RRH, t.
XII, 1973, 1, p. Aceasta ar deci, dota pentru nepoata lui Teodorcha de
Telicha" suma de 1 900 de de aur venetieni.
Geo Pistarino, Genovesi Genova, 1990, 341.
8 A. Vigna, op. I, p. 315.
Ibidem, II, p. 834

www.digibuc.ro
26 tefan Andreescu 4

Chios devenise le but des lointains voyages des Chrétiens des Balkans
par les routes du Sud-Est européen"10.
primul
regAsit de curând acest document pe care 1-am autat a
fost, fireste, numele beneficiarului Astfel am putut constata
conductul era favoarea lui Theodorocha de Telicha velachus", care, cum
uxore et filiis suis utriusque sexus ac servis, famulis, factoribus omnique familia
sua, rebus, bonis, pecuniis et mercibus", putea merge se stabileascd si
la Genova et ad alia quecunque loca dominii nostri ubicunque sita sint
spetialiterque Capham, Peram et Famagustam et Chium et universa loca Orientis,
Maris Maioris et Syrie tam terra quam mari". Data a actului, emis la
Genova, este 20 martie
reflectdm acum asupra semnifkatiei acestui document. Mai vom
compara cu document de acelasi tip, demult cunoscut, salv-conductul din
19 septembrie 1455. Este limpede acesta din a fost cenit obtinut
noile conditii ale schimbdrii statutului posesiunilor genoveze din spatiul pontic,
de curând trecute sub controlul particular al San Giorgio. Dar ceea ce ne
retine cu precddere atentia este faptul vreme ce actul din 1455
precizarea personajul nostru era habitator" Soldaia, actul din 1448 nu se
nimic acest sens. De unde putem deduce atât de cuprinzdtorul
salv-conduct din 20 martie 1448 este actul temeiul
Theodorocha de Telicha velachus" s-a s-a stabilit Crimeea,
ca de Soldaia.
observatie cu acest document este el ne apropie mult
timp de data unei inscriptii din Cetatea discutate odinioard de Nicolae
Bogdan. Textul acestei inscriptii grecesti, lui N. suna
cum Rugdciunea robului lui Dumnezeu Teodor. - Isus Christos
S-a fdcut aceastä cetate sub prea evlaviosul Domn Voevod de
maiestrul Domniei Sale si mai marele peste cetate, la anul 6948
14401. Fereste de primejdie, de Dumnezeu, pe robul
Voevod". tot este cel care a apropierea numele Teodor",
pomenit inscriptia din 1440, personajul prezent 1455 actele
genoveze, care ar putea arhitectul de odinioard din Cetatea
La rândul I. Bogdan a publicat atât textul grecesc al inscriptiei, cât o
traducere pärerea lui Bogdan, numele din primul al
inscriptiei trebuie citit Fedorca. ceva mai jos, tälmdcirea unui alt rând al
textului a fost corectatd asa: ...qi prin boierul domniei sale al pâralab".
data intregitä a inscriptiei este 10 noiembrie 1440. Deci, lui
I. Bogdan, Fedorca a fost nu arhitectul", ci pârcdlabul Albe, de
J. Heers, au XVe Activité économique problèmes sociaux, S.E.V.P.E.N.,
Paris, 1961, p. 399.
Archivio di Stato Genova, Archivio Segreto, Diversorum reg., nr. 539. Vezi anexa.
N. lorga, op. cit., p. 99 137.

www.digibuc.ro
5 Un de spatiul pontic 27

altminteri cunoscut. De asemenea, adopand identificarea lui


Teodorcha de Telicha", Bogdan atentia, pe temeiul actului
genovez din 1471, Un «cavaler» moldovean sec. XV e un «boier»
moldovean, atributul «de Telicha» satul de unde era el". Dar privire la
identificarea satului nu a putut nici o sugestie
Nicolae a replicat, modifice doar lectura numelui din
primul al forma: Thedorka". rest, lui
rostul lui la Cetatea a fost de maestru al domniei", deci de arhitect,
priveghind calitate de ispravnic refacerea zidurilor vechii genoveze.
mai departe, echivala numele Tedorcha" prin Tudorachi",
Theodorakis", cu explicatia: Inscriptia a fost de el el a
limba sa obisnuitd", greaca. fine, a interpretat numele
Telicha", ar vorba de transpunerea toponimului Tela, Tulcea,
veche asezare, cu o populatie amestecatd, care se aflau greci"14.
subliniat, totodatd, marele istoric a mentinut acum identitatea
personajul mentionat inscriptia de la Cetatea scos la mai
repetate de izvoarele genoveze.
Schimbarea lui despre originea a lui Teodorcha de
Telicha" nu facem apel din nou la lista de ale latinilor
grecilor" din Soldaia, din 1455, de care am amintit mai sus. Apoi,
de stilul inscriptiilor noastre" - invocat la un moment dat de
plasarea numelui Thedorka" inscriptia din 1440 chiar primul
limpede se nu avem de-a face doar cu un simplu ispravnic al
lucrdrilor de la Cetatea ci cu un personaj cu rosturi mai de
asa cum a sustinut loan Bogdan. In sfarsit, cu
privire la locul de credem remarca lui Nicolae este se
poate de este vorba de satul de

I. Bogdan, de la Cetatea Alb" Moldovei asupra ei, in AARMSI,


Seria II, t. XXX, 1908, p. 316 322-323.
N. Noi descoperiri privitoare la romailor, comunicare la Academia
anul 1937, reeditatd in volumul: N. Studii asupra evului mediu românesc, editie
de Papacostea, Bucuresti, 1984, p. 225-226. Idem,
lucrare care se nu cumva Thelica" ascunde, deformare,
toponimul Chilia (Chelica? Chilia?") (Opere economice, ed. de Georgeta Penelea,
Bucuresti, 1982, p. 504).
15 Vezi Alexandru I. Documente privind istoria A. Moldova, Veacurile
(1384-1625). Indicele de locuri, s.v. In 2 februarie 1616 acest sat era
Sf. de la Ierusalim de cAtre feciorul lui Stroici mare Se mentiona
actul de danie satul Telita in uricele Drujestilor", acum la
Probota, si, numele lui trebuia ras de acolo (DIR, A, veac. XVII 4, nr. 5,
p. 3-4). In a doua a secolului XVII satul este achizitionat de un mare negustor, devenit
boier (N. Ucraina moldoveneascd, AARMSI, Seria II, t. XXXV, 1913, p. 350-351).

www.digibuc.ro
28 Stefan Andreescu 6

Nu este deloc exclus ca boierul moldovean de Telita luat


hotdrârea se strdmute, cu familia sa, Crimeea din pricina
sângeroaselor lupte dinastice din Moldova. De ajuns ne gândim, acest sens,
13 mai putin de un de emiterea salv-conductului
genovez, a fost ucis voievodul fostul numele a
executat lucrdrile de la Cetatea
De ce pentru identificarea toponimului Telicha" cu satul Telita?
Mai este de observat actele genoveze sau registrele Massariei din
Caffa numele cu pricina uneori apare h" - Telica. Apoi, am reflectat la
chipul care a fost trecut act intern moldovenesc numele unui occidental,
sfIrsitul secolului al XVI-lea. Este vorba de marele vistier
mentionat o sfatul lui Aron hrisov slavon din 25
decembrie 1591. retinem existenta cadrul acestui nume a grupului de
ita". cum am de avem de-a face cu François Ponthus de la
Planche, gentilom francez aflat mai slujba lui Petru Cercel al
Românesti (1583-1585). Or, scrisoare expediatd din Cluj la 15
martie 1586 el este amintit forma: Mons. della Planica"". deci grupul
de litere ica" - la fel precum cazul numelui Telica - s-a transformat sub pana
scribului din cancelaria domneascd a Moldovei ita". De ce nu admitem si
procesul invers? Numele Telita a devenit actele latine genoveze Telica" sau
Telicha". Pe de parte, primim aceastä identificare putem întelege mai
usor forma Fedorca a numelui boierului, de
cum am spus, satul din istoric al Orheiului, se aproape de
Nistru, cu alte cuvinte chip firesc unor asemenea inrâuriri

un cuvânt despre senmificatia actului din 20 martie 1448, acum pus


Un asemenea salv-conduct, de extins obtinut direct de la
Genova, putea dat numai unui personaj binecunoscut cu puternice
mediile genoveze din spatiul pontic. Or, un fost ,jupan" de Moncastro", cum
credem a fost Fedorca de Telita, chip aceste conditii.
mentiunea a fost habitator" Soldaia nu spune mult despre statu-
tul lui social'9, schimb faptul s-a incuscrit cu un genovez cu nume sonor -

16 Vezi P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., vol. I,


Bucuresti, 1959, nr. 136, p. 71, precum studiul lui Leon Simanschi, Precizri cronologice privind
istoria Moldovei anii 1432-1447, VII, 1970, p. 60.
Stefan Andreescu, français au service de deux princes roumains du
sub tipar.
N. A. Constantinescu, Dictionar onomastic Bucuresti, 1963, s.v. Teodor.
19 Vezi, mai nou, discutia lui David Jacoby, Les génois dans /Empire byzantin: citoyens,

sujets et protégée (1261-1453), La storia dei genovesi, IX, Genova, 1989, p. 261-262 si, mai
ales, n. 84 de la p. 279.

www.digibuc.ro
7 Un de român spa¡iul pontic 29

babil jund anului 1460 -, a o cdsätorie si pentru nepoata sa,


extrem de consistente°, dar faptul a mânuit necontenit
mari sume de bani, toate aceste elemente ne antecedente
deosebite ale personajului, atât privinta originii lui nobiliare, cât a puterii
economice. ce nu face deck aceeasi concluzie.
ordine de idei, Fedorca de Telita este un exemplu de adaptare a unui
boier moldovean ambianta comerciald spirituald a coloniilor italiene de pe
Negre la jumdtatea veacului al XV-lea.

ANEXA

20 1448, Genova - Salv-conduct pentru boierul moldovean Fedorca de Telita

Pro Teodorocha velacho


dux etcetera, Consilium Antianorum civitatis Ianue ac Officium Provisionis Romanie
litterarum nostrarum auctoritate damus, concedimus et impertimur plenum, tutum et validum
salvumconductum ornnimodamque fidantiam valituram et duraturam usque quo illurn illam
expresse revocaverimus et post revocationern annos duos proximos a die revocationis ut dici solet
pro contramando generoso viro Theodorocha de velacho cum uxore et filiis suis utriusque
sexus ac servis, farnulis, factoribus omnique familia sua, rebus, bonis, pecuniis et mercibus
quibuscunque et cuiuscunque generis tam coniunctim quam divisim et pluries accedendi ad
civitatem nostram et ad quecunque loca dominii nostri ubicunque sita sint spetialiterque
Capham, Peram et Famagustam et Chium et universa loca Orientis, Maris Maioris et Syrie terra
quam mari eques et pedes ibidemque standi, morandi, habitandi, pernotandi, negotiandi, traffigandi
et frequentandi ac transeundi et de omnibus suis rebus, bonis, pecuniis ac mercibus et creditis
processibus pro libito suo quocunque voluerit disponendi exindeque pro suo
quotienscunque voluerit discedendi et iterum redeundi et discedendi et eundi quo ei placuent tam
per terram quam aquam et in quocunque navigio cuiuscunque nationis nisi esset navigium
nationis cum quo eodem tempore bellum publicum a nobis gereretur tute libere et secure ornni
impedimento reali et personali omnique molestia prorsus cessante. Ita ut ipse Thodorus cha uxor,
servi, famuli ac factores eius, res, pecunie, bona et merces, processus ac credita et loca que
haberet ad presens in futurum acquireret in quibuscunque comperis nostris tam quam
Caphe et Pera sub quocunque nomine scripta essent in futurum scriberentur ac etiam domus,
predia et possessiones acquisita ad presens in futurum acquirenda salva et salve sint ac pro
salvis habeantur ubicunque reperta tam terra quam et in quocunque loco territorii nostri
et dominii et spetialiter Capha, Pera et Famagusta ac locis omnibus ut supra ac et prout si
essent subditi nostri et bona, pecunie, res et merces, loca, credita, domus et predia nostrorum
subditorum non obstantibus aliquibus guerris, odiis, inirnicitiis, differentiis vel debitis presentialiter
vertentibus que in poster= possent inter nos et alios quoscunque principes, dominia,
dominos et communia aut alios viros quicunque sint cuiuscunque nationis existant quacunque
ratione causa que dici possit non obstantibus represaliis quibuscunque aut
represaliarum laudis licentiis cuicunque concessis decetero concedendis contra quoscunque

Vezi mai sus n. 6.

www.digibuc.ro
30 Stefan Andreescu 8

principes, dominos, et communitates eorumque subditos aut alios viros eorumque res et
bona quacunque ratione vel causa demumque generaliter omnibus huiuscemodi obstantiis
quibuscunque etiam si tales essent de quibus oporteret spetialem mentionem que hic pro
expressis habeantur, declarato quod presens salvusconductus nullatenus se extendat ad
personas nominatas et ad aliqua bona sua que ante presentern salvumconductum in quovis loco
impedita vel arresta aliqua ratione fuissent in quo casu dumtaxat iusticiam volurnus,
presenti salvoconduetu non obstante. Data die marcii 1448.

A.S.G., Archivio Segreto, Diversorum Reg., 539.

www.digibuc.ro
iNCEPUTURILE PROBLEMEI BASARABIEI.
STEFAN CEL MARE

EUGEN DENIZE

teritoriul românesc cuprinsPrut, Nistru Marea Neagre,


ocupând aproape din suprafata statului feudal al Moldovei, a fost
una din problemele fundamentale ale istoriei poporului
român. Ea este un exemplu elocvent al felului care istoria româneascd a fost
de factorii externi, special de puteri vecine. Acestea, fie
au fost Ungaria sau Imperiul Otoman, Rusia sau
Habsburgic, nu au ezitat ocupe cât mai mult românesc,
opinia cauzele principale care le-au ocupe
intregime: rezistenta, forme variate, de români rigorile impuse de
necesitatea unui echilibru de putere Cu toate acestea, mai bine
de din spatiul românesc (Transilvania, Banat, Bihor, Maramures,
Oltenia, Bucovina, Basarabia, Dobrogea) a fost supus, pentru indelungate
perioade de timp, dominatiei directe. Mare le merit istoric al românilor a
fost acela o constituit, ei au statul. Chiar
formele cele mai ciuntite cele mai vitrege, statalitatea româneascd
a cunoscut o evolutie din momentul aparitiei sale
noastre, ceea ce nu s-a chiar cazul unora dintre vecini pe care
i-am amintit anterior.
istorice ale problemei Basarabiei se pierd undeva negura
cu mult de intemeierea statelor feudale românesti, mai ales

Numele de Basarabia provine de la dinastia a Basarabilor, care, a doua


a secolului al XIV-Iea, stäpânirea la gurile tärmurile Märii
Negre se va sub Moldovei (G. I. Brdtianu, La Bessarabie. Droits nationaux et
historiques, Bucarest, 1943, 17-26). In secolul al numele se teritoriului de
turci sudul Moldovei, incluzând Chilia, Cetatea Tighina, Ismail, (Ch. de
Peyssonnel, Traité sur le commerce de la Mer Noire, vol. I, Paris, 1787, p. 304), 1670 un
raport venetian Bugeacul cu Basarabia (N. Studii istorice asupra Chiliei
Albe, Bucuresti, 1899, p. 75). Pentru numele de Basarabia a se vedea C. Diaconescu, Accepliunile
istorice ale Basarabiei, Cuget moldovenesc", XII, 1943. Cele mai vechi mentiuni documentare
despre Basarabia se in hrisoave din 1349 1357 (Ion I. Nistor, Localizarea
Basarabia Moldova AARMSI, s. III, t. XXVI, 1943-1944, p. 2).
2 C. asupra hotarelor Basarabiei, extras din AB, an I, nr. 3,
1929, p. 1.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 31-47,1998

www.digibuc.ro
32 Eugen Denize 2

privinta culoarului din sudul acestei regiuni care permitea trecerea din stepele
nord-pontice sudul invers, din nu vor face obiectul
studiului de Ceea ce noi prin inceputurile problemei Basarabiei
este procesul de pierdere a teritoriului dintre Prut, Nistru si
Marea de Moldova fata expansionismului otoman de la sfarsitul
secolului al XV-lea din prima a secolului al XVI-lea, la a doua
domnie a lui Petru Rares, cu o prelungire vremea lui Ion
cel Viteaz si Mihai Viteazul, ultimii domnitori care au
recucereascd prin forta armelor teritoriul ocupat de turci sudul cunoscut
sub numele de Bugeac3.
Aceste teritoriale au avut, marea majoritate, un caracter
definitiv, recuperdrile au fost secolele al XIX-lea si al
XX-lea, au fost tranzitorii, perioade de timp relativ scurte statul
obligat le cedeze din nou. Exceptie de la afirmatie o constituie
perioada 1538 si 1541, atunci turcii au cucerit, practic,
Basarabie, dar, datoria unor cauze multiple asupra ne vom opri
pe atentia paginile unui studiu ulterior, vor nevoiti o retrocedeze
Moldovei, doar zona de sud, Bugeacul, la nord de Tighina.
Important este faptul turcii, prin politica de cuceriri, au deschis
problema Basarabiei, conferindu-i o ce va
cunoaste o amplificare 1812, atunci teritoriu dintre Prut,
Nistru Marea va trece Rusiei, dar aceste evolutii cu
mult limitele prezentului studiu sunt foarte bine cunoscute istoriografia
de a introducere credem se impune
spunem cuvinte despre importanta pe care Basarabia a avut-o istoria
poporului dar istoria continentului nostru general. Partea de
a Moldovei, teritoriul dintre Prut, Nistru si Marea a avut, nici o
o deosebitä de-a lungul istoriei, pe care
mentine si momentul de afirmatie este pentru
teritoriul, datoria resurselor sale economice, umane, a facilitätilor de comunicatie
a pozitiei strategice, ea este cu mai pentru partea de sud a
Basarabiei. cunoscutd sub numele de Bugeac, pentru cel
care o trei avantaje majore: iesirea la mare, iesirea la
cea mai pe uscat dintre teritoriile nord-pontice Peninsula
Balcanicd, drumul mai scurt spre Constantinopol unde se prestigiul
imperial, cheile Mediteranei sau ale Negre, functie de punctul din
care sunt privite lucrurile. Indiferent din ce parte vin cuceritorii, de la nord sau de
la sud, asupra Bugeacului este fundamentald deoarece permite
simultan inchiderea sau deschiderea spre noi cuceriri, spre noi orizonturi

Pentru denumirea de Bugeac a se vedea, printre altele, Ion I. Nistor, art. cit., p. 14 si Ion
Chirtoagd, Din istoria Moldovei de sud-est ,si diferitele teritoriale ale Bugeac,
RI, tom 6, nr. 7-8, 1995, 651.

www.digibuc.ro
3 Inceputurile problemei Basarabiei 33

de expansiune. Acest teritoriu a constituit intotdeauna o parte integrantd a


spatiului românesc, din toate punctele de vedere, dar a reprezentat un object de
crâncene dispute diferitele puteri pe care istoria le-a adus tot ea le-a luat
din acest spatiu geografic.

momentul intemeierii statului feudal al Moldovei, 1359, si acela al


preludrii tronului de Stefan cel Mare, 1457, situatia Basarabiei mat
ales, a zonei sale de sud, a iesirii la gurile la Marea se prezintd,
asa cum din documentele ce au sträbdtut timpul si ne stau la
dispozitie, destul de tulbure de Abia spre sfarsitul domniei lui Petru I
(1374-1392) sau la inceputul domniei Roman (1392-1394), putin dup
1390, Moldova atinge Märii Negre devenind un stat pontic4. Principalcle
orase din regiune, Chilia Cetatea de genovezi, sunt
ocupate de moldoveni, timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), pe la
1410
Chilia, Cetatea general, regiunea a Moldovei cu gurile
litoralul Negre, perioadd, o de
prin drumului molcioveresc, de la Cetatea la snre Ionia
si Marea cele mari curente traficului maritim diev
traficul hanseatic, baltic, si mediteranean De asemenea, prin
de la Caffa si din Orient trecea un drum foarte important care Tara
Transilvania, Ungaria si ajungea Europa Centrald. Acest lucru a
ca pentru controlul asupra Chiliei, mai ales, se declanseze o
rivalitate Moldova si Tara Româneascd, dar Ungaria, la
care foarte curând, se va Imperiul Otoman6.

N. Tara a Moldovei de la intemeierea la


Mare (1359 1457), Iasi, 1978, p. 51, 56; Papacostea, internalionale in
sud-estul Europei MV-XV, RdI, tom 34, nr. 5, 1981, p. 907.
N. op. cit., p. 60; Ion Nistor, art. cit., p 229-230; Papacostea, La de la
domina'ion génoise Licostomo, AIIM, tom XXII, 1, p. 29-42.
6 Pentru rivalitatea drumurilor comerciale continentale care sträblteau Tärile

pentru concurenta puterilor central si sud-est europene pentru controlul gurilor a se vedea,
printre altele, O. Górka, Zagadnienie czarnomorskie w polityce srednowiecza
1359-1459, Warszawa, 1933 (extras din Przeglad historyczny", I, 2), P. P. Panattescu, La
commerciale de Pologne la Mer Noire au RIR, III, 1933, p. 172 193; idcm,
Drumul comercial al Poloniei Marea evul românesti,
1947, p. 122; idem, moldo-polone XV problema RSL, 3
Bucuresti, 1958, p. 95-115; Papacostea, Kilia la politique ortentale de Sigismond de
Luxembourg, RRH, tome XV, no. 3, 1976. p. 421-436, idem, Relapile p. 906,
Virgil Ciociltan, in primul sfert al veacului al in RdI tom 34, nr. 11, 1981,
p. 2091- 2096; Stefan Andreescu, Une ville disputée: Kiha pendant la du
RRH, tome XXIV no. 3, 1985, p. 217 230

www.digibuc.ro
34 Eugen Denize 4

Ungaria vor o reglementare definitivä a problemei prin


incheierea tratatului de la Lublau din 15 martie Tratatul prevedea, printre
altele, ca Moldova, va refuza ajute Ungaria lupta antiotomand fie
aceasta, care urma Chilia pärtile apusene ale
care urma Cetatea cu räsdritene ale
Foarte curând apare un alt competitor, Imperiul Otoman.
Intentia lui Sigismund de Luxemburg de a-i ataca pe turci manifestatd 1419, si
de primele ciocniri zona SeverinuluP, precum integrarea
Moldovei alianta antiotomand a atras prima ripostä a Portii asupra regiunii
gurilor Dundrii9. Cetatea a fost succes'°, schimb Chilia
a fost pentru putin timp, de 25 august 1420", dar scurt timp
revine Moldovei neclare. Este posibil ca, Dan al II-lea
sä cucerit cetatea de la turci'2, care Radu Prasnaglava predat lui
Alexandru cel Bun, fie turcii o fi cedat lui Radu Prasnaglava care, la
rândul a cedat-o domnului Moldovei'3.
Moartea lui Alexandru cel Bun a provocat Moldova o stare de
anarhie, urmasii i nepoti, luptând pe pe moarte pentru tronul
dar primind fiecare un puternic sprijin din exterior, fie din
din Ungaria. Astfel, Moldova a ajuns pragul dezastrului, al destrdmárii al
disparitiei statului. Turcii au ei profite de aceastá situatie 1432
au atacat zona gurilor Dundrii'5, iar 1448, ca la ocuparea Chiliei de
de Hunedoaral6 unui nou asediu al Constantinopolului,
au atacat din nou Chilia, dar au fost respinsi".
F. Constantiniu, Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412) inter-
a Moldovei la inceputul veacului al Studii", tom 17, nr. 5, 1964, p. 1129-1140.
Viorica Pervain, Lupta antiotomand a anii 1419-1420, AHAC, tom
19, 1976, p. 68.
V. Ciociltan, pentru controlul inferioare (1412-1420), II, RdI, tom
nr. 11, 1982, 198-1 201.
N. Iorga, op. cit., p. 81; N. Grigoras, op. cit., p. 103; idem, Moldovei cu Imperiul
Otoman la domnia lui tefan Mare, RdI, tom 28, nr. 1, 1975, p. 37.
" F. Constantiniu, Papacostea, art. cit., p. 139; V. Ciociltan, Chilia primul sfert..., p.
2 093; N. Grigoras, op. p. 105; idem, art. cit., p. 38.
12 Scrisoarea lui Vladislav II al Poloniei Sigismund de Luxemburg la J. Caro, Liber
Cancellariae Stanislas Ciolek, vol. II, Viena, 1874, p. 160-161, apud F. Constantiniu,
Papacostea, art. p. 1 140.
N. Grigoras, op. cit., p. 105.
Pentru anarhia din Moldova a se vedea ibidem, p. 125-199 si idem, Din istoria
diplomaliei moldovenegi (1432-1457), Iasi, 1948.
Idem, Moldovei cu Imperiul otoman..., p. 40; V. Ciociltan, Poarta otomand
gurile in XV-lea, in RdI, tom 38, nr. 11, 1985, p. 1 062.
16
Pall, lui de Hunedoara asupra Chiliei problema
Studii", tom 18, nr. 3, 1965, p. 620.
M. Cazacu, Pierre S. Nästurel, Une démonstration navale des Turcs devant
Constantinople et la bataille de Kilia (1448), Journal des savants", septembre-octobre 1978, p.
197-210.

www.digibuc.ro
5 Începuturile problemei Basarabiei 35

Cedarea Chiliei de Petru al II-lea lui de Hunedoara de 22


august 144818 s-a fäcut ca recompensä pentru ajutorul primit la preluarea
domniei, cu scopul Moldovei dinspre Dunäre impotriva turcilor a avut
drept consecintä inglobarea Moldovei sistemul militar al guvernatorului
Ungariei premergätoare expeditiei antiotomane a acestuia din
toamna aceluiasi an. In a fost instaurat un sistem de condominium ungaro-
muntean. de Hunedoara, asezând garnizoana sa cetate, a admis ca
pesdriile, târgul ba chiar folosirea militarä a cetätii rämânä
muntenilor. a transferat, de fapt, Chilia de la Moldova, vasala Poloniei, la
Româneasd, vasala Ungariei19.
Dar aceste au provocat profunda nemultumire ingrijorare a
Poloniei, interesatä tot mai mult nu numai de comertul ce se desfäsura prin
Cetatea ci de cel al Chiliei. In iulie 1448 regele Cazimir al scria
lui de Hunedoara, afirmându-si calitatea de suzeran al Moldovei
declarând va pune rânduiald rivalitatea pentru tronul acestei La
1 august 1448, de Hunedoara, regele Poloniei se apropie cu
oastea de granitele Moldovei, i-a din Medias, rugându-1 ca nu turbure
domnia lui Petru ca el se din expeditia impotriva turcilor21.
Presiunile polone obligat pe Petru al ca, actul omagial depus
de regele Cazimir al la Hotin, la 22 august 1448, sä-si asume obligatia
de a readuce Chilia stäpânirea Moldovei22. Aceastä se va repeta
actele omagiale ale lui Petru Aron, din 29 iunie Stefan cel Mare, din
2 martie 146224, disparând 1465, anul care va recuceri Chilia.
In schimb Bogdan al II-lea, care a depus omagiu de vasalitate fatä de de
Hunedoara la 1450, se angaja cä nu va ataca Chilia25.
cel mare pentru Chilia, Cetatea zonele din sudul Moldovei
cuprinse Prut, Nistru si Marea Neagrä se profileze 1453,
dupá ce turcii cuceresc Constantinopolul desfdsoare o

Grigore Ureche, Letopiseful prii Moldovei. Editie Ingrijitä, studiu introductiv, indice si
glosar de P. P. Panaitescu. Editia a II-a, revázutl, Bucuresti, 1958, p. 84; N. Istoria
vol. Bucuresti, 1937, p. 95; P. P. Panaitescu, Leeturile moldo-polone secolul
p. 103; N. Grigoras, laliile Moldovei cu Imperiul Otoman..., p. 43.
P. P. Panaitescu, moldo-polone veacul . 106-107.
20 Monumenta Medii Aevi Poloniae, XIV, 3, p. 33-34.
21 Ibidem, II, 2, p. 40-41.
22 M. CostAchescu, Documente moldovenesti, de Mare, vol. II, 1932,
p. 733-737.
23 Ibidem, p. 780,784.
24 loan Bogdan, Documentele lui Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p. 284 si 287.
25 M. Costächescu, op. cit., II, p. 756-757.

www.digibuc.ro
36 Eugen Denize 6

de transformare a Negre lac turcesc26. Prin aceastä ei


urmäreau obiective foarte precise. Pe un control politico-militar exercitat
asupra intregului bazin al Negre, turcii cAutau sä
ai potentialului economic al regiunii al intensului practicat aici,
otoman, spre deosebire de statele occidentale ale vremii, aplicând o
interventionistä domeniul economic". cele din ei vor atinge
obiectivele, prin Trapezuntului 1461, a Caffei si a celorlalte colonii
genoveze 1475, si a Chiliei Cetätii Albe 1484, Marea
transformatä lac turcesc. Consecintele economice vor negative deoarece
turcii vor scoate geografica din circuite comerciale
internationale", importanta Märii Negre de la ei international la
local, ceea ce va constitui o calea modernizdrii societätii din Wile
limitrofe unde feudalismul, se dilueze, se va consolida.
Din cauza acestei politici a sultanului Mehmed al II-lea moldo-
otomane vor creste simtitor anii imediat premergdtori pe tron a lui
Stefan Mare. din 10 septembrie 1453 existenta unui ultimatum
otoman Moldova, anterior acestei date, care se cerea plata unui tribut
schimbul Tratativele vederea rezolvdrii acestei probleme au fost
de Alexdndrel (1449; 1452-1454; 1455)2° continuate de Petru Aron
(1451-1452; 1454-1455; 1455-1457). ambele au adoptat
militare adecvate, atât defensive, ofensive. Astfel, 1454
de la Cetatea Alba au fost consolidate de catre pârcdlabul Stanciu31,
ceea ce a fAcut ca flota de Temircai, atace cetatea
acelasi an, nu declanseze atacul, multumindu-se doar cu o demonstra-
de anul 1455, moldovenii din Cetatea
26
Papacostea, et la Moldavie face l'expansion ottomane (1453-1484),
Colocviul Genovezii la Marea Neagrá secolele XIII-XV, Bucuresti, 27-28 martie
1975, Bucuresti, 1977, p. 133-138. Chiliei a Albe pentru turci 1453
reiese din afirmatia pe care ienicerul sârb Constantin Mihailovici din Ostrovita i-o atribuie lui
Atâta vreme Chilia Cetatea le le stäpânesc românii, iar ungurii
Belgradul noi nu putea avea nici o despre grile
vol. I, Bucuresti, 1968, p. 128).
27 A. Afetinan, Aperçu général sur l'histoire économique de l'Empire turco-ottoman,
Ankara, 1976, p. 12.
29 G. I. Brdtianu, La Mer Noire, plaque tournante du international du Moyen
Âge, RHSEE, 1944, p. 36-69; idem, La Mer Noire. Des origines la conquéte ottomane,
Monachii, 1969, pp. 327-328.
29 Matei Cazacu, L'impact ouoman sur les pays roumains et ses incidences monétaires
(1452-1504), RRH, XII, no. 1,1973, p. 180.
30 Stefan S. Gorovei, Moldova Casa Pe marginea izvoarelor privind primul
secol de relatii moldo-otomane, XVII, 1980, p. 634.
Ion Chirtoagd, Cetatea Destin românesc", nr. 1,1994, p. 113.
32 N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 113 114,327.

www.digibuc.ro
7 Inceputurile problemei Basarabiei 37

cucereascd prin surprindere castelul de la gurile Niprului, de


genovezi Senarega". Evident cucerire se cadrul evolutiilor
tensionate din relatiile moldo-genoveze, generate atât de comerciale,
mai ales de de sclavi moldoveni pe care le practicau genovezii, dar ea a
avut o semnificatie antiotomand deoarece viza consolidarea pozitiilor Moldovei
de-a lungul pontic vederea unei mai bune defensive.
Dar presiunile otomane, la care s-a schimbarea principalelor
directii de ale Poloniei din zona Negre cea a
Baltice cu fireasca a menajdrii reciproce a intereselor polone
otomane din au obligat Moldova se incadreze noua
Imperiul Otoman - Domnitorul ce va inaugura politicd,
continuatd de dintre urmasii a fost Petru Aron. La 10 octombrie 1455 el
devine vasalul regelui polon34, ce prealabil, la 5 octombrie, sultanul a
emis actul de pentru plata tributului de 2 000 de galbeni, oferit de solul
moldovean Mihail A urmat asa-zisa inchinare de la Vaslui", din 5
actul de privilegiu comercial, din 9 iunie 1456, acordat de sultan
negustorilor din Cetatea la Derbent, Bosnia37, care poate fi
considerat ca primul tratat turco-moldovean38. acest fel, Moldova se
pe deplin noua polono-otomand, dar salva integritatea
teritoriald sud, zona cea mai amenintatä noul context politic
Marea
acest context politic, aprilie 1457, cel Mare preia tronul
Moldovei, cu sprijin de la Vlad pe lima promovatä de de
Hunedoara, aceea a luptei antiotomane. Astfel se cei doi ani de conflicte
si relatii incordate le va pune tratatul de la Overcheläuti,
din 4 aprilie 1459. Disparitia de pe scena vietii a eroului transilvdnean, linia
Idem, Acte fragmente privind istoria vol. III, Bucuresti, 1897, p. 32; Sergiu
Columbeanu, navale Marea timpul lui Mare, RdI, tom 28, nr. 1,
1975, p. 75.
M. Costächescu, op. cit., II, p. 773-776.
Mustafa A. Mehmet, Documente privind istoria vol. I, 1455-1774,
Bucurest, 1976, p. 1-2.
36 DRH, A, vol. H, 1449-1486, ed. L. Simanschi, G. Ignat, D. Agache, Bucuresti, 1976 p
85-87; Papacostea, La Moldavie état tributaire de l'Empire ottoman au XV' le cadre
international des rapports établis en 1455-1456, RRH, tome XIII, no. 3, 1974, pp. 445-461;
Leon Simanschi, " de la Vaslui (5 iunie 1456), tom XVHI, 1981, p. 613-637.
Mustafa A. Mehmet, op. I, pp. 2-3; Tahsin Gemil, otomanii secolele
Bucuresti, p. 138.
Fr. Kraelitz, Osmanische Urkunden in Sprache, Viena, 1922, p. 44-46, M. A.
Mehmet, Din raporturile Moldovei Imperiul Otoman a doua a veacului al XV-lea,
Studii" tom 13, nr. 5,1960, p. 167.
Bogdan, op. cit., II, p. 266-268; N. IV, p. 127; I. Ursu, Stefan
Mare, Bucuresti, 1925, p. 15; Papacostea, Stefan Mare Poloniei cu Ordinul
teutonic (1454-1466), RdI, tom 31, p 477

www.digibuc.ro
38 Eugen Denize 8

total diferia a urmasului si a noului rege al Ungariei, Matia


conflictul dintre sasi lipsit pe Mare de sprijin
politic militar extern pentru politica sa antipolond implicit, antiotomand,
obligându-1 accepte statutul international al Moldovei stabilit de
Petru Aron si intre, pentru un deceniu, 1469-1470, axa
polono-otomand.
Schimbarea de nu a schimbat intentiile noului
domnitor al Moldovei. Constient de pericolul reprezentat de expansiunea
pentru tara sa, mai ales pentru zonele din sud, cel Mare a fácut tot ce i-a stat
pentru a o elimina sau, putin, pentru a o incetini. 1462,
timpul expeditii sultanale, impotriva lui Vlad Tepes, el a atacat Chilia, cu
acordul polonilor si al turcilor40, si chiar nu a reusit o cucereascd, a reusit,
cel impiedice cucerirea ei de turci. Cu toate acestea turcii
atins obiectivul pe care si propus privinta Chiliei, acela de scoatere a ei din
sistemul ungaro-muntean, Tara Româneascd a lui Radu cel
Frumos, ce le va fi, la un credincios Pentru turci Chilia era
mai Românesti cea a Moldovei, Radu cel
Frumos mult mai docil decât Mare, dar acest va genera una
din de dezvoltare ale antagonismului moldo-otoman.
Peste aproximativ trei ani, la inceputul lui 1465, a atacat din nou
de data aceasta, a reusit cucereascd orasul42. Fapt de o deosebitd
sub raport economic si strategic, revenirea Chiliei la Moldova probabil,
cu acordul tacit al Poloniei", prin reactiile pe care le-a provocat a demonstrat
a acestei cetäti, dar si a sudului Basarabiei general.
Cucerirea Chiliei 1465 s-a aflat la originea principalelor conflicte externe ale
Moldovei lui Stefan cel Mare, acela cu Ungaria, care a reactionat aproape imediat
prin campania terminatd cu dezastrul de la Baia, din decembrie si acela cu
40 Acest acord este foarte exprimat de L. Chalcocondylas Expuneri istorice, traducere
de V. Grecu, Bucuresti, 1958, 286.. De asemenea, trebuie avem vedere atacul s-a produs
ce, la 2 martie 1462, Stefan a un angajament vasalic cu prin care se
obliga recucereascd Chilia (I. Bogdan, op. cit., II, p. 282-294).
In cu lui Radu cel Frumos, Jan Dlugosz spune ... alungându-i pe
unguri [...] Radu (cel Frumos - Chilia pentru turci" (Jan Dlugosz, Historiae Polonicae
Libri XII, vol. H, Lipsiae, 1712, col. ...oppidumque Kilia, cum arce super ripam Danubii
sitamquod Graeci Lycostomos Radul occupaverat pro Turca tenebat".
42 Grigore Ureche, op. cit., p. 92; A. Boldur, Istoria Basarabiei, Bucuresti, 1992, p. 166.
P. P. Panaitescu, moldo-polone secolul XV si problema Chiliei, p. 111.
Al. Gonta, Strategia lui Mare de la Baia (1467), Studii", tom. 20,
nr. 6, 1967, 1 127-1 144; S. Papacostea, Un épisode de la rivalité polono-hongroise au XVe
la campagne de Mathias Corvin en Moldavie (1467), la d'une source inédite,
RRH, tome VIII, no. 6, 1969, p. 967-979. La 16 martie 1468 solii poloni au cenit lui Matia Corvin
nu mai atace Moldova (Codex epistolaris saeculi decimi quinti, I, ed. A. Sokolowski, J. Szujski,
Monumenta Medii Aevi Historica Res Gestas Poloniae Illustrantia, H, Cracoviae, 1876, p.
241-242), dar acesta a prin reafirma asupra Moldovei (A. Veress, Acta et
epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia, vol. I, 1468-1540,
Budapest, 1914, p. 5-6) niciodatä realizate.

www.digibuc.ro
9 problemei Basarabiei 39

Imperiul Otoman, care va de mai legat direct de stdpânirea


asupra litoralului pontic al Moldovei asupra de Jos", ca prelungire
economicd a Mdrii Negre. De asemenea, prin cucerirea Chiliei,
si-a atras adversitatea atarilor din Crimeea46, care se printre
principalii ai drumului comercial ce unea Caffa cu regatul Ungariei,
trecând tocmai acest oras.
la mare, asupra Chiliei a Cetätii Albe, comerciale
care tara spre nordul centrul continentului au ca Moldova lui
Stefan cel Mare o prosperitate economicd o glorie egal
ev mediu. Acest lucru a fäcut din ea un rival de temut pentru Imperiul
Otoman zona Negre indelungatul moldo-otoman dintre
1473 1486. A fost un inevitabil, care a avut menirea de a clarifica
definitiv raportul de forte dintre cele Pe de o parte, Moldova
independenta, forma a vremii, apere integritatea teritoriald
raportul de subordonare fatä de la un nivel minim, pe de
parte, Otoman adânceascd dominatia asupra Moldovei
stdpânirea asupra Negre prin cucerirea
moldovenesc. aceste conditii Chilia si Cetatea la fel ca
a Moldovei sau sudul Basarabiei, au jucat un rol esential, stdpânirea asupra
o necesitate de prim pentru ambele tabere.
Astfel, chiar de declansarea propriu-zisd a rdzboiului moldo-otoman
din 1473, vara anului 1469, o a atacat, succes, Cetatea
Apoi timpul campaniei din Moldova de Pasa iarma
dintre 1474 1475, Chilia Cetatea au fost cucerite pentru scurt rimp de
turci". infrângerea de la Vaslui, o infrângere cum nu mai turcii de
foarte vreme, i-a obligat se abandoneze cele
mare victorie, Stefan cel Mare, a luat
de a printre care s-a Cetatea unde a
fost construitd marea poartd"49. atacul lui Soliman Pasa nu a reprezentat
Papacostea, ale Moldovei vremea lui Mare,
RdI, tom 25, nr. 5-6,1982, 610.
46 Acest lucru reiese limpede din tratatul de Stefan cel Mare Cazimir IV, la 28
1468, prin care regele polon asuma de a-1 de turci, de tAtari si de unguri, prin
soli, armele ostile sale (I. Bogdan, op. cit., II, p. 300-304; loan lagile politico-
economice Moldova a doua a sec. al XV-lea, in RSL, X, Bucuresti,
1964, p. 346).
N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 131-132; S. Columbeanu, art.
cit., p. 80.
Amedeo Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-liguri durante la signoria
di S. Giorgio tomo III, Genova, 1879, p. 195-196; N.
Studii istorice asupra Albe, p. 140.
loan Bogdan, Inscrimiile de la Cetatea Moldovei asupra ei,
AARMSI, s. H, t. XXX, 1908, p. 324; Lucian Chitescu, privire la Moldovei timpul lui
Mare, RdI, tom 28, nr. 10,1975, p. 1 540.

www.digibuc.ro
40 Eugen Denize 10

inceputul. luna mai 1475, timp ce o impresionana se


spre Caffa, turcii au atacat Moldova. Niste bei de cu trupe
15 si 20 000 de soldati, au atacat sudul Moldovei pentru jaf, dar
cu scopul de a o ajutor genovezilor Caffa".
Turcii se temeau de o coalitie a statelor nord-pontice de
domnul Moldovei, mai puternic din aveau motive intemeiate
acest sens. La putin timp victoria de la Vaslui, Stefan Mare a trimis un
contingent la Teodoro (Mangop), Crimeea, pe Isac,
favorabil turcilor, cu fratele Prin actiune se viza o
cu Caffa, cu atarii cu celelalte orase din precum si consolidarea
legdturilor cu Uzun Hasan52. Actiunea combinatd, terestrd,
impotriva Caffei a fost fulgerdtoare", astfel Stefan nici nu a
putut schita vreun gest de ajutorare, mai ales relatiile sale cu Caffa erau
destul de dar, schimb, el a reusit lichideze, la fel de fulgerdtor,
incursiunea din Moldova", care vizase, primul cucerirea
Chiliei. Totusi, se pare acest an, 1475, el a de o campanie
numai sultanului", care dorea personal
o astfel de campanie de represalii, dezastrul de la Vaslui, dar nu a de
un atac al otomane care, cucerirea Caffei, a cucereascd prin
surprindere Cetatea Chilia, a esuat".

N. Acte fragmente, III, p. 88-89; idem, Studii istorice asupra Chiliei


Albe, p. 143.
Virginia Vasiliu, Sur la seigneurie de Teodoro" en Crimée au l'occasion
d'un nouveau document, Mélanges de l'Ecole roumaine en France", Paris, 1929, p. 333;
Malowist, colonia genuenska na Krymie i problem wschodni w latach 1453-1475 (Caffa
colonie Crimeea problema Orientului anii 1453-1475), Warszawa, 1947, p.
328-329.
Papacostea, Venise et les Pays Roumains au Moyen Âge, Firenze, 1973, estratto da
Venezia e sec. XV p. 614-615; T. Gemil, op. cit., p. 148.
Arhivele Statului Bucuresti, Italia, 53, cadrele 371-376; A. Vigna, op. cit.,
p. 53-68; Roberto S. Lopez, Storia delle colonie genovesi nel Mediterraneo, Bologna, 1938, p.
440-444; Histoire de l'Empire ottoman, sous la direction de Robert Mantran, Paris, 1988, p. 101.
Papacostea, Cajfa la Moldavie..., p. 131-153.
La 4 1475 niste inform* venetiene provenite din Corfu Dicono ancora,
come il Signor Turco haveva mandato essi ala Valachia in loco dicto Cheli per pigliar
certo passo, dove die andar la sua armada, fo sapudo per Cara Bogdan, ando et assalto quelle in
modo che non scapo lo Turco de quelli". (Monumenta Hungariae Historica. Acta extera, V,
Budapest, 1877, p. 265; N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 143).
56 Monumenta Hungariae Historica. Acta extera, V, p. 266-267.
Ibidem, p. 268 si urm.; A. Vigna, op. cit., III, p. 480-481; N. Studii istorice asupra
Chiliei Albe, p. 143; idem, Istoria lui pefan cel Mare neamului românesc,
Bucuresti, 1904, p. 163-164 si 167-168; V. Ciociltan, Poarta osmand gurile secolul
al XV-lea, p. 1 067; I. Chirtoagd, Cetatea p. 113-114. La Axinte Uricariul chiar
informatia flota a reusit, scurt timp, cucereasca Cetatea lard sultan
Mehmet, turcesc, ce au Chefe au luat cetätile lungu, Impregiurul
stând. au luat Cetatia (Axinte Uricariul, Cronica paraleld a Tdrii
a Moldovei, vol. I. Editie studiu introductiv de Gabriel Stempel, Bucuresti, 1993, p. 71).

www.digibuc.ro
11 Inceputurile problemei Basarabiei 41

Caffei a intregului sistem de colonii genoveze din Marea Neagrá,


precum amenintarea crescândA la adresa Moldovei venitä partea turcilor au
provocat atât Ungaria, Regele Ungariei, Matia
Corvin, a acceptat un tratat de cu Mare, pe care
semnat la 15 august 147558, ce prealabil domnul Moldovei semnase la
12 la de asemenea, la insistentele acestuia a acceptat elibereze
cu scopul de a-1 instala scaunul toamna lui
1475 Matia Corvin a chiar o campanie antiotomand la sud de Belgrad,
campanie care se va prin cucerirea orasului la 16 februarie 1476, si
la care o contributie importantd a avut Dar, bineinteles
ingrijorarea regelui maghiar nu mergea atât de departe el schimbe
politice, interesul principal continuare indreptat spre
Europa spre cu Frederic III. Ungaria renuntase
de facto la sale asupra Chiliei a sudului Basarabiei.
ceea ce priveste Polonia, desi aceasta transferase centrul de greutate al
politicii externe din zona Negre cea a Baltice de la mijlocul
secolului al XV-1ea62, nu putea totusi, indiferentd la cuceririle otomane
din regiunea litoralului nordic al Negre. Ea astfel, un vecin incomod
periculos, care devenea protectorul atarilor din Crimcea, ce atacau cu
regularitate regatului. Refuzând de ajutor direct lui cel
Mare, regele Cazimir al a ordonat punerea stare de alarmä a
trupelor din sudice ale regatului", in vara lui 1476, atunci domnul
Moldovei devenise un pribeag, nu numai primit pe teritoriul polon, i-a

Hurmuzaki, Documente, II, 1, pp. 8-10; I. Bogdan, op. cit., II, p. 334-336.
I. Bogdan, op. cit., II, p. 331-333; Monumenta Medii Aevi Historica Res Gestas Poloniae
XIV, Codex epistolaris saeculi decimi quinti, ed. A. Lewicki, III, Cracoviae, 1894,
219-220.
60 Bogdan, op. cit., II, p. 328; A. Veress, op. cit., p. 13; Nicolae Stoicescu, Vla
Bucuresti, 1976, p. 150.
61 N. Stoicescu, op. cit., p. 155; Stefan Andreescu, (Dracula) legendd
adevör istoric, Bucuresti, 1976, p. 136.
62
Papacostea, La Moldavie état tributaire..., p. 448 449; idem, cel Mare
rözboiul Poloniei cu Ordinul teutonic..., p. 460-461.
63 ce ne spuen Axinte Uricariul despre atitudinea Poloniei moldo-polone din
vara anului 1475: Sene cronicariul rdpedziia soli la craiul Cazirnir
pentru agiutoriu, precum toti moldovenii acoperiti de de turci
cines de sine socoteste si pre Stefan singur lasä. de vor videa agiutor toti vor
sta pre dânsu. Le aceasta prin soli, dobandind turcii Moldova, deodatä vor alerga
si
Acestea toate Cazimir craiul, de toatä Tara Podoliia Tara
Belzului care cu Iasinschie podscrabi cu starostele Belzului a Helmului au
poroncit stea de la marginea agiutor lui nu i-au dat" (Axinte
Uricariul, op. cit., I, p. 72).

www.digibuc.ro
42 Eugen Denize 12

permis si fortele armate zona Sniatin-Camenita64, forte care-i vor


alunga pe turci din Moldova din Tara
sultanul Mehmed al II-lea nu a reusit cueereasca Cetatea
Chilia, chiar nevoit recunoascd, implicit, apartenenta acestora la Moldova
prin tratatul de pace pe care cu cel Mare anului
1479 la 3 mai 148165, data mortii sale, urmasul acestuia, Baiazid al
presat de ieniceri, indreptat prima mare expeditie de cucerire tocmai asupra
sudului Moldovei, zona Basarabiei. Expeditia a fost fulgerdtoare, cele
cucerite foarte repede, la 14 iulie 1484 Chilia la 5 august Cetatea
cel Mare a fost luat prin surprindere deoarece credea, probabil,
tratatul de pace 1483 Matia Corvin sultan includea Moldova
cu toate ei de Din acest tratat, dintr-o omisiune a
negociatorului maghiar, arhiepiscopul de Kalocsa, fapt pentru care a fost
aruncat datoria insistentelor Portii acceptate de Matia Corvin, nu
includea din sudul Moldovei. Acest ar explica faptul Matia
Corvin, pentm despdgubi, pe domnul Moldovei, i-a cedat
64 C. Esarcu, relatiune despre cel Mare. 1476. Din
Biblioteca din CT, serie VII, tom I, Bucuresti, 1876, p. 376-380;
N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 150.
65 tratat se spunea, printre altele: Deoarece s-a apropiat s-a legat adevArat,
conform conditiilor acestora amintite, de pragul sultanului meu, el si averea tara lui
nu vor mai suferi nici un atac din partea mea a beilor sangeacurilor din partea celorlalti robi ai
mei". Decei, Tratatul de pace - - sultanul Mehmed si cel
Mare, la 1479, RIR, XV, fasc. IV, 1945, p. 246; Mustafa Ali Mehmed, Din raporturile Moldovei
Imperiul otoman..., p. 173-176; idem, Documente truce.yti..., I, p. 5-6 Bogdan Murgescu,
reglementare de pace moldo-otomand la 1481?, SAI, 1985, p. 268-274). Dorinta
lui Mehmed II de a cuceri Chilia Cetatea a fost mare deoarece ele reprezentau
strategice economice cheie atât pentru Moldova, cât pentru turci, le-ar stdpânit,
le-ar permis procesul de cucerire al intregului litoral pontic. In acest sens Axinte
Uricariul esteloarte atunci când se la cauzele expeditiei sultanale din 1476: Vddzind
sultan impäratul turcescu, atâta ce-i fAcuse Chilia si Cetatea
nerdscumpärate, supt stdpânirea lui Stefan gândi singur cu capul
sale o cotropeascd o prade" (Axinte Uricariul, op. cit., I, p. 72). Cele
au constituit unul din obiectivele principale ale campaniei sultanale din 1476, dar toate
atacurile indreptate impotriva au esuat (M. Guboglu, Izvoare turco-persane privind relatiile lui
cel Mare cu Imperiul otoman, RA, 44, 1982, nr. 2, p. 144; V. Ciociltan, Poarta
gurile secolul al XV-lea, p. 1 067; S. Columbeanu, art. cit., p. 84; Chirtoagd, Cetatea
p. 114). Acest fapt explicA de consolidare pe care le va face la Cetatea
1479, precum construirea, 22 iunie si 16 acelasi an, a Chilia pe malul
stâng al (I. Bogdan, art. cit., p. 338; L. Chitescu, art. cit., p. 1 542; S. Columbeanu, cit.,
p. 85; I. ChirtoagA, p. 114).
Beldiceanu, La campagne ottomane de 1484: ses militaires sa
chronologie, RER, V-VII, Paris, 1960, p. 67 77; idem, La conquéte des cités marchandes de
Kilia et de Cetatea par Bayezid SOF, XXIII, München, 1964, p. 36-90.
67 Vilmos Fraknói, király levelei, vol. II, Budapest, 1894, p. 273-275; Szeremi
György, Chronicon, Monumenta Hungariae Historica. Scriptores, tom I, Budapest, 1857, p. 19.
68 N. lorga, Acte fragmente, III, p. 63-65; idem, Studii asupra Chiliei
Albe, p. 166.

www.digibuc.ro
13 Inceputurile problemei Basarabiei 43

ceati Transilvania, Ciceul Cetatea de De asemenea, este foarte


probabil ca contat pe ajutorul Poloniei virtutea tratatului de
vasalitate pe care reinnoise cu regele Cazimir IV 146869. Nici una din
domnului moldovean nu s-a indeplinit
Turcii nu s-au limitat doar la simpla cucerire a celor la
transformarea kazale dependente de sangeacbeiul de Silistra. Ei au anexat
teritoriul cu fortificatia din apropicre de
Cetatea Anexarea acestui teritoriu era pentru folosinta celor
pentru asigurarea unui culoar terestru de cu din
Crimeea. Kazaua Ceatii Albe se de la limanul Nistrului spre vest la
apa Cogdlnicului, atingea Nistrul la satul Hotarul kazalei Chilia pleca de
spre vest si atingea la vest de prin Tasbunar, Dundrea71.
Mai mult ce a cucerit cele ceati, sultanul a sudul
trupe ale tätarilor de pe conduse de Murtaza-Han, care au pustiit
si au jefuit asa acest teritoriu cum o recunosc chiar cronicile
otomane", a devenit aproape de nelocuit, ce i-a obligat pe
permisiunea Portii de a se reintoarce tara De asemenea, turcii au
dar permanent, hotarul Moldovei din apropierea
Negre tot mai departe spre nord, silind pe moldoveni formeze o linie de
hotar mai jos de Ciubdrciu, pe Nistru, unde s-a instalat vechea de
Cetatea Aici mentionat la 8 aprilie 1526 pe Faul, la 22 martie
1535 pe Tomsa74. Probabil acest hotar a fost stabilit vara anului 1486,
incheierea moldo-otomane din aprilie acelasi an, urma unei misiuni

69 Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 709-710.


Tahsin Gemil, Quelques observations concernant la conclusion de la paix entre la
Moldavie et l'Empire ottoman (1486) et la délimitation de leur RRH, tome XXII, no. 3,
1983, p. 236-238.
Nistor, art. pp. 11-12; idem, Basarabia, pivotul politic al Moldovei voievodale,
AARMSI, s. III, t. XXVI, 1943-1944, p. 237-239; idem, Istoria Basarabiei, Cernduti, 1923,
p. 89 90.
72 Iatä ce ne spune acest sens o anonimä a sultanului Baiazid ...lasä acolo
oastea hanul numit Murtaza, pentru ca acestia, ca unii ce
aceste cetäti, sä le impiedice apropierea ghiaurului. Acesti rästimp de
trei sau patru ani au petrecut aici, aceastä au pustiit-o si au jefuit-o in a
devenit aproape de nelocuit. In cele din când nu mai nimic de prädat, sultanului
Baiazid pentru a se bor. ce cu
(Menakib-i sultan Bayezid han ibn-i Muhammed han, (Cronica sultanului Baiazid,
lui Mehmed), Cronici privind vol. Sec. XV-mijlocul
sec. XVII, volum de Mihail Guboglu Mustafa Mehmet, Bucuresti, 1966, p. 137).
Informatii asemändtoare la Orujd bin Adil Tevarih-i al-i Osman (Cronicile dinastiei
otomane), ibidem, p. 63.
Ion I. Nistor, Istoria Basarabiei, p. 90-94.
N. istorice asupra Chiliei si Albe, p. 187.

www.digibuc.ro
44 Eugen Denize 14

duse de cadiul din Aidos, Mustafa. Atunci, crestinii s-au din


documentul otoman referitor la misiune, dar nu se mai putea face aproape
nimic.
Prin ocuparea celor turcii au procesul de cucerire al
Negre. De acum nimeni nu mai putea o decât cu
aprobarea conditiile impuse de ei. Pentru Moldova, schimb, pierderea
celor a o economicd nimicitoare, deoarece a
privat-o de cele mai importante venituri vamale si de iesirea la si mare.
economic a fost si Tara Româneascd prin obstructionarea
1485 de otomane au venit la Chilia pentru a construi
un castel care trecerea spre Tara Româneascr6. Este vorba, probabil,
de cetatea Eski Kili, pe zidurile turcii au arnplasat tunuri, astfel nici o
corabie nu putea trece nu avea pasapoarte imperiale. Din punct de vedere
militar sistemul de fortificatii al Moldovei a fost gray dezorganizat, nu
mai putea dinspre sud, turcii având drumul deschis pentru
oricând ar aceasta. Pierzând cele o
importantd din sudul Busarabiei, Moldova pierdea poate regiunea cea mai
importantd sub aspect economic militar, riscând o degradare permanentd a
statutului ei cu Poarta, acum pozitie extrem de favorabild
pentru a-si impune conditiile.
acelasi timp cucerirea Chiliei a Albe a fost de o
crestere a tensiunilor existente relatiile dintre Moldova si pe de o
parte, Imperiul Otoman pe de les cel Mare nu a
asistat pasiv la pierderea celor cetäti. a astepta ajutor de la aliatii el
a le recucereascd tot prin surprindere, atac fulgerdtor cu
sprijinul unor din interiorul dar tentativa a esuat. aceste
domnul Moldovei a apelat la aliati, la Ungaria la

Mustafa A. Mehmed, Documente turce.yti..., I, p. 10-11. Editorul misiunea


cadiului din Aidos perioada domniei lui (1517-1527), dar Gemil demonstreaza
claritatea ea s-a desfasurat vara lui 1486 (Quelques observations..., p. 225-228
235).
76 N. Acte fragmente, III, p. 86.
M. M. Alexandrescu Dersca Bulgaru, Date asupra sub
otomand (sec. XV-XVII) Peuce", VI, Tulcea, 1977, 249. Importanta Chiliei si a
Albe, din toate punctele de vedere, pentru turci, rezultä cu puterea din scrisoarea pe
care sultanul Baiazid II a trimis-o raguzanilor, ce cucerit, a doua a lunii august
1484. Despre Chilia el spune: ...la qual chiave et porta ad tutto lo paese de Moldavia et Ongaria,
et in quel del Danubio:" (A. Veress, op. cit., I, p. 38), despre Cetatea ...la qual chiave
et porta al tutto paese de Polonia, Russia, da tutta el mare maiore..." (Ibidem, p. 39).
Papacostea, ale Moldovei vremea lui cel Mare, p.
627-628.
Tevarih-i al-i Osman (Cronicile dinastiei osmane), Cronici turcepi, I, p. 100-101;
Mehmed Nesri, al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), Ibidem, I, p. 132-133; S.
Columbeanu, art. cit., p. 87.

www.digibuc.ro
15 Inceputurile problemei Basarabiei 45

De la Ungaria, ciuda tratatelor existente, nu a reusit mare lucru.


Matia Corvin aruncat temnitä pe arhiepiscopul de Kalocsa, de
neperrnisd negocierea tratatului cu turcii din 1483, a cedat Moldovei
transilvane Ciceul Cetatea de Bala ca un de compensatie pentru
cele cetäti din sud a trimis o misiune diplomaticd la care, evident,
nu a obtinut absolut nimic. este Matia Corvin incheiase tratatul
turcii deoarece avea nevoie de pace la granita de sud pentru a-si putea
asupra Europei Centrale si nu mai putea, sub nici o
asupra prevederilor sale. Nu vara lui 1484, el a declansat o
campanie de mare anvergurd impotriva Frederic HI, campanie care
s-a soldat cu ocuparea Vienei, anul oras unde regele maghiar va
la moartea sa, survenia surprinzdtor concluzie, din
partea Ungariei nu se putea astepta nici un fel de ajutor serios pentru recuperarea
celor
a fost atitudinea Poloniei. Desi, asa cum ceva mai sus,
politica a acestei era primul spre problemele
baltice, fapt pentru care si ea avea nevoie de liniste la frontierele sudice, regele
Cazimir IV nu putea asiste pasiv la turcilor de a modifica echilibrul
strategic la nord de Marea Din el s-a oferit ajute pe
Mare cu conditia ca acesta personal de vasalitate,
ceea ce domnul moldovean evitase cu abilitate acel moment.
Interesul strategic al Poloniei privinta opririi otomane spre nord
cucerirea Chiliei a Albe este scos claritate de
cronicile romanesti. Astfel, Grigore Ureche spune turcii: ...ar vrut apuca
alte Stefan la gol n-au ci numai la stramtori
de le zminteald. Ci si turcii ajutoriul ce venise de la Tara
lui Stefan sau craiul, cum scriu unii, au tras de la rusi
de la Litva tara de stransese oamenii de mai mult de 20 000 de
oameni Nistrul Craiul cu suptu Haliciu, au venitu la
Mai Ureche este Axinte Uricariul care
urmdtoarele: mai cu au Cazimir, craiul
toti liasii, pentru Stefan Tara Moldovei de turci, nu
la turci dc prietesugul liasilor. nu

Pentru acest conflict major Matia Corvin si Frederic III a se vedea, printre altele, V.
Mathias Corvinus König von Ungarn 1458 1490, Fteiburg im Breisgau. 1891, p.
208 212; Peter Rassow, Histoire de l'Allemagne des origines nos jours, vol. I, Lyon, 1969, p.
285; Lajos Elekes, La politica estera di re Mania e gli Stati italiani nella seconda secolo
XV, vol. Rapporti veneto-ungheresi all'epoca Rinascimento, a cura di Tibor Klaniczay,
Budapest, 1975, p. 249; T. Berend, P. Hanak, Histoire de la Hongrie des origines nos
jours, publié sous la direction de E. Pamlenyi, Budapest, 1974, p. 130; Karl Nehring, Mathias
Corvinus, Kaiser Friedrich III und das Reich. Zum hunyadisch-habsburgischen Gegensaz im
Donauraum, München, 1975, p. 163 168.
Gr. Ureche, op. p. 106-107.

www.digibuc.ro
46 Eugen Denize 16

domn era ce vestit domnii crestinesti pentru multe rdzboae


ce au asupra a turcilor a ungurilor. Socotit-au, dar,
Cazimir craiul au trimis agiutor lui mai mult de osti
hotarul nävälind ostile turcesti craiul Cazimir
siliia nice o nu despre turci asupra sa, ce socotiia
pre Tara Moldovii, totusi are nevoe Podoliia, Tara Litva.
cu cât mai mult, lipsind pdretele, Moldova, s-ar räsipi de tot Podoliia, Tara
Litva [...J. de au socotit craiul de pogorirea sa
osti la marginea Moldovei, pentru turcii atunce ar avia de nu ar
lara ades. pre acia vreme avia turcii de
lesdsti"82.
otomane tot mai grave cu speranta polonii vor
ajuta recupereze pierdute, cel Mare alcat pe mândrie si s-a
dus unde, la 15 septembrie 1485, la Colomea, a depus personal
jurdmântul de vasalitate lui Cazimir al Este posibil ca
fost la acest gest de nevoia de a-i scoate pe din Moldova,
trupele acestora, de un pretendent la tron pe nurne Petru Hronoda sau
Hruet, pdtrunzând adânc si ajungând la Suceava pe care au jefuit-o
au ars-o la 19 septembrie Dar obiectivul a fost atins numai partial
a primit din partea regelui polon ajutor suficient" pentru a-i scoate pe
turci din Moldova prin victorioase de la (16 noiembrie 1485)
Scheia (6 martie 1486), nu pentru a recuceri Chilia Cetatea
Ureche ne spline carile le-au luatu turcii, Chiliia Cetatea
n-au putut le dobândeascd, ei mai nainte de ce au iesitu, le-au grijitu
oameni, pusci cu bucate de ajunsu au pre turcilor,
zioa de Evident polonii dorind ofensiva nu
doreau si, probabil, nici nu puteau declanseze un pe necesar
pentru redobândirea celor Neavând pentru a continua
confruntarea Imperiul otoman neprimind sprijin suficient din partea Poloniei
pentru recuperarea celor din sud, cel Mare nu a putut face
82 Axinte Uricariul, op. cit., p. 76.
83 Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 288-289; Papacostea, De la Colomeea la Codrul
Cosminului. a Moldovei la secolului al XV-lea, RSL, XVII,
Bucuresti, 1970, p. 534-535; Victor Eskenasy, Omagiul lui Mare de la Colomeea (1485).
Note pe marginea unui ceremonial medieval, XX, Iasi, 1983, p. 257-267.
84 Letopiseful anonim al Moldovei, Cronicile din sec. XV-XVI publicate de
Bogdan, completatä de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 19; Cronica
moldo-germand, ibidem, p. 35; Letopiseful de la Puma nr. 1, ibidem, p. 51; Letopiseful de la
Putna nr. 2, in ibidem, p. 64; Traducerea a Letopisefului de la Putna, ibidem, p. 72;
Tursun-bei, Ebu-I Sultan Mehmed-han (Istoria sultanului Mehmed han, pärintele
cuceritor), in Cronici I, p. 77.
Este vorba de trupe 3 000 de oameni (Gr. Ureche, op. cit., p. 107;
moldo-germand, p. 35).
86 Gr. Ureche, op. cit., p. 107; a se vedea si Axinte Uricariul, op. p. 77.

www.digibuc.ro
17 Inceputurile problemei Basaibiei 47

ceva pace cu sultanul primavara lui 148687, pace care


pierderea a Chiliei a Albe.
Desi domnul Moldovei nu a renuntat la recuceririi celor
actiunile sale din ultima parte a domniei, din 1497, a crezut
dorinta regelui polon de a elibera Caffa, Cetatea Chiba,
scump printr-un rázboi cu victoria din Codrii Cosminului, dar si
cu teritoriale sudul Basarabiei", precum cele din timpul razboiului
turco-venetian dintre 1499 150389, el nu a mai putut face nimic care
pe turci se instaleze solid sudul Moldovei. Pierderea ceior
era o cu ea se deschidea problema Basarabiei, turcii
manifestand de la tendinta a-si extinde dominatia mai spre nord.
Acest lucru a ca problema Basarabiei chiar de la o
internationala, ea implicand nu numai interesele Imperiului Otoman ale
Moldovei, dar pe acelea ale tatarilor din Crimeea de pe Volga, ale Ungariei
ale Poloniei. cu toate de-a lungul timpului unele dintre aceste puteri vor
dispare sau se vor transforma, caracterul al problemei Basarabiei nu
va dispare niciodata.

87 Tevarth-i al-i Osman (Istoriile dinastiei osmane), Cronici turcesti, I, p. S.


Gorovei, Pacea moldo-otomand din 1486. marginea unor in RdI. tom 35, nr. 7,
1982, p. 807-821; T. Gemil, Quelques observations, p. 225 moldo-
otomane, diplomatia a in continual e sn-i scoatä pe turci din Muldovei
conditionând semnarea unui armistitiu Baiazid de restituirea Chiliei
care turcii ...le-au dobândit prin viclenie" (Hurmuzaki, H, 2, p. 306- 308; I. Ursu, Mare
1914, p. 126). la urmä, dupA mai multe ciocniri cu turcii si tatarii (Akta
Stanow Krolewskich (Acta Statutum Terrarum Prusiae Regalis), ed. K. Gorski, M. Biskup, Torun,
vol. I, 1955, p. 425, 466; Beldiceanu, Jean-Louis Bacqui-Gramont, Matei Cazacu,
Recherches sur les ottomans et la Moldavie ponto-danubienne entre 1484 1520, Bulletin of
the School of Oriental and African Studies" Unuversity of London, vol. XLV, part 1, 1982, p. 52),
Cazimir a el pace turcii, 1489, sanctionänd pe de jure
pieiderea celor cetäti (Hurmuzaki, II, 2, pp. 315-316; N. Studii istorice asupra Chiliei
Albe, p. 297).
88 La 19 iunie 1497 un sol al sultanului pe dogele turcii au cucerit mai
multe locuri sudul Moldovei (Marino Sanuto, vol. I, 1879, col. 844-846;
Domenico Malipiero, Annali veneti dall'anno 1457 al 1500, Archivio Storico Italiano", XXI,
Firenze, 1874, p. 154. A se vedea si Eugen Denize, Aspecte noi privire politica externd a lui
Stefan Mare ultima parte a domniei (1490-1504),in SMIM, vol. XI, Bucuresti, 1992, p.
95-108.
89 Eugen Denize, Mare si rdzboiul otomano-venetian din 1499 1503, tom
41, nr. 10, 1988, p. 977-991.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
SEMNE SI MINUNI PENTRU STEFAN VOIEVOD.
NOTÈ DE MENTALITATE

MARIA MAGDALENA STEFAN S.

Descoperim, cu mirare, specificitatea


evului mediu stä mai «istoria» sa,
«devenirea» sa, cât ce are el
supraistoric, traditional, universal;
simbolismul si metafizica sa".
(Mircea Eliade)

Evul Mediu este epoca gândirii mitice mistice. Este vremea când iau
nastere ciclul arthurian mitul adormit", este vremea spaimelor
de strigoi, de Antichrist, dar a spaimelor milenariste, este vremea
a a alchimiei si hermetismului, a cruciadelor, a Ordinuhii
a mistice tainice. Este vremea care omul lumea
imaginarului, lumea visului, a basmului, a fantasmelor, a simbolurilor.
omul medieval este un homo religiosus, care crede semne miracole,
pelerinaj, se fata moastelor, de cu cu
Omul medieval percepe dimensiunea a universului, percepere care
resimtirea prezentei anterioare propice sau
caz. Oamenii se prin ofrande, cântece,
lumea a fost de Dumnezeu i se supune
lui, toate evenimentele naturale care armonia universului sunt percepute
ca gesturi divine de avertizare sau de sanctionare ori ca rezultat al actiunii
Diavolului. caz si oamenii trebuie
lupte indreptarea Pentru homo religiosus,
spatiul nu este omogen": un spatiu sacru altul profan, neconsacrat2.

* Acest studiu reuneste comunicdrile prezentate la Simpozionul Stefan Mare si Sfânt.


540 de ani de la urcarea pe tronul Tärii Moldovei", Suceava, 12 aprilie 1997, de
comunicari a Asociatiei Arhivistilor si Prietenilor Arhivelor Gh. Asachi", 15 mai 1997.
Jacques Paul, Biserica cultura Occident, secolele IX vol. II, traducere de Elena-
liana Bucuresti, 1996, p. 286.
2 Mircea Eliade, Sacrul traducere de Brândusa Prelipceanu, Bucuresti
1995, 21.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 49 64, 1998

www.digibuc.ro
50 M. M. Székely, St. S. Gorovei 2

sacru poate un sau numai un sanctuar3. Nici timpul


nu este omogen: el se timp sacru timp profan, obisnuit. Timpul sacru
este timpul timpul liturgic, care se ciclic4.
Nu-i era dat, oricui recepteze realitatea acest chip.
Doar initiatii aveau acces la semne, iar monarhii erau prin
ceremonia de intronare una de tip initiatic5. Tocmai de aceea, ei
erau primeascd semne si sä le interpreteze, ei sau cu ajutorul
astrologilor de la curte.
Principi crestini, unsi ceremonia de incoronare, domnii primeau
ei semne. doar, ele au fost arareori consemnate izvoarele timpului,
lipsindu-ne astfel de un temei foarte solid pentru a cerceta, din punct de vedere
semiotic si simbolic, evul nostru de mijloc. Printr-o pentru
domnia lui Stefan Mare, directe despre semne -
multe - indirecte, pe care le vom analiza cele ce

La 8 septembrie 1503 constructia bisericii din Reuseni. Textul


pisaniei mentioneazd ei, Tierea Capului Sfântului
motiveazd, indirect, alegerea acestui hram de care Mare: pe acest
unde a fost capul taalui Bogdan voievod"6. Asadar, biserica din
Reuseni a fost construitd de amintirea pdrintelui a mortii lui
tragice. Poate comemorarea acestui eveniment, petrecut la 15 octombrie
ziva de 15 octombrie a anului 1488, se biserica Sf.
aceeasi zi, fdcea o danie episcopiei de Roman (n-ar exclus ca
episcopul Vasilie participat la slujba de sfintire a biserici
Suceava)9. Mai o a lui care a primit ca hram
Capului Sfantului Botezdtorul: biserica de la Vaslui'°. La 16
ianuarie 1471, Vasluiului, tdie Stefan - spune cronicarul - pre
Isaiia vornicul pre Negri pdharnicul Alexa Edificarea bise-

p. 40.
Ibidem, p. 61 62.
Arnold Van Gennep, Riturile de traducere de Lucia Berdan si Nora Vasilescu,
Iasi, 1996, p. 102 103.
Repertoriul tnonumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, Bucuresti,
1958, p. 196, nr. 23.
Data mortii lui Bogdan al II-lea apare pe piatra lui de mormânt (ibidem, p. 275, nr. 82).
8 Ibidem, p. 67, nr. 4.
DRH, A, III, p. 80, nr. 42.
Repertoritd..., p. 87, nr. 6.
" Grigore Ureche, Trii Moldovez, editie ingrijitä de P. P. Panaitescu, ed. a H-a,
Bucuresti, 1958, p. 96.

www.digibuc.ro
3 Semne minuni " pentru voievod 51

ricii din hramul amintit nu poate avea unei uriase


simbolice spovedanii, a unei vesnice rugdciuni - va sta biserica - pentru
iertarea pdcatului lui de a-i pe botez. Semnul
boierilor a fost un pare fi venit domnului anul
indeplinirii sentintei, 1471, la 29 august, ziva Capului Sfântului
loan Botezdtorul. La acea consemneazd letopisetul a fost cutremur
mare atunci peste lumea, vremea când la In
mentalitatea oamenilor medievali, cutremurele erau interpretate ca semne
divineu: ca avertismente, ca sanctiuni date de Durnnezeu'4, spus,
formuldrile lui Gilbert Dagron, ca semn-rdspuns (al lui
pentru noastre semi-efect) sau semn prevestitor (al evenimentelor
care vor veni, slobozit de Dumnezeu, de astri sau de o si
Cel ce spre face pe el de se cutremurd;
Cel ce se atinge de spune Psalmul 103,3316. Cutremurul era
privit ca o prevestire a sfdrsitului lumii a Judeatii de Apoi",
Apocalipsa lui loan (8,5), ingerul a luat si a umplut-o din focul
jertfelnicului a aruncat pe s-au pornit tunete glasuri fulgere
s-a cutremurat". Seismele erau socotite o Dumnezeu
cu atentie viata oamenilor, treburile publice, mersul
evenimentelor". Dezordinea sau era prelungitd de
haosul natural'9. marea lui bundtate, Dumnezeu nu ca lumea
se cutremur, dädea numai avertismente pentru ce s-ar
putea oamenilor se vor repeta. Astrologii care se
indeletniceau prevederea cutremurelor functie de pozitia a
semnelor zodiacale, legau de aceste fenomene tectonice diverse profetii,
referitoare la succesiuni imperiale, rdzboaie, revolte, epidemiin. Potrivit hagio-

12 Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion editie


completatä de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 17.
13 Brian Croke, Two Early Byzantine Earthquakes and Their iturgical Commemoration,
Byzantion", LI, 1981, p. 125.
Alain Ducellier, Les séismes en Méditerranée orientale du au
Problèmes de méthode et résultats provisoires, Actes du XV' Congres international d'études
byzantines, IV. Histoire. Communications, Atena, 1980, p. 111.
15 Gilbert Dagron, Quand la terre tremble..., Travaux et mémoires", 8, 1981, p. 103,
studiu reluat idem, La romanité chrétienne en Orient. Héritages et mutations, Variorum Reprints,
Londra, 1984, nr. III.
Aici si in continuare, pentru textele din Biblie, folosim editia din 1968 a Institutului
Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
Frank Vercleyen, Tremblements de terre Constantinople: l'unpact sur la population,
Byzantion", LVIII, 1988, p. 159.
18 Gilbert Dagron, op. cit., p. 96.
Frank Vercleyen, op. cit., p. 156.
Ibidem, p. 171; Gilbert Dagron, op. p. 94.

www.digibuc.ro
52 M. M. Székely, St. S. Gorovei 4

grafiilor, adesea, timpul torturii sau mortii unor se misca. Era


un semn prin care Dumnezeu dezvdluia puterea pe care o
martirilor de ce coincidenta datei cutremurului din 1471 cu
Capului Sfântului loan Botezdtorul trebuie fi fost
interpretatd ca un gest divin, ca o mustrare la adresa domnului de la Suceava. Nu
este exclus ca seismul fi determinat pe construiasa o biseria
Vasluiului, amintirea boierilor decapitati acolo.
Cum am spus deja, piatra fundamentald a ctitoriei de la Reuseni s-a pus la 8
septembrie 1503. Data nu este, mai ca sigur, 8 septembrie
ziva Nayterii Maicii Domnului. Un de acte
ctitoricesti legate de numele lui Mare se circumscrie datei de 8
septembrie dar aceleia de 15 august, se celebreazd Adormirea Maicii
Domnului. Nu este cazul expliam de ce necropola domneasa de la Putna a
primit ca hram marea din 15 august22, ne vom opri la
hramul Adormirii ctitoritd de Stefan cel Mare. Este vorba
de biserica din Borzesti, localitate de care traditia domnului. Chiar
aceasta va doar o rosturile atribuirii hramului amintit
consemnarea din pisanie (intru siesi pomenirea
pdrintilor"23) sunt dovezi marele domn satul Borzesti a existat,
o nemaistiutd Reamintim bisericii din Borzesti,
Stefan Mare va 1495, un Tetraevanghel, inscriptia
domnul se intituleazd lui Bogdan voievod al Oltei"24. manuscrisele
azi cunoscute, acesta este singurul care donatorul pomeneste numele mamei
sale. Mai mult actul de danie s-a petrecut la 3 noiembrie 1495. Data
aceasta duce imediat cu la data mortii Oltei -4 noiembrie 1465 -,
pe piatra ei Probabil, Tetraevanghelul a fost un dar fäcut
de Stefan pentru comemorarea a 30 de ani de la moartea mamei sale.
inchinarea lui tocmai la Borzesti nu a fost, un gest gratuit! La 15
august 1471, de la Putna - unde se afla, ziva hramului - Mare
o danie mändstirii Probota, intru pomenirea nostri
pentru pentru copiilor nostri"26. La 8 septembrie
1457, se la mänästirea Bistrita, locul unde-si odihna unii
dintre neam domnie. Cu acel prilej, confirma o mai
veche danie atre de sfdnträposatul Alexandru voievod
si de alti donmi care i-au urmat27.

Frank Vercleyen, op. cit., p. 167.


22 p. 49, nr. 1.
23 Ibidem, p. 109, nr. 10.
24 Ibidem, p. 407, nr. 157.
25 Ibidem, p. 246, nr. 49.
26 DRH, A, II, p. 258, nr. 174.
Ibidem, p. 96, nr. 65.

www.digibuc.ro
Semne minuni " pentru voievod 53

Särbdtoarea Stefan cel Mare i-a acordat cea mai mare cinstire a fost
Cruci, de sensurile cele mai adânci si mai
ascunse. ultimii 30 de ani de principele a suficiente indicii despre
importanta pe care o acestei Numai nu demult, aceste
semne nu au fost decriptate. Semnificatia se vede,
claritatea ei. trebuie porneascd de la anul 1473, considerat an-
cheie" al domniei lui cel Mare28. Atunci, 1473, Mare a
mai tribut Portii scos din tronul Românesti pe
filootomanul Radu Frumos, atunci, domnul a fost pictat Tetraevanghelul de
la Humor, al epilog donatorul este numit tar"29. 1473 este anul care
Moldova se ceva, ceva care va declansarea ostilitätilor fatä de
Imperiul Otoman. Dar evenimentele din 1473 precedate de un semn,
despre care va vorba mai departe, de un eveniment: lui
Mare cu Maria din neamul Asanilor-Paleologi de la Mangop. Cununia s-a oficiat
la 14 septembrie 1472, ziva Sfintei Cruci". Nu
unirea principelui urmasa bizantini fusese sub semnul
supremului simbol al crestinismului. - s-a sugerat deja
- îi lui dreptul de a spera Suceava va noul Constantinopol"31.
Cu alte cuvinte, Moldova va deveni centrul crestine. ziva de 14
septembrie, se citeste Acatistul Sfintei Cruci. Cu acel prilej,
credinciosii cum Crucea lumineazd marginile lurnii", cum pe
cele de pe cu cele de sus", cum scard la cer s-a fd.cut". Dar acestea
sunt, explicatiile lui Mircea Eliade, atributele Arborelui Cosmic, situat
lumii, care comunicarea dintre Cer Acestui i
se substituie, plan simbolic, Crucea, din lemnul lui33. Crucea - scria
autorul amintit - era semnul vizibil al mântuirii implinite de Isus Christos; ca
urmare, ea trebuia simbolurile vechi ale la pentru
mântuirea a cuprins omenire, Crucea a trebuit socotitä centru al
lurnii sanctifica univers"34. de ce Mare a
rezervat - momentul 1472 -o de mare

Dumitru Nastase, Ideea imperiald Geneza ei


vechea (secolele XIV- Atena, 1972; Stefan S. Gorovei, un an-cheie
al lui ce Mare, XVI, 1979, p. 145 149; idem, 1473: Moldova
lumea in XXIX, 1992, p. 75 83.
Idem, 1473. Moldova lumea catolicd, p. 75 76.
p. 17.
Stefan S. Gorovei, 1473: Moldova lumea p. 83.
32 Mircea Eliade, mistice, traducere de Mihaela Grigore Paraschivescu, Bucuresti,
1995, p. 156.
Idem, simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, traducere de
Alexandra Beldescu, Bucuresti, 1994, p. 200, dar p. 54.
Idem, p. 156; idem, sitnboluri, p. 200, 202.

www.digibuc.ro
54 M. M. Székely, S. Gorovei 6

Sfintei Cruci: locul unde se Crucea devenea Centrul Lumii35. Adia, centrul
lumii ortodoxe, al crestine. ceea ce-1 priveste pe 1472, el
era ridice Crucea spadei sale impotriva necredinciosilor. La
1486, pacea cu turcii va pune cruciadei, va da
lupta nu se incheiase definitiv. -
plan simbolic. 1487, el va
construi biserica de la cu hramul Cinstitei Cruci36, care, de fapt, este
acelasi cu Cruci, a se o
cunoscutd sub numele de Cavalcada impäratului Constantin". O compozitie
o oaste de militari, sub arme cu mantiile
frunte cu Constantin cu Arhanghelul Mihail, directie
indicatd, din cer, de o cruce. cum a A. Grabar, evocând victoria
numele Crucii de Constantin cel Mare asupra dusmanilor
compozitie nu decât s-o invoce pe cea a moldovenilor
asupra turcilor [...]. Biserica din compozitia ei alegoria trebuiau
limpede pacea nu fusese acceptatd decât fapt, ca o provizorie
«încetare a focului», de domnescul ctitor, care se socotea virtual
apelând la fortele ceresti cele mai calificate vederea lui efective"".
Un an mai tot la 14 septembrie, se biserica mändstirii Voronet,
având ca hram pe Mare le Mucenic Purator de Biruinte, Gheorghe. fine, spre
domniei, 1500, ultima a cruciadei lui Mare,
constructia bisericii de la ziva Cruci38. Hramul
ei, chiar Cruci, nu reprezintd, deat o reluare o
precizare - lupta reincepe, a fusese cu 13 ani
ea se intrerupea, biserica din
La 20 de ani dramatica de la Rdzboieni, Stefan cel Mare va
pe oasele ostenilor biserica având hramul Sfantului
Mihail, pentru amintirea pomenirea dreptcredinciosilor
crestini care s-au Data pisaniei: 8 noiembrie 1496, adia tocmai
ziva Arhangheli Mihail si Gavril. La aceeasi dar anul 1497, se
biserica mändstirii Tazldu41. Arhanghelul Mihail era, pentru oamenii
evului mediu, apetenia ostilor ceresti, sprijinul popoarelor crestine, cel ce va
anunta Judecata de Apoi, dar explicatia lui René Guénon, principiul
Varianta mai a simbolismului Centrului este Arborele Cosmic, care se
gäseste Universului care sustine ca o cele trei Lumi" (idem, Imagini simboluri,
p. 54). Crucea a fost asimilatd cu Arborele Cosmic tocmai ca simbol al Centrului Lumii" (ibidem,
p. 202).
36 Repertoriul..., p. 61, nr. 3.
Dumitru Nastase, op. cit., p. .
Repertoriul..., p. 183, nr. 20.
Dumitru Nastase, op. cit., p. 8.
Repertoriul..., p. 143, 14.
Ibidem, p. 146, nr. 15.

www.digibuc.ro
7 Semne minuni " pentru voievod 55

puterii regale ca al puterii sacerdotale sau pontificale"42, ce


semnificatii multiple gestului lui de a zidi o numele
Arhanghelului Mihail, de a o chiar ziva de 8 noiembrie plus, de a
mai un cu alt hram, la aceeasi
Biserica din a fost Mare Mucenic Procopie44,
acesta pe de la Râmnic cu al
Românesti, la 8 1481, ziva cinstirii acestui sfânt45. Piatra ei
fundamentald a fost la 8 iunie 1487, zi care Biserica
Aducerea Moastelor Sfântului Teodor Stratilat, un alt important
militar. Biserica la s-a terminat la 13 noiembrie 1487. aceeasi 7i,
Stefan Mare o danie episcopiei la pentru pomenirea
sfänträposatilor nostri pärinti pentru mântuirea noastra
pentru mântuirea copiilor nostri"46.
Hram de sfânt militar (Sf Gheorghe, patronul protectorul
voievodul lui Hristos") mai au si bisericile din: Baia (atribuitä lui
biserica mändstirii Pornind de la exemplele clare
sigure ale Rdzboienilor se poate presupune aceste biserici,
ale pisanii nu se pomeneste expres o anume au fost puse sub
ocrotirea spirituald a Mare Purtator de Gheorghe,
ca semn de amintire pomenire a unei victorii pe câmpul
ziva Sfäntului Gheorghe, la 23 aprilie 1460, Stefan a o danie mändstirii
Bistrita51, iar 1502 a mändstirii Zografu la Munte
consacrat el Marelui Mucenic) un Reamintim acest
asezdmânt athonit a fost trimis steagul al lui având
scena uciderii balaurului de
Se mai cunosc apoi acte ctitoricesti legate de ziva de 26 octombrie
Dimitrie Izvorâtorul de Mirm, ostasul lui Hristos"): la
1493, Stefan bisericii din Hotinului care,

42 René Guénon, Regele traducere de Roxana Cristian si Florin Mihdilescu, Bucuresti,


1994, 30.
Pentru Arhanghelul Mihail, Lexikon der Christlichen Ikonographie, III. Band, Herder,
Roma-Freiburg-Basel-Viena, 1971, col. 256-266.
Despre Sfantul Procopie, ibidem, VIII. Band, 1976, col. 230.
Repertoriul..., p. 57-58, nr. 2.
46 DRH, A, III, p. 33, nr. 19.
Lexikon..., VI. Band, 1974, col. 366-390.
Repertoriul..., p. 95, nr. 8.
Ibidem, p. 198, nr. 24.
Ibidem, p. 77, nr. 5.
DRH, A, II, p. 134, nr. 93.
Repertoriul..., p. 416, nr. 161.
Ibidem, p. 332, nr. 115.
Pentru semnificatia reprezentärile Sfintului Dimitrie, Lexikon..., VI. Band, col. 42-46.

www.digibuc.ro
56 M. M. Székely, S. Gorovei 8

se ostenii de la granita un Tetraevanghe155. Din


nu ce destinatie a avut manuscrisul Vechiului Testament, datat 26 octombrie
147556, dar, exemplul de mai putem presupune si data lui avea o
semnificatie, mdrturisind, indirect, o spirituald Sf. Dimitrie. acest
context, ne momentul luptei de la Codrii Cosminului,
din 1497, a fost anume ales de domn, fel atacul asupra ostii poloneze
cu ziva Dimitrie pe care, astfel, Stefan cel Mare lua ca
protector Zic unii - povesteste cronicarul - sä se fi
la acest Mucenicu Dimitrie, intr-armatu ca un
viteazu, fiindu-i ajutoriu dând ostii lui, ci ieste de a créderea, de
vréme ce au zidit Bisérica" pe care o pomeneste are toate
sansele biserica Sf. Dumitru din Suceava", ulterior de Petru Rares.
Din cazurile aici se vede Stefan Mare obisnuia
plan simbolic, lui Dumnezeu pentru victoriile obtinute pe
câmpuri de se roage de iertarea pdcatelor. constatare
determind interpretarea daniei din 12 aprilie 1458 acute mitropoliei noastre din
Târgul Roman" ca un act de multumire Divinitate ca o a
victoriei de la Doljesti, din 12 aprilie 1457, de la care se scursese exact un an59.
Probabil amintirea aceleiasi izbânzi a la 12 aprilie 14'70,
mändstirii Putna o splendidd artisticd, broderie
argint
Un Tetraevanghel comandat de pentru sa, mändstirea Putna,
a a se la 3 septembrie care coincide aceea a
Putnei: 3 septembrie pe manuscrisul celor patru Evanghelii
s-a inregistrat anume ca un memento.
Inexplicabile deocamdatd, o serie de date din donmia lui Stefan
Mare sau coincidente de date care nu par totusi a la
27 aprilie 1490 zidirea bisericii din Vaslui63 tot la 27 aprilie, dar
1503, constructia bisericii de la La 1 mai 1481 se
zidul imprejmuitor al Putna65. La

Repertoriul..., p. 406, nr. 156.


56Ibidem, p. 389, nr. 145.
Grigore Ureche, op. p. 115.
Nicolae Pentelescu, Sdpdturile arheologice din bisericii Sf Suceava, in
MMS, an. XLVI, 1970, nr. 7 8, p. 445.
Maria Magdalena Székely,Pe pe Tind, la in XXXI, 1994, p. 512.
Repertoriul..., p. 340, nr. 117; Claudiu Paradais, ale románesti la
Puma, lasi, 1988, p. 524 526, nr. 113.
61 p. 398, nr. 149; Claudiu Paradais, op. p. 371-377, nr. 54.
62 Grigore Ureche, op. cit., p. 95.

63 p. 87, nr.
p. 190, nr. 22.
65 Ibidem, 55, nr. 1.

www.digibuc.ro
9 Semne minuni pentru voievod 57

sapte ani mai târziu, a se zidi biserica Sf. de Suceava66; tot


atunci, Stefan mändstirii Putna o pentru capul Sfântului
Ghenadie67. Ziva de 5 mai este de acte ctitoricesti: la 1485,
Mare Putnei o cu scena Adormirii Maicii Domnului68 si la 1488
- clopotele mändstirii Voronet69. Dar nu numai atât: anul 1507, Bogdan III
oferea Putna un Tetraevanghel de Mare terminat
de el. Inscriptia de pe ferecdtura de argint danie ziva de 5
mai". La 4 1466 a se pune temeliile bisericii de la Putna, pentru
ca, exact trei decenii mai târziu, la 4 1496 constructia bisencii
Data de 10 august pe de o parte, bisericii
Sf. Nicolae din Iasi 1492)72 pe de parte, unei dvere la Putna
1500), care contine si portretele brodate ale donatorilor: cel Mare
si Maria Voichita". La 30 septembrie 1493, biserica de la primea la
Stefan cel Mare un Tetraevanghel", pentru ca, la 30 septembrie 1496 se
biserica de la biserica Sf. Gheorghe din
clopotnita de la biserica Sf. din Piatra" se la aceeasi datä: 28
octombrie 1492, respectiv 28 octombrie 1499. Judecând atentia pe care
Stefan Mare o acorda datelor si, legat de acestea, din calendarul
ortodox (modalitate de exprimare a timpului sacru, fond), suntem
a presupune cele date asupra ne-am oprit mai
(27 aprilie, 1 mai, 5 mai, 4 10 august, 30 septembrie 28
pentru domnul Moldovei. Intrucât ele nu marcheazd o
importantd, nici data vreunui eveniment politic sau militar cunos-
cut, poate semnificatia ar trebui altundeva, eventual biogra-
lui Stefan.

toate aceste observatii - care lucruri precise puse


corelatie, din ele cauze efecte acolo unde a fi doar
piese disparate ale unui puzzle sfärâmat vidat de sens -
un alt de decriptare a trecutului, raportându-ne, acum la

66 Ibidem, p. 67, nr. 4.


67 Ibidem, p. 344, nr. 120.
68 p. 296, nr. 89; Claudiu Paradais, op. cit., p. 223-224, nr. 9.
Repertoriul..., p. 336, nr. 131 132.
Claudiu Paradais, op. cit., p. 384, nr. 55.
71 Repertoriul..., p. 146, nr. 15.
Ibidem, p. 108, nr. 9.
Ibidem, p. 307, nr. 95; Claudiu Paradais, op. p. 230-233, nr. 13.
Repertoriul..., p. 403, nr. 155.
Ibidem, p. 126, nr. 13.
76 Ibidem, p. 166, nr. 18.

www.digibuc.ro
58 M. M. Székely, S. Gorovei 10

evenimente a nu e nici ignoratd, nici contestatd. Nu ne va mira


ceea ce (caceea ce a precedat) va cu scepticism:
de vreme, alte coordonate e altor
simtiri cea a omului medieval chiar a omului din Renastere fond,
acest de veac XV este, pentru Europa catolicd, vremea Renasterii). E o
de care, mai adesea, nu seama atunci
reconstituim trecutul si sä scormonim colturile mai umbroase sau intunecate
de-a binelea ale acestui trecut. La un moment dat - ne
dintr-un istoric al religiilor pe care-I descoperim cu emotie ca
foarte apropiat de simtirile noastre - cenzura transformase personalitatea;
oamenii pierduserd obiceiul de a-si utiliza activ irnaginatia de a prin
«calitäti», lucrul acesta nu mai era permis. Pierderea de imaginatie
mod o ea observarea riguroasd a lumii materiale,
aceasta s-a tradus printr-o atitudine de respect de date cantitative
de suspiciune fatá de asertiune de ordin «calitativ» [...]. Omul Renasterii
omul zilelor noastre si-au poate, aceeasi exterioard, cel din
este o mutatie psihologicd a celui inläuntrul aceleiasi specii. Cei ce
afirmä omul Renasterii simtea, cugeta actiona ca noi se enorm.
Dimpotrivd, noi avem de-acum obiceiul secular de a refula noi tot ceea
ce constituia imagine a lumii la omul Renasterii, acesta se confunda
cu «umbra» ceea ce am prin educatie,
din noi comunicare este imposibild, barierele de
nu se niciodatd. De aceea, e zi ne-am putea
Dar e mai speranta acest oaspete
nelinistitor din profunzimile noastre va dispärea vreodatd. lipsa putintei de a
ajunge la o cordiald, trebuie privim prea multä
superioritate. noi am pierdut cea ce el avea, el nu are ceea ce noi am
cucerit. la aceste cantitäti sunt egale. noi am realizat
dintre cele mai arzdtoare ale imaginatiei sale, nu trebuie am
distrus tot pe-atatea acestea s-ar putea irecuperabile"" [sublinierile
ne apartin].
lul mai lung la judecata unui specialist ca Joan Petru Culianu la
jumätatea drumului nostru ni s-a pärut necesar folositor, de a
interpretarea unor fapte ale trecutului prin ceea ce a putut o imagine a
pentru de atunci, care evenimentele interpretandu-le imaginatia
predispusd sä observe calitätile" lumii materiale.
Primul caz asupra ne oprim reprezintd anul 1473, anul-cheie"
evocat deja paginile anterioare. Nu repeam elementele care pentru a
valora calificarea acestui an drept an-cheie" - pe care a pus-o

loan Pet-u Culianu, Eros .yi magie 1484, traducere de Dan Petrescu, prefatä
de Mircea Ehade, postfatä Sorin Antohi, Bucuresti, 1994, p. 254-255.

www.digibuc.ro
11 Semne minuni"pentru voievod 59

latie dl. Dumitru Nastase78. Ne oprim doar la faptul - care tine de istoria
pragmaticd, materiald, cantitativd - acel an, din motive care ne
necunocute, Stefan Mare a suspendat plata tributului declansând
ceea ce dl. Leon Simanschi a numit, indreptätit si sugestiv, rdzboiul de 13 ani" al
Moldovei. Un studiu mai recent a dosarul acestei probleme,
noi, insistând asupra unor pete albe din cronologia explicatia faptelor
care se succed se rästimpul 1471-1473. S-a atunci, Stefan
Mare marele proiect al papei Sixt IV (Francesco della Rovere) tocmai
momentul când de reusitä sä cadrul lui
chiar ce, vara lui 1473, unul din stâlpii proiect - Uzun Hassan,
hanul turcoman al - suferise o grea infrângere. Si totusi, nu
planurile sale atacarea Tärii Românesti se produce noiembrie, act
de neascunsd ostilitate de sultan moment care e imposibil
credem vestea lui Uzun Hassan nu-i ajunsese la urechi. Care era
temeiul acestei sigurante din care-si trägea el curajul increderea?"79.
pe care tocmai o contractase anul precedent,
tocmai de ziva Cruci, cu Maria de Mangop legitima
aspiratii: calificativul de apare acum pentru prima
insemnarea Tetraevanghelului cunoscut azi ca de la Humor",
17 iunie 1473. are aici un titlu usor de recompus obiceiul
vremii: domnul
aici un detaliu care ni se pare sernnificativ:
sa nu e, ca de obicei, ci e or,
e formula mostenitä din scrisorile care domni
mitropoliti sunt tis Moldovlahias". e pe epitrahilul de la Ladoga al lui
Alexandru Bun, e pe de pe la 1428 al mitropolitului Macarie, e
lui Joan Nou versiunea tot mai târziu, in
intitulatia unor acte care contin danii pentru Athos sau pentru Bistrita
E ca o proclamatie, un manifest la inceputul räzboiului, al unui
care prin care Stefan se vedea sirul tarilor mold oveni" ai
impärätiei crestine. s-ar explica apelul la o expresie formularului
greco-bizantin al scrisului din Moldova - cum tot asa, poate, se va explica,
aproap 15 ani mai târziu, folosirea limbii grecesti inscriptiile picturil din
biserica ltärii Cruci de la Päträuti.

Stefan S. Gorovei a subscris acestei de ce a cunostintä de ea (1473


un an-cheie al lui cel Mare cit.).
Idem, 1473: lumea catolic, p. 76-77.
Repertoriul..., p. 388, nr. 144.
Stefan S Gorovei, Moldovei. Piobleme controversate, Iasi, 1997,
p. 191-192.

www.digibuc.ro
60 M. M. Székely, S. Gorovei 12

Dar toate efectele ei, cu tot ce decurgea din acest contract, era
un eveniment gândit, de mintea omului, de iscusinta
omeneascd - chiar din inspiratia si cu harul divin. Nu va mai fost si.
de alt ordin, care lui cel Mare credinta de nezdruncinat
putinta victoriei sale?
Rdspunsul, afirmativ, credem se veche insenmare, care se
anul 6981 (= 1473) s-au o stea luminoasd cu cutremur, ianuarie
22"82. Cutremurul a fost Balcani, dar nu e nici o vestea lui s-a
de tot spatiul nord-dundrean. cometa (sau meteoritul) nu a
putut trece neobservatd tot acest spatiu.
Or, am deja, cutremurele insemnau, pentru oamenii de atunci, mesaje
divine: semn-rdspuns (efect) precum a fost din 1471, sau senm-prevestire
(semi-cauzd), cum a putut interpretat cel din 1473. Semn de prevestire,
fireste, pentru el a lovit turcului, prin urmare primejdia era acum
asupra pdgânului stdpânirea se lui Dumnezeu se vedea
aceasta intâmplarea a putut fi prin Apocalipsa lui loan, care
ale celor sunt precedate de un cutremur de
Nu mai putin steaua cea mare: a din cer o stea arzând ca o
(8, 10); o stea din cer pe pämânt" (9, 1). mai departe.
Semnele evenimentele se adunaserd interpretarea nu putea
decât favorabild domnului Moldovei: astrologii curtii sale nu vor avut mari
senmelor. aceste semne trägeau mai mult,
mult mai mult deck promisiuni ale monarhilor vremii, decât ostasii lui
Matias Corvinul, cordbiile venetienilor banii Papei. avea constate,
mai târziu, puterile lumesti nu ajutat cele ceresti s-au mâniat de
pripeala lui.
si mai tulburdtor este de-al doilea caz, al anului 1484: lipsa de
a domnului Moldovei fatä de agresiunea urma i s-au
risipit din sud, cu tinuturile a nici o explicatie. Pare, de
altfel, viata lui e o parantezd, care vreo doi ani;
interiorul ei, documentele interne lipsesc" - de la 29 mai 1484 la 14
septembrie 1486 (NB: sau nu, 14 septembrie!) - daniile lipsesc
doar câteva fapte de mai pot atesta domnul exista
era activ. .
Cronica lui Ureche - preland, desigur, informatii mai vechi -
scurt comentarii neimplicarea lui luptele din vara anului 1484
Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului. Calamitätile naturale din
trecutul la 1800), Bucuresti, 1993, p. 211; Vasile Mioc, Damaschin Mioc,
Cronica observallilor astronomice Bucuresti, 1977, p. 107.
Cf. Sergiu Iosipescu, la Moldovei lui Mare,
XXIX, 1992, p. 64.

www.digibuc.ro
13 Semne minuni " pentru Stefan 61

chipul urmätor: Stefan la gol n-au ci numai la


strimtori nevoia de le pasajul e confuz
pare emane vointa de a lucrurile, schimb o insemnare pe un
manuscris contemporan e mult mai mai pe un
octoih bulgdresc din seculul XV" aflat azi Biblioteca Academiei de a
Ucrainei, a fost publicatd 1891 de Joan Bogdan, ca - chip foarte curios
- istoricii epocii lui Stefan Mare acorde vreo cuprinsul ei
(reamintit de de dl. Dumitru Nastase) Baiazid II, si Stefan
Mare sunt identic: tar. acest cuprins, cu usoare de

anii Baiazid, au luat turcii cetatea Chilia pe cealaltd,


Cetatea pe ai i-au robit pe altii i-au alungat Anatolia pe
i-au la nu s-a dus, ci i-a asteptat la Oblucita, dar
turcii au fost vicleni si n-au venit la ci s-au asezat sub Chilia"".
trecerea la 26 iunie 1484, oastea s-a dus spre lia,
al asediu 1-a luni, 5
Din partea unui spirit dinamic, netemätor ca Stefan Mare,
obisnuit pericolele - era nevoie, -o
asemenea atitudine e se poate de cum o paralizie
E ca lovit, i-a
anihilat vointa, actioneze cea mai rezistentä: a
stat, cu alte cuvinte, a privit" cum se stäpanirea lui fatada
(ca o formulare a profesordlui Main Duce llier) tocmai
aceea care, conceptia vremii, un caracter imperial stäpanirilor sale. E
mai de acest blocaj al marelui domn, cu campania lui Baiazid nu
fusese un Blietzkrieg": din 1483 se ea va avea - trupele otomane
concentrate la Adrianopol alertate din mai 1483. Rezultd din
izvoarele contemporane - räposatul profesor Beldiceanu,
cercetätorul avizat al acestor evenimente - lima subestima pe
printul moldav"88. Pe de altä parte, nimic din situatia a Moldovei nu pare
se constituit motiv al vreunei incapacitäti de aphare a
singura explicatie a acestui veritabil tine de domeniul
subiectiv, de psihologic.
Sunt evenimente care se petrec Moldova, in 1483 1484, care au
putut de un asemenea blocaj. Pe povesteste

Grigore Ureche, op. cit., p. 107.


loan Bogdan, Scrieri alese, editie ingrijitä, studiu introductiv note de G. Mihailä,
Bucuresti, 1968, p. 520
86 Beldiceanu, La campagne de 1484: ses militaires et sa
chronologie, idem, Le monde ottoman des Balkans (1402 1566). Institutions, societé,
Variorum Reprints, Londra, 1976, nr. V, p. 74 77.
87 Grigore Ureche, op. p. 120.
Nicoarä Beldiceanu, La des cités marchandes de Kilia de Cetatea par
Bayezid cit., nr. VI, p. 61.

www.digibuc.ro
62 M. M. Székely, St. S. 14

Cronica moldo-germanä, asezându-1 gresit sub anul 1484: In luna iunie 3 zile, a
voievodul un castel la târgul Romanului. luna august 11
zile a plouat sânge asupra aceluiasi castel; atunci, s-a läsat voievodul de clädit
de zidit"89. Asezarea evenimentului sub 1484 e gresitä se vede chiar din
cuprinsul acestei cronici, care pune asediul cetätilor pontice sub 1483 (intervertire
de s-ar zice); pe de parte, cronica lui Ureche ne anul 1483: leato
6991 au Stefan a zidi cetatea de la târgul Romanului, ce
Smeredova"90.
Ploaia de sânge a fost un eveniment pe care oamenii vremii
desigur, lumina descrierii Apocalipsei lui Joan, care se spune cä la ruperea
celei de-a peceti, primul dintre cei a trâmbitat atunci s-a
pornit foc amestecat sânge" (8, 7). Prevestire a
Au trecut câteva luni - vreo -
s-a petrecut alt eveniment teribil:
anul 6992 martie 15, miercurea mare, la miezul noptli, a ars toatä mändstirea
Putna, jurul acestui eveniment, s-a discutat istoriografia
pornindu-se de la constatarea 1484 miercurea mare nu putea la 15
martie niciodatd n-ar putea la acea de echinoctiu); s-a
corectarea datärii de plasarea miercurii mari luna martie, ajungân-
du-se la anul logica ne asemenea imprejurare,
memoria pästreazd nu luna sau ziva de ci anul determinarea prin
särbdtoare a zilei; de aceea, credem trebuie la propusä de
E. Kozak de M. Costächescu, si anume e vorba mai de miercurea
mare a anului miercuri 14 aprilie 1484, Pastile la 18
aprilie). Prin urmare, chiar Patimilor, Mare
distrus - partial si nu cu cum spune, tânguios, cronica - tocmai
monumentul care reprezenta lui cu divinitatea, legdmântul su, locul
de veci, inchinarea lui cea dintâi. Darul i se refuza, precum lui Policrat i se
refuzase jertfa, din pântecele unui peste.
sdptämâni mai târziu - reconstituirea cronologicd este
- la Istanbul, Baiazid II lansa ordinul de mobilizare a armatei, pentru ziva
de 30 aprilie94. Rägazul de scurt aräta de fapt, toate pregdtirile erau de
mult incheiate. De la arderea Putnei, prin urmare, n-a putut mai mult de
o când la Suceava a ajuns vestea despre mobilizarea oastei otomane.
nu e greu ne ce efect psihologic a putut aceastä veste. Ea

Cronicile p. 35.
Grigore Ureche, op. cit., p. 106; editia C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 16: Stnedorova.
Cronicile slavo-romäne..., p. 51 si 64.
92 Stefan Andreescu, Data primului incendiu la Putna, in MMS, an. XLII, 1966, nr. 1-2, p.
15 22.
V. Claudiu Paradais, op. cit., p. 33 si nota 26.
Beldiceanu, La campagne ottomane..., p. 73.

www.digibuc.ro
15 Semne si minuni pentru voievod 63

venea ploaia de care oprise pe urmeze zidirea de la


Roman - zidire pe care o proiectase, desigur, tocmai vederea drumului
spre cetatea de scaun, cazul unei mari invazii - incendiul Putnei: sânge
si foc, sânge asupra zidului de foc asupra Casei Ce semne
mai convingkoare putea pentru -
nu al lumii, cel
putin al stdpânirii sale?! asteptarea de la Oblucita, se va locul
din Babilon, cum descrie profetul Pdmântul se
cutremurd se zbuciumd, se impotriva Babilonului planul
Domnului, de a face Babilonului pustietate locuitori. Cei puternici
ai Babilonului au lupta, intäriturile secdtuitu-s-a puterea
au ajuns ca femeile; sunt arse zdvoarele Sol sol,
vestitor vestitor dea de regelui Babilonului cetatea sa e
cuprinsä din toate vadurile sunt luate, stuf arse ostasii
loviti de (Ieremia, 51,29-32).
Practic, catastrofd, din iulie-august 1484 (Chilia este cuceria
la 14 Cetatea la 7-8 august), nu mai avem, despre Mare,
nici o veste, vreme de mai multe luni - s-ar la jurdmântul de
la Colomeea, din 12 septembrie activitate aproape
totul. Putnei la 5 mai 1485 rupe Broderia
Adormirea Maicii - hramul, altminteri, al mändstirii Putna;
dar subiectul era un bun prilej pentru a reaminti pe hulitorul Arhanghelul
Mihail i-a mâinile.
Nu vom complet aceste oamenilor care
le-au vom omite din discutia un element deosebit de
ordinea de idei care ne aici. Anul 1484 fusese prevdzut, el ca
având a un moment de evolutia omenirii. Pentru ziva de 25
noiembrie 1484, era conjunctia dintre Jupiter Saturn constelatia
Scorpionului". 1484 este anul care, mai târziu, va moartea lui
Christian Rosenkreutz, misteriosul intemeietor al Ordinului Rosicmcienilor. 1484
este, anul pentru care se prezicea nasterea unui mic profet, care va
interpreta perfect Scripturile va furniza rdspunsuri cu un mare respect pentru
divinitate va readuce la ea sufletele omenesti"". Rdspândirea acestei profetii
trebuie fost considerabild lumea catolicd, papa Inocentiu al VIII-lea
s-a simtit obligat dea - data amintitei conjunctii, -o care este
socotia a fost semnalul vândtoarei de vrdjitoare" (Summis desiderantes
affectibus, 5 decembrie 1484)98. Specialistii considerd, azi, previziunea despre

Cf. Victor Eskenasy, Omagiul lui Mare de la Colomeea (1485). Note pe


marginea unui ceremonial medieval, XX, 1983, p. 260 si nota 26 p. 264-265.
96 loan Petru Culianu, op. cit., p. 260.
Ibidem.
98 Ibidem, p. 262.

www.digibuc.ro
64 M. M. Székely, S. Gorovei 16

nasterea unui mic profet ar putea fi raportatä la Martin Luther, despre care nu
se foarte precis s-a toamna anului 1483 sau toarnna anului
1484. Evident, cei care la vremea aceea n-aveau cum sä micul
profet" se sau ba; dar ei spaima, teroarea pe care asemenea
preziceri le puteau naste sau alimenta, ceea ce violenta reactie
Importanta cu colosald" pe care astrologii o atribuiserd anului 1484 nu
putea necunoscutd Moldova lui cel Mare, care la apus
la nord avea vecini catolici ai negustori bântuiau aceste catolice
cu regularitate cu
Toate acestea la un care se compuneau, au fost, credinta
motivul blocajului psihologic al lui Mare. Prezicerea
astrologilor, semnul de sânge, semnul de foc, citite tälmdcite prin cuvintele
Apocalipsei ale profetiei lui puteau pentru cel Mare
dovada Dumnezeu i-a luat gratia, i-a luat harul - i-a ca
hulitorului de la catafalcul Fecioarei. Pentru ce? el singur - pentru motive
de probabil, singurele pe care le putea constientiza ori le putea imagina.
Peste toate, venea campania lui Baiazid si domnul a fost convins ar face
sau ar ar fi zadarnic a asteptat - cu desigur -
desfäsurarea evenimentelor.
Si a sultanul cucereste o parte din si se opreste. A
aliatii din Europa nu se in ajutorul lui. Noul Mesia nu
turceascd nu se dar nici lui nu dispdruse de pe lumii. Nu
putea decât un semn acelei trebuia i se - numai
vremelnic - pentru aceleia fusese dat de la Dumnezeu sä existe.
Si-a asigurat sprijinul polonilor, a mai provocat o infrângere turcilor apoi a
marea sa rugdciune pentru sacralizarea spatiului moldovenesc99: primul
act azi cunoscut, emis de cancelaria sa aceste din 14
septembrie 1486; a doua zi, se lucrdrile la curtea din läu. anul
o este inchinatä amintirii victoriei de la Râmnic
si a doua e Cruci Desfasurarea
istoriei reintra ciclu vizibil.
Se astfel, observatia foarte judicioasd a aceluiasi savant român,
care nu a fost istoric, dar a simtit excelent istoria, kan Petru Culianu. din
nou, din volumul pe care 1-a tocmai anului 1484: genul de istorie pe
care contemporanii nostri nu se decât unor evenimente
care, pentru oamenii din Renastere [si, cu atât mai mult pentru cei din
evul mediu] aveau probabil doar una secundard. Dimpotrivd, se ceea ce,
mod ochii era efectiv marcat de o cruciald"100.

care manifestä o insertie a sacrului in spatiul profan - Mircea Eliade - era


socotit el un «centru»" simboluri, p. 63 si 48-49). o dovadä cel Mare
dorea din kara sa Centrul Lumii" ortodoxe!
loan Petru Culianu, op. cit., p. 255.
www.digibuc.ro
STEFAN CEL MARE

DUMITRU NASTASE

Puternicul al romanimii", astfel califica Nicolae pe


Mare 1904, la 400 de ani de la moartea voievoduluil. Caracterizarea va
fost - atunci, ca mai - drept o floare retoricd,
prin imprejurarea care o prilejuise ca atare, nimeni n-a luat-o
E drept totusi a atras insistent atentia asupra anumitor
manifestdri cu caracter sau aspect imperial ale unora dintre domnii prilor
El le-a considerat importate mai de donmi origine
si le-a limitat, de la domeniul cultural ecleziastic2. despre titlul
imperial, o de general acceptatd de
domnii nu 1-ar fi purtat, nici revendicat, niciodatä3.
Cercetdri mai recente au dat la sau au pus numeroase
titluri vocabule imperiale, aplicate acestor domni, diferite surse (cronici,
notite de manuscrise, scrisori, dedicatii dosarul astfel constiMit
devenind, relativ vreme, considerabir. lucrarea de voi referi

' N. lui Mare pentru poporul reedita.re, Bucuresti, 1966 (ed.


I, Bucuresti, 1904), 8
2 Vezi, special, idem, Byzance Byzance. Continuation de de la vie
byzantine, reeditare, Bucuresti, 1971. Cu o Postfatä de Virgil Cândea. Cf. analiza acestei conceptii a
lui la D. Nastase, L'idée impériale dans les pays roumains et le crypto-empire chrétien"
sous la domination ottomane. Etat et importance du in , 4,1981, p. 201 sq.
Asupra acestei probleme, expunerea mea, cit., p. 203-204.
Primul releveu de titluri de alti termeni imperiali referitori la domnii români a fost
de Petre Nästurel, Considérations sur l'idée impériale chez les Roumains (comunicare
prezentatä la simpozionul international L 'institution Byzance et au Moyen Age
occidental et slave", Salonic, 24-29 august 1969), BYZANTINA", 5,1973, p. 395-413 + 4
Alte märturii de acelasi lucrarile mele:
Remarques sur une inscription insolite, Byzantinisch-neugriechische
22, 977-1984 (extras, 1976), p. 1-16; La survie de lEmpire des Chrétiens" sous la domination
ottomane. Aspects idéologiques du probléme, Popoli e spazio romano diritto e profezia. Da
Roma alla Terza Roma, Studi III, 21 aprile 1983, Neapole, 1986, p. 459-471; Imperial Claims in
the Romanian Principalities, the Fourteenth the Seventeenth Centuries. New
in volumul colectiv The Byzantine Legacy in Eastern Europe, Lowell Clucas Ed., New York, 1988,
p. 185 224 passim; s.a.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 65-102,1998

www.digibuc.ro
66 Dumitru Nastase 2

la marturiile cu caracter imperial privitoare la cel Mare, atât la cele


cuprinse acest dosar, i la altele, neînregistrate sau nevalorificate
acum.
cronica sa de curte - cea mai veche moldovenescd
-, Stefan cel Mare este de intitulat voievod domn
dar uneori E acest titlu nu este atribuit
de cronicar decât de trei ori, mea, se poate de
semnificative.
Mai textul ne informeaza la 29 august 1471 a fost cutremur mare
atunci peste lumea [no la
Se bine conceptia vremii, fenomene naturale ca eclipsele,
cutremurele, de ape, etc., erau socotite semne divine. Ca atare, ele
erau puse explicit sau, mai adesea, doar aluziv, cu anumite situatii
sau evenimente terestre. Acest sistem de relatii apare frecvent istorio-
grafia medievalä, atât occidentala, si prin mijlocirea
s-a rdspândit Europa orientale. cazul nostru, valoarea de semn" a
P. Din legöturile Moldova Crimeea in veacul al XV-lea, in Omagiu
lui Petre Constantinescu-Ia# cu implinirii a 70 de ani, Bucuresti, 1965, p. 265; idem,
Considérations sur impériale..., p. 405-406 n. 36-38; cf. Eugen Stänescu, Cultura
moldoveneascd vremea lui Stefan Mare, Cultura moldoveneascd in timpul lui cel
Mare. Culegere de studii de M. Berza, Bucuresti, 1964, p. 34.
6 Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, editie si
de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959 (in continuare Cronicile), p. 17, r. orig. p.
8, r. 16-17. Pentru tot ce priveste acest pasaj, vezi, mai pe larg, D. Nastase,
NA. 'H
Atena, 1989, p. 623-625. Pentru tradus nu ca la P. P.
Panaitescu, cit.), vezi mai jos, p. 68 si nr. 15, 16.
Pentru Bizant, mai recent, S. Lampakis,
in 7, 1987, p. 77-100
rezumat francez, p. 423). Anume pentru cutremure spatiul bizantin relativ numeroase
Vezi printre altele, G. Dagron, Quand la terre tremble..., Travaux et mémoires", 8, 1981
(Mélanges Paul Lemerle), p. 87-103; idem, La romanité chrétienne en Orient. Héritages et
mutations, Londra, Variorum Reprints, 1984, cf. A. Ducellier, Les seismes en Méditerranée
orientale du au XIIP Problèmes de méthode et résultats provisoires, Actes du
international d'études byzantines, Athénes - septembre 1976, IV Histoire,
Communications, Atena, 1980, p. 103 113. Pentru perioada ce ne intereseaza, vezi, recent,
Florentia Evanghelatu-Notara, 130 150
Atena, 1993 (cu surse bibliografie). Listä de cutremure, pentru istoria
bizantina, la V. Grumel, Traité d'études I. La Chronologie, Paris, 1954, p. 476-487.
Pentru zona vezi Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului.
naturale din trecutul Romániei la 1800), Bucuresti, 1993. Cf. Damaschin Mioc,
Vasile Mioc Raportul feomen astronomic - eveniment politic sau calamitate in
mentalitatea volumul colectiv medievald
istorice, de Nicolae Edroiu, Pompiliu Teodor, Cluj-
Napoca, 1985, p. 195 203.

www.digibuc.ro
3 cel Mare 67

seismului era prin fatidic al datei sale: 29 august,


capului Sfantului Joan Botezdtorul. pentru moldoveni, el putea
cu universal", cel mai seism din cursul secolului
XV, resimtit mare toate cele trei române peste hotare...,
mari pagube spaimd"9. Cronicarul are precizeze
importanta fenomenului, se poate de sugestiv cutremurul
termenii caracteristici lumea" corespondentul al lui
faptul acest cutremur a cuprins
toatA lumea" îi caracterul unui mesaj adresat mod special rnonarhului
universal care e, principiu, Atribuindu-i lui acest titlu
imprejurare cronicarul mesajul cutremurului ecumenic se
adresa propriului suveran, pe care, prin s'ocotea nu mimai voievod
si domn, ci
interpretare este coroboratd de exemplul care va lumina
mai bine sensul valoarea pe care cronicarul le de
atribuindu-1- aici de ori la - aceluiasi domn. Tot lorga observa cä,
cronica cunoscutA drept a lui Grigore Ureche, la Suceava
marea lui de la Podul (Vaslui), din 1475, asupra turcilor,
Stefan a fost de mitropolit de der care i-au iesit ca unui
biruitoriu de limbi Dar acest pasaj e preluat din cronica de
curte a marelui domn, unde semnificatia sa e mult mai lamuritä. Citez: ,Si s-a
voievod toti ostenii lui ca un de cetatea sa de
scaun a Sucevei i-au iesit mitropolitii preotii
evanghelie slujind pe Dumnezeu pentru ce au fost
däruite de Prea pe
Nu poate ceea ce descrie pasajul astfel
este victoria imperialA asupra necredinciosilor triumful crestin

P. Cernovodeanu, P. Binder, op. 210-211, cu izvoare (citatul la p. 210; sublinierea


mea). un martor care a cutremurul, trepidatiile post-seismice - inregistrate de 5 ori - au
continuat la septembrie 1471" cit., p. 211).
Grigore Ureche, Trii Moldovei, editie studiu introductiv, indice
glosar de P. P. Panaitescu, ed. a 2-a, Bucuresti, 1958, 102; N. Histoire des
Roumains et de la Romanité orientale, VI, Bucuresti, 1940, p. 203. privinta autorului
vezi recenta reatribuire cu o soli& argumentare, de N. A. Ursu,
Moldovei la Aron opera lui Simion Dasalul, I, H, in AIIAX, XXVI p.
363 379 si, respectiv, XXVII, 1990, 73-101.
onicile, textul slavon, 9, r. 16 20; traducerea p. 18 r. 11 15: la
Panaitescu, tar", tarul" (pentru = infra). Pentru pluralul mitropolitii",
limitez sä citez aici acte ale lui Stefan Mare: mitropolitii nostri moldm eni: chir
Theoctist Suceava chir Tarasie de Roman", DRH, A, II, intocmit de L. Simanschi
colaborare cu Georgeta Ignat si D Agache, Bucuresti, 1976, nr. 141, din 1466, sept. 15, credinta si
sufletul mitropolitului nostru de Suceava, chir Teoctist credinta si mitropohtului dommei
mele de Roman, chir Tarasie", ibidem, nr. 169, din 1470, aug. 10.

www.digibuc.ro
68 Dumitru Nastase 4

nicefor'2 capitala sa (pe care, doar putin mai nu cu


acest precedent, Macarie, cronicarul lui Petru Rares, o va numi orasul
al Sucevei", Mai mult, intrarea triumfald
a impdratului" cetatea sa de scaun simbolic un model precis:
intrarea la fel impärdteasca Roma" a lui Constantin Mare, victorios
numele crucii, cum e Panegiricul primului crestin, copiat
abia cu un an la porunca domnului
Semnificatiile termenului din cazurile examinate se altor
argumente, mai generale, pentru a limpede acest titlu
valoarea imperiald se la domnii priveste care-i
corespunde el este (cum se vede din Letopisetul... la Aron
si se va vedea aici, continuare) de El n-a fost n-ar fi
putut de transcris direct prin termenul recent introdus cum a
remarcat de mult N. derivate limba ne
va permite traducem corect o mentiune privind subiectul nostru
cronica de curte din care le-am retinut pe primele. Textul acesteia
a domnilor Moldovei de la la veacului XIV,
doar titlul de voievod. Dar apoi, de acest titlu, ea
domnilor cu Alexandru cel Bun, pe acela, global, de
care moldoveni"18. Printre acestia se
cuprinde, evident, eroul mai de al cronicii2°
singurul pentru al titlu imperial cronicarul cum am
personale.
72 Constantin Mare in tot cursul istoriei bizantine, victoria
crestin asupra vrAjmasilor barbari" M. Mc Cormick, Eternal Victory. Triumphal rulership in
Late Antiquity, Byzantium and the Early Medieval West, Paris, 1986) a constituit un element
fundamental al ideologiei imperiale, o si bogata expresiva ei iconografie. Vezi
A. Grabar, L'empereur dans l'art byzantin. Recherches sur l'art de Paris,
1936 Londra, Variorum Reprints, 1971), III, La Victoire", p. 131 sq. special p. 139 sq.).
Cronicile, p. 87, r. 30. Cf. infra, p. 94.
Vezi p. 69-70 n. 26.
Cf. D. Nastase, La survie de l'Empire des Chrétiens"..., p. 461 si n. 14; idem, Imperial
Claims..., p. 186.
Nicolae lorga, bulgari Peninsula evul
AARMSI, s. II, XXXVIII/6,1915, p. 120.
Cronicile, p. 6, r. 3-12 (textul slavon).
Si nu Tarii Moldove", cum a tradus P. P. Panaitescu, op. cit., p. 14, r. 17.
Pentru explicarea acestui titlu global a faptului moldoveni" cu
Alexandru Bun, bunicul lui Mare, vezi D. Nastase, Imperial Claims..., p. 195 196.
Cf. P. P. Panaitescu, in Cronicile, p. 2: din toti domnii, numai el e alesul lui Dumnezeu.
Expresia «cu voia lui Dumnezeu» se cronicA la intemeierea Moldovei, apoi nici un domn
de nu se mai de favoare de cronicar. ce
domnia lui infrângerea lui Petru Aron a fost «din mila lui Dumnezeu», luarea
Chiliei voia lui Dumnezeu», la Baia «s-a lui Dumnezeu prin voievod»,
pe turci bate ajutorul lui Hristos», pe poloni al sfantului Dimitrie. Singur Stefan,
excluzând pe toti ceilalti domni, voia divinA, este ales de Dumnezeu spre a stApâni".

www.digibuc.ro
5 Stefan Mare 69

Dar principala dintre acestea, victoria imperiald din 1475 marcheazd


momentul culminant al antiotoman, a Stefan o luase cu
1473, refuzând mai pläteascd tribut sultanului atacând - la 8
noiembrie, de ziva arhanghelilor Mihail Gavril, voievozii ostilor ceresti! - pe
protejatul domnul Românesti, Radu cel Frumos, a oaste avea
sprijin turcese. Or, tot 1473, a fost inauguratd, din porunca lui cel
Mare"", nu ale elemente imperiale le-am luat
discutie, putin o importantd din redactarea ei". Dar, mai ales, iunie a
aceluiasi an, preajma ofensivei impotriva Românesti, Stefan ddruieste
mändstirii Homor vestitul Tetraevanghel, atunci, care pusese fie
reprezentat genunchi la picioarele Maicii Domnului - atât de
iconografia antiotomand -, epilogul manuscrisului, donatorul intitulat
Binecinstitorul si de Hristos iubitorul Io Stefan voievod,
domn al Moldovlahiei"24.
Este de prisos mai insist asupra ce nemijlocit titlul imperial
din cele momente, al rugii pentru din 1473 al biruintei
implinite 1475, pe care o consemneazd triumfal letopiseMl reluat o
invocarea ei. Dar pentru a nu nici un dubiu posibil,
o stabileste Stefan 25 aprilie 1475, la foarte scurt timp
victorie, tocmai ale mändstirii Homor, pdsträtoarea
In 1473-1474, este copiat, tot din porunca lui Stefan, pane-
giricul Constantin Mare, de patriarhul Eftimie al
Târnovei26. Läsând la o parte valoarea simbolicd a gestului sine, panegiricul
21 Mihai Costächescu, Arderea a lalomitei 1470 Un fapt necunoscut
din luptele lui Mare Muntenii, Iasi, 1935, p. 118-134; D. Nastase, imperiald
Geneza ei raport vechea (secolele XIV XVI).
Atena, 1972, Fondation Européenne Dragan 9, p. 10; cf. Stefan S. Gorovei, 1473 un an-cheie al
domniei lui Mare, XVI, 1979, p. 145-149; idem, 1473: Stefan Moldova si
lumea catolicd, XXIX, 1992, p. 75-83. Pentru astfel pentru fazele sale
urmätoare, Serban Papacostea, internationale ale Moldovei vremea lui Mare,
RdI, XXXV/5-6,1982, p. 614 sq.
S. 1473 - un an cheie..., p. 147.
23 Leon Simanschi, Inceputul elabordrii cronicii lui Mare, ului
Constantn Cihodaru a 75-a aniversare, volum de Ion Agngoroaiei, 1983, p. 39-46
24 Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, redactat
sub conducerea lui M. Berza, Bucuresti, 1958, p. 388. Cf. D. Nastase, op. cit., p. 10 11.
DRH, A, II, nr. 201. Cf. infra, p. 95 n. 161 164. L. Simanschi, Mare - domn
al Moldovei in Cronica" nr. 7,1-15 apnlie 1995, p. 7, vede in titlurile
imperiale de mai sus posibilitatea unei intentii a lui Stefan Mare de a deveni rege.
26
I. Moldovifa, centru cultural important din perioada
MMS, 39/7-8,1963, p. 435; G. si
veche context european - si texte, Bucuresti, 1979, p. 260-263. Repertoriul
citat, p. 390, nr. 146. Panegiricul e cuprins zbornic comandat de domn pentru mänästirea
Putna de ieromonahul manuscris are 301 conform colofonului de pe f.
298v, a fost terminat la mai 1474 (vezi cit.). Ceea ce fusese 1473!
observatiile lui A. Pippidi, Traditia bizantind secolele XVI XVIII,
Bucuresti, 1983, p. 146, n. 17. critia a panegiricului, de G. op. cit., p. 274-332.

www.digibuc.ro
70 Dumitru Nastase 6

continea documentatie cu ajutorul se puteau teoretiza pretentiile la


succesiunea Bizantului la restaurarea crestine", inclusiv
importantul episod al crucii", asupra vom reveni. spunem
totusi de pe acum acest episod, cu tot luxul de care e povestit"
redactie slavo-romând a aceleiasi scrieri - cea introdusd doar cu putin mai
târziu lui Neagoe Basarab fiul Theodosie -, era,
un simbol de cruciadd, cultivat de Stefan Mare"27.
de la culminând cu cea de la Vaslui, din 1475, le-a
urmat infrângerea de Mahomed II, pe Pârâul Alb, 1476.
Totusi, sultanul nu putut valorifica victoria, trebuind se cu o
intrerupere 1479-1480, efortul de antiotoman al domnului
s-a prelungit câtiva ani buni 1484, turcii au cucerit Chilia
Cetatea ocupând litoralul moldovenesc. Ca urmare a acestei grele
Stefan a fost nevoit 1486, pace cu
Poarta, reluând plata tributului".
Pierderea celor porturi moldovenesti a fost printre
de o contemporand, pe un Octoih slavon. Dar, desi
insemnare a fost publicatd de loan Bogdan din nimeni nu pare a
observat pentru autorul ei cel Mare e El numeste,
titlu pe care Bogdan schimbat pentru
domn" (domnul Stefan"), traducându-1 numai cazul sultanului prin
partea din care intereseazd aici, traducerea lui I. Bogdan,
care n-am cuvenita restabilire a dat lui Stefan Mare:
anii Baiazid turcii cetatea
[cetate], Belgradul, Stefan nu merse la
ci-i la Oblucita; turcii vicleni nu la ci se
sub

27 Dan Zamfirescu, Studiu introductiv, I, la lui Neagoe Basarab


Theodosie, ed. Moisil Dan Zamfirescu - Mihäilä, Bucuresti, tiraje 1970, 1971, p. 36.
p. 74 n. 55. Pentru alte din vreme ale lui Stefan cel Mare, puse in
tot cu campania sa din 1473 si cu ei mai adânci, St. S. Gorovei, op. cit.,
p. 147 148.
28 Nicoarä Beldiceanu, La Moldavie la fin du in REI, Paris, 2/1969, p.
244-245 (datare de autor ulterior); Stefan S. Gorovei, Moldova casa pcii". Pe
marginea izvoarelor privind primul secol de XVII, 1980, p.
642-645, 666-667; idem, Pacea din 1486. Observaiii pe marginea unor texte, RdI,
35/7, 1982, p. 807 821; Tahsin Gemil, Quelques observations concernant la conclusion de la paix
entre Moldavie et Ottoman (1486) et la délimitation de leur in RRH, XXII/3,
1983, p. 225-238; idem, otomanii Bucuresti, 1991, p. 33.
loan Bogdan, Manuscrtpte Kiev, Cv. L.", XXV/6, 1891, p. 503-511.
Retipärit idem, Scrieri (culegere de studii ingrijitä de G. Mihdilä), Bucuresti, 1968, p.
517 523, insemnarea p. 520.
Loc. cit.

www.digibuc.ro
7 Stefan Mare 71

Bogdan, octoihul, pe descoperise Biblioteca Academiei


Teologice din Kiev, trebuie fost scris pe moldovenesc". Limba
- medio-bulgard de bulgara continând
malorosisme" face presupund ei va fost un bulgar ce
Basarabiei de sud sau Bulgaria de nord"". Dar particularitäti
ale limbii vii bulgare" se medio-bulgara textelor documentelor
românesti", cele moldovenesti suferind influente ale limbii rusesti
apusene"333. Pe de parte, precise ale autorului
despre evenimentele pe care le consemneazd, atentia cu care
mi se par a indica, oricum, pe cineva Moldova, su
autoritatea celui pe numeste in chipul cel mai
Pentru comparatie, doar putin mai târziu, tot insernnare pe
sigur de un supus al Neagoe Basarab (despre care märturiile
imperiale va numit el, tot de natural,
Pierderea litoralului românesc a prin ei ideologice.
Stdpânirea era un atribut de puterii imperialo, Mediterana
marea imperiald" prin de pe timpul era un lac roman", dar mai
ales continuare, epoca de glorie a Bizantului, când Constantinopolul era si o
a peste care se socotea bazikul, la fel ca pcste
uscatul care se mdrgineau36. Paiathalassia", zona maritimd,
drept" suveranitätii acestuia, stdpânirea ei dobândind astfel un caracier
imperial, fapt, legitimand necesitatea de a
respinge deopotrivd nävälitori de pe de pe
Ibidem, p. 522.
32 Ibidem, p. 521.
Piotr A. Lavrov, citat de G. studiul introductiv la recenta sa editie facsimilatd,
lui Neagoe Basarab Bucuresti, 1996 p. LII; cf. P. P.
Panaitescu, in V. Costachel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viata feudal Tara
Moldova (sec. XIV-XVII), Bucuresti, 1957, p. 505.
cit.
P. S. Nästurel, Considérations sur l'idée impériale..., p 397-409; D. Nastase, Ideea
imperial Törile Române..., p. 12 14; idem, La survie de lEmpire des p. 462,
464, 467-468.
Notita consemneazd faptul manuscrisul (propnetate a Bistrita, din Oltenia)
fusese împrumutat un an care-I
restituise. Vezi textul slavon la G. Studiu introductiv, II, la lui
Basarab..., ed. - D. Zamfirescu - G. p. 71.
36 Vezi Ahmeiler, Byzance et la mer, 19(6, in special p. 113 ,
389 392. Pentru axe maritime legänd Asia Africa de Europa, controlate de
Constantinopol. p. 389. Pour la prospérité et la sécurité de la mer devait étre le
centre de byzantin, et non pas une frontière, une limite de son vaste domaine", cit.,
p. 391-392.
cit., p. 190, citând, Anna Comnena, cazul lui Alexis I Comnen, care
instaleazd statul major punct unde putea sä se turcilor, venind
pe mare, dar pecenegilor amenintind de pe uscat (situatie nu fdrä corespondente
va avea aproape veacuri mai târziu, eel Mare).

www.digibuc.ro
72 Dumitru Nastase 8

la acest sistem de valori doctrinare participau adiacente,


ca, de Adriatica sau Egeea. Marea era ea, de fapt, un golf", o
prelungire a Mediteranei ea a fost vreme un lac bizantin",
sub dominatie sau control tot bizantinen mari din litoralul ei la
cucerirea turceasa. Constantinopolul era, de altfel, situat nu pe Mediterand,
ci pe Bosfor, portile Negre, ale ape legau nemijlocit de
porturile ei, inclusiv de cele moldovenesti. Toate acestea lämuresc cu care
domnii nostri subliniazd hotarului atunci ajung
mentionat ca atare de un Roman sau de un
Mircea cel care precizeazd dominatia sa se si la Marea
cea Mai anume, asa se explia de ce inscriptie greceasa dont le
style politique est cehii des empereurs"42, Parathalassia"
titulatura lui Alexandru cel Bun, primul dintre moldoveni":

Inscriptia însotea, pe un epitrahil azi pierdut, executat la comanda sa, portretul


domnului autocrat al Moldovlahiei si Parathalassiei", sous un chapeau
pareil celui du Paléologue contemporain" [i.e. loan pe
broderie, sotia sa, doamna Marina, era si ea intitulatd
versiune a
ultimului termen, Alexandru domneste si pe (...H
acelasi timp, Bisericii sale, spune, greceste, pe un
epitaf din 1428, mitropolit, tot al Moldovlahiei Parathalassier46.

Pe bizantine din coasta balcanica, socotim ca atare litoralul


imperiului de Trapezunt, precum Mangopul (pentru care, cf. infra, p. 81 n. 88, n. 92). Pentru
stäpänirea bizantinä a litoralului Märii Negre, vezi capitolele respective ale lui Gheorghe I.
Brätianu, Marea Neagrd de la origini la cucerirea trad. de Michaela Spinei,
editie Victor Spinei, Bucuresti, 1988; si H. Ahrweiler, op. cit., p. 389-390.
DRH, A, I, vol. de C. Cihodaru, I. Caprosu, L. Simanschi, Bucuresti, 1975, nr. 4
(1393).
DRH, B, vol. de P. P. Panaitescu Damaschin Mioc, Bucuresti, 1966,
nr. 28 (p. 63), 32 (p. 70), 34 (p. 73), 35 (p. 75),
Mwpi. Vezi actele citate nota precedentä.
42 N. Histoire des Etats balcaniques 1924, Paris, 1925, p. 47.
Loc. cit.
N. Patrahirul lui Alexandru Bun. chip de domn
AARMSI, s. II, 35 (1913), p. 344, republicat in vol. idem, Studii asupra evului mediu ed.
Serban Papacostea, Bucuresti, 1984, p. 159 160. Asupra epitrahilului, Maria Ana Musicescu, Date
privire la epitrahilul lui Alexandru Bun, SCIA, , 1958, p. 75-114, si pl.
au greseli. Despre Parathalassia moldoveneasca, S. Gorovei, La
intemeierii mitropoliei Moldovei, in istoria
HI, 1, coordonatori: I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Iasi, 1988, p. 872 sq.
Episcop Melchisedec (ed.), sf Nou de la Suceava, RIAF, an. II, vol. III,
1884, p. 173; cf. St. S. Gorovei, cit., p. 873.
Ibidem, p. 872 n. 140, cu bibliografie.

www.digibuc.ro
9 Mare 73

Or, ce turcii distruseserd Imperiul bizantin cuceriserd, lant,


Imperiul de Trapezunt (1461), Mangopul (1475) coloniile Samastri
(1459), Caffa (1475) si dependintele ei, ceea ce mai subzista din litoralul
Negre crestine se rezumase concentrase" Parathalassia moldoveneascd,
de Chilia de Cetatea
Conform conceptiei vremii, succesele militare ale turcilor otomani
disparitia statelor crestine cucerite de ei constituiau o pentru
pdcatele" popoarelor si, mai ales, suveranilor
era de moldoveni", de Mare". Dar, de la
inceputul indelungatului ei conflict cu turcii 1484, Moldova nu
pierduse nici o aschie din teritoriul ei de Ba, dimpotrivd, chiar
Stefan Mare izbutise adauge tocmai Chilia, capät fortificat al
Parathalassiei sale". Nu poate raportatd la expansiunea
pusese tuturor stäpânirilor ortodoxe din Balcani Asia cuprinzând
litoralul pontic, cu exceptia celui moldovenesc, aceastä situatie lui
Mare se favoarea Acum cucerirea de care
turci a celor porturi a Parathalassii a moldoveni", cu
alte cuvinte a agarenilor" pe o portiune atât de
(sub toate aspectele) a Moldovei, nu putea decât indice chip tragic
adânc credinciosului Stefan Dumnezeu si-a fata de la el.
1487, la mai putin de un an reluarea plätii haraciului, cel
Mare la biserica Cruci, care, asa cum am alte
trebuia afirme pacea nu fusese acceptatd fapt, ca o
provizorie incetare a focului" de ctitor, care se socoate fel de
permanent cu turcii. Ceea ce prin actul ctitoricesc, acesta si-a
incredere, iertarea cu atât mai mult
confruntdrii astfel este izbânda definitivä a Crucii eliberarea
Crestine". spune chiar hramul bisericii, dar, mai
pictura ei interioard.
Caracteristia e Marea de publicistul" rus Ivan
Peresvetov tândrului moscovit Ivan IV. Imperiului bizantin e acolo drept
consecinta pdcatelor de neiertat ale aristocratiei sale, in schimb, lui Mahomed H,
ca instrument sanctiunii dumnezeiesti. Ivan Peresvetov, cea mare,
despre Prile I, vol. de Maria Holban, Bucuresti, 1968, p. 457 sq
48 Vezi D. Nastase, Unité et continuité le contenu de recueils manuscrits dits
oniscellanées», Cyrillomethodianum", 5, 1981, p. 32. Pärerile de mai sus sunt chiar atribuite de
Peresvetov lui Petru Rares.
Vezi, scrisoarea sa Ivan al Moscovei, la
balcanice cucerite de turci, domnul Moldovei pe toate pentru noastre Dumnezeu
le-a supus Apud A. Pippidi, op. cit., p. 96 si n. 454.
cum se stie, cel Mare a cucerit Chilia 1465: e izbitoare importanta
deosebitä pe o acestui eveniment cronica sa de curte, Cronicile, p. 7, 16. Vezi aici,
ADDENDUM.
D. Nastase, p. 7, 9-10; idem, L'héritage impérial byzantin l'art et
l'histoire des pays roumains, Milano, 1976, p. 10.

www.digibuc.ro
74 Dumitni Nastase 10

In pronaosul o compozitie o
oaste de sfmti militari sub cu mantiile frunte cu
Constantin Mare si de spre o
din cer de o cruce". cum a dovedit-o de mult André Grabar",
evocând victoria numele crucii de Constantin Mare,
aceasta compozitie nu fAcea deca s-o invoce pe cea a moldovenilor asupra
turcilor, simbolul extinzându-se hramului, neobisnuit
pentru o ortodoxd, Cinstitei Cruci"54.
Evident, capitolul Crucii" din Panegiricul
Constantin copiat la porunca ctitorului 1473-1474 expeditia militari
ilustrând acelasi hram, o Ea e si mai mult
alte scene pictate la Pentru a preciza suprem al acestui
dintre din fruntea ostii de Constantin Mare
mai de ori frescele din bisericd, naos: votiv,
recomandând lui Hristos pe Stefan56, si, de mama sa Elena, purtând
ei Cinstita Cruce (a hramului!), pandant ctitorului
incoronati la fel cu el.
Ne fata unui alegoric de imagini,
prin extindere, i se potriveste urmdtoarea a lui André Grabar, referitoare la
compozitia sfintilor militari ecvestri: Comme l'empereur
Constantinmarcha contre les et les écrasa de môme Etienne de la
Moldavie, nouveau Constantin, vaincra l'ennemi infidle, au nom de la Croix"".

52 A. Grabar, Les croisades de /Europe orientale dans Mélanges Charles II,


Paris 1931, p. 19-27. Reeditat idem, L'ari de de l'Antiquité et du Moyen Age, I, Paris 1968,
pasajul, p. 169 170. Cf. Sorin Ulea, Originea ideologicd a exterioare
(I), SCIA, (1963), p. 75, n. 1.
Loc. cit.
Astfel numit in pisania bisericii (vezi Repertoriul monumentelor obiectelor de din
timpul Mare, p. 61). In insemnarea copistului pe un Tetraevanghel din 1493, comandat
de Doamna Maria a lui Mare, se precizeazd biserica din are hramul
ndltdni Cinstitei Cruci a lui Dumnezeu" (ibidem, p. 403). ne mai amintim in 1473, Stefan
alesese arhanghelului Mihail, 8 noiembrie, pentru a (supra, p. 69 ).
a mea primul care a sesizat-o a fost Dan Zamfirescu, cit., (cf. supra, p.
69 70 n. 27). Pentru antiotoman drept lupta pentru independentr,
cruciada defensivd" [?] al lui Stefan cel Mare, relatat de cronicile moldovenesti
paralelismele"dintre acestea si Panegiric, precum pentru tema Cavalcada
militari" (dar nu pentru interpretarea surselor), cf. A. Pippidi, op. cit., p. 67 69,
146 147. Pentru ideea imperiald bizantind asociatä Adeväratei Cruci pentru valoarea imperiald a
acesteia din A. Frolow, La relique de la Vraie Croix. Recherches sur le développement d un
culte, Paris, 1961, p. 77 79, 84 88 nr. 233 [ Cinstitul lemn
381 (6 [Crucea cf., anterior, A. Grabar,
L'empereur dans l'art byzantin..., p. 32 sq., 239-243.
56 Cf. A. Grabar, Les croisades... (reeditarea), p. 170.
Ibidem, p. 171. tot ansamblul e implicatA o trimitere" la intrarea triumfald din 1475
Suceava a lui Stefan, actualizând" cronica sa, cum ne amintim, pe aceea, din Panegiric,
a lui Constantin Roma (cf. supra, p. 68). In relatarea tnumfului Stefan e calificat purtdtor

www.digibuc.ro
Mare 75

Dar nou Constantin" fusese denumit Mihail VIII Paleologul,


eliberarea Constantinopolului, care 1261, rest area nnperiului
crestin", prin alungarea cuceritorilor latini' ai capitalei 1453,
eliberare va fi drept o prefigurare a scontate, de sub
ocupatia turceascd59. Sistemul de simboluri al frescelor de la Patrauti ne
limitele la care s-a oprit interpretarea lui Grabarelul primului
crestin si al celestei trupe pe care o tel indicat de insusi
arhanghelul Mihail, neputând altul decât eliberarea orasului de
Constantin Mare si instalarea pe tronul crestine" rendscute a
noului Constantin" moldovean.
Confirmarea spre acest scop convergeau toate imaginile examinate
una din aceste fresce. E vorba de o mare si elocventd compozitie a
lui Isus, de imagiriea sfintilor unghi
ei, tabloului votiv. Inviere, figurata simbolic, conform
iconografiei bizantine, prin scena la iad a lui
se neobisnuit, ei dimensiuri, tot
au frapat pe I. D. Stefánescu, ce subliniazd, cu drept cuvânt, le
développement exceptionnel" al acestui la sur la
largeur de deux registres et de quatre compartiments"°. Pe parto, A
Grabar reprezentarea a
prin lui Hristos la iad pentru a pe de
originar, contine de iconografie imperiald, cum ar f
potrivit cazului nostru, de l'empereur libérant un peuple soumis au joug d'un
tyran"61. Or, pentru greci, timpul stdpânirii otomane,
semnifica, foarte si invierea neamului"
de biruintä", epitet, asa cum s-a mai spus, al Sfäntului Gheorghe (cf. A. Pippidi, , p. 67; cf
si n. 64, El existä si pasajul analog din Panegiric, unde se la cruce la
Constantin (G. veche..., p. 290, V, 6. Cf. si
traducerea româneascd veche" a textului, p. 340-341)
Vezi Titos Papamastorakis, 'Eva
in
tom 15, 1989 1990, Atena, 1991, 237-238 (cu
indicatii de surse bibliografice).
D. L'heritage imperial byzantin..., p. 1 2, 13 14.
60
L'évolution de la peinture religieuse en Bucovine et n
les origines jusqu'au XIX' Paris, 1928, texte, p. 143
61 A. Grabar, L'empereur dans l'art byzaniin..., 248.
62 Grecia, aceastä semnificatie este acum, de Paste, si
ocazionale, eventual pusä cu situatii actuale. Dau un singur
1989, Pasti unitate de la granita cu Turcia, presedintele de
atunci al Republicii Elene, Christos Sartzetakis, adresändu-se soldatilor, a spus, printre altele:
ami sclaviei [turcesti, D.N.], grecii vedeau si neamului De aceea, Pastele este si
särbätoare Pe vremuri, Pastele simboliza [neamului], astäzi, fireste.
simbolizeazd Ciprului" cum se cunoaste, parte de turci). Transmis de
televiziunea la 30 aprilie 1989.

www.digibuc.ro
76 Dumitru Nastase 12

o urare greceascd azi ajunul Pastelui este Ka


va Ock!" la Constantinopol dea
Putem conchide, de a gresi, finalizdnd
mesajul celorlalte discutate, marea compozitie de la a o
vesteste de fapt pe aceea a crestine, prin eliberarea orasului
lui Constantin, de noul Constantin" fata ei64. pentru ca
al acestor reprezentdri si mai neindoios, la
inscriptiile picturii murale nu sunt ca de obicei, ci, mod
exceptional, greacd65, limba Imperiului bizantin si, a capitalei sale.
Chipurile Constantin si Elena, cu crucea ei, vor de
aici nelipsite din ctitoriile religioase ale lui Mare (cu exceptia
Voronetului)66. Dar pentru a alegoric de mai sus al invierii,
celelalte biserici ale lui construite pe aceeasi vreme cu
1487, si Sf. Ilie Suceava, 1488), mai pogoare la
iad Anastasis, Hristos apare pe acelasi - fatä cu chipul

63 S-ar putea chiar ca acest fel de utilizare simbolicd a Invierii o mai


deck ne putem inchipui. Cel putin, asta pare a indica faptul pentru a se triumful lui
Henric al in lupta cu Liga, asasinarea fratilor de Guise, se de-a
dreptul simbolul sacru al invierii". A. Pippidi, Mihai Viteazul arta epocii sale, Cluj-Napoca,
1987, p. 63 si n. 180 (cu trimitere la Jean Ehrmann, Le tableau de Résurrection du Musée de
Beauvais et la satire politique au XVII Bulletin de la Société de l'Histoire de l'art
français", 1966, p. 49-50).
ar trebui reexaminate toate scenele Anastasis din vechea româneascd -
nu numai - pasibile de a avea alte semnificatii cea Pentru dimensiuni ale
celei de la cf. pictura a bisericii Sf. Gheorghe din (zidite de Stefan
Mare; ctitor al picturii, Petru Rares), scena Sfäntului Gheorghe balaurul (pronaos):
cum a remarcat Sorin Ulea, imagine este de dimensiuni excesiv de mari de celelalte
scene ale vietii sfântului, iesind vraiment du commun" (Sorin Ulea, La peinture extérieure
moldave: quand et comment est-elle apparue, RRH, XXIII/4, 1984, p. 289). Or pictura
de la a fost realizatd la porunca lui Petru (idem, Portretul funerar lui Ion -
un necunoscut lui Petru datarea ansamblului de picturd de Probota, SCIA,
1959, p. 67 90; idem, in Istoria plastice redactatä de un colectiv sub
ingrijirea acad. prof. G. Oprescu, I, Bucuresti, 1968, p. 362, 367), context purement
militaire" (idem, La extérieure moldave: quand et comment..., p. 288), (se
antiotoman (ibidem, passim), ea e evocat simbolic Mare (ibidem, p. 288-291;
infra, n. 111).
65 G. Bals, Bisericile Mare, BCMI, XVI, 1925, p. 22, 255, in
aceasta o indicatie pictura ar fi din veacul al XVII-lea. realitate, ea a fost executatd curând
terminarea constructiei. Vezi Sorin Ulea, Gavril ieromonahul, autorul frescelor de
Introducere studiul din epoca lui tefan Mare, Cultura
timpul lui cel Mare, p. 420-424; cf. idem, Istoria plastice..., I,
p. 353 354. Primul care a atribuit 1931) pictura de la domniei lui
Mare, a fost A. Grabar, Les croisades..., vezi reeditarea in L'art de la de lAntiquité..., I,
p. 169 172.
Ulea, Istoria artelor..., vol. cit., p. 351.

www.digibuc.ro
13 Stefan cel Mare 77

ctitorului - ipostaza de rege al regilor scena


Rugdciunea (Deisis) primind intercesiunea Maicii Sale,
nebiruita protectoare a crestinilor cu musulmanii, reprezentatd ca
acest tip de Deisis se chiar
cum a Sorin Ulea, aceastá e amplasatd numai Moldova pandant
cu tabloul votiv". Este evident valoarea ei imperiald se asupra
acestuia scopul mai al rugdciunii adresate astfel lui lisus
de Maica Sa nu putea altul cel simbolizat de marea Anastasis
luase locul pentru a sublinia mai cu putere rangul misiunea,
asijderea imperiale, pe care le atribuia ctitorului fata sa.
Tot 1487, cel Mare face un gest foarte semnificativ: el se
reactualizeze obiectul care materializa rugdciunea sa din 1473
pentru cum spune inscriptia donatorului,
anul 6995 [1487], noiembrie 20", donmul a ferecat" Tetraevanghelul de la
Humor, iconografia ferecdturii reprezentand, ca de obicei, fatä lui
- Anastasis! - spate, Adormirea Maicii Domnului69. De
primei scene am luat deja act, chiar aceleasi despre cea de-a
doua, trebuie spus Adormirii Fecioarei, la 15 august, evoca si
victoria Constantinopolului asupra agarenilor" arabilor), 718, survenia
aceeasi zi, aniversatd aceea la 15 august, ca a
Constantinopolului, datorate Maicii Domnului70. valoare a fost
de Mihail VIII Paleologul, 1261. acel an, generalul
bizantin Alexis Stratigopoulos redobandise Constantinopolul la 25 iulie, dar
bazileul uzurpator ziva Adormirii Maicii Domnului pentru a intra ca
eliberator cetatea a deveni astfel Noul Constantin71.
de metal pretios ale Tetraevanghelului din 1473 sunt grele de
prin ele cum e intitulat
manuscris, asadar ruga pentru dezvdluite de
biserica din si de frescele sale: restaurarea crestine", prin
alungarea turcilor Cinstitei Cruci cetatea ei de scaun, dezrobitd.

Ibidem, p. 354-355; idem, La peinture extérieure moldave: quand et comment...,


p. 294-295. In general, pentru tema Deisis vechea româneascd, Cornelia Pillat, Quelques
notes sur le de la Déisis et son emplacement dans la peinture murale roumaine du Moyen
Age, in RESEE, 1981, p. 517-529, 3 fig.
68 artelor..., I, cit., p. 355; La peinture extérieure moldave: quand...,
69 Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui pefan Mare,
p. 340-344 240, a, b.
cum a foarte privind hramul bisericii din Stänesti
(construitd in primele decenii ale secolului XVI; zugrdvitä in 1536), Carmen Laura Dumitrescu,
Pictura murald din Tara veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1978, p. 54-55.
71 Vezi T. Papamastorakis, cit., p. 237 (cu extrase din izvoare). Cf. supra, p. 75.

www.digibuc.ro
78 Dumitru Nastase 14

Au trecut peste decenii de când am luat pentru prima discutie


mdrturiile oferite de Acum, cu celelalte documente
iconografice mentionate, ele vin explice titlul imperial al lui Mare,
consemnat notita de pe Octoihul de la Kiev, tocmai
pierderea celor porturi, titlu la rândul
mdrturii din domeniul artein.
dar ultimul si izvoarele otomane lui
Mare titlul de =spune Dimitrie Cantemir",
.

contemporanul lui cronicarul Mehmet Nesri, distinge chiar ast-


fel de regii (melik) din imprejurimi", pe care i-a Mahomed citându-1

72 D. Nastase, Ideea imperiald Geneza p.


Nu poate trecut cu vederea un fapt tulburdtor, rämas neldmurit. Exact dintre 1484 - din
29 mai a doua parte a anului 1486, nu se cunoaste nici un act intern moldovenesc (vezi DRH,
A, II, nr. 262-264). Oprindu-se mai recent la aceastä anomalie, Sergiu Iosipescu face observatia
pretioasä data când acte domnesti coincide cu aceea la care s-a terminat
reconstruirea de cel Mare a curtilor domnesti din (Sergiu Iosipescu,
la Moldovei lui Mare, XXIX, 1992, p. 64. pisania pästratd,
aceste case... s-au a se zidi in anul 6994 [= 1486], luna... 20, si s-au acelasi an,
septembrie 15", Repertoriul monumentelor... lui Mare, p. 234, transcriere traducere de
I. R. Mircea). Coincidenta nu se opreste aici. ziva care a fost emisä prima carte
domneascd din 1486 precis datatä e 14 septembrie vol. citat, nr. 264; S. Iosipescu,
cit.), Cinstitei Cruci! lucrdrile la casele" domnesti din s-au
a doua zi. cum se stie, constructii activitatea se intrerupea sezonul rece, pentru a
primdvara urmätoare. Dar cazul nostru, primdvara urmdtoare e aceea a anului 1487,
Stefan biserica din Päträuti, cu hramul, cum s-a tocmai al Cinstitei Cruci
(supra, n. 54) si cu mai adânci, asupra ne-am oprit. potrivire
cele din anul precedent existä o continuitate ce se prelungeste pe tot restul
domniei lui Stefan cel Mare! In adevär, o cu biserica din acesta una, la
sfântului militar Procopie, inaugurând astfel o campanie de constructii
religioase de o amploare precedent, care nu va lua deat 1504, moartea ctitorului
(pentru bisericile lui Stefan cel Mare, lucrarea aceea, a lui G. Bals). Pe de
parte, curtile din se vor bucura, continuare, de o atentie din comun, atât din partea
lui Stefan cel Mare, a pe tronul Moldovei, târziu, secolul XVII (când vor
reconstruite, de Radu Mihnea, care-si va afla si sfârsitul ele, 1624). Potrivirile semnalate
deci, caz, o cercetare speciald, care poate ajunge la rezultate surprinzatoare si,
primul rand, la explicarea infloriri care a dus stilul moldovenesc" si, general, vechea
moldoveneascd, pe culmile dezvoltdrii ultimii 18 ani ai domniei marelui Stefan. Cf.,
privintä, observatiile mele din 1972: D. Nastase, op. p. 6-12, unde se motiveazd prin
conceptia a luptei sale antiotomane cu unele exemple concrete, apelul la ajutor
divin pentru continuarea ei 1486, ctitoriile religioase pe care cel Mare le
campanie constructiva sistematica 1487 si 1504", arta
moldoveneascd atinge apogeul" (p. 6; cf. p. 12).
Al. Papadopol-Calimach, Paleolog, nepoata Constantin XII Paleolog,
,si Olena, Domnului Moldovei Stefan Mare, 1472-1509, AARMSI, s. II, XVII,
1894 1895, p. 30 (mentiune semnalatd, amabilitate, de Maria Magdalena Székely).
Istori 'a Imperiului otoman, trad. de Dr. Hodosiu, Bucuresti, 1876, p. 158.

www.digibuc.ro
15 Mare 79

irnediat acestia, dar contrast avantajos cu ei, victorios asupra


turcilor (la Vaslui!) acelasi titlu cu cel dat de otomani bazileului
bizantin76. acest context, titlul imperial al lui cel aminteste
uimitor pe cel conferit tot lui de propria sa exact aceeasi

La mdrturiile examinate acum, se cea a unui ilustru


heraldic, vulturul bicefal, care se impunea definitiv pe aceeasi vreme Europa,
drept simbol prin imperial.
destul de recent se credea vulturd bicefal se pentru
prima Moldova pe de al sotiei lui Stefan, Maria
de Mangop 19 decembrie 1477; ingropatä la Putna). acolo
Paleologd - sau ca atare -, a doamnei rdposate, el a fost
considerat un caz aparte, importat" cu heraldica
moldoveneascd". arheologice efectuate la curtea domneascd
din Vaslui au dat la ceramice decorate cu vulturi bicefali, din
timpul lui Stefan cel Mare", si mai vechi, anumite indicii,

76 Mehmed Nesri, Mihail Guboglu Mustafa Mehmed, Cronici privind


Extrase, I, Bucuresti 1966, 127. Pentru impäratul bizantin = impäratul
Stambulului", vezi, volum: Nesri, p. 113; Kodja Husein, p. 444.
Un act otoman din 1581 11 numeste Qodjea Istefan. Termenul «qodjea» are de
«bâtrân», dar pe acela de «mare, enorm»". N. Beldiceanu-Nädejde, otomane privind
Moldova (1486-1520), XXIX, 1992, p. 100.
Vezi supra, p.67-68. cronica lui Nesri (ca si alte cronici otomane), infrângerea din
1475 a lui Soliman Hadâmbul e urmatä de victoria din anul a lui Mahomed II asupra lui
Stefan, relatatä pe care rangul atribuite acestuia din urmä o fac deci
mai strälucitä. versurile de laudä pentru Mare ale lui Asik-pasa-zade, acelasi
volum, p. 104-105. secolul XVII, desi, de intituleaz5 pe domnii români bei,
Evlia Celebi va numi biserica Sfintul Nicolae-Domnesc din mändstirea craiului Stefan"
(Istefan kiral manastiri") despre VI, Bucuresti, 1976, Evlia
Celebi. Tngrijit de Mustafa Ali Mehmet, p. 483 n. 586.
Pentru aceastä broderie vezi: N. Les arts mineurs en Roumanie, II, Bucuresti, 1936,
p. 20 si 73, 74 (välul si detaliul vulturului bicefal); Gabriel Millet, Broderies religieuses de style
byzantin. Avec la collaboration d'Héléne des Ylouses, Paris, 1939 1947, II, p. 78 81, pl. CLXII,
CLXIII; Repertoriul citat, p. 288-290, 202 203; Maria Ana Musicescu, Portretul brodat
arta SCIA, 1962, p. 73; M. A. Musicescu, Ana Dobjanschi,
Broderia veche Bucuresti, 1985, p. 16-17 (desen, vulturul bicefal, p. 16), 36, (catalog
16), pl. 15, 16. 0 explicatie diferitä de cea indeobste admisä pentru vulturul capete al
Mariei de Mangop propune Sergiu Iosipescu: vezi infra, n. 92.
Rica Popescu, decorative la domneascó din in Revista
muzeelor si monumentelor. Monumente istorice si de artä", 1978, p. 68-69 fig. 7;
Alexandru Andronic Rica Popescu, - secolele XV-XVL
XVII, 1980, p. 587 fig. 6/1.

www.digibuc.ro
80 Dumitru Nastase 16

la Alexandru Bun81. Aceste trebuie deci puse


moldoveni" ai cronicii, ele nu pot socotite drept
exceptii, vulturul cu dovedindu-se mai de se poate de
a
familiar si de heraldicii limitele
trebuie mai vulturasi bicefali" sistematic legAturile de
piele, altfel specifice, ale multor manuscrise de pe vremea lui Stefan Mare,
aflätoare la Putnam, loc-simbol pentru puterea a ctitorului ei,
si de care va mai veni vorba aici, tocmai cu vulturul bicefal".
Pentru am amintit de Maria de Mangop, este locul spunem ceva
si despre imperiale" ale lui Stefan Mare.
Prima este din 1463, Evdochia de Kiev, despre care toate
variantele slavone ale cronicii moldovenesti contemporane nu precizeze
era sora lui Semen Evdochia moare 1467, dar Stefan nu se
o sotie cinci ani mai

Al. Andronic, Santierul arheologic Raport definitiv principalele rezultate


ale din anii 1958/1959 1976/1977, pe care regretatul nostru coleg intentiona
publice AMM, si din care mi-a comunicat informatie, cu generozitate,
o utilizez de a o da la tipar.
Vulturul bicefal" ce de dintr-o casä de oräsean" (poate olar) din
Suceava, därâmatd, cum autorii, 1447 (M. D. Matei Em. Emandi,
casd de din XV-lea de la Suceava, SCIV, XXVIH/4, 1977, p. 570 571,
7) n-are nimic de vultur: aratä mai curând a... bicefald. Cf. foarte recent,
Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente heraldice pe cahle descoperite Moldova (secolele
XV XVI), AG, 2, 1995, p. 327. Autoarea respinge posibilitatea ca aceastä zburdtoare
fantasticd sä vultur bicefal aratä oricum, ea nu are cu resedinta domneascd.
Vezi supra, p. 68.
D. Nastase, L'aigle bicéphale dissitnulée dans les armoiries des pays roumains. Vers une
crypto-héraldique, Roma, Costantinopoli, Mosca, Atti I Semonario internazionale di studi
storici Da Roma alla Terza Roma", Roma 21 23 aprilie 1981, Neapole, 1983, p. 357-374 + 25 il.;
idem, Imperial Claims..., p. 191 194, 203 206; idem, Une aigle bicéphale déguisée sur une charte
inédite de Michel le Brave (1599), Bulletin de la Société Hellénique d'Héraldique et de
Généalogie", 8, 1992, p. 166 176, 5 fig. + 1 cf. idem, Necunoscute" izvoarelor
XXX, 1993, p. 489, 496. In Moldova, arheologice recente sau curs
dovedesc destul de frecventa prezentä a vulturului bicefal decoratia interioarelor domnesti.
Multumesc aici pentru informatie doamnei Rodica Popovici, de la Institutul de
Arheologie din Iasi al Academiei Române.
Pr. Paulin Popescu, Manuscrisele slavone din Putna, I, BOR, LXXX/1-2,
1962, p. 129, 134, 141; II, BOR, 8, 1962, p. 693, 694.
infra, p. 98.
Cronicile, p. 7, r. 18. Acelasi titlu si in celelalte variante slave
(inclusiv cea polo* ale cronicii. In traducerea româneascd a Letopisetului de la Putna: sora
Simion" (ibidem, p. 70, r. 29). In Letopisetul Moldovei, zis al lui Grigore Ureche,

www.digibuc.ro
17 cel Mare 81

Printre pe care le vederea ofensivei din 1473, se


sa cu dinastii din Mangop-Theodoro, Crimeea, cu a Maria,
se 1472, la... 14 septembrie, de ziva Sfmtei Crud,
care, mai ales de atunci, nu mai are nevoie de comentarii". Isaac,
fratele noii doamne, titlul de domn de Theodoro al
iar Mariei i se atribuie o obârsie
Maria de Mangop va muri ea vreme, la 19 decembrie 1477, dar,
asternând pe mormântul ei din necropola-i de la Putna un funerar"
de o somptuozitate 1), pe care imaginea
a defunctei sale sotii va ostentativ, spun, de
toate atributele imperiale posibile - de la costum, rosii coroana
basiliselor despoinelor, la vulturii bicefali monograma ultimei dinastii
bizantine" -, Stefan va invedera, nu numai drepturile indicate de
aceste ci le disparitia celei care i le

importanta acestei e astfel: Stefan luatu-s-au de mare pre


Evdochia de la Chiev, sora lui Simeon (Grigore Ureche, Letopiseful..., ed. II, p. 92).
Cneaz de Kiev, Simeon Olelkovici (circa apartinea unei ramuri a dinastiei lituaniene
a lui Gedimin, iar mama sa era marelui cneaz al Moscovei Vasile 1. Vezi: Damian P. Bogdan,
Pomelnicul de la Bistrifa rudeniile de la Kiev de la Moskova ale lui Mare, in
AARMSI, s. III, t. XXII, 1939-1940, p. 633-657 tabel genealogic, p. 658; Wlodziemierz
Dworzaczek, Genealogia, Varsovia, 1959, tab. 15,16,161; Stefan S. Gorovei, Aliante dinastice ale
domnilor Moldovei (secolele XIV-XV1), universald, coordonatori: I.
Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Iasi, 1987, p. 695. Pentru revendickrile imperiale ale cnejilor
de Kiev, mult de 1453, vezi D. Nastase, Remarques sur l'idée impériale en Russie avant
1453, RER, XVII-XVIII, 1993, p. 95-107. Titlul dat lui Simeon de moldovenetti
corespunde nu puterii lui reale, ci ascendentei lui trecute a Kievului e semnificativ
pentru interesul acordat acestora Moldova vremii. Rolul jucat de familia a
Olelkovicilor" revendicarea de feudalii lituanieni, tocmai in 1463, a Podoliei anexate de
(vezi A. Pippidi, Tradifia p. 147-148) ar putea partea a
problemei n-ar veni de fel contradictie - ba dimpotrivä - cu acest interes.
87 Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, Semne si minuni" pentru Voievod.
Note de mentalitate medievald, volumul de
P. Nksturel, Din legiturile dintre Moldova Crimeea..., p. 262. Referindu-se la
Maria din Mangopo", cronica zisä moldo-polonk" adaugä era acolo o
(Cronicile..., p. 179, r. 23; czarstwo tam krzesczianczy", ibidem, p. 170, r. 7). De la sfarsitul
secolului XIV, deciziile metropolei fAceau din consulul Caffei adeväratul al genovezilor «din
Marea cea Mare din Imperiul Gazariei»". Gh. I. BrAtianu, op. cit., H, p. 264, p.
266. Pentru Khazaria, vezi n. 92.
Cf. S. Gorovei, cit.
supra, p. 79 si n. 79.
91 Marie, et Paléologue, qui est en impératrice sur le rideau
recouvrir sa tombe". N. Byzance aprés Byzance cit., p. 20. 0 a doua monogramA, pe acelasi
acoperkmânt, se a fi aceea a Asanilor (si nu a numelui Maria, cum s-a transcris in
Mare, p. 290).

www.digibuc.ro
82 Dumitru Nastase 18

Fig. 1. Mänästirea Putna.


mântul de mormânt al Mariei de
Mangop.

adusese ca zestre92. despre vulturul bicefal al Mariei de Mangop, el trebuia


arate se cu al ei de fapt, i se integreazd,
du-i toate elementele de legitimitate imperiald pe care le implica.

92 Sergiu Iosipescu, op. cit., p. 56, vulturul bicefal al Mariei de Mangop s-ar explica
prin titlul despotal" pe care domnii de Theodoro 1-ar fi purtat la inceputul veacului XV. Cele
nu sunt contradictorii ar putea eventual, complementare. Interesul viu
nu numai de cel Mare, ci, exact aceeasi vreme, de Ivan III al Moscovei, dinastiei
stdpânitoare a Mangopului, dar, teoretic, a Khazariei" fapt Crimeei), peste care
aceasta socotea domneste - sä ne amintim o numea stäpânire czarstwo, iar

www.digibuc.ro
19 Mare 83

astfel, la aceste succesorale tipic feudale, cdsätoria ulterioard a


lui Stefan cu Maria Voichita", lui Radu cel Frumos, nu putea deck
adauge noi drepturi de mostenire, decurgând din cele ale dinastiei muntenesti, la
rândul ei posesoare de titluri imperiale.
Dintre aceste trei ale lui Stefan Mare, mai ales aceea cu Maria
de Mangop a atras, mai de mult, atentia unor cercetâtori. Oreste Tafrali a

actele genoveze se la imperiul Gazariei" (supra, n. 88) - departe de a fi


(pentru rolul, pe de important, pe de putin cunoscut, de succesiunea
constituirea doctrinei imperiale rusesti, vezi D. Nastase, op. cit., p. 102 sq. special, idem, La
succession dans l'idéologie souveraine des princes de Kiev, The Legacy of Saints Cyril
and Methodius Kiev and Moscow. Proceedings of the International Congress on the Millenium of
the Conversion of ' to Christianity, Thessaloniki 26 28 November 1988, Salonic, 1992, p.
359 364).
Mesajul transmis de portretul funerar de la Putna (fig. 1) este precis. Celor doi vulturi
bicefali le corespund, simetric, monogramele ale Paleologilor Asdnestilor. Lucru
neobservat, axele diagonale dintre cele patru medalioane ale se X, exact pe
incrucisate ale adormitei doamne, punct esential (abisul" heraldic!) al imaginii ei mortuare,
transmitandu-i astfel, toate simbolurile pe care le reunesc aici, toate conexiunile semnificatiile
ce din acest aranjament. Dar dintre monograme, de este indiscutabil aceea
a Paleologilor. Ea se de ori, la nasterile arcului ce incadreazd chipul
Mariei, astfel identitatea".
Nu intereseazd aici ce Maria de Mangop familia ei descindeau efectiv - cum
pretindeau - din neamurile ale Comnenilor din Trapezunt, ale Paleologilor ale
Asdnestilor, ci numai faptul Mare consfinteste descendentä primitä zestre.
Istoria medievald a Apusului, si a -e de asemenea cazuri, care sotul
pästra moartea sotiei drepturi, chiar dintre cele mai indoielnice, achizitionate prin
eventual unor urmasi dintr-o ulterioard, ceea ce dädea adesea la
complicate conflicte. Vezi, de cazul (pe citez dintr-o transmiterii de
print de Achaia (Morea moartea, 1278, a ultimului din familia
Villehardouin, Guillaume, aventuroasd si istorie, ce se prelungeste peste un secol, Jean
Longnon, L 'Empire latin de Constantinople et la principauté de Morée, Paris, 1949, p. 263,
281 282, 289 291, 303, 340-343.
priveste pe Mare, el a avut Maria de Mangop, la
dar dintre care unul, Bogdan, a dupa ea, la 27 iulie 1479. M. Costdchescu, op.
cit., p. 3-4, 135; Stefan S. Gorovei, Musatinii, reeditare, Chisindu, 1991, p. 63.
Asa trebuie, desigur, pasajul din cronica moldo-germand in 1499),
care se face precizarea fiica lui Radu Frumos era de si de acum
este doamna lui Stefan voievod" (Cronicile, p. 133). o dar conotatie
explicit imperiald, pentru Evdochia de Kiev, Gr. Ureche, (supra, p. 80 86). Pentru titlul
imperial al domnilor Romanesti, vezi lucrdrile citate mai sus, n. 4. Cele mai vechi märturii
privind acest titlu a doua a veacului XIV (P. Ndsturel, Considérations sur
l'idée impériale..., p. 402, 407; D. Nastase, Imperial Claims..., p. 186-194). Pentru inrudirile
munteni cu alte case suverane, Stefan Andreescu, Aliante dinastice ale domnilor
(secolele XIV-XVI), Românii istoria p. 675-684. Pe urmele lui
Andrei Pippidi (Tradilia politica bizantind p. 149 150), autorul presupune
Maria Despina, sotia lui Radu Frumos si mama Mariei Voichita", putea... sä fie o grecoaicd
sä o ascendentä imperiald bizantind" (p. 679). Cf. observatiile lui S. Gorovei,
1968, p. 1017.

www.digibuc.ro
84 Dumitru Nastase 20

avansat chiar ipoteza acest bizantin" ar fi inspirat voievodului


moldovean ideea ridice pretentii la tronul Constantinopolului94. Acceptatd de
A. A. Vasiliev", a fost se poate de de istoricii

Cu mai Petre totusi Mare


era numit uneori tar, vreme ndprasnic
al celei de-a doua Rome, Constantinopolul, nu-i urmase cea de-a treia, aceea
a marilor cneji de la Moscova" pune aceste mdrturii faptul
atunci doamna Moldovei era tocmai Maria de Mangop"97.
Din mdrturiile moldovenesti caracter imperial examinate acum,
unele privesc vremuri anterioare lui cu printesa din
Crimeea, ba chiar propriei lui domnii. Conform conceptiei ce se din aceste
documente, al lui nu e preluat de la nici una din sotiile sale,
ci e mostenit de la pe tron, moldoveni", e mentinut nu
prin ci prin voia lui manifestatd prin semne". Ceea ce nu
aceste aliante matrimoniale imperiale" au rostul
importanta ele vin, valoarea consolideze
prestigiul dinastiei moldovenesti cunoscut recunoscut pe
plan international ortodox rangul si rolul imperial al lui Mare99,
cazul Mariei Voichita", primul de
dominare a Tdrii Românestim.
Pe de parte, titlul corespunzand acestui rang ar fost transpus
mecanic din texte bizantino-slave sau s-ar datora initiativei unor cronicari ori
scribi, clerici cArturari doritori astfel, formal, eventual

O. Tafrali, Le trésor byzantin et roumain du monastère de Poutna, Paris, 1925, Texte,


p. VI, 54.
The Goths in the Crimea, Cambridge-Massachussets, 1936, p. 239.
96 Vezi Alexandru Elian, Moldova Bizantul secolul al XV-lea, Cultura
moldoveneascd timpul lui cel Mare, p. 162 n. 3 mentionarea criticelor mai vechi
aduse lui Exceptie: C. I. Andreescu, Despre o nationalitate ortodoxd, BOR,
1934, p. 596, care sustine aceeasi ca profesorul O. (A. Pippidi, op. cit.,
p. 146, n. 18).
P. Nästurel, Din legdturile dintre Moldova Crimeea..., p. 265 si n. 28. Cam aceeasi
idee dezvoltatä de E. Stänescu, Byzance et les pays roumains aux Actes du
international des byzantines, Bucarest, 1971, vol. I, Bucarest, 1974, 429-430;
supra, n. 5. Cf. foarte recent, L. Simanschi, cit.
98 Vezi supra.
varianta Putna II a cronicii lui se aratá, mai cá Evdochia era si
apoi era de tar": ... si-a luat doamnä pe Evdochia binecredincioasa, de la Chiev, sora lui
Semen impäratur textul slavon, p. 56, r. 25-26.
Vezi Stefan Andreescu, Restitutio Daciae..., Bucuresti, 1980, p. 31-33 bibliografie
note); mai recent, Ion Toderascu, Unitatea medievald I, Bucuresti, 1988, p. 167-169;
cf D. Nastase, Ideea p. cf p. 93 n. 150.

www.digibuc.ro
21 cel Mare 85

viziunea unui imaginar doar ecleziastic, trebuit gdsim - sau


- variantele ale celui mai vechi moldovenesc
Or, aceste texte, Stefan e intitulat intotdeauna domn sau voievod si niciodatd
Acest titlu apare numai cronica redactatd la comanda sub
controlul domnului - sau al cuiva pus de el - indicându-i pozitia de
evenimentele relatate, precum dedicatie a unei danii ale sale de
importanta a Tetraevanghelului de la Homor: e cea mai
titlul imperial punctul de vedere conceptia a lui
cel
destul de limpede din cele expuse desi el nu apare intitulatiile
sale oficiale, rangul imperial al lui Stefan a fost o realitate istoricd, ale
erau de ordin ideologic nu aveau nimic de-a face cu ideea,
de imperiu teritorial. Din punct de vedere teritorial, Stefan era domn si
voievod al prii Moldoveim, care nu era nicidecum un imperiu, ci un
corespondent sui generis a ceea ce era numit Hausmacht, domeniul propriu pe
stdpâneau direct, cu alte titluri, mai modeste, Occidentului.
Cum s-a rangul imperial, mostenea de la
moldoveni" - nu ai Moldovei"! Aceastä succesiune cuprindea pe
aceea a impäratilor crestini"m a tuturor suverani ai popoarelor
ortodoxe supuse de turcim.
Ea era legitimatä ca atare prin protectia pe care, Marino Sanuto
a exercitat-o asupra Muntelui Athosm, de prezenta
numelui pomelnic al Protatonului, capitala athonitk fruntea seriei
români", cu al lui Neagoe

Cronicile, p. 41-73.
Cf. D. Nastase, La survie de l'Empire des Chrètiens"..., p. 463.
Ibidem, passim.
Idem, Ideea imperiald..., 18-21; cf. idem, Unité et continuité dans le contenu de
recueils manuscrits dits Cyrillomethodianum", V, 1981, 27 sq. Referindu-se
la miruirea" domnilor moldoveni, A. Pippidi, op. cit., p. 35, considerA cA primul uns dintre ei a
fost probabil Stefan cel Mare", semnificatia inovatiei din 1457" apArându-i limpede: legitimarea
domneascA pe urmele ritualului imperial". In continuare, dupA ce acest act, prin care Stefan
incepea domnia, drept extraordinar", A. Pippidi face o remara pretioasA (dar trebuiesc
aduse corectivele impuse de concluziile noastre de mai sus): anume - pe superioritatea pe
care i-o asigura fatä de alti pretendenti -, la numai trei ani dupA Constantinopolului,
de Stefan... ridica acest râvnit tron la celui al ortodocsi".
Vezi St. Andreescu, cel Mare protector al Muntelui Athos, XIX, 1982,
p. 654. Informatia a fost in fugA, de N. Istoria lui Stefan Mare... (supra, n.
1), vezi reeditarea din 1966, p. 275, n. 332.
P. NAsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations du
milieu du 1564, Roma, 1986, p. 302. Cf. si p. 294, 295; cf., de asemenea, Virgil
Cândea, peste I, Albania-Grecia, Bucuresti, 1991, p. 449, nr. 659.

www.digibuc.ro
86 Dumitru Nastase 22

cum se stie, patron ctitor mare a Sfetagora"°7. In adevär,


comunitatea monasticd a Munte, multinationald panortodoxd, reunea
sânul ei reprezentanti ai tuturor acestor popoare. Ea constituia un
simbol viu al crestine" supravietuind cuceririi otomane, iar ocrotirea
ei era un privilegiu rezervat puterii imperialem.
aceastä perspectivä trebuie plasate - erau, tot cazul,
trecut - portretele votive de la Athos ale lui Stefan Mare, asezat astfel
printre bazilei tari, calitate de al unor
ale Sfântului Munte. Dintre ele, se cunoaste bine de la arsanaua foarte
insemnatei mändstiri imperiale a Vatopedului, relief, pe de
1495/6109. Spre veacului XVII, Joan Comnen
un altul, la Zografu, pictat, el, 7010 (1501/2), la exteriorul
katholikon-ului°. Tot la dar interior, existá un portret mural
al lui mai rar amintit. E o imagine târzie, conventionald, din
ctitorilor, deschis de Joan Paleologul", urmat de loan Asen bulgar",
apoi de ambii drept Innoitori ai acestui continuare,
sunt si alti domni moldovenim.

Pentru calitate a lui Neagoe Basarab, vezi Gavril Protul, fa traiul Sf


patriarhul Constantinopolului, ed. Tit Simedrea, Bucuresti, 1937, p. 25. DupA P. NIsturel, op.
p. 183, Mare aura tenu se réserver le monopole de certains principaux couvents de
la Sainte-Montagne (Zographou, Saint-Paul, Pentru ajutoarele daniile sale la Athos,
ibidem, p. 183-193 (Zografu), 241-242,249-250 (Sf. 269-273 278-279 (Sf.-
Pantelimon?). Dar contributia lui Stefan Mare cu daruri constructii se extinde la alte
athonite - dintre cele mai de la Vatoped (arsanaua cu pisanie, vezi mai jos n.
109) chiar la Protaton, unde achizitioneazA pentru de la o chilie, de fapt o micA
pe care fiul succesorul sAu, Bogdan o va dezvolta, zidindu-i o nouA
(ibidem, p. 271; cf. Teodor Bodogae, Ajutoarele românesti la din
Munte Athos, Sibiu, 1940, p. 279-280). SA mai cA 1493, din porunca lui
Stefan, se scrie la Athos un Tetraevanghel pentru ctitoria sa, biserica Sf-Apostoli, din Husi
(Repertoriul monumentelor... lui Stefan cel Mare, p. 442, nr. 191).
Vezi D. Nastase, Les débuts de la communauté oecuménique du Mont
6, 1985, p. 251-314; idem, Le patronage du Mont Athos au XII? siécle,
Cyrillomethodianum", VII, 1983, p. 71-87; mai recent, idem, Necunoscute"..., p. 491-495.
Teodora Voinescu, Portretele Mare arta epocii sale, Cultura
moldoveneascd in timpul lui Mare, p. 477 7 (p. 476); A. Xyngopoulos, Un
du Etienne le Grand au Mont Athos, BSt, p. 106-108 + 2 P. S.
NAsturel, op. cit., p. 99-100.
Comnen,
Karyes, 1984, p. 85. P. op. cit., p. 187.
T. Bodogae, op. cit., p. 222; V. op. cit., p. 541, nr. 2041. 0 reproducere
partialA (numai domnii ctitori), la V. - C. Simionescu, Mont Athos. Présences
roumaines, Bucuresti, 1979, p. nenumerotatA 0 fotografie a portretului" lui Mare,
cuprinzAnd inscriptiile mentionate, reprodusA dupA revista Rodoljubie, 1985, nr. 3, in
Antologia poeziei vechi moldovenesti. Modele reconstituiri. selectie, note de
Nicolae Dabija, 1987, p. 8 (Prefata).

www.digibuc.ro
23 cel Mare 87

Stefan socotea Zografu drept negresit pentru a


sublinia ce calitate o stäpánea, numeste actul prin care face o insemnatä
danie 1465, chrisobul hrisov), imperialá, exceptionalä
nu numai pentru cancelaria sa, ci general, diplomatica moldoveneascd din
secolele
Acest gen de legitimare a rangului imperial al lui cel Mare prin
binecuvântarea Munte", devenea deosebit de actual de important
momentele de släbiciune ale puterii otomane. Un asemenea moment a fost
determinat de moartea lui Mahomed II, 1481, care fdcut pe sä reia
lupta ofensivä impotriva turcilor. Disparitia cuceritorului provocase,
printre altele, o criza a dominatiei otomane Europa, unde popoarele
balcanice, trezite la sperantä..., se agite pentru liber-
pierdute""4. Ce idee putea focaliza un asemenea la aceste popoare

Tot la Zografu a fost, pe vremuri, semnalatä o broderie cu chipul lui cel Mare in
naturala", broderie azi arhiva [?] T. Bodogae, op. cit., p. 218, n. 2. Vezi
Heinrich Gelzer, Vom Heiligen Berge und aus Makedonien..., Leipzig, 1904, 117; V.
p. 546, nr. 2094.
In acelasi trebuie si baniera oferitä de Stefan Mare
1500 (pentru care, Repertoriul... Mare, p. 302-303 211, N. Les arts
mineurs..., II, 85). In ea imaginea somptuos a Gheorghe (care e
patronul pentru luptä zdrobind simbolizati de un balaur cu
trei capete, dar, sous les traits de saint Georges, c'est moralement Etienne le Grand qui se
affronter de nouvelles épreuves". P. Nasturel, La bannière 'Etienne le
XXVII, 1990, p. 12-16 (citatul, p. 13); cf. n. 9, unde, pentru de interpretare, autorul
la lucrdrile lui Sorin Ulea. ce datoreaza, cazul de lui A. Grabar,
impieteze asupra fondului interpretarilor rezultatelor aceeasi se la
punctul de plecare al analizelor iconografice din prezenta lucrare. La metoda de cercetare a lui
Ulea, rn-am referit, alte repetate Pentru o privire generalä, vezi D.
Nastase, Necunoscute"..., p. 490. Cf., aici, n. 64, p. 96 si n. 170,171.
la Zografu o a Gheorghe, care ar fi tot o danie a lui
Mare. Ea o care ar complica in mod inutil textul de La fel
cunoscuta a Maicii Domnului Pantanassa", la Grigoriu de Maria Assanina
Paleologina".
112 P. Nasturel, Le Mont et les Roumains..., p. T. Bodogae, op. p.
215-217. In 1502, Stefan un Tetraevanghel la Munte biserica sa (wit
Zograf', posesivul aici de vero). Repertoriul...
Mare, nr. 161 p. 416). In 1475, la comanda sa, se copia un manuscris
pentru manästirea sa Zograf" op. nr. 147, p. 392.
Actul DRH, A, II, nr. 135. P. S. Nästurel, op. cit., p. 183-184,
particularitate. Ca nou ctitor al grace au statut par lui, le voévode roumain se
hissait la hauteur des anciens bienfaiteurs de Zographou, les tsars bulgares et serbes et les basileis
de Byzance", ibidem, 185. Un alt act de danie al lui din 1500, pentru
e cunoscut nurnai printr-un regest grec modern, care e denumit DRH, vol. citat,
nr. 249. Denumirea de apoi, romineste, hrisov, e obisnuitä
diplomatica munteneasca, dar, cum am spus, nu cea moldoveneasci a vremii.
. Papacostea, op. cit., p. 625-626.

www.digibuc.ro
88 Dumitru Nastase 24

posedând o puternicd traditie imperiald, nu ideea ce


putea mai convingdtor ochii purtdtorul ei este domnul moldovean,
singurul suveran ortodox care se lupta cu turcii, decât pe care i-o
acorda Sfântul Munte, microcosm al Crestine", concentrând
comunitatea sa ecumenicd pe cei mai autorizati reprezentanti ai ortodoxiel acestor
popoare, al ansamblu era asimilat cu crestindtatea"? intrebare mai mult
retoricd, mai de faptul considera
pe conducea impotriva turcilor nu era numai al moldovenilor, ci era
purtat numele acestui ansamblu, dusmanii - chiar ortodocsi - devenind
dusmanii spune tot cronica sa, referindu-se la din
1476, de la Valea calificându-i pe munteni (aliati atunci cu sultanul) de
ca unii ce au fost cu au fost de partea impotriva

Calitatea sa de pravoslavnic" trebuia asigure lui cel


Mare o autoritate sporia de populatiile ortodoxe din vecindtatea sale,
populatii aflate sub stdpânirea regilor catolici ai Ungariei. ce
priveste acest gen de autoritate aducea un sprijin o justificare
considerabile unei revendiari teritoriale moldovenesti, cât se poate de concrete
de precise: aceea a stäpânirii regiune de nobilime
preferintele factorul confesional juca un esential, pe
care colorarea lui sens imperial nu putea decât mai mult
favoarea P. P. Panaitescu pe dreptate, atitudinea
Stefan de Pocutia aceea a Ivan III al Moscovei, care
mâna pe provinciile de credinciosi ai Bisericii din
Polonia Litvania"7. Paralela poate merge mai departe. Ivan
III (1462-1505) a arborat cu titlul de pe care i 1-au cunoscut
aceste dar pe care cneji ai Moscovei nu-1 vor adopta formal
decât 1547, sub Ivan IV (apoi cel Groaznic").

Cronicile, p. 18, r. 27-33 (textul slavon, 9, r. 31-37). Subliniat de mine.


P. P. Panaitescu, Mare. incercare de caracterizare (ed. de Maria Magdalena
Székely), XXIX, 1992, p. 8.
Referindu-se la prezenta moldoveneasca, si comerciald, pânä mult
dincolo de Nistru, sub domnia lui Stefan Mare, si la politica matrimonialâ a acestuia aceeasi
Nicolae astfel: Cine nu vede vastul plan dinastic, politic, comercial, care
cuprindea departe peste Nistru tot Rdsäritul?" N. Românii de peste Nistru, 1906, retipärire,
Slatina-Olt, 1990, p. 17. Pentru antecedentele, mai restrâns delimitate, ale unui asemenea plan",
legate de revendicarea succesiunii regilor" tarilor" cnezatului de Halici de atre domnii
Moldovei pentru raportul ei cu problemea Pocutiei titlul generic de Moldavstii tarie"
al acestora, vezi D. Nastase, Imperial Claims..., p. 200-201.
Mai recent, I. I. Ilieva, Moskovskih (s serediny XV -do
pervoj 'etverti XVI veka), Bulgarian Historical Review/Revue bulgare d'histoire", 12/2, 1984,
p. 84-85 surse bibliografie); cf. G. Alef, The Adoption of the Moscovite Two-Headed Eagle:
a discordant View, Speculum", 1966 idem, Rulers and Nobles in Fifteenth-Century
Muscovy, Londra, Variorum Reprints, 1983, IX), p.

www.digibuc.ro
25 Stefan cel Mare 89

Aceste deductii sunt coroborate de o apuseand, tocmai din


zona de E vorba de Cronica de la mändstirea
Hustanskaia", din reunind manuscris din secolul XVII letopisete
mult mai P. P. Panaitescu a atribuit ce le despre
Mare simpatiei acelorasi populatii ortodoxe pentru domnul moldovean care
revendica Pocutia. Stefan rusii din ca un eliberator, probabil
urma fägdduielilor de a ce le Pentru a
sesiza fondul ideologic, aceste trebuie interpretate potrivit celor
spuse mai sus. Din ele, Stefan Mare se putin egal cu Ivan
III, de asemenea centrald" a dar nu pe ale
caracterizäri acelasi text sunt cele mai pe care le sub
pana cronicarilor istoricilor"21.
acest izvor, nu e niciodatd ci intotdeauna al
turcilor si al tätarilor (chiar si 1476, a pe impäratul turcesc
Mahomet... dar al ungurilor al Ceea ce nu putea pentru
cititorul pravoslavnic, semn de sus, cu ce nu ne mai pot
Asa cum subliniazd P. P. Panaitescu'24, aceste victorii constituie factorul de
cdpetenie pentru explicatiile faptelor istorice din Europei", date de
cronicar. Acesta pe cel Viteaz"125, iar mai apoi chiar cel
Mare", cu acest prilej voievodul Moldovei Munteniei"126. Dar,
mai ales, nu uitä mentioneze se (prin cdsätorie) cu Ivan
III cu Paleologii127, la moartea sa cu Alexandru cel
personaj de imaginarul imperial Evului Mediu.
Transilvania, domeniu al coroanei maghiare, ortodocsi erau mai cu
locuitorii Se a acolo feude (Ciceul
Cetatea de Bala), pentru care a fost o episcopie, mitropoliei
Sucevei, la mänästirea Vad, i se atribuie lui Stefan ctitorirea unei biserici, ce

Vezi A. G. [P. P. Panaitescu], Mare de o Studii",


1952, p. 141-144. Editatä Polnoe sobranje ruskih letopisej, II, Petersburg, 1843. Pasajele
privind istoria românilor, traduse de P. P. Panaitescu, p. 142-144. P. P. Panaitescu,
Mare cronicarilor contemporani din vecine, SCSI, 1960, p.
222-223.
120 Idem, Mare vözut de o ruseascd, cit., p. 141-142.
Loc p. 141.
Loc. cit., p. 142.
123 Loc. special p. 144.
124 Loc. p. 141.
123 Loc. cit., p. 143.

cit., p. 141. pentru Ivan viteaz cnezi", cit.


127 p. 143, 144.
cit., p. 144; D. P. Bogdan, op. cit., p. 657 n. 2.

www.digibuc.ro
90 Dumitru Nastase 26

azi'29. La Feleac, pe vremea sa, avea sediul mitropolia a


Ardealului, pentru care, 1498, Isac, marele vistier al domnului moldovean,
comanda ferecatura Tetraevanghel, donat de mitropolitul locului, Danielm.
E de admis imaginea lui cel Mare pe care vor acreditat-o" printre
credinciosii arhiereii slujitorii acestor centre ecleziastice românesti, nu
putea alta aceea a impäratului dreptcredincios, suveran
crestin".
Tocmai ca se de altminteri culegere,
publicata 1904, din literatura româneascd a TransilvanieP31.
e greu de spus si, eventual, ce imagine nu e
contaminata de aceea a de Dar important e
deopotrivd rang cu acesta, memoria 1-a retinut pe Mare,
nu pe un Petru Rares, cel cu stapâniri de planuri de mari
Transilvania'32 despre a conceptie imperiald voi spune câte ceva,
sau pe Mihai Viteazul, care va avea o deosebitd se arate românilor
ardeleni ca purtdtor, tot al ideii imperiale ortodoxe'33. schimb,
culegerea s-a statornicit români de peste Carpati
chipul lui cel Mare:
Din buzdugan mondur de
De copil, punându-si Dumnezeu (cd e Dumnezeu,
acolo nu e nici o primejdie"), un leu (simbol curent al turcilor)'35. Iar
Stefan s-a facut un mare si vestit, o cu totii", naratoruP36.
vestit si curajos", Moldoveanului", sau mare
de Stefan e atacat de Matias, ungurilor", care vrea

Repertoriul p. 214-215; Marius Porumb, Bisericile din Feleac Vad.


moldovenesti din Transilvania, 1968, p. 19-25 si fig. 9-12,33-42. Prin cele douä cetäti,
administrate de pâralabi moldoveni" prin episcopia de la Vad, pentru prima datä, un domn
moldovean apäta putinta nu numai de a controla, dar de a influenta direct viata româneasa din
Transilvania". S. Gorovei, Musatinii cit., p. 60-61.
Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, [1]2, Bucuresti, 1991, p. 297; M.
Porumb, op. cit., p. 9-18 fig. 1-5,7,13-32; Repertoriul citat, p. 346, nr. 122.
Teodor A. Bogdan, Mare. Tradifii, legende, balade, Culese din
gura poporului, Brasov, 1904. referirile lui N. Moldova lui Mare, Iasi,
1982, p. 12 (Cuvânt Inainte), ce mi-au fost semnalate de P. Nästurel, care m-au pus pe urmele
citate din culegerea lui T. A. Bogdan.
Nicolae Grigoras, Precursor al lui Mihai Viteazul, vol. colectiv Petru Rare.y. Redactor
coordonator, Leon Simanschi, Bucuresti, 1978, p. 85-108; Andreescu, Restitutio Daciae, p. 76
sq.; S. Gorovei, Petru (1527-1538; 1541-1546), Bucuresti, 1982, p. 119-124.
D. Nastase, Une aigle bicéphale déguisée..., p. 170-175.
T. A. Bogdan, op. p. 72.
D. Nastase, L'héritage impérial byzantin..., 34 n. 14.
T. A. Bogdan, op. cit., p. 9-10.

www.digibuc.ro
27 Mare 91

ia, cu bätaie", o de Se o minune: ostenii unguri


sunt surprinsi dormind de lui Acesta neacceptând decât lupta
se trezeascd. Buimdciti ca de somn", dar de frica lui, ungurii
se ei. Locul acestei nu se stie, dar se crede a fost valea
unde izvordste Somesur37.
Stefan, moldovenilor", e asemuit lui Alexandru Mare
(Alexandru care s-a bätut si cu vecini",
dar sunt acum povestitorului: Noi ardelenii, care cram
sub stäpânire la porunca celor mai mari, duse-ne-am... ca scoatem
<pe din cuibul lui de vultur o de care nu mai mâncase
de când era. Ne-am dus cu vitejesc, dar intorsu-ne-am cu totii ca vai
de noi..."139.
Din invräjbire, Stefan biruie pe Matias, ai ostasi se
nimicesc unii pe ear pe unde a stat noaptea s-a uitat la
<Stefan> a ridicat o urme astäzi se mai
(ca cele de la Vad!). Atunci i-a <lui Matiap cetatea Ciceului, care era una
din cetätile cele mai frumoase din si care s-a mutat, adunând o
de scule scumpe, luate de la lesi, tätari, cazaci, turci, muscali altii.
Cetatea o o zid puternic" santuri afunde, de puteai
ascunde biserici ele. ce o urnplu cu toate aduse nevasta ca
guste din pldcerile lumii, cáci din cetatea asta vedea aproape
lui Matias" tefan povestire, crai peste pämântul
Ardealului"43.
Bätându-se cu din tara Ardealului", Stefan craiul
moldovenilor", le-a luat satele orasele stdpânire", ridicând altele, cu
oameni adusi din tam lui". Acestia de limbi sträine", Stefan
scoborâtu-s-au tara Ardealului", atoate apele a fdcut o
mare", a Cetatea de Bala, de numai crai
ea". Aceastä cetate nu a mult", deoarece
limbi sträine", venite destupând iazurile" au putut ea,
una cu Dar atunci, venind Stefan Mare cu osteni
din Moldova, ca pedepseascd pe säcuii ce-i de la Cetatea de
Bald", pe drum vis un vultur urias, incoronat aripi de
intunecau soarele umbrea plmântul". Gigantica zburätoare coroana ei

Ibidem, p. 15-17.
Ibidem, p. 29-30. supra, p. 89 n. 128.
Loc. cit., p. 30.
Ibidem, p. 28-29. Cf. supra, män5stirea Vad.
Ibidem, p. 23-24.
142 Ibidem, p. 22-23.
Ibidem, p. 21-22.
Ibidem, p. 38-39.

www.digibuc.ro
92 Dumitru Nastase 28

numai de diamante si petrii scumpe", si un mare steag, pe cioc,


explicAndu-i steagul, de-1 va va face biruitor va coroana o
va purta toate zilele de sArbAtoare. Si Iar de vei drept crestin
bun, atunci intindere umbresc aripile mele - -o
vei
cântec, Stefan spune unei mândre":
Eu pe tine te-oi lua,
Când, mi-i visa
i-oi fi
Si-oi bate turcul turbat".
Ea rAspunde:
drept, adevärat,
eu bade visat
C-au mare'mpdrat

Din
pe turcul
trecem la un text oamenii se impotriva turcilor
punând fruntea pe Stefan, coborât ca prin minune dintr-un nor, o luarA
- - spre dar acolo nu nici un pui de turc calea
cu au luat lumea cap de auzind Stefan cel Mare vrea se
cu
Desi aceste produse folclorice au un pronuntat iz târziu,
rezerva exprimatd, trebuie totusi ele se organizeazd
jurul unor nuclee, istorice, reale, fie specifice conceptiei imperiale ale lui
Stefan Mare, cum se desprinde ea prezenta lucrare. Dintre primele,
notez conflictul lui cu Matei Corvin lupta, realitate de la Baia
ostasii unguri de somn), feudele din Transilvania ale domnului
moldovean, cu rolul si ctitoritA de el acolo, dintre celelalte,
caracterul imperial al puterii sale bazat pe ajutorul divin, vulturul,
heraldicA imperialA, biruintä necontenitA,
care pe de parte, se de titlul de mare
conditionat de turcului ca lupta de la Vaslui, de
triumful imperial!) de expeditia la Teligrad" (ca biserica ca
o raportAin la o imagine a lui nu-si putea gäsi
sprijin atitudini ca aceea a sasilor brasoveni, care, rugAndu-1 la

Ibidem, p. 11-12.
Ibidem, p. 59-60.
Ibidem, p. 5-8.

www.digibuc.ro
29 cel Mare 93

26 aprilie 1479, cu mare dorinlä afectiune... binevoiascd a se gräbi se


apropie de aceste pentru a le ocroti de zisii turci foarte sälbateci",
ales trimis de voia lui Dumnezeu pentru a cârmui
Transilvanier148.

Rangul al lui Mare era asadar dinamic atestat


de rolul säu de conduator ortodox al rdzboiului antiotoman, cum s-a
purtat, teoretic, la victoria definitivä eliberarea impärätiei crestine".
Practic, acest era conceput mai realist, pe etape, inceputul trebuind
sä-1 desprinderea Românesti de sub suzeranitatea sultanului
instalarea pe tronul ei a unui voievod sub autoritatea lui Cu acest a
declansat acesta lupta, atacând 1473 pe Radu Frumos'49, urmärind
crearea unei baze solide pentru ofensiva unire" a
Principatelor" la modul mai genul de autoritate pe
care exercita dincolo de Carpati, prin mijlocirea feudelor sale a
Bisericii ortodoxe, ajungem la constatarea ne fata actiuni
sistematice de adunare a pdmânturilor românesti", pusä sub ideii

inregistratä si de cronistica ba si de mareafelul


victorie de la Vaslui a fost comentatd uneori si de surse crestine,
termeni care nu puteau sä constituie pentru deck o confirmare a valorii pe
care i-o acorda el Am vedere, fireste, celebra
acest prilej domnului moldovean de cronicarul polon, foarte bine informat, Jan
D1ugosz. Desi des ea meritä recititä aici, perspectivd:
O, bärbat demn de admirat, nimic inferior conduckorilor eroici, pe
care atâta care dintâi dintre lumii a repurtat zilele
noastre o atât de stralucitä asupra turcilor. mea, el este
mai vrednic [dignissimus] sä i se stdpânirea conducerea
lumi [totius mundi Principatus et Imperium] mai ales functia de comandant
suprem conducätor impotriva Imperatoris et Duds contra

Titlul imperial s-a transmis urmasilor lui Mare pe tronul


Moldovei, timpul va deveni chiar mult mai frecvent utilizat. Cronicarii

148 loan Bogdan, Documentele lui cel Mare, vol. Bucuresti, 1913, p. 354.
Vezi supra, p. 69.
D. Nastase, Ideea p. 10-11. Pentru autoritatea lui Mare asupra
domnilor Tärii Românesti, vezi L. Simanschi, cit.
151 Cf. D. Nastase, L'idée impériale dans les pays roumains et le
chrétien"..., p. 238-241.
152 Reprodus, câteva usoare dupä traducerea româneasca a pasajului din
Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, Istoria románilor, Bucuresti, 1976, p. 162. Textul
latin, Dlugosz, Historia Polonica, II, Leipzig, 1712, col. 528.

www.digibuc.ro
94 Dumitru Nastase 30

moldoveni din secolul XVI - Macarie, Eftimie, Azarie, Anastasie de la


Moldovita - vor intitula de pe suveranii nu numai domni
voievozi, ci, mai ales, (cu acelasi termen de folosind o
terminologie imperiald pentru a desemna domnia, coroana, tronul, palatele
capitala - cuvânt, puterea
Dar legitimarea acestei puteri se va face, adesea, prin referire - sau
indirectd - Stefan cel Mare la conditia lui imperiald. Astfel, 1538-1541,
Petru va avea cu el, refugiul ardelean apoi la Constantinopol, ca pe
un act de identitate, tocmai Tetraevanghelul de la Homor, care e
intitulat va reveni, a doua domnie (1541-1546), o
insemnare pe acela,yi Tetraevanghel, ce va relata peripetiile prin care
trecuserd domnul detronat si manuscrisul, va preciza se milostivi Dumnezeu
preacurata lui <lui coroana ca fie
domn al Moldovei al creginilor" 6HTH
3MAH MOAAABCKOH H Dar ca domn al Moldovei al
cre,stinilor", cu coroana Petru devine iardsi"
exact sensul care fusese taal potrivit titlurilor sale din
acelasi ilustru manuscris. aceasta dintre e de altfel discret
subliniatd care continuare apoi Rares veni cu bine la
sa cetate de scaun Suceava dete acest tetraevanghel
mändstiri a Homorului, pentru sufletul pentru sufletul pdrintelui
voevod cel Relatând si el aceeasi revenire, Macarie numeste
Suceava raportând astfel inapoierea
lui capitala sa, la triumful imperial al celeilalte intoarceri la Suceava, cea
din 1475, a pdrintelui
Ceva mai târziu, 1556, prefata versiunii sale a Sintagmei lui
Vlastarism, tot Macarie va imprumuta chiar titlul al lui cel
Mare din Tetraevanghelul de la Homor, pentru a indica astfel de el se
transmisese lui Alexandru impäratul Io Alexandru, domn a

Cf. supra, p. 65 si n. 6, 15, 16. Cf. si P. P. Panaitescu, in p. 90, n. 1:


peste tot când e vorba de domnul Moldovei, Macarie foloseste termenul: tar, care de
fapt Pentru Anastasie de la vezi P. Nästurel, Le dit du monastère de
Premières recherches, in BBRF, X (XIV), Serie 1983, p. 387-420.
I. Bogdan, Scrieri p. 530 cuvântul si, traducere, domniei"
de
D. Nastase, La survie de rEmpire des Chrétiens"..., p. 464-465.
156Bogdan, op. cit., p. 530 531 (cu schimbarea slävita", in de vestita").
Supra, 68 si n. 13.
Pentru care, mai recent, Sorin Ulea, personalitate a evului mediu
românesc: cronicarul Macarie, SCIA, seria Artä Plasticd, 32, 1985, p. 32-34.

www.digibuc.ro
31 Mare 95

tara Moldovei"
cf., pentru cel Mare: Io Stefan voievod, domn al
Moldovlahiei"
La sfârsitul aceluiasi an 1556, soborul mändstirii Homor, depozitar al
acestui Tetraevanghel, este numit cât se poate de caracteristic de egumenul
Eftimie, sfmtire
Mändstirea Adormirea Maicii Domnului din Homor a fost
(constructia terminatd 1530) de marele Teodor Bubuiog 162. Spre
deosebire de toate celelalte biserici de boieri pdstrate,
care acestia figureazd tablourile votive ale ctitoriilor biserica
mändstirii Homor acest e ocupat de portretul lui Petru Rares al familiei sale,
pisania se precizeazd mai acesta a fost zidit prin
cu sprijinul binecinstitorului domn Petru Voievod" doar al
doilea darea de bani osteneala lui Dumnezeu jupan Theodor
mare ale sotiei sale Anastasia. anul 7038 (1530), luna august
de hramului. Cât despre chipurile adevdratului al sotiei sale, ele
sunt zugrdvite, mai mici mai putin vizibile, - semnificatie funerard, dar
- doar deasupra mormintelor
curiozitate lumina celor de mai sus: Petru
trebuia fie el principalul ctitor al terminate simbolic la
Adorrnirea Maicii Domnului si al sobor era sfintire evident,
pentru fusese Tetraevanghelul din 1473 al lui Mare,
document de legitimare imperiald a domnilor Moldovei coborâtori ai

când va Moldova amintirea lui Stefan Mare ca


sub forme?

G. (pravda) lui Matei Vlastaris lexicografiei románe.yti


(secolele al XV-lea -al XVII-lea), reeditare idem, Contributii la culturii literaturii
vechi, 1972, p. 282.
Repertoriul... Mare, p. 388. Ca sä Moldovlahia"
vine si Alexandru, dupä cronicarul Eftimie. Cronicile, p. 114, r.
10-11. (Traducerea lui P. P. Panaitescu ca sä domnia Moldovlahiei" (ibidem, p. 122, r. 25)
sensul acestei informatii).
DIR, A, XVII/2, nr. 89.
162 G. ls, Bisericile din veacul al XVI-lea 1527-1582,
[Bucuresti] 1928 (BCMI, XXI, 1928), p. 21 31. Maria Magdalena Székely, ai
Moldovei lui (I), in SMIM, XIII, 1995, p. 98 99. Pentru Teodor ibidem,
p. 75-76,84-101.
Traducere recentä de Maria Magdalena cit., p. 99.
164 propun sä revin asupra mänästirii Homor asupra semnificatiilor ei articol
anume, Soborul Homor, Pentru sárbätoarea Adormirii Maicii
Domnului, supra, p. 77.

www.digibuc.ro
96 Dumitru Nastase 32

Desi mai intituleazd de-a dreptul asa, ca vechiul


cronicarul din veacul XVII totusi de la Podul lt, lui
Stefan i-a iesit clerul intâmpinare ca... unui
Drept Stefan sau impäratul el e pomenit de unele
legende bucovinene166. una din ele, imparatul Constantin a fost pe
locurile acestea, de Stefan afirmatie ce trebuie ne cu
gândul la frescele de la - tot Bucovina - la Panegiricul lui
Constantin Mai departe nu putem pe aici deoarece,
aceeasi culegere, precizarea aceasta era
numele de Bucovina, precum
a turcului si Maria Terezia a scos-o de la ce priveste
titlul lui o a dominatiei imperiale austriece.
dar cale pentru a afla ce ne intereseazd.
In 1955, preotul octogenar Constantin Constantinescu, vechi paroh al
bisericii Sf. Gheorghe din ldu, ctitoria lui cel Mare, ii lui Sorin
Ulea, pictura a imaginea lui David, intitulându-1
afirma acesta nu era David, ci Mare: explicaserd 1904, la
sosirea sa parohie, les vieux de l'endroit, ...car ils le tenaient de leurs grands-
parents et ceux-ci le savaient depuis leur Ainsi précis& - conchide Ulea
- tradition remonte au XVIIIe sicle"170. Interpretând simbolic limbajul
iconografic, traditie socotea deci pe Mare
Dar, asa cum a Sorin Ulea, David simboliza, de la bun pe
Stefan Mare, nu numai pictura de la din 1530, ci aceea
de la Dobrovdt, cu un an mai veche, ambele ansambluri executate la
comanda lui Petru Rares' 71.

165 Cf. supra, p. 67. Vezi, observatiile lui Cesare Alzatti, Etnia e
universalismo. Note in margine alla continuita termine Romanus tra le gente romene, La
nozione di Romano" tra cittadinanza e universalità. Da Roma alla Terza Roma", Studi H, 21
aprile 1982, Neapole, 1984, p. 442, n. 18. autor, ar Stefano non era
pertanto imperatore per Grigore Ureche, ma riproduceva ai suoi occhi i lineamenti della
imperiale". Dar discutA acest distinguo cadru, cronologic problematic,
depAseste cu mult pe al ce intrebarea pe care ne-am pus-o, mi se pare suficient
faptul cA un cronicar moldovean din veacul XVII, când tara sa era de atâta vreme sultanului,
exprimând propriul punct de vedere, nu pe ca sAu, perfect biruinta
Stefan asupra turcilor acestuia dreptul sA primit capitala sa ca un impärat".
Elena Niculitd-Voronca, Datinele credintele poporului adunate si asezate in
ordine mitologicA, vol. Partea III, CernAuti, 1903, p. 708,710.
167 Loc. cit., p. 708.

168 Cf. supra, p. 68,69-70,73-75.


169 E. NiculitA-Voronca, op. cit., p. 710.
170 Sorin Ulea, La peinture extérieure moldave: quand et comment est-elle apparue,
p. 291.
171 Ibidem, p. 287-291; pentru data picturii de la Gheorghe - Hârl p. 285 sq.

www.digibuc.ro
33 cel Mare 97

Se Biblia David este cea slavä iar


cea româneascd - traducerile mai vechi - La fel sunt
urmasii la Ierusalim, peste ales al Legii Vechi alcdtuind o
dinastie, chiar de David, din care se socotea se trage si
Hristos. Evul Mediu, noul popor ales" va al crestinilor" si,
calitate de cârmuitori ai acestora, suveranii crestini ai vremii vor frecvent
numiti nou David" (mai ales), nou Solomon" sau chiar nou Trebuie
subliniat faptul foarte adesea cazurile cele mai reprezentative),
asemenea exprimau imperiald sau o revendicare imperialk a
purtätorilor Dintre acestia, mai vechi mai important, cu valoare de
arhetip, general, dar mai ales pentru zona ortodoxd, era bazileul de la
Constantinopol, suveran al Noului Israel care sunt crestinii ca atare, nu doar
denumit nou David ori Solomon, ci reprezentat simbolic sub chipul
conducdtorilor Israelului biblic, considerati drept ale La fel vor
proceda mai regii, apoi pentru afirma justifica
pretentiile de a se substitui bizantini'".
Am succesori ai acestora din urmä s-au socotit domnii
Moldovei, deveniti moldoveni", letopisetul de curte al lui
Mare. Or, manuscrisul care cuprinde singurul exemplar cunoscut,
succesiunea imperiald moldoveneascd nu e numai bizantind, ci
veterotestamentard: explicatie nu gäsesc pentru faptul acest codice, al
limbaj e simbolic de la un cap la altul, istoria domnilor Moldovei -
de la Alexandru Bun, moldoveni" - pe aceea a

172 A. Grabar, Les cycles byzantins tirés de l'histoire biblique et leur symbolisme
princier, Starinar", n.s., 20, 1969 (= idem, L'art du Moyen Age en Occident, Londra, 1980,
Variorum Reprints, VIII), p. 133.
Vezi D. Nastase, L'idée impériale en Serbie avant le Roma fuori di Roma:
Istituzioni e immagini, Da Roma alla Terza Roma", Studi V, Roma 21 aprile 1985, p. 175 177.
174 A. Grabar, L'empereur dans l'art byzantin, p. 95 97. Reprezentdri bizantine ale istoriei
lui David sunt traitées dans un style et selon une iconographie qui ne laissent aucun doute sur
l'intention des artistes de faire ressortir le parallle entre le rigne de David et le gouvernement des
basileis contemporains", cit., p. 96-97. Pentru impäratul bizantin chef des
Chrétiens", recent, P. Yannopoulos, Le couronnement de Byzance: rituel et fond
institutionnel, in Byzantion", 61/1, 1991 = Hommage la mémoire de Leroy, p. 90.
Pentru monarhii sârbi asimilati" cu Moise, David, pictura sârbeascä
monumentalä a Evului Mediu, vezi V. I. Djuri2, Istorijske kompozicije u srpskom slikarstvu
srednjega veka i njihove knji2evne paralele, in Zbornik radova Vizantoloikog instituta", 8 2, 1964
(= Mélanges G. Ostrogorsky, II), p. 84 sq.; 10, 1967, p. 129-131. Ciclul veterotestamentar al lui
Iosif, pictat veacul XIII la Sopoeani, ilustreazd, de fapt, inceputurile dinastiei Nemanizilor, ai
cArei reprezentanti sunt asimilati personajelor episodului biblic, ca
bizantini plasate evocând curtea imperialä din Constantinopol. R. Ljubinkovie,
Sur le symbolisme de l'Histoire de Joseph du narthex de Sopoeani, L 'art byzantin du
Belgrad, 1967, p. 207-237 1 pl. 6 Reeditat culegerea de studii ale lui R.
Ljubinkovie, iz srednjovekovne umetnosti i kulture Etudes d'histoire de l'art et de
civilisation du Moyen Age, Belgrad, 1982, p. 40-61. Cf. D. Nastase, L'idée impériale en Serbie...,
p.

www.digibuc.ro
98 Dumitru Nastase 34

bizantini din Cronograful lui Manassis, versiime mediobulgard, dar ele a


fost intercalatá o listä a tarilor" ne amintim acelasi titlu
imperial tot acolo cercetate, putem conchide
imaginea lui David prooroc de la este,
adevdrat, aceea a lui Stefan Mare, cu completarea astfel, acesta e
ipostaza imperiald de nou David". pentru a de
de incurajatoare trebuie fost mod special pentru domnul moldovean
calitate, ajunge ne el se de turci - dar de
ai - situatie se poate de comparabild cu aceea a
inaintasului" biblic pe uriasul filistian Goliat. ne mai
amintim acum de postura sa de nou Constantin", apropierea cu Mihail
VIII vine si ea sprijinul explicatiei noastre, intemeietorul dinastiei Paleologilor
cumuland" si el
Dar din secolul XVIII cunosc o mdrturie, tot imperiald referindu-se
si ea, tot simbolic, la Stefan Mare. acest una dintre personalitätile de
frunte ale Bisericii moldovenesti a fost mitropolitul I Putneanu1179. Egumen
la Putna, era metania, apoi episcop de a ocupat tronul
mitropolitan al Moldovei 10 ani (1750-1760). Printre tipäriturile care i se
datoreazd, se si care oricum au de-a face cu cercetarea cum
ar Psaltirea pre fericitului prooroc David... (1757) sau Despre
lemnul Cruci (1759)180. Silit demisioneze, s-a - cu
onoruri totusi - la Putna, de conducerea a dispus fapt, de atunci
la vietii (1778)181. Ca mitropolit, a fdcut lucrári importante
176 Descrierea a codicelui, la I. Bogdan, alese, p. 378-380. Pentru
semnificatiile textelor care alcdtuiesc, pentru ideea de succesiune imperiall pe care o
exprima continuarea cronografelor universale bizantine prin zise slavo-moldovenesti,
manuscrisele ce le cuprind, D. Nastase, Unité et continuité..., p. 23-31. Pentru lista tarilor
Israelului" rostul ei, cit., p. 31.
Un exemplu de izvoarele in felurite alte scrieri vechi
ceva mai jos. Pentru utilizarea ei actele domnilor munteni, in
revendicdrile imperiale, cf. idem, Imperial Claims..., p. 187.
Vezi T Papamastorakis, op. cit., p. 236-238.
Si la si la David = Stefan figureazd in cadrul scenei lui David"
(Sorin Ulea, op. cit., p. 287-288), o semnificatie a complexitate mult tot ce s-a
spus acum despre ea. Pentru a putea fi la bun cercetarea ei trebuie
de datele de mai sus precum si de unele observatii, fdcute tot (supra, p. 94-95) asupra ctitorului
picturii celor biserici, Petru Rares. Ea privi primul pe acesta ca atare, se
dincolo de limitele pe care le-am fixat.
N. Grigoras, Mitropolitul I Putneanul..., MMS, 1958,
p. 791 810; Teoctist Mitropolitul Moldovei Sucevei, slujba Ortodoxiei a
de unitate national de afirmare a culturii románe: Mitropolitul Jacob Putneanul,
1719-1778, in MMS, LIV/5-8, 1978, p. 458-500 separat, Mändstirea Neamt, 1978);
M. Pacurariu, op. cit., 22, Bucuresti, 1994, p. 345-350 bibliografie).
N. Grigoras, op. cit., p. 805 806.
Ibidem, p. 799.

www.digibuc.ro
35 cel Mare 99

de a cuprinsul a dat un culturale

Tot pe atunci, a avut Moldova o a amintirii lui


cel Mare, evocarea trecutului pe care acesta o personifica. Un rod
caracteristic al acestei preocupdri este remarcabilul Cuvant de ingropare
vechiului Stefan voievod... ce s-a numit Mare", datat prin anii 1770-1780"
oricum, ante 1797, de ultimul exeget, prof. N. A. Ursu, care atribuie,
ipotetic, ierodiaconului Gherasim Putneanul, din cercul episcopului de Roman
Leon Gheuca (apoi mitropolit al caz, locul de memorie",
simbolul de cdpetenie al gloriei lui era chiar ctitoria sa care-i addpostea
unde se presupune fusese rostit acest panegiric al
mai si chiar mitropolitul Putneanul,
Mare ar ca Putna fie cea mai cap mändstirilor
Moldovei, singura de sine ceea ce trebuia
conditia prestigiul, pe celor ale ctitorului ei.
Or, pe aceeasi vrerne, Cuvantului de corespund, la Putna,
anumite heraldice lapidare, ce desigur, tot pe cel Mare,
care au un caracter dar cu mare tocrnai spre a nu
bate la ochi aceastä semnificatie a a le e necesar ne
amintirn, prealabil, vulturul capete era prezent la Putna,
ca simbol heraldic al ctitorului ei, mostenit de la moldoveni",
primit de el ca zestre - si devenit, deci, tot al - de la Maria de Mangop 186.
Unul dintre aceste e chiar sterna pe care domnul Constantin
care contribuise la lucrdrile de restaurare ale lui Jacob '88 -a asezat-o
pe turnul de intrare a compozitie heraldia (fig. 2), scutul
cuprinzand arrnele unite" ale celor Principate este vultur
bicefal nu stilizat, ci si deformat, din care nu se cele capete
(schematizate foarte reduse), aripile penajul (elernent-cheie),
labele si coada tratate ca volute decorative. Deoarece acest tip de vultur bicefal
disimulat are, felurite variante, o evolutie heraldica

M. Pdcurariu, cit.; p. 552-553,591.


N. A. Ursu, Un necunoscut din XVIII-lea,
1986, p. 239-254. Titlul al textului: Cuvant de ingropare vechiului voievod, domnul
Moldaviei, ce s-a numit Mare pentru marele vrednicii vitejii ale sale" cit., p. 239).
Si Gherasim Putneanul, N. A. Ursu, autorul ipotetic al acestei era, oricum,
legat de mänästirea Puma.
Vezi N. Grigoras. op. p. 808.
Cf. supra, p. 79-80.
domnii Moldova (1749-1753; 1756-1757) si Muntenia (1753 1756;
1763-1764).
Cf. N. Grigoras, op. p. 807.

www.digibuc.ro
Dumitru Nastase 36

Fig. 2. Mändstirea Putna. Sterna lui Constantin voievod


(Foto Al. Comänescu).

rn-am ocupat de el pe larg alte mai ales studiul care i-am


scos la voi aici observ plasat la
intrarea mdndstirii-necropole a lui Stefan Mare, nu poate evoce, pentru
cine trebuie, decât rangul imperial al acestuia, mostenit", alegoric, de
târziul urmas din veacul al
Alte compuneri decorativ"-heraldice cu se chiar pe mormântul
Jui Putneanul, pridvorul bisericii centrul
sculptate relief, pe latura a sarcofagului 3)
se o arhiereascd, iar sub foarte stilizat, redus aproape la un motiv

D. Nastase,L'aigle bicéphale dissimulée...: pentru Putna, p. 369 22.


Pentru alte nurneroase exemple de asernenea vulturi bicefali secreti" pe timpul
domniilor fanariote, p. 366-370.

www.digibuc.ro
37 Stefan Mare 101

vegetal, un vultur bicefal, neindoielnic totusi ca atare. Desigur, el poate socotit


drept ecleziasticd, aceea a cum se tot
vulturul bicefal, ca aici, de atributele specifice, mitra, crucea si cârja. Dar
acest simbol este flancat de care acelasi vultur bicefal stilizat,
lipsit de bisericesc timbrat de o heraldicd deschisd.

Fig. 3. Mänästirea Putna. Mormântul rnitropolitului lacob Putneanul.

inscriptia lui funerard, Putneanul a la 15


mai 1778 (7286)19'. Bucovinei, decoratia mormântului
opunea astfel armelor ale Casei de Austria, vulturul bicefal
moldovenesc, al ca al Bisencii mai mare peste Putna, mai ales
pe al domnului ce-si donnea somnul de veci
Aici se intâlnesc, deci, traditia heraldicd a vulturului bicefal al lui Stefan cel
Mare, cu lui Mare sub chipul impdratului"
David, pe care preotul octogenar de la o va aduce zilele noastre.

Expunerea care se aici are limite precise. Ea constituie, o


primä incercare de a prezenta, examina si explica, toate referintele caracter
imperial pe care le-am putut reuni, privitoare la Mare la lunga,
glorioasa, lui domnie. Printre ele, de cele scrise, se altele,
apartinând iconografiei, heraldicii si folclorului. Se constituie astfel, chip
firesc zice, care se coroboreazd se completeazd a confruntare

N. Grigora, op 792.

www.digibuc.ro
102 Dumitru Nastase 38

obligatorie pentru stabilirea unor rezultate corecte. tentativd de a izola


din aceste pentru a o studia doar separat, ar cu
incercarea de a lua considerare, de a de a restitui un monument
arheologic, smulgându-i din feluritele pietre ce au mai din
alcdtuirea sa, pentru a le examina una câte una, ele: singurul
rezultat ar distrugerea a edificiului, conducând inevitabil la concluzia...
inexistentei lui.
Mdrturiile adunate aici se dovedesc a destul de numeroase si de
elocvente pentru a rezista unui asemenea tratament. Pe de parte, doar
cercetate cum trebuie, ele deschid perspective ce perioada
a se extinde la spatiul istoric românesc. La rândul ele trebuiesc asadar
integrate ansamblul, mult mai cuprinzdtor, al documentelor de acelasi
existeina mare a am semnalat-o de la bun inceput192 a
investigare va trebui si ea sistematizaa'93. Numai astfel se vor putea trage
concluzii mai largi asupra valorii acestor mdrturii, concluzii dintre care
ne-ar permite sigur adâncim, completdm sau parte din
rezultatele la care am ajuns ancheta de fatä asupra epocii lui Mare'94.

ADDENDUM

in ultima parte a anului 1997, pe când studiul acesta era curs de publicare, articolul
lui Andreescu, Politica a Moldovei: Mare Il lice", R.I., s.n.,
1996, p. pune in faptul stdpânind castelul Lerici de la gurile Niprului,
Moldova lui cel Mare a dispus, cucerirea Chiliei, 1465, de o
care se de la la Nipru" (p. 516). sa cu Maria de Mangop (pe care
autorul o in 1471, dar tot la 14 septembrie! p. 517-518) controlul direct care
exercitat pentru un moment asupra minusculei ei patrii, au prelungit atunci, fapt,
in Crimeea! Raportatd la conditiile acelui moment, o asemenea extindere a Parathalassiei
moldovenesti nu putea deck proportional valoarea ei ideologicd, analizatd mai sus,
p. 71 73. mai mult. Chiar 1475, anul marii biruinte a lui Stefan asupra turcii, ce
cuceriserd Caffa, atace Chilia, cu forte importante. respinsi net de moldoveni
A. Pippidi, aceastä doit comptée désormais au nombre des victoires d'Etienne
le Grand"95.

192 Supra, p. 65.


Cf. D. Nastase, Necunoscute"..., p. 496-497. Pentru cercetarea analiticd a unui
asemenea material, privind o limitatd, aceea a domniei lui Vasile Lupu, idem, Coroana
a Lupu, in XXXI, 1994, p. 43-52, 4 idem, Din nou despre
coroana lui in AG, IV (IX)/1-2, 1997 (sub tipar).
Rezultatele cercetdrii consemnate articolul meu (redactat prezentul studiu)
Biserica din ei SCIA, seria Plasticd, 43, 1996, p. 3-18, vor
pune poate problema reexamindrii acceptate aici, ale ansamblurilor de de
la Sf-Gheorghe-Hârldu. Eventuale revizuiri de datare, nu semnificatiile
degajate mai sus din anumite scene ale acestor ansambluri.
A. Pippidi, Lettres inédites de Léonardo Tocco, In RESEE, XXXII/1-2, 1994,
p. 69-70.

www.digibuc.ro
RELATÁRI DIPLOMATICE DESPRE SITUATIA
LA LINIA DE JOS (1562-1564).
NOTE RAPOARTE INEDITE DIN VIENEZE

ILEANA

Tratatul de pace ratificat de sultan de impäratul Ferdinand I, iunie


1562, a fost premers, dar urmat de o intensä activitate diplomaticd pentru
normalizarea raporturilor politice cu Transilvania, conditiile care regele
ales", Joan Sigismund, nu se dispus respecte vreo asupra
posesiunilor detinute de teritoriile limitrofe sale.
Primul emisar ce sosea la Ferdinand de Austria a fost Petru Szentgyorgy
(Zentgyeargh) praefectus camerae et fodinarum", trimis ianuarie 1562 de
Sigismund negocieze un viitor tratat de pace; solul direct
responsabil pe comandantul Cossovia Záy, de toate
de teritoriu comise, deoarece acesta atacase intotdeauna
La 5 ianuarie, unul dintre cei mai devotati sprijinitori ai Habsburgilor,
Sigismund Thorda, expunea impáratului un amplu raport care exprima
pdrerea [sa] pentru a o supune binevoitoare a Maiestätii sale".
Thorda analiza o de pätrundere, ce recomanda ca pe un foarte
cunosator al situatiei politice de la de Jos, toate ce stäteau
fata lui Ferdinand de Austria pentru a-si pozitiile din Ungaria
Transilvania. Prima evaluare sfdtuia sä nu un
Transilvania acordul sultanului, deoarece un atac ar näscut imediat
reactia lui Suleyman. acelasi timp se marca importanta strategicä a Moldovei
eventualä confruntare sultan si ajutorul Moldovei
sansä de a ocupa Transilvania
Mai mult, Maiestatea ar obtine Transilvania, Moldova ceea
ce a mai din Ungaria, aducând sub supunerea tronului cetätile de la
granitele prezente, s-ar putea evita rdzboiul; din ni s-ar ca
Moldova Transilvania acorde ajutor expeditia [sultanului] impotriva
pe valahi pe transilvdneni i-ar ridica impotriva atunci
acea regiune sau regat al se teamä [Ferdinand] acestia se aflä

Haus-, Hof- und Staatsarchiv - Wien, fond Ungarn Allgemeine Akcten


fasz. 84, f. 13-15.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 103-116,1998

www.digibuc.ro
104 Ileana 2

Maiestätii voastre"2. Toate acestea erau posibile pentru prin Moldova


turcii puteau ajunge cu Transilvania, pe care ar trecut-o prin
foc si sabie".
posibilitate de Thorda era aceea a tratativelor cu Joan
Sigismund, dar acestea erau cu totul nesigure, deoarece lui Zápolya era
nesincer nu mici o ocazie de a-1 pe fata sultanului, a
regelui Poloniei, dar si fata tuturor principilor mai marilor lumii crestine"3.
Sansa lui Ferdinand ar fi venit numai din sprijinul acordat de nobilii din
Transilvania, dintre care unii, cum era Gabriel lath,
domeniului se aflau conflict direct cu principele loan Sigismund. Cel
mai sigur ajutor era opinia lui Thorda, Despot care
cauzei Habsburgilor, arätându-se oricând gata miscare trupele pe care
le pe banii Casei de Austria4. Thorda foarte lucid, pe
Ferdinand nu apeleze la ajutorul lui Despot deoarece acesta era prins
ostilitatea Poloniei, unde se refugiase pentru scurt timp, Alexandru
de suzeranitate ale sultanului, care fi deranjat de
imixtiunea Habsburgilor Moldova, mai ales Joan Sigismund avea
informeze la despre lui Despot, favorabile
pentru a se putea recupera Transilvania era pentru Sigismund
Thorda calea tratativelor secrete, prin care supusii lui Joan Sigismund
convinsi urmeze pe Ferdinand. Sprijinit, flanc, de Despot, Ferdinand ar
putut obtine ajutorul lui Balassa, care redevenise partizanul Casei de
Austria. Ar fost necesar un pact secret cu orasele care urmau se
din nou cauzei Thorda obligându-se imediat
negocierile cu Petru Haller, primarul Sibiului5. De asemenea, se putea conta pe
Nicolae Bathory Terek, ca pe altii, nu putini lipsiti de
importantd"*. Toate propunerile lui Thorda mergeau deci pe ideea obtinerii
Transilvaniei prin manevre abile, care pe sultan este
mai bine ofere acest principat lui Ferdinand decât lase familiei Zápolya.
Pe de parte, informatiile de pe frontul din Transilvania erau optimiste si
Andrei Bathory considera este momentul propice de a ocupa Transilvania,
Despot triumfase Moldova"6.

2 Ibidem. Raportul lui Sigismund Thorda din 5 ianuarie 1562, f. 62v.


Ibidem, p. 63v.
Ibidem, f. 64r.
Ibidem, p. 71v.
* Amintim raportul lui Sigismund Thorda din luna ianuarie 1562. intr-adevär
primävara aceluiasi Balassa si Nicolae Bathory reocupau comitatele dincolo de
Tisa", asa numitul Partium", favoarea lui Ferdinand de Austria. Aceste teritorii, la Oradea,
erau incluse tratatul de pace din iunie 1562, semnat de si de sultan, ca posesiuni
ale Ungariei ferdinandiste.
6 Ibidem, scrisoarea lui Andrei Bathory atre arhiducele Maximilian, 13 ianuarie
1562, 21.

www.digibuc.ro
3 diplomatice de Jos 105

Cum negocierile la a favorabile Casei de Austria, Francisc


Záy manifesta acelasi elan rdzboinic. La 13 ianuarie se adresa arhiducelui
Maximilian, informând despre manevrele lui Joan Sigismund, care a trimis soli la
beglerbeg-ul Budei pentru a-1 convinge pe acesta porneascd impotriva
fidelilor voastre". Záy insista asupra faptului singurul vinovat
pentru neintelegerile din Transilvania este loan Sigismund, care
comitatele de dincolo de Tisa", care apartin lui Ferdinand, fapt recunoscut si de
sultan. ciuda dispozitiilor sultanului, care nu i-a acordat nimic afara
Transilvaniei", Zápolya are pretentia de a se numi continuare regele ales al
Ungariei", desi afara Transilvaniei nu poate detine nimic chip cinstit
drept"7 - spunea comandantul Cassovia. La 16 ianuarie, Záy revenea cu o
informatie care urma a fi decursul tratativelor la
Constantinopol ca o a lipsei de lealitate a lui loan Sigismund, ce nu
respecta nici cu impäratul, nici promisiunile solemne
sultanului. Ca urmare a soliei lui Joan Sigismund la Buda, beglerbeg-ul
atace comitatele estice cu 5 000 de 2 000 de pedestrasi8. La fel de
ingrijorat se si comandantul Gyula, Ladislau Kreckeny, care se temea
avea atacat de armatele otomane, chemate chip de
principele Transilvaniei9.
Pe ce Busbecq progresa cadrul negocierilor cu marele vizir,
Habsburgilor din Ungaria Transilvania se stidduiau
noi avantaje teritoriale, favoarea lui Ferdinand, avantaje pe care
sperau le viitorul tratat de pace. La 4 februarie cu acelasi
entuziasm Záy scria Melchior Balassa cu Despot erau gata de atac, ultimul
asupra cetätii Rivulum" (Baia Mare). Acesta astepta ajutor fmanciar nu numai
de la ci de la factiunea pro-habsburgicdm.
Abia la 14 februarie 1562, arhiducele Maximilian rdspundea propunerilor
de Sigismund Thorda la 5 ianuarie, acestea mult mai putin belicoase
deck trimise, aceeasi perioadd, de Záy de Andrei Bathory. Cum
toate proiectele de ocupare a Transilvaniei se legau indubitabil de sprijinul
Moldovei, arhiducele Maximilian dorea informat chiar de la fata locului
despre militard, despre modul care Despot administreazd tara despre
inclinatiile poporului", deci ce putea conta pe o angajare de
anvergurd ce ar fi putut pe sultan. acelasi
scop, la 15 februarie 1562 Ogier Ghiselin de Busbeq era de Ferdinand
sä afle de la care era situatia Moldovei12.

Ibidem, 25-26.
Ibidem, scrisoarea din 16 ianuarie arhiducele Maximilian, f. 28.
Ibidem, scrisoarea din 23 1562, f. 51-52.
'° Ibidem, scrisoarea lui Záy din 4 februarie 1562, fasz. 84-2, f. 11v.
Ibidem, februarie 1562, f. 42.
Hurmuzaki, Documente, III, p. 401.

www.digibuc.ro
106 Ileana 4

luna martie, favorabile lui Ferdinand sporeau Transilvania.


Gabriel lath ridica 1 000 2 000 de pedestrasi, acestuia i se
comitatele secuilor" contau pe sprijinul lui Despot, care cerea,
la rândul lui, 50 000 de galbeni de la Ferdinand13. Despot era un de temut
pentru loan Sigismund, pentru domnul Moldovei revendica posesiunile
traditionale Ciceul Cetatea de Bala. La 20 martie informa
principele Transilvaniei neutralizeze pe Despot, de care se teme,
pentru a-1 folosi tocmai impäratului.
Ideea Transilvaniei nu mai cea mai solutie, pe ce
negocierile lui Busbeq avansau la Constantinopol. Acesta informa la 25 aprilie
incheierea armistiOului Ferdinand Sigismund era o conditie
pentru perfectarea cu La 13 mai 1562 de la Linz, arhiducele
Maximilian implicarea lui Despot conflict
Transilvania nu era de deoarece intrigilor fiului defunctului rege
loan", dar si ale regelui Poloniei, Despot a devenit suspect ochii principelui
turcilor ca [aliat] al Majestätii voastre Imperiale". Tocmai de aceea, Maximilian
ruga pe asigure pe domnul Moldovei de intreaga afectiune a
sufletului pentru ca acesta actioneze continuare pentru binele cauzei
Habsburgilor'5.
Animozitatea dintre loan Sigismund vecinul din Moldova
nemultumea pe sultan, care transmitea lui Despot ordinul expres de a
pacea principele Trasilvaniei'6. Dorinta lui de a perfecta pacea
Habsburgii era primdvara anului 1562. La 15 mai 1562 soseau la
Komáron câtiva ceausi ce urmau a cerceta conflictele de Tot scopul
tensionate din Transilvania sultanul insistase ca loan Sigismund
pace Ferdinand de Austria relatii de vecindtate cu
Despot. 20-23 mai 1562, domnul Moldovei, temându-se de consecintele pe
care le-ar stârnit o luare de favoarea Habsburgilor,
de prietenie loan
La 27 mai 1562 se semna la principele Transilvaniei
Ferdinand de Austria, numit neinvinsul
nostru preaclement". Joan Sigismund recunostea posesiunile de moment ale
Habsburgilor se angaja nu trupele otomane dincolo de granitele
regatului nostru Ungaria"9. Formularea era evident avea dea
posibilitatea viitoare de frontierd.
Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 84, martie 1562, f. 31-33, raport
anonim trimis lui Ferdinand la 9 martie 1562.
Hurmuzaki, Documente, p. 413.
Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 85, mai 1562, f. 85.
Hurmuzaki, Documente, p. 422.
Ibidem, p. 415-416.
Ibidem. p.
19 Haus- und Staastarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 85, iunie 1562, f. 158-159.

www.digibuc.ro
5 diplomatice privind Dunärea de Jos 107

Cu ratificarea tratatului de pace habsburgo-otoman, la 2 iunie 1562, nu se


disputele pentru Transilvania pentru teritoriile dintre Tisa si
La 24 septembrie 1562 Francisc scria din Cassovia (Kosie)
Sigismund a armistitiul. La rândul principele Transilvaniei
atacurile lui Melchior Balassa, care controla la acea comitatele Munkács si
Huszt ocupase cetatea Satu Mare comitatele Ugocea, Berek si La
26 septembrie 1562, din corespondenta din Zagreb beglerbeg-ul
Budei reiese trupele otomane granita - luna iulie - nu
departe de Smedrevo", ocupând trei sate"; ca la acest atac, George
Bebek nu sä apere drepturile cadrul limitelor
armistitiului", cu toate acesta fusese prizonier. Pentru Bebek ceilalti
nobili secondaserd se cerea iertarea si eliberarea
Stirile despre Bebek revin luna octombrie 1562, interesul pentru soarta sa
dictat de ingrijorarea Habsburgilor otomanii ar putea folosi prizonieratul
nobilului maghiar pentru a-i confisca posesiunile. Raportul anonim ce era trimis
din Constantinopol la 10 octombrie 1562, probabil de la agentul secret al
Habsburgilor Michael Cernovi, informa lunile iulie-septembrie Francisc
sotia lui Bebek nenumdrate demersuri pentru a-1 elibera. Situatia
prizonierului era pentru sultanul cerea, drept pentru eliberarea
acestuia, cetätile din zona de apropiere de Smedrevo).
Interesante sunt despre urzite la de neobositul loan
Sigismund. Acesta cerea sultanului alunge mai repede pe Despot din
Moldova, de a prea târziu, pentru - spunea principele Transilvaniei -
detto Despota ha posto nelle fortezze Alemani et Ongari et che di continuo
manda li suoi huomeni alla Cesarea MIa et altri d'Allemagna, et che
tutti li banditi di Transilvania et di Polonia venio da lui". Interventia lui
Sigismund se termina, conform raportului din 10 octombrie 1562, cu rugdmintea
ca sultanul Moldova pe Alexandru care este
sultanului". Emisarul principelui Transilvaniei la fusese Francisc Deák,
care tributul pe anul curs. Cum sultanul nu prea
plângerilor aduse, Deák capteze marelui vizir,
Ali-pasa. De data aceasta era pus discutie tratatul de pace din 1562,
cu care a fost spre marea a Transilvanului,
mâna sale imperiale Satu-Mare Baia - bagni
text>, care mine aduc cea mai mare parte a veniturilor Transilvaniei". Cum
nu se discute hotdrârile sultanului care incheiase pacea
pentru dorise emisarul lui loan Sigismund sprijin la al
doilea vizir. Acesta, urma darurilor primite, devenea dispus asculte
plângerile lui Deák, care acuza pe Ferdinand de Austria a interceptat scrisorile

Ibidem, fasz. 86 (octombrie 1562), f. 15-17.


Ibidem, f.

www.digibuc.ro
108 Ileana 6

trimise de sultan principelui Transilvaniei. informatie a avut mai


mare ecou la curtea sultanului, o de proportii. Din pasajele
dedicate acestei anchete putem identifica pe autorul anonim raportului, ca
Michael Cernovi. Informatiile sunt urmätoarele: marele vizir a aflat scrisorile
lui au fost copiate chiar cancelaria sultanului predate unui agent
secret al Casei de Austria. care aceste copii era secretarul cancelariei
- Letif - prietenul meu de care am avut ultimii doi ani <tuturor>
scrisorilor". Cum suspiciunile marelui-vizir se indreptau chiar asupra acestui
secretar, pe care fi asteptat pedeapsa cu moartea, Cernovi se temea,
pe dreptate, el ar putut deconspirat. Habsburgilor
räsufla oarecum usurat afla Latif cu voia lui Dumnezeu a fugit, dar
acum este cea mai mare sträsnicie".
Raportul se cu ultimele cu privire la situatia din familia
sultanului I. aceste pasaje se gäsesc noi informatii,
desemneazA pe ca autor al raportului. era 1562 mare
dragoman al balivului venetian aceastä calitate era trimis obtinä
viitorului sultan, Selim. Textul raportului consemneazd Domnii
venetieni mi-au scris trebuie sä merg la sultanul Selim la cu daruri
deosebit de scumpe, trimise de ei [de pentru nunta pe care a
celor trei fiice ale sale luna trecutd". cu Selim se mai
consemna este un dusman periculos, dar pe moment este inofensiv, pentru
timp mai nu va mai Constantinopolul, de
nu favoarea sultanului, pentru care luptase din greu cu fratele
Baiazid22.
Tot dintr-un raport al lui Cernovi, Ferdinand de Austria afla despre soarta
celui de al doilea Roxolanei, Baiazid.
anii 1560-1561, Baiazid, de fratele säu Selim, era suspectat de o
cu sahul Persiei. intr-adevär, Baiazid se la curtea lui Tahmasp, dar
nu ca aliat, ci ca prizonier. 1561 informatorul secret al lui Cernovi, un
negustor persan de covoare, era alungat din Constantinopol, ca un act de ostilitate
la adresa sahului, bänuit de complot cu Baiazid. De aceastä
Tahmasp a cumpänit bine situatia politicä a momentului avantajele
dezavantajele unei aliante cu Baiazid, precumpdnind cele din De aceea,
lui Baiazid cu disperare solutii, se refugieze
Spania sau Imperiul german, tentativa de care afla marele vizir, Ali-pasa.
Pentru a un cu otoman, dar pentm a distruge
familia lui Süleyman, Persiei predarea lui Baiazid a fiilor
sultanului, contra sumei de 600 000 de scuzi. Aceastá faptä a o trädare
lumea crestind, printre musulmani. Tahmasp
avusese un mobil ascuns: cu o singurä erau 6 membri ai
22 Ibidem, 33r-34v.

www.digibuc.ro
7 diplomatice de Jos 109

sultanului. nu ar mai avut mostenitorul


ar murit, Imperiul otoman ar putut intra criz nimicitoare".
timp, la Dundrea de Jos la fel de tensionatd,
datoritä prezentei trupelor imperiale posesiunile lui Bebek,
Moldova. Ferdinand de Austria pe arhiducele Carol, apere
teritoriile ce lui Bebek24, Franciscus Pestiensis"
ca soldatii germani, trimisi lui Despot care se aflau 5 orase din
Moldova, plätiti si sie trimisi acolo unde erau utili"". I era
ingrijorat de existenta efectivelor Habsburgilor apropierea Belgradului, cat
si trecdtorile Carpatilor Räsdriteni, de aceea revenea o scrisoare foarte
categoricd, prin care, la 8/17 decembrie 1562, aducea aminte imparatului de
continutul tratatului de pace. Tara Transilvaniei celelalte tinuturi, se
stäpanirea numitului rege [loan Sigismund] au fost cucerite preluate de prea
mea victorioasä sunt tara mea posesiunea mea. locuitorii
sunt, la ca locuitorii celorlalte ale mele bine supusii
pldtitorii tribut". Formula de adresare, Ferdinand desi protocolard,
evita cu grijä termenul de sultanul folosea persoana a singular
pentru a-si marca pozitia de superioritate. Celui de
principi crestini, alesul mai nobililor lumii crestine.. purtätorul mantiei
Rornei, insemnelor de Majestate de cinstire, regele
Ferdinand, ca viata lui se cu pace... Este necesar ca tu la primirea
scrisorilor noastre, vrei trdinicia tratatului de armistitiu care
noi, respecti chip obedient cu atentie cele amintite"".
Interventia sultanului punea pe Ferdinand de Austria asupra
pericolului care plana sultanul ar interveni disputa din Transilvania. La 17
ianuarie 1563 scrisoarea arhiducelui Carol, Insärcinat cu comanda
trupelor de pe Tisa, era ingrijorat de forta combativä a
efectivelor imperiale aflate Ca de obicei, solda nu fusese la timp
exista pericolul revoltei mercenarilor sau al dispersdrii Din Boemia din
provinciile anexate" de (comitatele de pe Tisa) nu primise nici un ajutor
militar, principii din Imperiu abia trimiseserd 500 de (cavalerie
Grija lui Ferdinand se posesiunile lui Bebek amenintate

23 Zontar, Obvelcevalna slu2ba in Habsburtanov boju


triukom 16 (Der Kundschafterdienst und die Diplomatie des Österreichischen
Habsburger in Kampf gegen die im 16. Jahrhundert), Ljubljana, 1973, p. 226.
24 Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 86 (noiembrie-decembrie 1562),
f. 23-24; scrisorii lui Ferdinand de din 10 noiembrie 1562.
25 Ibidem, 72r-v. Fragment nedatat din copia unei a lui Franciscus Pestiensis
Ferdinand de Austria.
26 A. Schaendlinger, Die Schreiben des an Ferdinand I, Karl und
Maximilian II., Wien, 1983, nr. 27, p. 77.

www.digibuc.ro
110 8

direct de otomani". Aceastá situatie facea pe mai reticent la


indemnurile de primite mai ales din partea lui Francisc plus,
situatia diplomaticd a Casei de Austria la Constantinopol era de
deconspirarea, aproape 7 ani de activitate, a atât de pretiosului agent secret
Michael Cernovi.
La 23 ianuarie 1563, balivul Domenico Barbarigo informa la Venetia
despre activitatea de spionaj a lui Cernovi. Erau descoperite trei scrisori ale
acestuia, adresate pornindu-se o anchetä, retea de spionaj a
Casei de Austria era vileag. Episcopul de Hvar, Zaccaria era
pedepsit cu ridicarea demniatii ecleziastice, confiscarea tuturor
bunurilor. Fratele acestuia, Lodovico, ce intermediase schimbul corespondentei,
era pentru 10 ani, pentru Michael Cernovi se dorea o
exemplard, deosebit de Serenissima Republica" cerea ca se
secretul când Cernovi ar fost arestat, cu sprijinul autoritätilor otomane
transportat la vorba despre un supus otoman, marele
vizir trebuia informat de scandaloasd a lui Cernovi si i se avizul
pentru extrddarea acestuia. eventualitatea otomanii refuzau extrddarea
trebuiau luate extreme: Cernovi sä a se urme, care
la un conflict diplomatic, venetienii putând acuzati au omorât un supus
al sultanului.
Ancheta octombrie 1562 cu privire la scurgerea de informatii de
la cancelaria sultanului fusese la cauza deconspirdrii lui Cernovi.
Secretarul Latif' numele folosit raportul din 10 octombrie) fusese,
cele din prins torturat, pentru a spune cui scrisorilor.
amestecati predarea informatiilor agentul secret al Habsburgilor
fusese denuntat si un nepot al marelui vizir, de aceea, nu era nici mirat
de cele dezvdluite de nici nu se pedepseascd pe
Cernovi28. La reprosul balivului Malta nepedepsit un spion, Ali-
pasa replica: marele sultan i-ar pedepsi pe toti spionii din Imperiu, atunci
balivul natio venetiana la Constantinopol ar trebui alungati
pentru nu sunt decât spioni. Cu toate acestea sultanul nu se temea de
toti acesti spioni pentru nu-i pot face mai mult räu decât face o unui
elefant"29.
De la secretarul personal al lui Ali-pasa Cernovi afla venetienii vor
omoare se sä Imperiul otoman, nu de a multumi
marelui vizir tuturor pasalelor, despdrtindu-se de demnitari otomani
cele mai bune Este interesant de subliniat faptul autoriatile otomane,
27 Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 87 1563), f.
20-21, copia scrisorii din 17 ianuarie 1563.
28 Zontar, op. cit., p. 227-228.
29 Ibidem, p. 228.

www.digibuc.ro
9 Relatäri diplomatice privind Dunärea de Jos 111

dat momentul de habsburgo-otomane, perfectate


prin tratatul din 1562, preferau activittea a lui Cernovi ca pe un
element de ostilitate ce se referea strict la conflictul dintre venetieni
un dea implicatiile unei impotriva sultanului. Oricum, pentru
Cernovi era activitatea sa de spion se incheiase. Se spre
Raguza pentru sotia - Jovanka copiii. De teama amenintdrilor
venetienilor, pleca de aici spre Apulia Neapole, se stabilea, pentru putin
timp, teritoriile spaniole, de unde se spre Roma Milano, de aici
Busbecq ducea la curtea imperiald. Acest periplu dura 1565, când
reintra activitatea diplomatica, aceastä ca ambasador extraordinar al
Maximilian al II-lea, tot la Constantinopol.
timpul acestei perioade agitate pentru serviciul secret de informatii al
Casei de Austria, teritoriale belicoase sunt läsate pe planul
al doilea, de teama izbucnirii unui räzboi, care se implice agresivul print
Selim. La 26 aprilie 1563 impäratul scria Maximilian, ce pnmise deja -
1562 - investirea cu de rege al romanilor", este necesar ca pc viitor
se asigure prelungirea cu cazul care sultanul ar muri".
ambasadorul Habsburgilor la Constantinopol, Busbecq, avea aceeasi ere.
acelasi timp, noul ambasador, ce avea pe Busbecq, Albert de
Wys, se preia
Aceeasi boala sultanului s-ar putea agrava mostenitorul
tronului, ar putea folosi conflictul din Transilvania pentru a ocupa
provincia, pe Joan Sigismund conciliant. La 27 aprilie 1563, el din
Brasov regelui Poloniei, rugându-1 medieze prelungirea armistitiului
Habsburgii, pentru un an, conditiile deja stipulate31.
Nobilimea era nemultumitä de incetarea ostilitätilor deoarece
numeroase teritorii aveau o dublä, ceea ce greva mult drepturile de
proprietate sarcinile fiscale.
Din memoriul adresat de Dieta intrunitä la Bratislava la 4
august 1563, se poate vedea situatia (militard si administrativd) la acea
Comitatele Szábolocz Satu-Mare erau loan
Sigismund, Crasna apartinea principelui Transilvaniei, Szólnokul de
apartinea lui Stefan Bathory. Bihor exercita stdpânirea
Sigismund, dar teritoriul de drept episcopului de Oradea, care la acea
era Simeon Forgách, partizan al Posesiunile ce de Bekes,
Szólnokul inferior, Zarand, Arad, Cenad Chongrad, erau trupele
otomane trupele imperiale, ce Gyula32.

30 Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 467, vezi originalul Haus- Hof- und Staatsarchiv -
Wien, Ungarn"..., fasz. 87, f. 132r.
Ibidem, f. 134r-135r.
32 fasz. 87 (mai-august 1563),

www.digibuc.ro
112 10

Prezenta trupelor otomane tot mai multe teritorii dincolo de granita


Imperiului otoman nelinistea populatia Nobilimea din Ungaria
vesticd, câtiva ani de polemici cu asupra dreptului Dietei de a-si
alege regele, creda accepta formula de incoronare de Ferdinand de
Austria pentru fiul Maximilian, ce excludea ideea de alegere,
cuprinzând doar pe aceea de recunoastere". La 8 septembrie 1563 Maximilian
era incoronat rege al Ungariei, calitate intensificând eforturile pentru
eliberarea lui Bebek, posesiunilor acestuia necesitând tot mai
multi bani34.
La 20 noiembrie 1563 Francisc Zá5 informa pe Ferdinand despre
asasinarea lui Despot tentativa lui Melchior Balassa de a interveni
esuase. Situatia Habsburgilor era din ce ce mai grea, din punct de vedere
militar, necesitatea mentinerii ce,timpul dornniei lui
Despot, Casa de Austria considerase detinea controlul zonei extracarpatice,
fapt ce i-ar permis o interventie Transilvania, rdsturnarea situatiei
politice din Moldova avea reorienteze linia a politicii imperiale la
de Jos.
Din vara anului 1563 cel care interesele Habsburgilor la Constan-
tinopol era Albert de Wys, ale rapoarte din luna iulie
Primele erau legate de intrigile lui Sigismund pe sultan
despre pozitia lui Despot", care, desi la timp tributul, nu era bine la
Urmau informatii despre luptele pentru tron Moldova, luna
septembrie 1563 si, cele din primul care scria - la 16
noiembrie 1563 - despre asasinarea lui Despot, era tot Albert de Wys". 12
noiembrie 7 decembrie 1563, Albert de Wys era desi se afla la
Constantinopol, lui Alexandru de la
primirea tronului Moldovei de la sultan (raportul din 12 noiembrie) la
intrarea domnului Moldova (raportul din 7 decembrie)38.

Controverse argumente pro" contra" dreptului de alegere a regelui de Dieta


maghiarä sunt redate de A. Gindely, die Erbrechte des Hauses Habsburg auf die Krone von
Ungarn, Wien, 1873, p. 10 urm.
Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 87 (septembrie-decembrie 1563),
f. 27r-v.
Despre activitatea lui Albert Wys vezi Hammer Prugstall Geschichte der
diplomatischen Verhältnisse Österreichs mit der Hohen Pforte von Beginn zum Ende des 17.
Jahrhundert, manuscris, aflat la Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, fond Turkei, fasz. v/28, p. 93

36 Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 474-476. Rapoartele lui Wys din 14 21


1563.
Raportul din 29 septembrie cel din 26 noiembrie 1563, p. 478-480.
38 Ibidem, p. 479,489.

www.digibuc.ro
11 Relatäri diplomatice privind Dunärea de Jos 113

de schimbdrile politice Moldova, partizanii Habsburgilor


devanseze sosirea lui un dornn atasat
intereselor Casei de Austria. La 28 noiembrie Balassa propunea
pentru tronul Moldovei pe pretendentul Socol, iar la 3 decembrie Francisc Záy
insista pentru ajutorul imediat acordat numitului
Ungaria unde Ferdinand de Austria importante
capete de pod, pärea la sfârsitul anului 1563. Franciscus
Pestiensis" scria din Cassovia (Kosie) eliberarea lui George
Bebek era iminentd, dar fusese informat acesta obtinuse libertatea lui
Joan Sigismund toate fortificatiile pe care le detinuse. Acestea nu erau
deloc putine acopereau o foarte (cistibicanum Cassoviam usque),
prin care era amenintatä pozitia Habsburgilor comitatele Ungariei estice. Cum
Bebek jurase principelui Transilvaniei sultanului, aveau se
noi conflicte pentru recuperarea posesiunilor acestuia. Mai mult Bebek avea
cu ajutorul românilor sau al Ungurilor" nici o va intra
nici o greutate cetatea Zenderen <Smederevo> putinii oameni pe care
Maiestatea are cetatea Zenderen vor Ca o de precautie
se cereau grabnic bani pentru organizarea rezistentei zona Smedrevo,
pentru iarna ce se anunta deosebit de pentru putinele trupe
imperiale cantonate Ungaria
Spaima de interventia românilor apare la agentul Habsburgilor
vorbea despre Despot, care a fost trädat de ai predat mâinile
dusmanilor". De acest complot nu loan Sigismund, care dorea sä
conta pe sprijinul vecinilor munteni si moldoveni" cu care se poatä
alia", impotriva lui Ferdinand de Austria. Alexandru Läpusneanu fusese de
lui loan Sigismund nu numai 1556, când sprijinise cu armele
reintoarcerea Transilvania a reginei Isabella a ei, dar ultimele
confruntdri cu Casa de Austria intervenise comitatele de dincolo de
Tisa", unde distrusese, plin de cruzime, numeroase sate promisese va
readuce sub ascultarea fiului regelui loan" orasul Baia-Mare (Rivulum
Dominarum) cetatea Satu-Mare, cu zona trans-tibiscand

Situatia tulbure din Moldova nu pe regele romanilor"


Maximilian al II-lea, intervind cu toate fortele favoarea pretendentului
Socol. La 22 si 23 decernbrie 1563 adresa scrisori cerându-i
sfatul, cum a fi mai util, mai bine si mai sigur pentru bunul mers
al negocierilor" credea nu trebuie intreprins nimic care prejudicieze
pacea cu Imperiul otoman41. acelasi timp, de la Kosie, informa despre

Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 484,485-486.


Ibidem, p. 492 (scrisoarea din 22 decembrie 1563, Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien,
Ungarn"..., fasz. 87, f. 70r-v, 73r-v.
Ibidem, p. 490-492.

www.digibuc.ro
114 Ileana 12

demersurile lui Albert Laski*, care conflictul cu Despot, din vara anului
1563, revenea acum Habsburgilor. Nemultumit regele Poloniei nu
recunostea posesiunile acordate de Despot zona Hotinului, cerea ajutor lui
Ferdinand, promitea ajutor imprejurare pentru
binele patriei". Ancheta efectuatd de Záy Laski era
conflict cu regele Poloniei, iar moscovitii" atacaserd granitele Lituaniei
respinsi doar cu ajutorul militar al lui Sigismund, trimisese
regelui Poloniei 40 000 de osteni. Acest ajutor fusese, insuficient pentru
ce s-au retras ungurii, polonezii nu au putut singuri Lituania, pentru
sunt putine semne de sau de victorie sau ale unei fericite a
soartei pentru regele Polonier42. situatie de politica, care
era Lituania, de trupele lui Ivan al lui
Radziwill Negru intra Acesta pe moscoviti" la Ula
reusea, prin influenta ce o avea asupra regelui contracareze tentativa Seimului
polon de a distruge autonomia Lituaniei Aceasta avea doar o
de moment era, acelasi timp, inceputul crizei politice, ce urma
speculatd de Habsburgi 1572, la moartea lui Sigismund al II-lea August. La
acea (1563) Ferdinand de Austria era interesat de evenimentele din
pentru a ajutor impotriva lui loan Sigismund, pentru impiedica
pe acesta perfecteze o cu regele Sigismund August. Ferdinand nu
neglija nici consecintele matrimoniale incheiate 1555; regele
Poloniei ar murit urmasi, Casa de Austria, prin Katerina de Habsburg,
lui Sigismund al II-lea, era tronul
Pe moment pentru Ferdinand de Austria relatiile cu Imperiul otoman
erau prioritare. noiembrie 1563, Paul de Palyna era predea, la
Constantinopol, ambasadorului Albert de Wys, tributul de 30 000 de ducati.
Palyna aducea unele revendiari din partea ce dorea ca locuitorii
din apropierea Tátá, recent de otomani, sub jurisdictia
zonei administrative Komáron (ce apartinea nu obligati
impozite Imperiul otoman". Cererea lui Palyna nu era
consideratie", dar sultanul se receptiv la lui Ferdinand de
* Albert Laski era fiul diplomatului Laski un ajutor pretios lui Despot
când acesta luptase pentru a ocupa tronul Moldovei. La acea se un partizan al Casei de
Austria, apoi, aliindu-se cu Dimiter Wisnowiecki, sprijinise pretentiile acestuia la tronul Moldovei.
Wisnowiecki, Laski revenea lui Despot a Habsburgilor, dar ajutorul era
formal venea prea târziu.
42 f. 74r-v. Scrisoarea lui din 24 decembrie 1563.
H. Uebersberger, Österreich und Rusland seit dem Ende des 15. Jahrhundert, Wien,
Leipzig, 1906, p. 382.
Ibidem, p. 376.
E. Dieter Petritsch, Regesten der Osmanischen Dokumente im Osterreichischen
Staatsarchiv (1480-1574), Bd. Wien, 1991, doc. 411, p. 146.
46 Ibidem, doc. 420, p. 148, beglerbegul de Buda, Mahmud-pasa, scria lui Maximilian
sultanul de la satele amintite de plata impozitelor curente (2 martie 1562).

www.digibuc.ro
13 diplomatice Area de Jos 115

Austria si ale Maximilian de a mentine bunele Chiar luna


noiembrie 1563 cerea principelui Transilvaniei sä respecte clauzele
tratatului de pace habsburgo-otoman din 1562, reamintind - - ca pe o
garantie a situatiei politice privilegiate a Transilvaniei, faptul Dieta avea
dreptul desemneze ca mostenitor al tronului pe oricine crezut de
ar fi fost un succesor loial al familiei Zápolya, sultanul angajandu-se
recunoascd o asemenea alegere". La 7 mai 1564 sultanul cerea din nou lui
Sigismund nu nimic impotriva partizanilor lui Ferdinand de
Austria, iar posesiunile acestora, indiferent unde s-ar aflat,
consemnate tratatul de pace din 1562, nu trebuiau atacate".
Toate aceste semne de erau privite cu neincredere de
ce se temea iminenta eliberare a lui Bebek avea tensioneze situatia militard,
comitatele de dincolo de Tisa". la 9 februarie 1564 de Záy
continea zvon linistitor pentru Ferdinand: timpul unei epidemii de la
Constantinopol, Bebek ar murit". luna mai 1564 acest zvon era dezmintit
acelasi neobosit Záy nota se certo certius Bebek avea sä atace
Smederevo, cu ajutor militar din partea lui Joan Sigismund.
De teama unei invazii otomane teritoriile ce apartineau Casei de Austria
si probabil si cauza bolii Habsburgii se luna iunie
1564, trimitä la o extraordinard. Maximilian se astepta ca
din o importanta deosebitä misiunii
diplomatice ce pornea spre Constantinopol. primul ambasada avea 3
membri, pe George Albany (Csurday), Acatiu Csabi pe binecunoscutul
Michael Cernovi. Faptul Cernovi era chemat iifrunte riscul unei misiuni
la Constantinopol, unde ura venetienilor nu se stinsese descoperirea
agentului Casei de Austria, amploarea acordatä acestei
reprezentante. La 15 iunie beglerbeg-ul de Buda elibera salvconductul pentru
emisarii imperiali; la 21/30 iulie 1564 Albert de Wys pe Ferdinand
ambasadorii au fost blocati la Komáron, din cauza conflictelor de
aceeasi zi sultanul Süleyman I cerea sandgeacbeg-ului de Smederevo se
de ambasadorii imperiali ca la
Constantinopol, ce se acestia aduceau tributul pe anul
curs". Pe moment, lipsa banilor, emisarii lui Ferdinand ai lui Maximilian
erau retinuti la
La 25 iulie Ferdinand de Austria din la Praga. La
3 august Arslan-beg, loctiitorul pasei de Buda, condoleantele sale pentru

Ibidem,.doc. 414, p. 147, publicat integral Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 483.
E. D. Petritsch, op. cit., doc. 421, p. 149.
Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn" fasz. 88 (mai-iulie 1564), f.

G. D. Petritsch, op. doc. nr. 423,424 si 425, p. 149-150.

www.digibuc.ro
116 Ileana 14

moartea exprima speranta misiunea diplomaticd aflatä curs


de desasurare avea sä curând la Poartd51. La 9/18 august 1564
sultanul scria noului Maximilian al II-lea doreste mentinerea
relatiilor de pace, perfectate 1562, dar pentru trdinicia tratatului acesta trebuia
sä numele lui Maximilian. Mai mult trimitea la
Maximilian al II-lea pe ceausul Bali care aducea urkile sale de bine pentru
succesorul se interesa acesta dorea sau nu reinnoirea tratatului
de pace. ambele tabere, cea cea prelungirea era
doritä pentru problemele care erau doi suverani erau mai
spinoase deck tulburdrile de la granita provocate, principal, de loan
Sigismund, ce dorea sä demonstreze supusilor lui era un principe

Sultanul era conflict cu Cavalerii Ioaniti din insula Malta, care rämäsese
ca o a Marea Mediterand si ca o a idealului
cruciat. Galerele ordinului erau un dusman de temut pentru piratii pe
coasta africand. Tocmai de otomanii se pregMeau pentru un atac asupra
insulei Malta doreau asiguratd frontiera La rândul
Maximilian avea probleme imperiu, unde se temea ar putea reizbucni
conflictele religioase de aceea, pacea turcii era necesard. Din aceastä
anul 1564, ambasada de Jakob Betzek perfecta reinnoirea
habsburgo-otomane, numele Maximilian al II-lea.

Ibidem, doc. 426, p. 151.

www.digibuc.ro
LUMEA CLERULUI MONAHAL SI A CELUI DE MIR
iN VEACURILE

IOLANDA

Religio est modus cognoscendi et colendi Deum" (Religia este modul de


a cunoaste de a cinsti pe Dumnezeu") spunea Fericitul Augustin'
omului medieval nu poate conceputd afara lui Dumnezeu. Pentru
a-i structura psiho-afectivd, care a stat la baza tuturor actelor sale
volitive, credem este necesar ne oprim asupra aspecte teologice,
care au fost punctele cele mai de ale dogmei ortodoxe.
Transpunerea cotidian a modelului de care are centru idealul
hristic se face printr-o adaptare la omeneascd, cu tot ce ea, a
tiparului divin.
Pentru crestin, a exista a Dumnezeu, lui
Dumnezeu. A nu fi Dumnezeu luat fata de la tine. Once
este o manifestare a Celui Preaînalt. lucru are un rost
providentia12. Nimic nu este Totul este si din voia lui Dumnezeu,
fie este vorba de viata a individului, fie de cea a statului.
biserica ordonat viata pe coordonatele faptei
exterioare ce s-a tradus angajat pe deplin planul realului
istoric3, biserica ortodoxd, mai interiorizatä mult mai ca
duhovniceascd, si-a axat pe magnifica transfigurare a
umane prin har4. Harul este prezenta cea mai vie a lui Dumnezeu noi5. El
reprezintd conlucrarea dintre si cea
spiritualitatea starea de har nu are un sens absolut
static. Ea este o realitate si care functie de vointa

Apud pr. prof. dr. Isidor Todoran, arhim., prof. dr. kan Zägrean, Teologia
Bucuresti, 1991, p. 35.
2 M. Vulcdnescu, Logos si eros, Bucuresti, 1991, p. 94.
Serban Mora celelalte morale confesionale, ST, 1940,
vol. I, p. 3-62.
Dan Zamfirescu, Ortodoxie romano-catolicism
Bucuresti, 1992, p. 275.
V. Lossky, Teologia a bisericii de Bucuresti, 1992, p. 229. Vezi si D.
Stäniloaie, Din sacramental al bisericii, ST, 1966, p. 9 10, p. 531.

Studii si materiale de istorie medie", vol. XVI, p. 117-140,1998

www.digibuc.ro
118 2

omului. Din stare se poate dar se poate creste,


care omul, lui la o prin credintd, la o
induhovnicire, altfel spus la indumnezeire. Aceasta este, fapt, chintesenta
ortodoxiei.
Apartenenta la ortodoxie se cu botezul prin scufundare6. Acest
rit7 este explicat de Sfäntul Joan Hrisostomos care afundarea apoi
scoaterea din simbolizeazd coborarea iad (moartea) apoi iesirea din
tinut (reinvierea) urmându-1 pe Hristos. Harul de la botez, prezenta lucrare a
Duh noi este personal inalienabil. Taina botezului devine astfel
iluminare, taina nasterii lumina dumnezeiasce.
Dumnezeu este nu ci Energia sa -
Sfântul Grigore lamas (1296-1359), episcop de Salonie. Comunicarea dintre
Dumnezeu este prin energiile divine, necreate, care ne sunt
accesibile. aceste energii, Dumnezeu se reveleazd pe de-a-ntregul.
care contempld contempld taina Dumnezeu.
Sfântul Grigore lamas, care sintetizeazd ortodoxd,
pentru apostoli, care, pe muntele Taborului, au fost martorii Schimbdrii la
lumina nu a nu a ea a necuprinsd de simturi,
desi ea a fost contemplatd de ochii apostolilor...
Aceasta printr-o transformare a simturilor ucenicii
Domnului au trecut de la trup la Duh. Lumina taboria nu e nurnai obiectul
viziunii, ea este si conditie. ce parte la energia devine el
anume fel, el se uneste cu aceasta cu ea, vede ce
ascuns celor care nu au acest har; ei trec astfel dincolo de simturile
trupesti si de tot ce poate cunoscut prin inteligentd'°.
Natura comunickii dintre Dumnezeu si astfel de doctrina
palamistd a fost consacratd de sinoadele constantinopolitane din 1341, 1347 si,
special, prin Tomul sinodal din 1351.
Luminii taborice isihasmul (de la ishia - liniste, reculegere
pace. ascetico-misticd a interiorizdrii a rugdciunii inimii,
ortodoxiei) sunt premisele indumnezeirii, nu prin ci prin har.

6 despre le V, p. 595 (solul suedez Conrad Hiltebrand,


1656 1658).
Despre rit ritual, vezi E. Braniste, Rit, ritual, ritualism, ST, 1966, pr. 5-6, p. 255.
P. Evdochimov, icoanei. teologie a frumuselii, Bucuresti, 1992, p. 248 si 268.
Pentru detalii, vezi D. Stäniloaie, Grigore Palama, Bucuresti,
ed. a II-a, 1993, 301 p. Vezi Dan Horea Mazilu, Literatura in epoca Renasterii,
Bucuresti, 1984, p. 33-37. Tot pentru isihasm, mai vezi Mitrop. Antonie PlämAdealä, si
libertate in spiritualitatea ortodoxd, Bucuresti, 1995 (cap. V, Cateva consideratii asupra
isihasmului", p. 251-264).
'° P. Evdochimov, op. cit., 200; vezi si V. Lossky, op. cit., 252.

www.digibuc.ro
3 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 119

Doctrina a energiilor necreate a irnprimat ortodoxe


o de optimism. Ea posibilitatea omului de a fi pdrtas
dumnezeiesti". sa de a se apropia de modelul omul se
prin Dumnezeu venindu-i intâmpinare, pentru a merge apoi
goticul catolic simbolizeazd - cum remarca un distins
ierarh - efortul omului un Dumnezeu mereu inaccesibil, bizantind a
bisericii ortodoxe, Pantocratorul coborât, e semnul unui ce vine la
intâlnire cu Din aceastä impresie de accesibilitate a sacrului vine
convingerea, care existä mentalitatea Dumnezeu se
mai din când când, pe de obicei, de Sfäntul Petru.
omului Divinitatea se realizeazd numai prin rugdciune.
Rugdciunea este puterea care toate stfädaniile omenesti, ale vieti
duhovnicesti. Este convorbirea care are
convorbire, care ar trebui o urcare, se realizeazd si ea in trepte.
Sfântul Isac Sirul prima este rugaciunea de cerere
preocupdri si de dar si de Urmdtoarea este
duhovniceascd", o autare si spre Preaînalt. plan
imediat pentru omul se vointei lui Dumnezeu.
Pe cea mai zbuciumul sufletesc se
mintii sau rugdciunea lui care devine permanentd ca respiraya
inimii. o prealabild de pregdtire prin pentru «despätimne»,
se va repeta neincetat Doamne Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluies-
pe mine sau, mai simplu, se pomeneste incontinuu numai
numele lui Hristos. Metoda rugdciunii lduntrice (a inimii) sau a mintii este
cunoscutd sub numele de isihasm si tine de traditia a bisericii
de isihasticd se - cum aminteam mai
toate rugdciunea lui ar trebui pe practicant la
vederea luminii Desigur cei care, indelungate stfädanii, ajung
pe culmile acestei mistico-religioase se din bucuria prezentei
energiilor divine, dobândind harul sunt foarte
Române, isihasmul a din veacul al XIV-lea,
legdturile Athosul au din el, ulterior, o realitate a vietii
religioase spatiul carpato-dundrean. cum remarca Räzvan
Theodorescu: Existenta unui monahism românesc anterioard
a doua a sec. XIV, ecouri ale din Peninsula
Balcanicd, din centre de precum din Chalcidica (Athos), sau de mai
aproape, precum cele de la Paroria Kalifarevo poate temei;

Mitrop. Antonie Plämädeald, op. cit., p. 12-13.


P. Evdochimov, op. cit., p. 235 sqq.
D. Stäniloaie, Din istoria in ortodoxia Filocalia nevointe
ale vol. VIII, Bucuresti, 1979, p. 569.

www.digibuc.ro
120 4

modeste schituri de lemn sau chiar de a amintire nu s-a


putând aduna laolaltd, pe malul sau sub munte, intinsele regiuni
päduroase sau cele pe alugärii care, departe de orase vor
organizat existenta canoanele cinului monahal ortodox [...] inainteaaparitiei
primelor cunoscute documentar Moldova Muntenia"4.
Deschiderea deosebitä pe care care au pe aceste meleaguri au
avut-o pentru viata duhovniceascä special, pentru forma ei cea mai
monahismul, nu s-a datorat, nicidecum, bigotismului cu atât mai putin
fanatismului religios, total structurii psihice românesti, ci unei sincere
profunde crestine.
Cu toate acestea un treator prin Moldova veacul al XVI-
lea, remarca faptul locuitorii au pästrat de la acum cu foarte
mare (sub. ns. sffintului o confuzie
ortodocsi pavlicieni.
Totusi, rafinatele dogme ortodoxe au fost prelucrate" de mediile
alugäresti transmise, din generatie generatie, de traditia vietii de obste de
staretii ce au stat fruntea acestora. Ele au devenit astfel accesibile tuturor celor
care, venind din foarte diferite, se indreptau spre läcasuri cu
sufktele smerite cu nädejdea de a-si gäsi mântuirea.
Celor care la poarta mänästirii pentru a cere primirea cinul
monahal (de la mono - monahos singur) domni (ca un Vlad
CAlugärul) sau mari (precum banul Barbu Craiovescu: devenit alugärul
Pahomie la ctitoria sa de la Bistrita, sau Neagoe ajuns Theodosie
monahul la mändstirea Aninoasa, chiar de el sau, cum erau mai multi,
oameni simpli, unii nestiutori de carte, ce trudiserd atunci pe ogoare sau
existenta din sau negot, tuturor nu se altceva
smerenie si ascultare.
Desigur schimnicii retrasi munti sau codrii adânci, mai departe
de agitatia vietii lumesti, nu nu palamite
nu aveau acces la subtilitätile teologice ale ortodoxiei hristocentrice. Ei duceau
viata conform traditiei crestine ce se de la o mändstire la alta, de la un schit
la altul.
Era suficient ca un Nicodim de la Tismana, intemeietorul vietii
monahale nord-dundrene, sau stätätori ai scaunelor mitropolitane românesti
destule cunostinte teologice pentru a corespondentd pe aceste
teme cu patriarhia ecumenicd. Era suficient ca schiturile risipite
tot spatiul extracarpatic, anonimi, ignoranti privinta dogmei, dar cu
cugetul curate practice, schimb, cu fervoare posturile, aspra

R. Theodorescu, Balcani, Occident, la inceputurile culturii medievale


(secolele X Bucuresti, 1974, p. 219-220.
I, 192 (G. Reicherstorffer - 1541).

www.digibuc.ro
5 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 121

rugdciunea fierbinte. Puritatea sufletului puterea credintei veneau


compenseze lipsa teologice;acestea au fost suficiente pentru ca
tot evul de viata din Tara Româneascd Moldova se
desfasoare la un autentic si Malt nivel de duhovniceascd ortodoxd.
Postul, rugdciunea, smerenia dragostea erau virtuti ce se cereau oricarui
bun crestin. Aceste virtuti trebuia cu mai mult fie respectate de cei care
alegeau calea ' sau monahismul". Dimitrie Cantemir, altminteri,
destul de la adresa contemporanilor lui, recunoaste, secol al
toti cu atâta strict* regulile Sfäntului Vasile
ar prefera de o de ori deck vreo
chiar dacá le-ar porunci doctorul"17. De fapt, a fi de norme rigide
scrise, viata elemente din vechile Reguli ale
Pahomie, Vasile Mare si Teodor Studitul modele de vietuire ce
s-au transmis prin viu grai din din genera*
Conform acestui model de monahul este tipul crcstinului care se
integral. Cel care de o autenticd
intotdeauna, fericirea a därui decât a primi, va alege täcerea locul vorbirii,
locul locul linistea izolarea locul
a succesului, ascultarea smerenia locul de .

duceau, mai ales, care se retrageau


Chiar acestea se intâlnesc Tara mai ales zona
prepondereMa pare fost cu mult mai mare Moldova. La 1044, un
nota aceastd sunt multi pustnici care o
foarte de trai ascunzdtorile cele mai pierdute ale
pesterile râpelor, abia privirii omenesti. Ei se abtin de la mâncarea
se tot cu legume si purtând ciliciul, ei se nemâncare
staruiesc numai contemplarea lucrurilor ceresti. Ei nu nimic despre
neintelegerile dintre greci si ci imitând viata lui Hristos a
Botezdtorul, feriti de cu oamenii se indeletnicesc cu rugdciuni si,
timpul zilei, muncesc cu mainile". sunt, se vede, corecte,
Paul Beke remarcând imbinarea dintre caracterul contemplativ activ, dintre ora
et labora, care a fost definitoriu pentru monahismul românesc.
distinctd mai ales, Moldova, este existenta micilor
mänästiri care se pot vinde de mireni. Practica aceasta a fost
consemnatd din veacul al XV-lea, dar ea era secolul al
XVII-lea. Asa, de exemplu, la 8 iulie jupânita a rdposatului Simion

IO Despre monahismul românesc, vezi N. Pacurariu, Istoria vol.


I, p. 302 si 564 si vol. H, p. 216-229.
D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bucuresti, 1973, 359.
Antonie Plämädealä, op. cit., p. 59.
N. Steinhardt, vei Bucuresti, 1994, 291-292.
V, 278. (Paul Beke).

www.digibuc.ro
122 6

Gheuca, fost mare medelnicer, ddruieste lui Toader lade, lui lade vistier,
satul ei fAcut sotul ei, cu vecinii, curtile boieresti biserica
din sat pentru a avea grijä de ea va
Tara Româneascd daniile sau de religioase sunt mai rare
deck Totusi, un Dumitru din Drajna vinde lui Hrizea marele
biserica din Drajna pe locul vornicului, tot ce este bisericd,
icoanele si averile" pentru 3 000 de bani22.
Desigur, ctitorul, care-si intrupase dragostea smerenia sa
de Dumnezeu, speranta pdcatelor a Divinitatea, trebuia
si de propria-i zidire. Asa, 2 mai 1700, Teodosie,
mitropolitul Românesti, ajuns la vreme de se gândea la soarta
ctitoriei sale, schitul de la Vâlcea, considerând de
purator de - ca schitul nu va putea
schimbându-se oamenii, vremurile obiceiurile", ar putea
decade23.
De altfel, ideea de a un este mai veche familia
mitropolitului. Cu ani 1667 noiembrie 26, primar, Vasile,
arhimandritul mändstirii Tismana, având mari necazuri, este obligat, pentru a face
rost de bani, prin intermediul surorilor sale, o vie ce-o avea la Ceateni.
S-au gândit mai bine ar o rudei mitropolitului Teodosie,
va durea va pomeni pururea la sfânta dumnezeiasca liturghie,
ca de al frate"24.
societate eminamente masculind, mdnästirile de sunt putin
numeroase, iar adesea femeile care schima sunt spre apusul
vietii. Faptul pare fi surprins pe P. B. care, trecând prin Tara
Româneascd, 1640, prin Moldova 1641, de
majoritatea monahiilor nu sunt decât niste care nu mai sunt de nici
lume"25.
Dar si multi se la o uneori chiar
preajma mortii. Pe cei, putini numerosi, care mirenie,
importante dregdtorii, marea majoritate o formau oamenii de stare mijlocie,
precum Dobre, de grddinari domnesti devenit Dionisie26 sau
Mihu din Bucuresti care se va numi Misail dar mai
de origine despre care documentele nu vorbesc.

21 N. Studii documente privind istoria VI, p. 21-22.


22 DRH, B, vol. XXIII, Bucuresti, 1969, 374.
23 Arh. St. Bucuresti, ms. 136, f. 285v.-286.
24 A. Sacerdoteanu, Arhimandritul Vasile mitropolitul Teodosie, MO, XV
(1963), nr. 7-8, p. 548 p. 557-558).
25 V, 216 244. Pentru vezi ibidem, 24 (Paul Bonnici - 1632)
ibidem, VII, 98 (Vito Piluzzi - 1670).
26 G. Potra, Documente privitoare la orasului Bucuresti (1634-1800), I, p. 54.
27 N. Iorga, Studii documente, V, 310.

www.digibuc.ro
7 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 123

Intrarea cinul era perceputd ca un semn Dumnezeu


te-a ales printre cei vrednici de a-i sluji Lui. spune chiar ban
Craiovescu, care, la 14 aprilie 1529 mändstirii Tismana satul Turceni,
Eu dar, robul domnului Dumnezeu mantuitorul
nostru lisus Hristos, ban al Craiovei, care am fost
lume cu voi toti, vremea aceasta, iar acum m-a Dumnezeu
m-a iubit ns. din vostru desparte de lume a
vietii desarte si de voi"28.
In traditia spiritualitätii ortodoxe, din vremuri intrarea cinul
monahal se face prin randuiala tunderii29. Autorul acestei reguli nu
este cunoscut. Elemente din ritual existau din timpul Sfantului Pahomie.
Nichita Stethatul secolul al X-lea, viata Simeon Noul
log obstea sa o ceremonie a tunderii" se schimba numele.
Ritualul, de o deosebitd, se de obicei, seara sau
noaptea este pentru toti, femei. El este de depunerea
celor trei voturi monahale: castitatea, ascultarea si de schimbarea
ceremonial moartea omului mirean renasterea lui
lume a ratiune de a este slujirea lui Dumnezeu ajutorarea
aproapelui.
Cei care ar pe vreun mänästiiza rasa
erau pedepsiti
de si de Indreptarea capului (Cela
ce va scoate din pre vreunul di ceia ce aceluia
capul i se Cela ce va pre leapede rasele, capul
i se
totusi vreun din propriul renunta la rasa
era mai afurisit, apoi, persista era socotit eretic
si putea pedepsit ca atare predat la mirenesc certe"".
averea celui care renunta la mänästirii. De
testarea se fácea la intrarea Primireamändstire se putea face de la
de zece ani, dar dispunerea de propriile bunuri materiale se
saisprezece-saptesprezece ani. In caz de averea
mändstirii. monahul avea copii, averea se el acestia cote
egale, partea lui revenind

28 DRH, B, vol. HI, Bucuresti, 1975, p. 115-116.


29 Pentru tot tunderii monahale, vezi Antonie Plämädeald, op. cit., 39-48.
Carte de ed. crt., Bucuresti, 1961, p. 179, 67, zacea 7 8.
fndreptarea legii, p. 148, 124 (formularea este identia cu cea din Cartea
de
32 Carte p. 180, 68, zacea 1.
Indreptarea legii, p. 153-154, 132.

www.digibuc.ro
124 8

mändstirile din le traiul a fost organizat chinovitic


Vasile teoreticianul, prin al vietii comun), cât idioritmic.
Desi, potrivit prerogativelor canonice, mitropolitul avea dreptul aseze
egumeni de cultm mändstiri, mai ales din
au beneficiat de samovlastie, de dreptul soborului de alege egumenul
amestec din partea
Chiar au mai fost situatii domnii
egumeni, Mihai Viteazul Miron Barnovschi 1626"
soborul mändstirii ca organ in vremurile din toate
obiceiuri din trecut au fost stricate si prin mai multe mändstiri sunt
oameni de Dumnezeu care s-au apucat mai mult agoniseascd pentru
ei poarte de sfintelor domnitorul Moldovei, Miron
Barnovschi, la la 20 septembrie pe mitropolitul Anastasie,
episcop de Roman, pe Evloghie, episcopul de pe Mitrofan, episcopul
de Husi, cu tot sfatul domnesc pentru a reglementa viata
cinului monahal37.
Se ca toate mändstirile din de obste (chinovitice)
conform a sfmtelor sinoade ecumenice. Asadar, nici
un nu cesta mieu, cesta au", acest
caz nu se mai poate vorbi de ci de sdborul
Obstea toate lucrurile comun.
Masa se comun la mâncarea fie aceeasi
top, egumenii staretii nu altele deosebi de cei mai
ce chip bea toti, ca
Egumenul trebuie ales anual de soborul mändstirii, preot se
poarte care va ales, nu de mändstirii, ci
face dupd samovoliia sa, strunsurd, unul ca acela
scos din ca o oaie
cum rezultä din actul Patriarhiei ecumenice din 1372 prin care Hariton,
mitropolitul avea dreptul sä aseze pärinti duhovnicesti igumeni in cinstitele
locasuri de acolo"; vezi Vasile Muntean, Organizarea cele
bizantine la 1600), ST, nr. 1-2,1984, p. 74.
DRH, B, vol. XI, p. 205. Sinodul de la Thrgoviste la care au participat mitropolitul
Eftimie episcopul Râmniceanu Luca episcopul Buzäului, toti egumenii, preotii,
toti dregatori ai sfatului domnesc. luate atunci, in 1596, sunt reinnoite
reactualizate de hrisovul din 1664, 18, dat de Grigore Ghica voievod, cu acordul
mitropolitului a episcopilor Ignatie de Râmnic Serafim de a altor egumeni
dregâtori (Arh. St. Bucuresti, ist., XCIV/1).
36 DRH, A, XIX, p. 146.
Documentul s-a pästrat exemplare, unul destinat Dragomirna (Arh. St.
Bucuresti, Doc. ist., LXXXVI/14, mänästirii Sucevita. Pentru detalii, vezi Al. Mares,
Crestomatia vechi, vol. (1521-1639), Bucuresti, Editura Academiei Române, 1994,
p. 187-190.
Ibidem, p. 188.
Ibidem.

www.digibuc.ro
9 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 125

Miron Barnovschi va relua precizdri din acest important regulament


actul prin care reglementeazd viata din ctitoria sa, mändstirea
Hangu: Pe care va alege a egumen preot, iar nefiind preot nu
egumen"40. La mâncare, la ce va ce va bea
egumenul, aceea la chip".
Egumenul si soborul puteau oamenilor din toate limbile" intre
cu exceptia ungurenilor care nici de nu-i a
acolo".
Pentru ca aceste norme de vietuire nu se uite, domnul ca
uricul obstii si acestu testament de de trei ori
an" si stabilea si când se rememorare.
acelasi spirit este actul dat de patriarhul al Constantinopolului,
la cererea de la Bistrita din Tara Româneascd, de a-si alege
singuri egumenul din nu din parte, pentru adesea s-a
intâmplat ca venind din pricinuiascd
De aceea, care va ales egumen trebuia fie mai vrednic având
de a nu permite aparitia neintelegerilor de a cultiva, sânul obstii,
frica de Dumnezeu si Actul interzicea, totodatd, mitropolitului, sub
amenintarea blestemului nedezlegat, de a modifica hotdrârea patriarhald.
patriarhul, care hirotoniseste pe mitropolit este obrazul viu
al lui Hristos42, cum domnul, care este uns de mitropolit, este
spiritual al acestuie.
Desi slujitorii bisericii ar trebuit exemplu de conduitä unii
dintre ei se ispititi mai mult de firea omeneascd decât de cea
duhovniceascd, umblând cu minciuni. era egumenul Gligorie de
la Jitian care pierde
1626 septembrie 5 procesul cu Florica, lui
Radu Calotescu pentru a pârât dreptate cu zapise mincinoase"
pe care domnul Alexandru Coconul le va rupe divan". nu ezitau
aprecieze, mai mult decât se cuvenea, unei fete bisericesti, calitatea
vinurilor, era acel Teodor de la mändstirea despre care
ceilalti rndrturiseau, 1634, august 2, iaste un betiv
pritiveste
40 DRH, A, XIX, p. 220-222 (doc. din 1627, martie 20, Iasi).
Ibidem, B, XXIII, p. 4 (doc. din 1630 ianuarie, indiction 13).
42 Indreptarea legii, p. 75, 5.
DRH, A, I, 30-31; DIR, A, veac XVI, vol. II, p. 7.
DRH, B, XXI, p. 264.
DRH, A, XXII, 265. In 1612, Luca mitropolit de Tdrgoviste, Efrem episcop de
episcop de ca egumenii Cozia sA fie dintre cu voia
preotilor si a din patriarhului Erernia din greceste pe
limba ca altii citi socoti", blest= asupra celor ce
egumenia prin mild ns. de la pentru este lege
mai dinainte si std neclintitA de ca fie ales egurnenul dintre de la nu
dintre mireni; pe ce-lpe este bun, destoinic, pentru a
bunurile a face pace

www.digibuc.ro
126 10

tot evul de prestigiul social al alugdrilor era deosebit


de vreme ce, veac al XVII-lea, divanul domnesc, unde cei care se
adresau domnului trebuia vorbeascd stând genunchi cu capul descoperit,
preotii nu-si scoteau comdnacul nici nu ingenuncheau când vorbeau
cu principele46.
Cu toate acestea, din motive pur materiale, nu arareori biserici
au fost jefuite de odoare sau distruse, ucisi prigoniti. Asa s-a
intâmplat secolul al XVI-lea sub Despot Heraclid (1561-1563) sau sub loan
(1572-1574), dar si secolul al XVII-lea, când Radu Leon, a doua
domnie nu la sfatul - cronica - argintdria de la
o pentru a face tipsii, si sale ferecate". ca cum
acestea n-ar fi fost destul au luat de aur cu pietre scumpe din
degetele lui sfeti Nicodim, care cu moaste ale lui
den Tismana"47. nu Indreptarea legii din 1652 stipula
cel ce va fura din lucru ce va se pedepseascd cu
spânzurdtoarea".
La abuzurile asupra mändstirii de unii domnitori, cum am
mai sus, se jafurile la drumul mare facute de tot felul de
zilele lui Radu Mihnea, tâlhari au prins ucis, chiar incinta
pe egumenul Rdzbici de la Menedec49; altii au furat5° de la
un al mändstirii Tismana pe care 1-au prins torturat, pecetile de la
hrisoavele ce se aflau asupra lui. de hoti a fost popa Dragomir din satul

De aceea, pentru a preveni astfel de situatii, domnii au scutit, de-a lungul


timpului, de sate ale mändstirilor pentru a asigura schimb paza
ldcasurilor religioase; de hoti, nu intre sau
pagubd"52.
de cult marile mai puteau fi puncte
de supraveghere sistemul de al Moldovei al

46 V, 206 (P. B. Descrierea 1640).


Istoria Törii 1290-1690. Cancatuzinesc, ed. crt. C. Grecescu si D.
Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 158.
Indreptarea p. 318, 346, zacea 8.
Arh. St. Bucuresti, Episcopia XXXVII/16 (doc. din 1643 august 8); vezi Peceti
61, hrisovul din 1643, august 10.
so DRH, B, XI, 31. Pentru furt Indreptarea prevedea pedeapsa cu
(ibidem, 346, zacea 11).
Documentul din 1662, februarie 25, aflat in Institutului N.
52 DRH, B, XXII, 57 (doc. din 1628, martie 8) si ibidem, XXV, 195 (doc. din <1636-1637>
ianuarie 8). Ambele documente sunt date pentru mänästirea Menedec, jud.

www.digibuc.ro
Lurnea clerului (secolele XVI-XVII) 127

Românesti, conceput spiritul doctrinei militare a unei defensive active


conditiile lipsei a prezentei raialelor turcesti de-a lungul
insirându-se regiunea de jurul domnesti,
ctitoriile lui Matei Basarab, de exemplu, acopereau principalele zone strategice:
sud-carpaticd (mändstirile Tismana, Arnota, Govora, Câmpulung, Brebu);
Strehaia, Sadova, Brâncoveni, Negoesti,
Slobozia, Mdxineni); spre Moldova spre drumul care venea de acolo
(mändstirile Pinu); Bucuresti (mänästirile Cälddrusani, Plumbuita,
Târgoviste (mändstirile Câmpulung Brebu asezate pe de acces
spre vechea domneascd). Aceste mändstiri erau, marea majoritate,
puternic fapt consemnat de o serie de contemporane.
De asemenea, apropierea se aflau puternice garnizoane de
de dorobanti. Astfel, pe se unitätile de slujitori la Strehaia,
Craiova, Caracal, Rusii de Vede, Hodivoaia, Lichiresti, Orasul de Floci;
Bucurestii Târgoviste erau la rândul de garnizoane proprii, ca h
unde vegheau la granita de nord-est a
de mändstiri domnesti din care aveau, nu
hramuri de militari55 era completat de câteva ctitorii boieresti56, ridicate,
neindoielnic, din domnului. Avem vedere mändstirile de la
Topolnita, Brebu, din regiunea submontand, mändstirile Gura
Motrului, Pldviceni si din preajma majoritatea construne
imediat mändstirilor mateine preajma se aflau.
mändstiri, ca Snagovul, de exemplu, sau Tismana mai erau
ca locuri de recluziune. arstea Drdgoescu, mare postelnic,
ddruieste 1688 octombrie 26 mänästirii Tismana vii case si livezi dealul
Pitesti deoarece urgie trimitându-md sa aici la Tismana ca
la a are nevoie de
De altfel, efortul financiar secolele XV-XVII de domnie de
boierime, iar perioada urmdtoare de alte categorii sociale, zidirea de
mändstiri biserici inzestrarea cu domenii

R. Rosetti, Istoria artei militare a românilor la veacului al XVIII-lea,


Bucuresti, 1947, p. 408-412. Vezi si N. Stoicescu, Le rôle des des eglises
dans la defense des pays roumaines, in RRH, t. XVIII, 1979, nr. 1, p. 181-185.
V, p. 208; ibidem, VI, p. 102, 199, 221, 277; N. Stoicescu, op. cit., p.
219 221.
Arhanghelii Mihail Gavril la Arnota, Brebu, Negoesti, Slobozia, Sf.
Dimitrie la Sf. Mercurie la N. lorga, Istoria romanilor, VI, Bucuresti, 1938,
p. 87; N. Stoicescu Bibliografia monumentelor feudale din Románia, I, Tara
Craiova, 1970, hramul tuturor mänästirilor; R. Theodorescu, Epoca lui Matei
Basarab, a vechii culturi RdI, t. 35, 1982, nr. 12, p. 1 331, 1 333.
56 Pentru ctitoriile boieresti din vremea lui Matei Basarab, vezi V. Nicolae, Ctitoriile lui
Matei Basarab, Bucuresti, 1988, p. 221.
Documentul din 1688, octombrie 26, aflat coleclia de documente a Institutului
N.

www.digibuc.ro
128 Iolanda 12

tärani aserviti, robi, privilegii de tot felul nu are explicatia decât


convingerea a oamenilor ofrandele pe care le-au adus,
lui Dumnezeu, le vor de sprijin viata de
captatio benevolentiae la Judecata de Apoi care avea le locul viata de
dincolo.
Modificarea raporturilor politico-militare bazinul mediteraneean, urrna
rdzboiului otomano-venetian (mai 1570-martie 1573), favoarea Sublimei Porti,
Serenissima Republica pierzând Ciprul acceptând pläteascd o despdgubire
de 300 000 de nu va rämâne ecou nici spatiul nord-dundrean.
Multi autohtoni vor lua drumul exilului spre pdmânturi mai ospitaliere.
Unda acestei noi expansiuni a diasporei va ajunge Române la
veacului al XVI-lea primele doud-trei decenii ale secolului urmätor.
Pdtrunderea, tot mai puternicd veacul al XVII-Iea, a elementelor
levantine, pe care documentele le numesctermenul generic de greci",
pdtrundere sprijinitä de domnii grecofili, a dus la acapararea, principal, a
dregdtoriilor care aduceau mari si imediate venituri. De asemenea, viata
româneascd s-a aflat si ea sub presiunea crescândd a acelorasi elemente
alogene, care prin mitä prin aroganta pe care le-o dädea constiinta cä domnul
au acaparat multe din actul
domnesc dat 1626 (februarie-iunie) de Miron Barnovschi mänästirii Hlincea,
prin care un domnesc din hotarul Iasi pentru a se stabili
acolo cAlugärii scosi de la mänästirea Aron de Radu Mihnea, care
permisese asezarea mänästirea aceea a cdlugärilor streini veniti din Tara
Greceased" timp ce monahii români au fost siliti umble din mändstire
mändstire pre unde au putut"58.
Despre alungarea români din mändstiri de care sträini vorbesc
si alte märturii ale vremii.
obiceiurilor de domni care erau oameni
strini nu cu lege ci neamul, cu limba i näravurile cele rele,
greci"" a determinat reactia 1631, a lui Leon Tomsa, apoi a lui Matei
Basarab si a urmasului Constantin Serban, care decid dezinchinarea
care trecute sub autoritate prin orbitoarea rnitä"
inseläciune, asentimentul ctitorilor. era cazul mänästirilor: Tismana,
Arges, Brädet, Dealu, Glavacioc, Snagov, Mislea, Tânganu, Potoc,
Râncdciov, Menedec. Vândute carciumärite de acei si Cozia,
Bistrita, Govora, Cotmeana, Gura Motrului inchinate doar
pe care le-au a

A, XIX, 14.
Documentul din 1657 mai 14 de la Constantin (Arh. St. Bucuresti, ist.,

www.digibuc.ro
13 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 129

Conflictul va reizbucni, de data aceasta deschis, 1710. stätätor al


scaunului mitropolitan al Românesti era atunci Antim Ivireanul, georgian
de origine, dar contopit pe depin cu interesele neamului care primit

Administratorii mänästirilor inchinate Sf. Mormânt primiserd


de la Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului, ca se considere legati
direct de Sf. Mormânt, peste Patriarhia a mai avea obligatia de
a pomeni la slujbe pe mitropolitul locului.
Antim scrie la 16 decembrie 1710 lui Hrisant, ce se urcase scaunul
patriarhal doar cu un an mai cu care Ivireanul era prieten, are grele
ce de vreme"6°.
Antim aduce argumente pretentiile lui Hrisant sunt o
de canoane.
apere cu demnitate fermitate drepturile mitropoliei pe care
o reprezenta, Antim adreseazd, acelasi timp, o scrisoare patriarhului
ecumenic, Atanasie, care vorbeste despre lui Hrisant
cu ironie, pe patriarhul de la Constantinopol nu cumva a renuntat la
prerogativele sale. Apoi continud: Este fireste lucru vrednic de râs
impotriva legii a canoanelor cineva doirmeste obiceiul ca patriarhul
lerusalimului pomenit... mai de zici se Ungrovlahia
mändstiri supuse patriarhului de Ierusalim"61.
Este cu atât mai vrednic de respect zbuciumul lui Antim in
drepturilor bisericii sale cu cât, in Moldova mitropolitul Ghedeon
cu supunere, controlul greci asupra averilor
acestor influenta greci care chiar pe
dracu"62 nu a fost deloc Despre aceeasi a vietii monahale
controlului strdinilor care ce au vrut ei supt putiare aciia au se
vorbeste scrisoarea din 30 1700 a lui Antioh Cantemir
mitropolitul Sucevei63.
Unii - spun mdrturiile vremii -au iesit din stau pe la
pe la neamuri sau pe la boieresti, iar de
monahi; altii treburile neglijeazd treburile obstii astfel
s-au stricat cu totul podvigul obiciaile ciale a svintilor
Solutia era una si radicald. aflati astfel de situatii,
luati de grumazi" cu tot ce au trimisi la mändstirea de metanie. Cu toate
acelasi veac al XVII-lea a adus o a vietii monahale, cum am
fundatiile religioase au constituit, de-a lungul intregului ev mediu românesc,

60 Fanny Djindjhasvili, Antim Ivireanul. umanist, 1982, p. 37.


61 Ibidem, p. 39.
62 Caracterizarea apartine staretului Leontie (1701), VIH, p. 188.
63 Studii documente, V, 97-98.

www.digibuc.ro
130 14

ca pretutindeni, de principalele puncte de iradiere culturald, ca centre de


instruire, unde se formau oameni de carte initiati tainele slovelor. Consemnarea
traditiei a prezentului istoric, inovatia culturald reprezintd tot atâtea coordonate
pe care se desfdsura viata spirituald a mändstirilor.
cum N. smeritii ori umilii preoti de mir au dat
poporului, ei singuri aproape, au inzestrat neamul cu o
literard, o literaturd cu o cu gustul cu nevoile lui au
sprijinit statul, se lase a fi de dânsul, au neamul pe
drurnurile pdmântului a-si desface ochii de la cer au ridicat mai sus toate
ramurile gospoddriei românesti - dând istoriei noastre cdrturari, caligrafi,
sculptori lerrm, argintari, oameni de stat, ostasi, mucenici
mai aici faptul multi ierarhi au indeplinit, adeseori,
misiuni diplomatice, uneori slujindu-si loialitate domnitorul, alteori
vrednici de increderea ce se acordase, ca acel Eftimie II, mitropolitul
Românesti (1594-1602), care a avut un rol negativ semnarea tratatului din
20 mai 1595 de la Alba Julia.
Nu acelasi lucru se poate spune despre Varlaam al Moldovei (1632-1653).
ce ca arhimandrit al Mändstirii Secu a fost trimis, 1628, de Miron
Barnovschi la Moscova pentru a comanda icoane, mai arziu, calitate de
mitropolit, va mijloci dintre Vasile Lupu Matei Basarab 164466.
Tratativele fost incununate de succes urmând o de pace timpul
Vasile Lupu zideste la Târgoviste biserica lea, Matei Basarab
o la Soveja, Moldova.
Ignatie Sârbu, mitropolitul Românesti (1653-1655; 1659) este trimis
de Constantin mai 1655, Transilvania pentru a solicita
sprijinul principelui Gheorghe Ráckózy al II-lea, iar mai târziu va mai face un
drum Ardeal pentru a reprezenta interesele lui Mihnea al uciderea
acestuia, se retrage la mänästirea Cozia, unde moare 1662.
Moldova contemporand, mitropolitul Ghedeon (1653-1659) este trimis
la Moscova de domnul Gheorghe Stefan, 1656, pentru a o
antiotomand Alexei Mihailovici.
Tratativele au fost mediate de patriarhul Paisie al Ierusalimului. La 17 mai
1656 se primul tratat de Moldova Rusia prin care lua
Moldova sub ocrotirea" sa. Tratatul nu a avut nici o urmare planul
politice.

Idem, Istoria bisericii românesti, I, ed. H, Bucuresti, 1929, p. 4-5.


Georgescu lerarhi soli diplomatici veacurile XVI-XVII, ST, 1957, nr.
3-4, 262-271.
M. Pacurariu, Biserica slujitoare a istoria poporului nostru,
BOR, XCVIII, nr. 9-10, sept.-oct., 1980, p. 1 020-1 046. Pentru rolul de diplomati al inaltilor
ierarhi, mai vezi Berechet St. Gr., Biserica domnia trecutul românesc, BOR, LXIII, nr. 9,
sept. 1945, p. 424-442.

www.digibuc.ro
15 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 131

1684 se tot spre Moscova, o de mitropolitul


Dosoftei al Moldovei (1671-1686). Domnitorul Stefan Petriceicu trimisese
pentru a o antiotomand Rusia. Din cauza ciumei, Dosoftei nu a
mai ajuns la Moscova, ci s-a oprit la Lavra Pecersca, unde a asteptat rdspunsul
tarului. Solia nu s-a fmalizat, 1686 Dosoflei va lua drumul pribegiei.
Desi viata bisericeascd din Tara Româneascd si Moldova, rolul
precumpdnitor avut cinul monahal, câteva aspecte
legate de starea clerului de mir. referitoare la aceastä categorie sunt
mai parcimonioase decât cele privitoare la Existenta este
documentatd a doua a veacului al XIV-lea. Sunt amintiti hotdrârea
sinodului patriarhiei ecumenice din mai 1359, privind strdmutarea lui lachint
la Vicina scaunul Ungrovlahiei, ca actul mitropolitului grec
(c. 1393), prin care arunca anatema asupra domnului,
credinciosilor din Moldova".
Cu toate sporadice pe care le avem pentru veacurile
XIV-XVII, trebuie avut vedere faptul cadrul clerului monahal de mir
persoanele se aflau pe diferite trepte de pregdtire. Printre ei, erau buni cunoscdtori
ai tipicului slujbelor alesi cdrturari (cum au fost unii mitropoliti ai veacului al
XVH-lea), unora dintre ei, domnii incredintându-le importante misiuni
diplomatice, cum am
Pentru altii, putina de carte pe care si-o la
apoi pe episcopii mitropolie se reducea, de obicei, la citit
pe de rost a momentelor mai importante din slujbele sfmtelor
(exemplu taina botezului, taina cununiei) sau din slujba de inmorrnântare.
Cunostintele religioase se reduceau mai ales la ritual, despre
dogmatice nici nu putea vorba.
Slujirea limba limba de cult a bisericii noastre ortodoxe evul
de o pe care preotii români de-abia o a
sporeascd instruirii. De asemenea, ambele categorii clericale se
&eau numerosi nestiutori de carte.
De aici, efortul pe care ierarhi de la secolului al XVII-lea
inceputul veacului vor depune constant pentru ridicarea nivelului
cultural a pdtrunderea a limbii române.
Astfel, mitropolitul Teodosie al Românesti, prefata la Liturghia
din 1680, preotii nu cunosc bine nici slujba, acest fapt
provenind din din limbii care jalnic
pldnsuros lucru este"".

67 M. PAcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe I, p. 619.


68 D. Preotimea secolul al XVIII-lea. Starea ei
maieriald, VA1enii de Munte, 1915, p. 12.

www.digibuc.ro
132 16

Mitropolitul Antim Ivireanul, care slujit tara de adoptie cu talent


däruire, a depus stäruitoare eforturi pentru a mai risipi din ignoranta ce pusese
stdpânire pe clerul mirean. cartea pe care a tipärit-o spre folosul preotilor,
intitulatd (1710), Antim se destdinuie cu
amärdciune: celelalte sarbe ce am de la iaste aciasta
cea mai grea, intristez si mä manesc mai mult, preotii mei
atâta prostie, atâta si atâta nu puteti face
vreun ajutoriu sau vreun ticdloasei turme.
pentru acea prostie a la sfänta carte, rn-am
indemnat, cuprins de frica dumnezeiascd, a cu aceastä
cArticea"69.
1702, se la pe scurt care se
slujitorilor sfintelor altare cum trebuie sävârsite sfintele
Ostenindu-se tot mai multe pentru
Antim, ca unul ce cunostea foarte bine deldsarea celor pe care trebuia
pästoreascd avertizeazd, de la pe cei care nu ar fost dispusi
urmeze indemnurile: nu afle niminea au pierdut-o <cartea>
sau au ars casa lui, sau i-au furat-o cineva, nu se va putea va
da rândul
plus, Antim cere Capete de la toat ceata
(Târgoviste, 1714) ca toti cei ce doreau, de atunci preoti sä
timp de un an la episcop sau la pentru a cele necesare
preoliei; cel ce va silitor, de an"71.
Sub aspectul regimului unii preoti erau scutiti de multe fatä de
domnie. secolele XV-XVI, preotii pläteau cu locuitorii satelor
iertati de däri numai atunci se acordau scutiri satului
care locuiau72.
Secolul al XVII-lea, cu fiscalitatea lui excesivd, va aduce mari si
preotilor. spre veacului, statutul multor preoti era asimilat cu starea
rumânilor. Pentru a le usura situatia, Alexandru i-a iertat pe toti preotii de
de la orase de bir de alte puse asupra de dijma din
stupi, de de si birul vlddicesc; schimb, ei numai de
paza sfintelor besearici, zi noapte, cu pace", cum din
documentul dat Bucuresti la 2 septembrie 1627 <1628>.

69 Ibidem, p. 13. T. Nedelcea, vechi. Predoslovii, Craiova, 1994,


p. 107.
D. op. cit., p. 15.
71 Norme disciPlinare de pentru din veacurile al
XVII-lea-XVIII-lea, in MO, XVIII, nr. 7-8, iul.-aug., 1966, p. 621.
72 N. Stoicescu, Regimul al preotilor din Tara Moldova la
Regulamentul Organic, BOR, nr. 3-4,1971, p. 335.
N. Studii documente, VI, 467-468.

www.digibuc.ro
17 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 133

0 din 15 iunie 1629 tot din vremea lui Alexandru preotii


de la orase doi galbeni anual, diaconii un galben jumdtate;
priveste popii de la acestia numai din celor de la
orase.
La 22 mai 1635, Matei Basarab din preotului Stefan
fratelui popii Stefan din Tdtulesti, pace, si slobozi de
vecinie de jupanita ei Barbu paharnic care s-au pus
spinarea [...] Pentru acesti oameni mai sus spusi [...], ei au fost niste
oameni slobozi, de umblau din sat sat ca niste au fost pace
slobozi"74.
a patriarhului Dositei al Ierusalimului la 1670 bisericii
din Ludesti - a logofdtului Stoica Ludescu aminteste ca de
preoti, a le preciza birul popesc, haraciul ploconul
mitropolitului.
Cresterea pe preoti amenintat statutul de
privilegiati. document din 15 aprilie 1673 adresat de preoti domnului
Grigore Ghica se spune acestia sunt de däri din au
a fugi a care pre unde au putut, beserici pustii
lipsite de dumnezeiasca murind crestinii
nespovediti neindireptati, necuminecati neslujiti cum se cuvine se
cade pravoslavii noastre"75.
Spre sfdrsitul secolului al XVII-lea, Cantacuzino constata la 23
iunie 1682 preotii erau tara" ce priveste le unele
scutiri; ei categorie distinctd.
Condica vistieriei a lui Constantin Brâncoveanu trecuti sub termenul.
generic de popii toti" sunt trei eparhii: popii mitropolitului,
episcopului de popii episcopului de erau supusi la numeroase

La 27 aprilie 1714, Stefan Cantacuzino &rile domnie


doar cele mitropolit episcopi. ateva zile mai la 4 mai
1714, acelasi dornn scuteste si de darea la care preotii si mändstirile
impuse un an mai
Amenintarea aceasta de a-si pierde libertatea statutul de
privilegiati, trebuie creat o de pe care o 'mai
Moldova, de unde ne-au informatii mai bogate din care
domnia a trebuit acorde, mod repetat, scutiri de ddri pentru

DRH, B, XXV, p. 103.


N. Stoicescu, op. p. 337.
76 Ibidem, 339. Tot pentru statutul al preo(ilor, vezi C. Man, Biserica, clerici
socio-politicd a Tdrii (sec. XVII a doua jumdtatesec. XIX primele
Unele in RI, t. V, nr. ian.feb., 1994, p. 77-79.

www.digibuc.ro
134 18

preotii nostri moldoveni, nu de vreme, sunt supusi la toate grele


de preoti dau darea mireneascd pentru a pace, nu este de
ajuns numai plätesc ei capul, ci pentru alti mireni li se agoniseala
Si din pricina vietii nevoiase unii îsi preotia fug
sträine ca de rele sfintele biserici preoti oamenii mor
spovedanie"77. Din documentele pe care le avem, se
poate constata cadrul clerului de mir, cel putin pentru Moldova, existau mai
multe categorii care se diferentiau ele prin privilegii special scutiri de
Primii ar preotii diaconii de la toate bisericile din Iasi care
de mai multe scutiri succesive de la Petru (1585 februarie Miron
Barnovschi (1626, august Moise (1633, septembrie 9)80 Vasile
Lupu (1634, 8)81. Apoi erau preotii dela.bisericile donmesti din toatä
cum din hrisovul lui Alexandru Ilias, din 1632 8 dat din Iasi
prin care scuteste pe preotii din Moldova de toate de darea
steagului domniei, de care nu sunt decât preotii de la bisericile dornnesti".
Urmau, aceea, toti preoli de mir din târguri si sate. Aceste privilegii
erau acordate slujitorilor pentru ei nu din agoniseald",
meserie sau ci se hrdnesc numai de la bisericd"84.
in acestor danii, preotii de mir erau datori se roage lui
Dumnezeu, biserici, dimineata, la seara pentru oaste pentru pacea
preotii nu ar respectat pravila bisericeascd nu ar
deschise tot timpul biscricile, sfânta rânduiald, anatemizati".
Clerul de mir nu a avut, cum am nivelul de al cinului
monahal, din rândul se alegeau ai bisericii române. Savantele
probleme care, veacul al XVII-lea, ca Varlaam
Dosoftei excelau, cum o dovedesc strädaniile erau departe
de teologice ale unui preot de

DRH, A, XXI, (doc. din 8,


DIR, A, veac XVI, HI, 268-269.
DRH, A, XIX, 132-133.
Ibidem, XXI, 490-491.
81 Ibidem, XXII, 200 202.
82 Ibidem, XXI, 189 191.
Ibidem, XXII, 139 140 (Vasile Lupu däruieste, 1634 mai 14, bisericii domnesti
Nicolae din un obroc in bani de 300 alimente haine si de asernenea, unui
patru oameni pentru diaconilor doi oameni, de asemenea").
Ibidem, XIX, 132 133.
Ibidem, (doc. din 1626, aug. 28). 0 formulare la din 1634, 8 (ibidem,
XXII, 200-202).
86 fndrepiarea legii (p. 89, 33): Anathema iaste de Dumnezeu
impreunare mostenire Satanei" nici un credincios crestin nu-si anathema, numai
ce ereticilor chipul".

www.digibuc.ro
19 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 135

Desi se foloseau de cult si se slujea limba putini erau cei


care ce se citea". Chiar la nivel popular, cunostintelor religioase
erau sintetizate doar de rugaciunea Nostru sfânta cruce, pe care
cu mare evlavie, credinta a
acest fapt a fost esential.
Pravilele din secolul al XVII-lea, stipuleazd câteva norme privitoare la viata
conduita a preotilor. de exemplu, se stabilea la care
cineva putea hirotonisit ca preot era de treizeci de ani; diacon la
cinci, ipodiacon la la optsprezecen.
ierarhia ecleziastica, cinstea cea mai revine arhiereului care este
locul lui Hristos capul trupului besearecii"". De aceea, preotii si diaconii
sunt datori smerita ascultare pentru acestia de la arhiereu darul".
Arhiereii nu bani pentru hirotomre cei ce daiul duhului
sfânt pre galbeni" o fac pentru iubire de arginti astfel vând pentru a doua
pe Hristos90. De asemenea, nici preotii nu bani pentru
trup sânge ale lui Hristos nu sunt de ci daruri
dumnezeiesti. Culpa se pedepsea pierderea preotiei.
cadrul preotul, a iaste numai
marelui arhiereu, nostru Hristos' trebuia
model de ei caz, caterisirea sau
afurisirea.
Cu scoaterea din preotie se pedepseau fetele bisericesti care proferau injurli
la adresa arhiereului (pentru insulte aduse altui preot sau diacon, era
afurisit)"; care erau proprietari de cârciumi (si cliricul prävälie dc
de vin, care sä prost dar aveau schimb dreptul
legal de a da astfel de localuri; care furau, jurau duceau o
erau alcoolici jucau table, zaruri (coinace) arsice (harjetile)95 sau
se indeletniceau vrajitoria96.

Episcopii si preotii sunt de ignoranti putini din - nu niciunul - pot


ce citesc, deoarece citesc limba (= pe care nu o
nu nimic nici ei, nici aceia care aud biserica. Spun aceasta despre aceia care nu
stiu slavone, dar nu cunosc caci in preajma se si unii
care ceva, greci, dar pe din acestia asa cum am mai
sus, dar cu acestea sunt foarte staruitori - nota P. B. 1641
V, 225); vezi si ibidem, 205 si 343.
p. 108, 58.
Ibidem, p. 100, glava 47.
Ibidem, p. 78, glava 9.
Ibidem, p. 125, 91.
Ibidem, p. 100, 47.
Ibidem, p. 125, 91.
Ibidem, p. 78, 10 (Episcopul sau preotul sau diaconul va curvi, sau va fura,
sau va jura nu mai liturghie").
Ibidem, p. 130, 104. Pedeapsa era diferentiata: pentru episcopi, preoti -
caterisirea, pentru ipodiaconi, citeti - afurisirea.
Ibidem, p. 100, 65.
www.digibuc.ro
136 20

Cu afurisenia se pedepsea clericul care frecventa cârciurnile exceptie


care se afla nu avea unde De asemenea,
legiuitorul mai prevdzuse, pentru vini mai suspendarea, pe termen
determinat, de la altarului. Astfel, preotul care mergea la
lipsit trei luni de popia lui"97, care oficia liturghia stare de ebrietate era
suspendat pe o ce varia, caz, de la la patruzeci de zile".
Tipologia este atât de sigur au existat persoane
care erau departe de ce se cerea unui preot. Informatiile de care
dispunem, desi laconice, ne fac acel sublim paradoxal veac al
XVII-lea, cinul preotesc traversa el o de spune
Moldovei, Alexandru 1632, iulie 8: Si cinul preosesc -
hrisovul domnesc - se picioare de care mireni si oameni darul
ns. I.T.); nu se cunosc preolii a fi mai bine sau cu ceva mai
presus mirenii, ci mai vârtos mult mai rea mai de le este
preotilor deca mirenilor mirenia. ceea ce lui Dumnezeu este
de cinste, aceea noasträ e de se aflä fapte mai credintä mai
nelegiuite la crestinii nostri deca la oamenii necredinciosi nu poate
acest lucru de la Dumnezeu"99.
Paul de Alep, care peste de ani vizita el Moldova, o
distinctie, pe care noi o considerdm exageratd si subiectivd, preotii din Tara
Româneascd din Moldova. primii erau elogiati pentru evlavia
cumpdtarea ingrozeau de-a dreptul: Noi am la ei un lucru de
care ne Dumnezeu; preotii erau de bandr [...] <Ei> sunt cei
dintâi care ziva la
pofida acestor reprosuri, care niste ale unor ai
unei categorii sociale, care, ochii oamenilor, ar trebuit intruchipeze
perfectiunea, le-a revenit misiunea de a fi de enoriasi toate
momentele majore ale trecerii prin de la nastere si la moarte.
ciuda lipsurilor pe care le-am marcat aici, atât cât ne-a permis materialul
documentar, acesti preoti au reusit dea coeziunea sufleteascd a
colectivitätilor pe care le-au pdstorit. aceste comunitäti, care pilonul de
de la la domn, constituit spiritul crestin, frust echilibrat
bigotism exagerat fanatism religios. De aici, necesitatea acestor oarneni de a
se inconjura de sacramente, de la icoana ce ordona spatiul interior la
tele de care le protejau orasul; Sfäntul loan Nou la

Ibidem.
98 Ibidem, p. 109, 62 (care preot va zioa ce-au slujit liturghia, acela
lipsit sä de popie zile patruzeci; de va a doua zi de betie nu liturghie, acela
lipsit liturghie zile douAzeci").
DRH, A, XXI, 189-191.
tori, VI, 56 58.
DRH, A, 22.

www.digibuc.ro
21 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 137

Filofteia102, la Curtea de Arges, Sfânta Paraschiva la Cei care puteau


permite, aduceau moaste propriile ctitorii, precum Craiovestii, care au adus
din Serbia, la mändstirea Bistrita, pe Grigore Decapolitul sau Alexandru
care, primeste de la mändstirea Vatoped de la Sfäntul
Munte fragmente de moaste de la Grigore Bogoslavul, loan
Ana, pe care le-a depus la sa de la Slatina.
Primul, din celor sapte de moarte stipulate este
lepddarea de lege" despre trecerea de la ortodoxie la alte confesiuni sau
religii, ce se interfereazd acest spatiu de aculturatie care este
românesc, sunt putine, fenomenul sine nefiind semnificativ. Motivatiile de
ordin personal. la inceputurile ei statale, care
biserica nu-si deplina structurd, trecerea la catolicism a doamnei
Margaretam, mama lui Petru I Musat este doar un fapt inregistrat, convertirea la
aceeasi a unui dornn plin secol al XWI-lea se facea Radu
Mihnea - ne spune confesorul franciscanul Paolo Bonnici de Malta: a murit
catolic, spovedit de mine, secret de toti slujitorii curtii
Faptul nu ar trebui atât de surprinzdtor avem vedere traditia
a Mihnestilor ce-si aveau inceputurile cu acea Ecaterina Salvarasi, doamna lui
Alexandru II Mircea.
Cele treceri la islamism din veacul al XVI-lea a lui Ilias, lui Petru
Rares, lui Turcitul, urnpleau de indignare, peste un secol, pe
Grigore Ureche Miron Costin. care pe dinafard se vede inflorit,
dinlduntru lac inconjurându-se de un anturaj de turci, cu care zioa
petrecea dezmierda, iar noaptea cu turcoaice curvind, din obiceiurile
crestinesti s-au Mai apoi, Satana de lui", a
renuntat la domnie, s-a dus la unde s-a turcit numele de Mehmed;
ulterior va ajunge beg de Silistra.
Prin reactie, pentru a stinge numele cel al fratelui a
trecut la adevdrate persecutii religioase, obligând pe cei de sau
la ortodoxie, sau tara.

102 D. R. Mazilu, Filofteia de la unor probleme istorico-literare.


Monografie In AARMSL, seria III, t. VI, Bucuresti, 1932-1934 (Sedinta din 13 mai
1932) p. 217-316.
103 DIR, A, veac XVI, II, 154-156.
104 Indreptarea legii, p. 155, 137. Celelalte sunt ordine: nebunia, trufia, omorul
premeditat,zAcearea cu stricarea de copii cea de leage".
1, 39 arhiepiscop de Sultanieh, ante 1404).
Ibidem, V, 26.
Gr. Ureche, Letopiseful Moldovei, Bucuresti, 1958, p. 167. Miron Costin,
pe Ureche, el Ilias s-a turcit de la care intunecare a mintii au venit din
fapte a curviei" (Opere, I, 48).

www.digibuc.ro
138 22

ce-1 priveste pe Turcitul, chemat la Istanbul, se vede amenintat


cu surghiunul, pe mai cunoscuse la Rodhos la Tripoli; pentru a evita
repetarea unei experiente nefericite alege calea renegdrii religiei. Va duce o
existentä la Nicopole la Silistra, de
Din paharul umilintei, va bea si Elisabeta, cea care fusese
prearnândra si ambitioasa a lui este
captivitate la va existenta cu sila
haremul unui
Erau situatii când rornânii au fost trecuti cu sila la islamism. Este
vorba de cei pe care gazii din Silistra raidurile pe care le fdceau,
trecând Tara Româneascd Moldovam. Dar, tot din veacul al XVII-
lea ne-a parvenit un document din care un de incredere lui
Eustratie Leurdeanul, vistiernicul, de va omorât fuge la
trece la islamism primind numele de Ali. Acolo se cu Ayse, pe care o
pune casa, bijuteriile toate bunurile care au saptesprezece
pungi jumdtate. Apoi, cu acesti bani, fuge singur Moldova,
islamismul, revenind la
Interesant este actul din decembrie 1631 prin care Apostol, lui Jane,
banul cel care se turcise sub numele Curt Salam ceaus,
egumenului Tanasie de la Troita din Bucuresti, din Tara
Româneascd ce fusese a Venind cu Leon proaspdtul
turcit intre stäpânirea Oganilor. Prezentându-se la judecatd, divanul
ca el nu mai treabd cu nici mo#i,
pentru a din lege (subl. ns. Deoarece banul nu a mai
avut alti urmasi, se decide ca pentru
Tot din secolul al XVH-lea, ne-au parvenit alte documente care
surprind un aspect deosebit: convertirea la ortodoxie a unor supusi de alt rit sau
de lege".
martie 1631, cei doisprezece pârgari din Târgoviste
o vie pe Valea lui Voievod lui Gheorghe care a fost armean
s-a botezat legea Un comandant de mercenari, Gheorghe
cdpitanul de unguri, este däruit de Matei cu satul judetul
Teleorman pentru dreaptä credincioasä pe care a slujit-o domniei mele

N. trecutul ferilor noastre al neamului romänesc, extras din


AARMSI, seria II, tom XXXVI, 1914, p. 2.
VI, 68 (Evlia Celebi spune cä gazii din Silistra räpeau valahi moldoveni",
pe care cinstesc trecerea la islamism").
Gemil, Poarta documente
Bucuresti, 1984, p. 302 (doc. din 1659, itmie 29 <1069 8>).
Catalogul documentelor Tdrii din Arhivele Statului, vol. III (1621-1632), p.
621, doc. 1 239.
Ibidem, p. 593, doc. 177.

www.digibuc.ro
23 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 139

unde a fost treaba porunca domniei mele am fdcut domnia mea


de 1-am botezat a venit intuneric la la legea
pe al doilea portar om din de legea evreiascd [...], 1-am
botezat, 1-am de la intuneric la legea [...] si 1-am si
cununat domnia mea", Matei Basarab ddruindu-1 la 2 iunie 1646 cu silistea
Uesti din judetul Despre acest portar vorbeste Paul de Alep care
cunoscut si care ajunsese un crestin dintre cei mai habotnici"5.
Aceeasi fervoare a neofitismului este remarcatd, de acelasi si la un
ienicer din Konya care venise Moldova, se trecuse la crestinism.
i-a fost hatmanul Gheorghe Coci, fratele domnului Vasile Lupu. Credinta
râvna sa la rugdciuni nu se la nici unul dintre noi"6, remarca prelatul
sirian.
Un alt exemplu de convertire mai târziu, document dat
Iasi, la 25 martie 1704, prin care Panaite sotia lui, Safta, se vând
hatmanului Lupu ca robi pentru ei nu au avut iar Panaite a fost
turc si s-a botezat, nevasta lui a fost ruscd din Tara
Situat Orient Occident, spatiul românesc a fost o de
convietuire diferite etnii. Ceea ce trebuie subliniat, mod cu
totul deosebit, deoarece socot este o fundamentald, este
toleranta religioasd, cu totul a socieatii românesti intervalul
studiat.
Marturiile veniti din spatii epoci diferite sau cele ale
unor domni pämânteni sunt perfectä La 1541, Georg
Reicherstorffer nota Moldova felurite neamuri semintii, cum ar
ruteni, polonezi, sârbi, armeni, bulgari, tätari, ca din cauza deosebirilor
de dogme se certe ei". Fiecare natiune se slujeste de obiceiurile
ei, cum este voia. Tot crestini se de toatä
libertatea"8. libertate pe care, exact peste o de ani, 1641 o constata
P. B. care o considerd excesivd, deoarece misionarii catolici
aici nemaiintâlnind nici un fel de constrângere rigorile ritului catolic
trecând la ortodox, deoacere aproape o libertate de

"3 BCS, de documnete a Institutului N.


Arh. St. Bucuresti, Mitrop. Tärii Românesti, CXXIX/4.
"5 VI, 218; vezi Izvoare referitoare la evreii din vol. I (ed.
V. Eskenazy), Bucuresti, 1986, p. 107, doc. 146.
VI,71.
117 N. Studii documente, 297.
I, 196 si 193.
Ibidem, V, 250 si 269. Vezi 240.

www.digibuc.ro
140 24

Aceastä libertate, a unei societäti care nu a fost de inchizitie de


reglementdri religioase severe, conducându-se doar normele traditiei, era o
ispitá si o atractie pentru alugärii veniti din sfera catolicismului, obisnuiti cu
reguli foarte restrictive. Ispita era de mare unii din ei reusesc
exaspereze confratii. pärintele Giovenale Falco (comisar
franciscan pentru misionarii din Tara Româneascd) nu mai purta nici nici
funie la brâu si nici Când s-a dus la domn ceva milostenii s-a
dus port românesc", locurile publice umbla care
erau asezate covoare pompoase. Mai mult, la Târgoviste pdrintele se purta
fel fdcea din cu cântece ca acelea ce
obisnuiesc sä se rusine de acolo". Când minorit
Silverio Pilotti face arnarnice reprosuri arätând se ca un franciscan
apostat eretic atunci: Acesta de vin si de mânie, cum era
port romnesc (subl. ns. - pus patrafirul m-a excomunicat
printr-un canon cuprins regula noasträ, potrivit cineva aduce
superiorului va fi supus excomunicdrii aceluiasi
La 1700, solul polon Rafael Leszynski, discutând cu domnul Moldovei
despre franciscani iezuiti, faptul acesta a manifestat o mare
dar a cenit reciprocitate: ca sä respectat ritualul
grecesc al credintei
Toate aceste märturii ale unor sträini sunt confirmate si de Dimitrie
Cantemir. Tara lui, de moldoveni mai locuiau albanezi, bulgari,
polonezi, cazaci, rusi, unguri, nemti, armeni, evrei tigani puiosi".
se de liberul exercitiu al credintei inclusiv evreii care pot
avea oriunde sinagogi, dar de lemn nu din piatrd'22.
Asadar, credem se poate conchide societatea româneasca a
veacurilor XV-XVII, sentimentul religios, puternic nu va atinge,
niciodatd, cote paroxistice, ca Occident sau lumea Mai mult, pe tot
palierul social se general, o extraordinard tolerantä fatä de cei de
alte onfesiuni (lucru remarcat - cum am - cu mirare de sträini). Faptul
capätä valente cu totul deosebite avem vedere aceeasi a
secolelor XVI-XVII Europa occidentald erau sfäsiate de
drapate haine confesionale.

101-102 (scrisoarea din 2 dec. 1637 a lui Silvestro Pilotti din Penna atre
Congregatia de Propaganda Fide).
21 Ibidem, VIII, 177.
D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bucuresti, 1973, p. 297.

www.digibuc.ro
PRETENTII DE ANEXARE A TÄRII
AUSTRIÉCI IN 1698

PAUL CERNOVODEANU si FENESAN

catastrofald suferia de trupele otomane la Zenta (11 septembrie


1697) din partea imperialilor, condusi de generalissimul principe Eugeniu
de Savoia, ca si incheierea de la Ryswick francezi
olandezi (20 septembrie) austrieci (30 octombrie), complet Poarta
fata ofensivei dezantuite de adversarii ei imperiali, poloni, venetieni rusi
coalizati Liga au privat-o de ultimul ei sprijin Apus, venit din
partea Frantei Regelui Soare. Uzura a peste 14 ani de secdtuirea
imposibilitatea de a recruta noi trupe au determinat mod serios pe
otomani accepte mediatia de pace a puterilor maritime, Anglia Olanda -
oferia din - spre a pune ostiliatilor sud-estul
Europei. acest sens, marele dragoman al Portii, Alexandru Mavrocordat
Exaporitul", a initiat discutii preliminare la Adrianopol la 27, 29 31 decembrie
1697 cu ambasadorul britanic Imperiul otoman, lordul William Paget,
imputernicit a-i transmite din partea marelui vizir, Amudja Husein pasa,
turcilor de a pacea cu austriecii aliatii cu de a fi mai corect
precizat principiul possidetis, pus anterior la baza negocierilor, a se clarifica
problema stäpanirii Transilvaniei a de In urma convocdrii
divanului extraordinard la 10 ianuarie 1698 s-a luat ca
marele vizir regelui William al al Angliei medierea sa3,
ca intermediul lui primeascd rdspunsul imperialilor aliatilor
acestora la propunerile de pace Inaintate. ce a primit favorabil cererea Portii,

Vezi mai ales Colin J. Heywood, English diplomacy between Austria and the Ottoman
Empire in War of Sacra Liga, 1684 1699, with special reference to the period 1688 1699
(Ph. D. Dissertion) London, 1970, p. 113 119 (ms. dactilografiat la Library Senate House of the
London University); Ludovic Demény Paul Cernovodeanu, Relatiile politice ale Angliei cu
Moldova, Tara Transilvania XVIII, Bucuresti, 1974, p. 184-190.
2 A. C. Stourdza, L'Europe orientale et le rôle historique des Mavrocordato 1660-1830,
Paris, 1913, anexa IV, doc. II, p. 390 392; un rezumat limba si E. Hurmuzaki,
Documente privitoare la istoria românilor, vol. V2, Bucuresti, 1886, p. 295, doc. CCCCLV vol.
IX1, Bucuresti, 1897, p. 352, doc. DIII.
Idem, Fragmente zur Geschichie der Rumänen, vol. III, Bucuresti, 1884, p. 415 si n.h.2;
Documente..., vol. IX1, p. 355, doc. DVI.

Studii materiale de istorie medie", vol. XVI, p. 141-157,1998

www.digibuc.ro
142 P. Cemovodeanu si C. Fenesan 2

suveranul britanic s-a adresat la 12 martie 1698 Leopold I


cunoscutd calitatea de mediator si mai grabnic la
inceperea tratativeloe; acelasi sens s-au adresat din Viena la 31 martie
State le Generale ale Olandei, oferindu-si, la bunde ce
senatul venetian dat asentimentul pentru la 4 aprilie, negociatorul
sef din partea imperialilor, contele Franz Ulrich von Kinsky, cancelar al Boemiei,
a la 12 aprilie, pe mediatorii oficiali din partea Angliei a Olandei,
ambasadorii Paget Jacob Colyer, de acceptul Curtii din Viena al serenissimei
republici de a purta tratative de pace cu Poarta6; schimb, regele Poloniei,
August al II-lea si Rusiei, Petru I Alekseievici, au manifestat, initial,
reticente deoarece, potrivit principiului uti possidetis - acceptat la baza
negocierilor teritoriile cucerite de armatele nu se puteau compara volum
cu cele ale austriecilor, sporeasca avantajele
pe cale
marelui vizir acceptul imperialilor de a initia tratative de pace,
ca cel al polonilor rusilor obtinut ulterior, mediatorii Paget
Colyer au discutie locul data inceperii negocierilor. Pentru
aceasta s-a convenit ca marele vizir se deplaseze la Belgrad, mai aproape de
teatrul cei doi mediatori invitati i se

Este interesant de precizat a preliminare


la inceputul verii anului 1698, Leopold I s-a dispus accepte
pacea cu turcii pe principiul uti possidetis, dea
mod expres pentru respectarea lui. De aceea, descoperirea
unui interesant document inedit din 1698 arhivele imperiale, cu cea mai
mare probabilitate din prima a anului, lumini noi asupra
veleitätilor de expansiune ale Habsburgilor sud-estul Europei, ale
pretentii nu se limitau doar la Ungaria Transilvania, dar
la subordonarea principatului muntean.
Raporturile imperialilor cu Tara timpul domniei lui
Constantin Brancoveanu au cunoscut mai multe etape: 1688 de apropiere

Johann Christian Orationes procerum Europae, eorundemque ministrorum ac


legatorum... nec non Belli ac Pacis negotiis... usque Annum 1713, vol. Lipsiae, 1713, 592;
Der Friede von Karlowitz (1699), Leipzig, 1893, p. 39; L. Demény si P.
Cernovodeanu, op. cit., p. 200.
Ibidem.
6 Hurmuzaki, Fragmente..., p. 419.
Idem, Documente..., Bucuresti, 1885, p. 490, doc. CCCXXVII; V2, p. 297-298, doc.
CCCCLVIH; W. Konopczynski, a Turcja 1683-1792, Warszawa, 1936, p. 17-39; M. M.
Bogoslovski, Materialf k vol. H, Moscova, 1941, p. 469-474.
British Library, Mss. Add. 8880, f. 93-93v.; Hurmuzaki, Documente..., XVI, Bucuresti,
1912, p. 365, doc. DCCCXX.

www.digibuc.ro
3 Pretentii de anexare a Tärii 143

conlucrare, dar 1689-1690 de dezacorduri, culminând la


militare, tendintele de cucerire ale austriecilor ce au invadat Tara Româneascd,
prin corpul de oaste al generalului Donat Heissler, opunându-li-se ferm domnul,
care, asistat de turci de curutii rebeli ai lui Imre Thököly, a izbutit
alunge peste hotare trupele de ocupatie ale Habsburgilor, prin victoria de la
(11/12 august 1690) le temporar tendintele de acaparare
forta a principatului muntean9. Ulterior, relatiile s-au ameliorat, Brâncoveanu,
de vrednicii Cantacuzini, fratii Constantin stoinicul si Mihai
spdtarul, cu fervoare ideea imperiali si otomani,
din 1691, drept care a primit cu ospitalitate la curtea sa pe
negociatorii imperiali, contele Luigi Ferdinando Marsigli Ignaz Quarient von
Raal, poposind aici drumul Viena Constantinopol, a stabilit,
totodatd, raporturi amicale cu comandantul general al trupelor din Transilvania,
generalul Federigo Veterani, pe care 1-a aprovizionat merinde, initiind o
corespondentá emisarii a acestor
deschideri acordând lui Brâncoveanu la 30 ianuarie 1695 titlul de principe al Sf.
Imperiu romano-german de a achizitiona proprietäti
Transilvania". Atitudinea prieteneascd a a fost, eronat interpretatd
de Curtea din Viena ca un semn de apropiere de
Habsburgi de tacia acceptare a Speculându-se
aspiratiile generale ale domnului pentru izbânda crestinilor - rândul
Brâncoveanu includea, mai ales, puterea coreligionard a Rusiei ortodoxe ca factor
ponderator de echilibru de asigurare a drepturilor dregdtorii imperiali au
conceput primele luni ale anului 1698 un proiect 7 puncte, potrivit

Amänunte la Constantin Rezachevici, Constantin - 1690,


Bucuresti, 1989, 27-235 cu bibliografia aferentá.
Ambasadorul Venetiei la Viena, Carlo Ruzzini, caracteriza astfel in anii '90 ai secolului al
XVII-lea abilitatea politia a lui Brâncoveanu: Prencipe presente di Valacchia passa
fama di saggio, et attento bilanciarsi con desteritá fra i riguardi di Cesare e della Porta, usando
anco l'arte di portar auuisi, possan esser utili, grati, hor aluno, hor all'altro Partito;
indagando con osservatione i successi della Christianità, e raccoglendo con la stessa quelli della
Turchia", cf. Joseph Fiedler, Die Relationen der Botschafter Venedigs über Deutschland und
Österreich im Siebzehnten Jahrhundert, vol. II, Wien, 1867, p. 406. Pentru raporturile lui
Brâncoveanu cu imperialii, vezi Otto Brunner, Osterreich und die Walachei während des
Türkenkrieges von 1683-1699, Mitteilungen des Instituts Osterreichische
Geschichtsforschung", XLIV (1930), p. 319-323, Paul Cernovodeanu, váltoarea primejdiilor.
Politica promovate de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Bucuresti,
1997, p. 18-20.
V. Dräghiceanu, Constantin Bräncoveanu conte al regatului principe al sacrului
Imperiu roman. Stema Cv.L., vol. XLIX (1915), n. 9, p. 932-934; N. Les
impériaux de Constantin Bráncoveanu, prince de Valachie, in RHSEE, XIV (1937),
nr. 7-9, p. 181-186.

www.digibuc.ro
144 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 4

puteau subordona principatul muntean conglomeratului statal al


Presupunem proiectul anonim a fost inspirat de negociatorul principal
imperial, contele Kinsky, care avea cunostinte despre politica lui Brâncoveanu
din corespondenta acestuia cu contele Marsigli generalul Veterani, dar i-a
interpretat eronat Principiile de vasalizare ale principatului muntean ca
stat clientelar urmau se asemene celor existente ale acestuia de Imperiul
otoman, cu oarecare moderate. Astfel s-ar fi putut cu domnul
boierii favorabili Casei de Austria tratate secrete care trebuiau se stabileascd
garnizoane habsburgice doar de margine de la Portile de Fier, pe
la Turnu,.Giurgiu, si Focsani, nu si interiorul unde
incartiruirea plata unor militare ar fost complet evitate. De asemenea, se
prevedea mentinerea cultului ortodox majoritar, de care locuitorii n-ar
acceptat stäpânirea austriacd. Urmau apoi sä se fixeze, cu domnul si
boierii de frunte, cuantumul anuale, la termene fixe produse bani, mai
moderate decât cele turcilor, pentru garnizoanelor de
margine. Având vedere aceste avantaje, se spera penetratia austriacd se va
putea efectua Moldova, prin ocuparea de la Hotin,
Bender Akkerman, alungarea atarilor din Bugeac incorporarea armatele
habsburgice ale unitätilor militare moldovenesti aflate acel moment solda
polonilor" a rusilor. seama ca muntenii moldovenii nu
fie Ungariei si Poloniei, fatä de care aveau mari rezerve, ci
direct de Viena, cu achitarea unor impozite modeste si netulburarea surselor
de autorul proiectului un statut clientelar domnului care
trebuia mai mult un rol de locotenent al eligibil nu
ereditar, alegerea sa urmând se de suveranul de la Viena dintre trei
persoane propuse de pentru numirea slujbele civile bisericesti trebuia
se utilizaze acelasi procedeu deeligibilitate din rândul a trei persoane
desemnate de localnici. Proiectul austriac s-a dovedit nerealist nu numai prin
faptul austriecii nu se aflau mod concret stdpânirea Românesti, dar
prin perceperea a intentiilor lui Brâncoveanu, care nu se
nici un caz la lnchinarea austrieci, ci la mentinerea autonomiei
ei cadrul sistemului politic existent, cel mai bun caz sub protectia
Rusiei coreligionarem. acest sens pentru a neutraliza atât
12 Hofkammerarchiv Wien, Anhang gemischter Faszikel. Siebenbargen, rote Nr. 96, f.
391 394. Vezi textul proiectului original traducere anexa
13 Aluzie la ostasii regimentului de joimiri" moldoveni, pusi sub comanda rohmistrului"

Constantin staroste de Cernäuti, luptând slujba regelui Poloniei impotriva otomanilor,


pentru care, vezi Duzinchevici, Documente din arhivele polone relative la istoria
(secolele XVI Välenii de Munte, 1935, doc. III; P. L Panait, Moldova politica lui
Constantin Anuarul Muzeului judetean Vaslui", vol. II, Vaslui, 1980, p.
301 307; P. Cernovodeanu, op. cit., p. 21 22.
14 Vezi mai ales L. E. Semionova, Stabilirea legaturilor permanente Tara
Rusia al al in RSL, Istorie, V
(1962), p. 37-38; eadem, XVII naciale XVIIIv., Moscova,
1969, p. 81 84; P. Cernovodeanu, op. cit., p. 22-23.

www.digibuc.ro
5 Pretentii de anexare a

expansioniste ale Habsburgilor, dar pe acelea ale polonilor, care reclarnau


nici un drept nu numai Moldovei, dar si pe aceea a Românesti15,
domnul a trimis ca emisar de la Viena pe medicul din Bucuresti,
Pylarinó, a era acolo la 26 spre a
discuOile consilierii imperiali Petru I al Rusiei, aflat la
Leopold I, la intoarcerea sa din periplul efectuat Europa
Austriecii, credem, a nu persistat - putin pe - planurile
irealizabile de a pretinde turcilor stdpânirea cadrul
viitoarelor tratative de pace, contrare principiului uti possidetis, aflat la baza
negocierilor acceptat oficial de la 23 iunie 1698's, când a
pe contele Kinsky calitatea sa de negociator principal, dar cu sediul la Viena.
Cedarea Habsburgilor, se pare, nu a fost de vreme ce la
curtea imperiald s-a mai vehiculat vreme un proiect, reprezentând o
de compromis de anterior, prin propunerea stdpânirii
Românesti cu Poarta Acest proiect a ajuns la
kapukehaielii domnului Românesti la Constantinopol, Porphyrita -
probabil prin intermediul lui aflat la lunii iulie 1698 la
Viena de reprezentantul domnului la printr-o
nesemnatd, expediatd discret mediatorului principal al din partea
puterilor maritime, lordul Paget, cu care se afla de la Belgrad cu
din 14 august, de marele vizir de negociatorii turci Mehmed
Rami, reis-efendi Alexandru Mavrocordat Exaporitul", mare dragoman19.
Vezi instructiunile remise de regele August al II-lea negociatorului polon Stanislas
Malachowski, palatinul Poznaniei, la 5 septembrie 1698, vederea tratativelor de pace, cf.
Hurmuzaki, Fragmente..., p. 435-437.
16 Idem, Documente..., p. 298, doc. CCCCLIX; N. Vätämanu, Pylarino,
medic al Curtii domnesti din Bucuresti (1684-1687; 1694 1708) in vol. Din istoria medicinii
universale, Bucuresti, 1962, p. 125.
Pentru vizita la Viena acceptarea tratativelor de pace, vezi mai ales Wlodzimierz
Lenkiewicz, Rossyi w pokoju Karlowickim (Rolul Rusiei pacea de la Karlowitz), in
Przewodnik Naukowy i Literacki", vol. XXIX (1901), p. 902-910; M. M. Bogoslowski,
p. 469-474.
18 Jean du Mont, universel et dtplomatique du droit des gens, tome VII, partie,
Amsterdam-La Haye, 1726, 451; M. Der Friede von Karlowitz, p. 41-42.
British Library, Mss. Add. 8880, 98, atestând trimiterea din Belgrad a secretarului
lordului Paget, Georg Philip Schreyer von Wegmar, la Viena pentru punerea la punct a ultimelor
amänunte inceperii tratativelor de pace. Pentru prezenta dregâtorilor otomani la Belgrad la
14 august, vezi Hurmuzaki, Documente..., XVI, p. 365, doc. DCCCXXII. Despre cariera lui
Porphyrita, ce a servit mai multi ani ca rezident al Imperiului habsburgic, apoi al Angliei la
Poartä kapukehaie a domnului Brâncoveanu care a prin a sluji 1701 1710
ca dragoman al flotei pe lângä marele kapudan, vezi mai ales Basil VI.
(Dragomanii flotei), Atena, 1965, p. 86-93; P. Cernovodeanu, Arhiva a
lordului William Paget (1637-1713) RA, an LII (1975), vol. XXXVII, nr. 1, 83-84; idem, In
primejdiilor..., p. 18 si 42, n. 100.

www.digibuc.ro
146 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 6

In cadrul noului proiect habsburgic, domnul Tärii Românesti urma presteze


de fidelitate sultanului, de la Viena sä le
egale tributul datorat de Principatul avea sä pus sub protectia celor
doi suverani ca acestia sä abuzeze de stäpanirea domnul urma sä
linistit cu legile sale ale primite cu libertatea de
La numirea unui domn - ales de mod legiuit -, el avea
primeascd dubla confirmare a sultanului si impäratului". conceptia acestui
proiect de compromis, austriecii s-au inspirat, probabil, din similar prezentat,
de turci la 27 ianuarie 1698, la inceputul negocierilor, prin care acestia
reclamau evacuarea Transilvaniei de trupele imperiale recunoasterea
autonomiei principatului pusä sub protectia comunä a Portii si a Casei de Austria21.
Dar cum emisarii habsburgici nici n-au sä de vreo evacuare a
Transilvaniei, aflatä ferma stäpânire lui Thököly 1690, era
verosimil ca nici turcii nu accepte a cu imperialii suzeranitatea asupra
Tdrii Românesti, rdmasä, de afara ocupatiei austriece.
Aflând vara anului 1698 despre intentiile de luare stäpânire a
de austrieci sau Brancoveanu, cu clarviziunea-i
si beneficiind de sfatul avizatilor sfetnici Cantacuzini, a realizat
tara nu avea nimic de urma sä inlocuiascä dominatia Portii cu cea a
unei alte puteri sträine. punea, de tendintele anexioniste ale
doi aveau sä se neutralizeze reciproc, mentinerea autonomiei sau
chiar aveau stea atentia Rusiei, putere coreligionard,
exprimase, putin formal, dorinta sustinerii crestinilor ortodocsi de
sub stäpanirea De aceea, vremuri mai bune, Brâncoveanu
University of London, School of Oriental & African Studies (S.O.A.S.), Papers,
Bundle no. 51, Undated letters, nedatatä a lui Porphyrita din arhiva Paget).
Vezi anexa II.
21 Astfel Germaniae Militiae ex Fortalitiis quae sunt in Transylvania exeant, Fortalitia
reddantur Transylvanis" totodatä Transylvanica Regio iterum in pristino statu ponatur et ut
tranquillo statu fruatur, sit sicuti prius sub patrocinio utriusque Imperatoris", cf. Hurmuzaki,
Fragmente..., III, p. 415 si n.h.2; idem, Documente..., p. 355, doc. DVI.
22 Astfel Gheorghe Castriotul din Castoria, cunoscutul lupator pentru eliberarea popoarelor
asuprite din Balcani, folosit de Brâncoveanu misiuni diplomatice pe 1697 1698,
exprimând temerile pentru ca populatiile de la sud de nu stäpânirea austriecilor,
se adresa scrisoare hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa, apoi misiva
expediatd de acesta boierului curtean Leonid Feodorovici Nariskin la 17 ianuarie 1698 de
tarul Petru I, aflat la Amsterdam, la 27 februarie 1698, in urmätorii termeni: Ne
plângem cu totii cu lacrimi in ochi pentru ca monarh ne scape de papistasi iezuiti, care
sunt porniti impotriva ortodocsilor mai mult decât impotriva turcilor evreilor... lumesc
se va termina cândva, dar acel al niciodatd", B. H. Sumner, Peter the Great and the
Ottoman Empire, Oxford, 1949, p. 34. Vezi activitatea de patriarhul Ierusalimului,
Dositei al II-lea Notura, ce cu domnii prilor Române unele cdpetenii ale
sârbi, croati si bulgari,
lupta pentru eliberarea de sub dominatia cu ajutorul
Rusiei la N. Kapterev, Snosenija lerusalimskogo patriarha s Russkim
(1669-1707 gg.) (Legdturile patriarhului Dositei al Ierusalimului cu conducdtorii Rusiei
1669-1707), Moscova, 1891, p. 191-238.

www.digibuc.ro
7 Pretentii de anexare a Tärii Românesti 147

s-a mentinerea situatiei de statu-quo ante a principatului


muntean, strdduindu-se neincluderea problemei
viitoarele de pace initiate imperiali otomani, socotind-o
inoportund lui Pentru aceasta, domnul s-a
adresat din Pitesti, la 7/17 octombrie 1698, negociatorului principal din partea
imperialilor, contelui Kinsky, cum i-a transmis prin de-al doilea
emisar al trimis la Viena, secretarul domnesc Ladislau Teodor Dindar, nu
se nici o pomenire despre mine despre a mea (ne ulla de me et
hac patria mentio)... deoarece printr-o astfel de pomenire, atunci treaba
n-ar izbuti, s-ar isca cea mai mare cea mai mare primejdie n-ar de
vreun Majesatii Sale prea luminate, nici mie mele" (si negotium non
succedit, maxima suspicio, excitabitur et grande periculum, nullaque utilitas
Suae Majestati Sacratissimae, mihi et patriae emerget)23. Cancelarul Kinsky,
de luciditate politicd, a pledat fata
Leopold, la 27 octombrie, eliminatd din problema principatului
muntean, faptului suveranul avea drept dublu (duplex jus) asupra
Romanesti", fundamentat pe de o parte pe dependenta apartenenta,
de mult din vechime <a de regatul Ungariei (illud in
dependentia et appertinentia Regno Hungariae jam et ab antiquo), iar pe de
alta prin de depus de numele tuturor stdrilor, de
care principele defunct" (in homagio nuper Principe defuncto, nomine Statuum
universorum praestito) fost domn, Serban Cantacuzino24. De aceea, socotea
Kinsky oricat de sunt <drepturi>, ele nu pot pretinse,
deoarece turcii li se opun locuitorii dau de
frica (utrumque quamtumvis satis mihi hactenus videtur
inexigibile, nam et Turcae se opponent, et Incolae horum se retractant). De
aceea, considerand pacea nu se cuvenea a din
negociatorul imperial recomanda se cedeze mod tacit, pe pentru a
fi evitate, mai mai mari" (ita cedendum erit vel tacite vel
expresse, quod posterius ut magis praeiudiciosum evitandum). Prin
el socotea discutie drepturile ele
cu totul neatinse pentru vremuri mai bune" (indecisa manet jure
utriusque partis et aptiori tempori reservat6). intre timp, de Transilvania
si prin tratatul [de pace], ne vom putea bucura la de bine cum
se folosesc turcii de Tara (Interim occupata et per tractatus cessa

23 Hurmuzaki, Documente..., p. 511-512, doc. CCCXLI; P. Cernovodeanu, op. p.


81 82, doc. 34.
Vezi N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Bucuresti, 1902, p.
325 326, doc. 7; Jovan a principatului Tarii vremea
lui Cantacuzino (1678-1688) in AARMSI, a II-a, XXXVI (1913-1914), p.
0. Brunner, Österreich und die Wallachei..., p. 294-296, etc.

www.digibuc.ro
148 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 8

Transylvania, idem commodum, quo Turcae usi Wallachiâ fruuntar), profitând de


vecindtatea celor principate spre a se apropia de propus. De aceea,
asteptarea hotdrârii spre a fi transmisd negociatorilor
de la Karlowitz (Karlovae), Kinsky pleda pentru ca punctul referitor la Tara
Româneascd nu mai abordat, ci trecut sub acere" (punctum Wallachiae
potius non tangi, quam motum silentiô praeteriri)25. zi mai târziu, la
28 octombrie 1698, cu asentimentul suveranului, Kinsky a transmis delegatilor
imperiali, contilor Wolfgang von Ottingen-Wallerstein, presedinte al Reichs-
Hofrat"-ului Leopold Schlick, Kriegskommissar"26, instructiunile necesare
spre a nu mai atinge decursul tratativelor problema statutului Românesti.
El din cele ce i-a scris Brâncoveanu, prin secretarul Dindar, anumite
lucruri dorite" mai s-au schimbat de aceea, ce a
cele de domnul muntean, suveranul a hotdrât le trimia prin
curier expres noi instructiuni potrivit din propunerile inaintate turcilor
Domniile voastre excludeti cu totul prevederea sau articolul care se la
principele Românesti nu faceti absolut nici o favoarea
amintitului principe, ci binevoiti a trece sub toate acestea
deoparte suspensie actiune vizând Tara Româneascd". (... den
passum seu articulum instructionis, welche den der Wallachey betreffen
thuet, daraus gäntzlichen zulaszen und von benandten interese gantz und
gar keine meldung zuthuen, sondern allesz dieszes mit stillschweigen
vorbeygehende, das gantze die Wallachey betreffendte werck unberührt und in
indeciso zulaszen belieben möchten). propunerile negociatorilor au fost
remise turcilor mai potrivit vechilor instructiuni, Excelentele Voastre
vor trebui, vor sesiza vreo opozitie a turcilor, nu mai insiste asupra
propunerii privinta principelui Tarii Românesti nici se implice
alte tratative acest sens, turcii asupra respingerii aceleia, ci veti
ocoli totul mod tacit" (so Ew. Exc. Exc. auf verspörte opposition der
Türcken der wegen des Fürsten in der Wallachey beschehenen proposition nicht
zu inhaeriren, noch sich destwegen, wan anderst die bey bloszer derer
Verweffung erhalten solten in fernere tractation einzulaszen, sondern mit
stillschweigen vorbeyzugehen)". Dar negociatorii imperiali n-apucaserd se
implice tratative privind Tara Româneascd sau pe domnul ei deoarece
Brâncoveanu a avut prevederca se adreseze direct din la 17/27
octombrie 1698 mediatorului principal al lordului Paget, fäcându-i
cunoscut am simtit rog pe
ca cel mai prieten al meu mai nimerit mijlocitor

25 Hurmuzaki, Documente..., VI, p. 512 513, doc. CCCXLII.


26 Aflati de la Karlowitz, cf. J. Fiedler, Die Relationen der Botschafter Venedigs...,
p. 377 378; M op. cit., p. 48-49.
Hurmuzaki, Documente..., VI, p. 513 514, doc. CCCXLIII.

www.digibuc.ro
9 Pretentii de anexare a Românesti 149

acele tratative, binevoiascd a-si aduce aminte a fi cu bägare de ca


nu cumva provincie zbuciumatd ori numele meu, amestecate
felurite ca nu cumva locul vreunui bine ce ar trebui
iasä de acolo urmeze vreo nedoritä nepläcere vreun
(in hac dubietate et incertitudine Excellentiam Vestram tamquam
perspectissimum meum Amicum ei dignissimum illorum negotiorum
Mediatorem, humanissime et confidentissime requirendum duxi, quatenus
Excellentia Vestra perpensis prudentissime tractandis Negotiis, bonam habere
dignetur memoriam et vigilantiam, ne haec afflictu Provincia, mea Persona,
aliquibus ab aliqua parte involvatur difficultatibus, vel suspicionibus, et ne loco
alicuius consequendi boni importuna molestia et damnosum suboriatur malum)".
scrisoare a fost la 28 octombrie st.v. din Belgrad lordului Paget
prin kapukehaiaua domnului, Poryphyrita, care discutase anterior cu
mediatorul englez neincluderea tratative a problemei Românesti.
Porphyryte scria: Ieri am primit <scrisoarea> de la principele meu, prin
care cu acea pe care am discutat-o cu
eu sunt sigur atunci Excelenta va avea prilejul, nu va uita o
impiedice asemenea propuneri, ce se vede limpede sunt
mai curând pdgubitoare folositoare, iar scrisoare a fost
Excelentei Voastre conformitate cu aceea ce discutasem cu
cazul care negociatorii imperiali ar voi vreun lucru oarecare pentru
principele meu sau pentru tara sa, putea avea prilejul de a
de de a impiedica ce vor fapt prin care va
nespus nu numai pe principele dar pe slujitorul lui cel mai umil"
(Hieri mi l'annessa dal mio principe, con la quale la prega per quel
negotio, per lo quale ho discorso con ella. E son sicuro che V<ostr>a
Ecc<ellen>za quando havera l'occasione non mancava di favorirlo, col impedire
le tali propositioni, che si vede chiaram<en>te che piu tosto sono dannose que
utili, e questa lettera stata scritta V<ostra> Ecc<ellen>za (in conformità che
ho discorso con ella). Se per caso vorrando proponere qualche cosa per il mio
Principe sua provintia, possi haver occasione di mostrar la presente et impedire
quello vorranno proponere, con che non solamente obligara infinitam<en>te
mio Prencipe, ma anche suo humilliss<i>mo servitore); scrisoarea urma
si marelui dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul" (la presente
farla capitare al sig<n>ore Maurochordato), negociator din partea otomanilor,
spre luare la
Rugdmintea lui Brâncoveanu a fost satisfäcutd deoarece decursul
tratativelor delegatilor la Karlowitz, deschise prin de protocol
(joi 27 octombrie/6 noiembrie 28 octombrie/7 noiembrie), dar intrate
28 E. D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers, in SEER, XXXIII
(1954), no. 80, p. 206; P. Cernovodeanu, op. cit., p. 82, doc. 35.
29 University of London, S.O.A.S., Paget Papers, Bundle no 51, doc. 174.

www.digibuc.ro
150 P. Cernovodeanu C. Fenesan 10

efectiv stadiul propriu-zis al negocierilor, duminick 30 octombrie/9


noiembrie", situatia Tärii Românesti n-a mai fost luatä discutie, veleitätile
de expansiune ale austriecilor infrânate pentru un timp. Acest fapt poate
considerat un succes al diplomatiei românesti personal al lui
Brâncoveanu, experimentatul domn al Tärii Românesti. Dar, austriecii si-au luat
revansa 1718 când, anexând Oltenia pentru decenii, urma päcii
victorioase de la Passarowitz (Pojarevaze) din 10/21 care a pus capät unui
alt räzboi austro-turc incununat cu succes, ei au aplicat provincia cuceritä un
regim politico-administrativ similar celui preconizat proiectul din 1698, ce a
anticipat politicii orientale de expansiune a Imperiului habsburgic
crestin-ortodoxe din Balcani.

ANEXA I

1698

Animadversiones wegen erstrekung deren Christlichen Conqvesten A° 1698 aus der


Wallachey ertheillet worden.
Es seye ausser zweiffel, die Wallachische Nation zu beförderung des allgemainen
wohl-weesens der gantzen Christenheit die gedanken höge und von Seiths es nie
ermanglet haben würde, dieses Gott-gefällige Werk Ihrer Erlösung jugo Turcico nach allen
Kräfften zu beförderen. Allein, es hätten villfältige Casus solcher angetragen- auch öfftermahlen
fruchtlos tentirten Erlösung Sie dermassen furchtsamb und schüchtern gemachet, Sie anderst
nicht als mit zittern hierauff gedenken könten, insonderheit wan Ihnen nicht vorhero die Sicherheit
dessen, was man anfangen wolle, so begreifflich zeige, Sie daran zu zweiflen keine uhrsach
mehr übrig behalten. Dan es sey ja Historienkündig welchergestalten seithero zweyen Saeculis Sie
resultorie, id est bald von Hungarn, bald von in sogenandten Schutz genommen, hernach nur
ausgeplündert und endlich bey denen ita dicendo, pro ossa dahin geworffen und in
Friedens-Schlössen auf Sie gahr vergessen worden. Nicht zum läugnen seye zwar, nach der
Schlacht zu Zenta eine forchtsambe Hoffnung gewesen, Ihre Kayserliche Mayestät solche
Victori mit poussirung des zerstreut- und flichtigen feindes, nach leichter Occupirung der Vöstung
Temeswar, gegen Wallachey proseqviren lassen. Aber es wäre eine gantz andere resolution nacher
Bosnien aufgefallen und diese Wallachische Fürstenthumb wiederumben in den alten Jammer-
stand, und eben mit diesen Posnischen Casu noch mehr verstärkten Sorgen geblieben. Darzumahlen
auch der Fürst, die Bojaren und geystlichkeit mit gesambter Nation von der noch in gahr frischen
Andeneken hafftenden Heyslarischen Irruption und allzu vehementen Commando noch
betriebte angedächtnussen und uhrsach habe, umb einen solchen Protectorem sich zu bewerben, der
Ihnen erträglicher seye als die unter welchen Sie doch auffs wenigste die vollkommene
Sicherheit Ihres Religions-Exercitii jederzeit genossen und daran in dem möndesten nicht, weder
Directe noch indirecte, gestöhret worden.

P. Cernovodeanu, Le journal des travaux du de Karlowitz (1698 1699),


RESEE, XIX (1981), no. 2, p. 326 si n. 4.

www.digibuc.ro
11 Pretentii de anexare a prii Românesti 151

, .

. =
;

/
;.,

Fig. 1. Proiectul austriac de anexare a Tärii din 1698.


Prima

Darumben, dann und soferne man ein beharrliche oder Ernstliche Intention und die
hiezue versichert habe, diese Nation nicht nur jetzt in Schutz anzunemmen, sondern auch
bey und mit Frieden-Schluß darinne zu erhalten, So wäre zu solchem zwekh
in hienachfolgender Ordnung zu arbeithen und handlen oder wiedrigenfahls wenig oder nichts
wohlgedeyliches zu verhoffen, Nemblichen:

* In text: effaciter.

www.digibuc.ro
152 P. Cernovodeanu C. Fenesan 12

Erstens Vor Angreiffung des Werkes durch geheimbe Tractaten mit dem Fürsten und
Bojaren die formam Regiminis Politici in Rechten und Regalien, soviel möglich bey
gegenwrtgen Stand, und zwar solchergestalten zu versicheren, nur die finitima oder
Vöstungen, und darunter sonderlich die Porta ferrea an der Donau, Thurn gegen
gelegen, Giorgievon, Braila und Foxam mit zulänglich genungsamber Mannschafft Postirungs-
weyB versehen und hiemit ad contribuendum das Land, ohne sondere Qvartier auch ausser denen
gewöhnlichen Militarischen Superationibus erhalten werden möge. Nichtmünder,

Fig. 2. Proiectul austriac de anexare a din 1698.


Ultima

www.digibuc.ro
13 Pretentii de anexare a Românesti 153

Fig. 3. Proiectul austriac de


compromis din 1698. Prima filä

Andertens, und förderist der numerosen geistlichkeiten, an welchen das Volkh mit
ungemainer Devotion hänge, circa Consistorialia et Dependentiam a Patriarchali Sede
Constantinopolitana begreiffliche Versicherung zu stellen. Alldieweillen sonst diese von
gahr Bellicose Nation sich mit evacuir- ja Abbrennung deren Häusern in die Gebürg retiriren,
Türken und Tartarn zu Hülffe zu ruffen, ja endlichen wohl gahr zu emigriren und das Land lähr zu
lassen pflege. Wan aber diese beyde Passus mit denen Interessenten praeviae in gehaimb adjustiret
und mit behörigen Diplomatibus versichert würden, so wäre auch,
Driuens, ebenergestalten voraus mit dem Fürsten und Bojaren zu vergleichen, was in Geld
und Naturalien Sie zu unterhaltung obangeregter Postirungen jährlich und in was Terminen zu
praestiren haben würden, worinfahls Sie an dem jenigen Qvanto, so die Türken exigireten, einige
Moderation oder wenigstens in modo exactionis Christliches Tractament verhoffeten. Womithin
dan,
Vierttens, ausser Scrupl die gesambte Nation, sozusagen viritim zusammen
greiffen werden, nicht nur oberwöhnte Postirungen bald occupiren, sondern auch successive den
weitheren Progress in die Moldau zu beförderen, als welche Nation allerdings noch mehr
habe umb einen Christlichen Erlöser seufftzen und sich der unauffhörlichen Excurssionen deren
Tartarn zu welchen Abziehl ein mittelmässiges, doch zu Besetzung deren Vöstungen
und Postirungen mit zuelänglicher Artiglerie versehenes Corpo also lociret werden nach
Occupirung der Wallachey und verstärkter Postirung an der Donau die Conqvesten nacher Cocim,
Bendern und Akiermann (so keine sonderbahre Vöstungen wären) zu erstreken, untereinstens aber

www.digibuc.ro
154 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 14

mit leichter Reytterey einen Straiff umb reiche Beutt in die Buziakische Tartarey zu thuen, dieses
Raub-gesündel von dannen zu delogiren. Man könne sich verlassen,
Fünjftens, nicht nur alle Moldauer auff eben diese Conditiones als man denen Wallachen
accordirete sich gleich zu dieser Armee zuschlagen, sondern auch die aus beyden Wallachisch- und
Moldauischen Nationen in groser anzahl nacher emigrirte und dorten beständig
unter Militarischen in continuo exercitio stehende Patrioten, so aller weegen
und Stegen kündig, sich zu dieser Armee und vortreffliche Dienste praestiren würden;
welchen aber nebst austheillung der Fahnen und Chargen eine Moderate Gage auszuwerffen und
deren also etliche Compagnien von den Streittbahresten (wie man Sie schon kennet und
ernennen auffzunemmen sein
Sechstens, wäre bey denen Tractaten wohl in obacht nemmen, beyde Nationen eine
sonderbahre Abhorrescenz haben, sich nacher Hungarn oder Pohlen incorporiren zu lassen, in der
Apprehension lebende, daB Sie als Partes des orientalischen Kayserthumbs auch dermahlen wie ein
Schlüssel desselben zu consideriren, unter solcher Incorporation aber, insonderheit auch mit Ihren
Religions-exercitio nach der Hand von der Römischen Kirchen Bischoffen Anfecht- und Beirrung
erlayden, auch in sacris von dem Constantinopolitanischen Patriarchat getrennet werden könten.
Ferner und
Siebendens, damit die Einwohnere dieser Landen ad praestanda onera, so Sie übernemmen,
nicht verunkräfftiget und in Ihren gewerbschafften ruiniret werden möchten, so wäre
sonderbahrlich praecaviren und und versichem, die in erwöhnte Postirungen und Praesidia
verlangende Militares sich keinerley sogenandten Regalien, durch Errichtung allerhand Mauthen
Gabe llen, auch anrnassung bürgerlicher gewerbschafften und trafficirungen mit Ochsen und
anderen Vieh oder Waaren, zuaignen, sondern denen Landes-Einwohnern Ihre Nahrungen
unperturbiret lassen.
Zumahlen nun aber der Status rerum anjetzo Vortheill Ihrer Kayser lichen Mayestät sich
in eine bessere gestalt richten anbegünnet, so ist in keine Weeg zu zweiflen, daB bey denen
anvorstehenden Tractaten die Jura et reservata Supremae Majestatis Foederum Armorum,
Praesidiorum, Appellationum etc. mit denen Competentien einer zeitlichen Fürsten und desselben
subalternen Landes-Officieren nur in einer Stadthalterschafft werden combiniren lassen, als
denen Piastischen Fürsten in Schlesien accordiret ware, dabey jedoch in alle weege in casus
cujuscunque vacantiae nil haereditariurn verleyhen, die Confirmation und gleichsamb
Infeudation nicht nur des neu-erwöhlenden Fürstens, auch deren obristen Hof- und Landes-
Officieren Ihre Kayserliche Mayestät solchergestalten aufzubedüngen hätten, daB nach Absterben
Fürsten(s) die Bojaren und Bischöffe pro succesione drey Subjecta und in Vorschlag
bringen, Ihre Kayserliche Mayestät aber daraus den Fürsten ernennen und investiren können, wie
ebenermassen es auch bey erledigung deren obristen Landes-Officieren und Bischoffen geschehen
solte. Salvo etc.

Hotkammerarchiv Wien, Anhang gemischter Faszikel. Siebenbürgen, rote Nr. 96, fol.
391-394 (cotA veche: Siebenbürgische Urkunden, Aufstellungsnummer 15.559).

TRADUCERE:

Observatii care au fost primite din Tara RomâneascA anul 1698 extinderea
cuceririlor crestine.
Este mai presus de faptul cA neamul valah nutreste cele mai arzAtoare
pentru promovarea bundstärii de obste a cA, din parte-i, nu s-a

www.digibuc.ro
15 Pretentii de anexare a Romanesti 155

nu sprijine din toate puterile aceastä lucrare lui Dumnezeu, cea a mantuirii sale
de sub jugul turcesc. Numeroasele episoade ale astfel de mantuiri,
de mai multe ori efect, au facut ca nearnul valah fie de si de
nu se poate la o astfel de eventualitate ingrijorare, mai ales nu i se va
demonstra mai anume se poate de certitudinea privinta a ceea ce a fi
intreprins, fel nu mai vreun temei de din istorie este
cunoscut modul care, de secole, valah> a fost luat pe sub asa-zisä protectie
de unguri, de polonezi, apoi doar jefuit fine, aruncat turcilor drept os de ros,
pentru a zice asa, chiar dat totul la incheierea tratatelor de pace. Ce-i drept, nu se
poate nega faptul de la Zenta, a existat imensa Maiestatea Sa Imperiala
va continua victorie prin lovirea dusmanului fugar ocuparea
dificultate a Timisoara, va in Tara Dar, s-a luat o cu totul
anume de a se purcede directia Bosniei, iar acest principat valah a iaräsi
vechea sa stare de jale cu griji sporite tocmai datoritä acestei situatii din Bosnia. Pe aceasta,
principele, boierii clerul, tot poporul mai au multe amintiri triste de la atacul lui
Heisler comportamentul mult prea brutal, care le sunt prea proaspete minte,
deci temei caute un protector, care le fie mai usor de suportat deck turcii, sub care s-au
bucurat putin de siguranta deplinä a religiei a fi tulburati de putin, nici
direct, nici indirect.
De aceea, certitudinea unei intentii statornice si serioase, precum fortele
necesare acestui popor sub protectie, nu numai pentru moment, ci spre a fi cuprins mod
eficient viitorul tratat de pace, atunci, spre atingerea acestui va necesar se actioneze
procedeze felul sau - nu se va - nu trebuie se spere foarte
putin sau nimic. Asadar:
primul de a se incepe actiunea, trebuie fie stabilita, pe posibil starea
de acum, forma regimului politic ceea ce drepturile veniturile regaliene, anume prin
tratate secrete incheiate principele si boierii favorabili anume fel, doar
de margine sau de la hotar, iar acestea mai Portile de Fier de pe Dunäre,
Turnu aflatä in fata Nicopolelui, Giurgiu, Focsani, inzestrate garnizoane
suficiente acest fel se alte incartiruiri obisnuitele cheltuieli militare
ceea ce <ostasesti>. De asemenea,
al doilea mai ales clerului numeros, de care poporul este atasat
neobisnuitä trebuie se creeze o certitudine privinta chestiunilor consistoriale
a dependentei de scaunul patriarhal de la Constantinopol, deoarece caz contrar acest neam,
de felul lui foarte casele sau foc, putea retrage munti,
cheme in ajutor pe turci ba, la emigreze pustie, cum
obisnuieste. aceste chestiuni vor fi reglementate mai cei interesati
garantate prin documentele cuvenite, atunci,
In al treilea ar trebui, asemenea, se un acord principele
privire la ceea ce ar urma dea tara fiecare an, anume la ce termene, produse
naturale, pentru subzistenta garnizoanelor amintite mai sus. acest caz, ei o
moderare a pretinse de turci sau putin un tratament crestinesc la modul de percepere.
al patrulea Prin aceasta se deci, ca neamul, de o parte
retinere, se va uni, asa-zicand forta, nu numai pentru a ocupa mai pozitiile sus-
amintite, ci pentru a apoi extinderea spre Moldova. de acolo are mai
multe motive pentru a-si un mantuitor crestin pentru a se elibera de incursiunile
ale tatarilor. acest scop, pentru ocuparea a pozitiilor de acolo ar trebui un
corp de de mijlocie, inzestrat artilerie acesta ca,

www.digibuc.ro
156 P. Cernovodeanu C. Fenesan 16

ocuparea Românesti pozitiilor de pe sä cuceririle la Hotin, Bender


Akkerman (care nu sunt niste deosebite), vreme ce cavaleria ar intreprinde o
de in Bugeacul ar alunga de acolo adunAtura de tâlhari. Se poate pune
deplin temei pe faptul
In al cincilea nu numai moldovenii se vor acestei armate aceleasi
conditii acordate valahilor, ci patriotii din cele neamuri, valah moldovean, care au
emigrat in mare Polonia Rusia s-au aflat acolo mereu sub arme rândul
militare, cunoscând toate drumurile potecile, se vor prezenta la aceastä vor face
servicii excelente. Acestora va trebui li se acorde, pe steagurilor si a gradelor, o
soldA moderatA, iar dintre cei mai vrednici mestesugul armelor (care sunt de acum cunoscuti
pot fi amintiti cu numele) sA asadar, câteva companii.
In al cazul tratatelor va trebui sA se seama de faptul cA ambele neamuri
au o deosebitA sA incorporate sau Poloniei, träind cu teama cA ele, ca pärti ale
Imperiului de trebuie socotite si acum o cheie a acestuia, cazul unei vor
avea de atacuri datorate episcopilor Bisericii Romane, mai ales ceea ce priveste
practicarea religiei si ar putea separati cele sfinte de patriarhia de la Constantinopol. Apoi,
In al saptelea pentru ca locuitorii acestei nu storsi de puteri prin prestarea
ce le revin sA ruinati indeletnicirile va extrem de necesar se evite si sA se
tinA seama de faptul militarii trebuinciosi amintitelor garnizoane sA nu se bucure de
vreun asa-numit venit regalian, de incasarea a tot felul de impozite, de exercitarea
unor mestesuguri civile si a comertului cu si alte vite sau märfuri, ci lase netulburate sursele
de subzistentä ale locuitorilor tärii.
deoarece starea de capete acum un sens mult mai favorabil MaiestAtii
Sale Imperiale, nu existA dubii cazul tratatelor viitoare, drepturile cele cuvenite numai
MaiestAtii Supreme privinta aliantelor, armelor, garnizoanelor, apelurilor etc. vor trebui puse de
acord cu competentele unui principe vremelnic a dregAtorilor acestuia doar sub forma unei
locotenente, cum a fost acordatä odinioarA principilor Piast in Silezia; situatie nu se
va acorda nicidecum ceva cu titlu ereditar in cazul care s-ar ivi vreo ci confirmarea,
precum vasalitatea, nu numai a principelui care sA ales, dar a dregAtorilor celor mai
ai curtii vor trebui conditionate fel de Maiestatea Sa ImperialA,
decesul principelui boierii episcopii drept succesor trei persoane,
Maiestatea Sa ImperialA sA numi investi principele din rândul acestora. fel ar
sA se procedeze si la ocuparea dregAtoriilor supreme ale tärii a scaunelor episcopale.

ANEXA II

1698 <Belgrad>

Valachiae Princeps utriq<ue> Imperatori iuramentum prestabit. Post mortem


gubernandis Principis, uterq<ue>, tam Imperator Romanorum, quam Magnus Sultanus novum a
provincia legitime electum confirmabit. Tributo non nisi convento aequis partibus inter utrum<que>
sub utriusq<ue> paciscentis Imperatoris protectione trebitur. Vivetque securus ac quietus in suis, ac
Provinciae receptis legibus, religionisq<ue> libertate

University of London, School of Oriental & African Studies, Paget Papers, Bundle no 51,
Undated doc. 10.

www.digibuc.ro
17 Pretentii de anexare a Românesti 157

TRADUCERE:

Domnul va presta de ambilor moartea


domnului aflat scaun, ambii - romanilor, marele sultan - vor confirma pe
noul ales de mod> Numai darea va chip egal
cei doi nici nu va fi apoi sporitä prin
celelalte <treburi> vor fi ocrotite sub protectia a doi cum se vor fi
<domnul Românesti> sä linistit cu sale ale primite
si cu libertatea de

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
SISTEME DE REPREZENTARE
A CULTULUI MARIANIC TÄRILE
iN SECOLELE

VIOLETA BARBU

Prezenta cuvântului fruntea acestei anchete la câteva


precizdri terminologice, studiile deschizdtoare de drumuri din anii '40
semnate de Gabriel Le Bras' ori de Lucien Febvre2 plecau de la termeni ca
practicd religioasd" sau devotiune". Aceste precizdri sunt rodul unor indelungi
dezbateri care, ultimele trei decenii, s-au angajat istorici ai culturii,
sociologi, etnologi, antropologi. Robert Mandrou, sinteza sa de pionierat
consacratd secolelor de care ne La culture populaire aux XVIP et
cultura ca foarte dar nu identicd, cultura
de cu alte cuvinte o consumatd de clasa ce se opune
aristocratiei burgheziei. Devo0unile, de catehezd, vietile sunt
pentru Robert Mandrou un segment de populard. Interventia lui Michel
din 1977 intitulatd La religion populaire, problèmes et méthodest aduce
discutie cuplul culturd-religie populard, insistând pe definirea notiunii de
popular". Trisând cu surselor", recomandd ancheta
pluridisciplinard, care apeleze la o varietate tipologicd de documente, numite
indicatori": literare, nonliterare, iconografice, arheologice, juridice etc.
Pe acelasi críterii ale sociologiei de tip gramscian, pe care a fost
teoria lui Mandrou se fundamenteazd punctul de vedere al lui Carl Guinzbourg
exprimat la Colocviul international tema La notion de «religion populaire» en
Europe Occidentale, du Moyen nos jours, organizat de C.N.R.S. 1977,
participare (Pierre Chaunu, Michel Vauvelle,
Jean Delumeau, Philippe Ariés, Jacques Le Michel Meslin, André Vauchez,
Alphonse Dupront, Raoul Manselli, Gabrielle de Rosa etc.): dezba-
era tocmai clarificarea tenninologicä si definirea obiectului,

Introduction l'Histoire de la pratique religieuse en France, Presse Universitaire, 1942.


2 La dévotion en France au XVIP Revue de Synthse, 1932, p. 197-206; Pour
une histoire 1982, Editions de E.H.E.S.S., p. 834-843.
Stock, 1975, p. 11-18.
Publicatä Le Monde alpin et rhodanien", 1977, nr. 1-4 republicatä vol.
Idéologies & Mentalités, Paris, 1982, p. 125-162.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 159-170,1998

www.digibuc.ro
160 Violeta Barbu 2

Guinzbourg propunea definirea religiei populare ca o religie a claselor


subalterne, dominate", urmare imposibil de circumscris o raportare la
religia Dintr-o perspectivd cea a istoriei sociale, Serge Bonnet
a expus stadiul metodologice ale domeniului: Bonnet valorizeazd
aspectele de tip dihotomic prin care putem ajunge la specificitatea
religios popular: gest/ cuvânt, festiv/didactic, obicei/ lege, implicit/ explicit,
concret/ abstract, cosmologic/ metafizic, trdit/formulat, colectiv(familial)/
individual, intuitie/ argumentatie, temporal/ sacral etc. acelasi timp, abordarea
acestui domeniu trebuie plasatá contextul mai larg al istoriei sociale
(politica, sociologia familiei), al sociologiei practicilor. fmal, se totusi o
definitie care transcende vechile opozitii categoriale clerici,
antinormd, religia este caracterizatd
ca «carnald» prin locul acordat sernnului, o religie a «medierii», prin locul
acordat pelerinajelor, o religie a multitudinii prin locul acordat
tuturor categoriilor sociale, mai cu marginalilor6. Un punct de vedere
interesant a prezentat pdrintele fondator al antropologiei religioase, Alphonse
Dupront, adeptul unei perspective mai fenomenologice decât integriste.
Pentru Dupront, experienta religioasd caracteriza prin trei
distinctive: cotidianul, extraordinarul cripticur, teorie dezvoltatd
substantial cartea sa publicatd 1987, Du Sacré. Croisades et pèlerinages.
Images et langages. autarea unei organice a religiei populare,
Dupront alte patru caracteristici triadei initiale: caracterul de cel
panic, imanenta divinului, precum absenta distincOei sacru-profan. Existenta
unor inventare regionale ale realiatilor religiei populare Franta, reunite sub
titlul La piété populaire en cu putere principiul diferentierii
spatiu a fenomenului pe religie populard".
Cum pot definite cultura religiozitatea spatiul românesc?
afara studiilor consacrate populare, preocupdrilor pe
acest Desigur, cultul marianic a obiectul unor marcate
de interesul pentru latura (monografiile lui Dimitrie
Sanescu, Cultul Maicii Domnului, Bucuresti, 1932 Minunile Maicii Domnului,
Bucuresti, 1925, complet de formatia teologicd a autorului:
teza lui Ene Braniste pe aceeasi manuscris. Cea dintâi incercare
de sociologie religioasd a devotiunii mariane la români i-o episcopului
Raymund Netzhammer, care 1902 o despre Die Muttergottes-
Verehrung in der rumiinisch-orthodoxe Kirche, un surprinzdtor dosar, hrdnit
din date statistice.
La religion C.N.R.S., 1979, p. 398-399.
6 Ibidem, p. 397-398.
Ibidem, 412.
gSub directia lui Bernard Plongeron Paul Leroux, vol. II, 1984, III, 1985; de
asemenea, tomul 90 al revistei Annales de Bretagne et des pays de 1 'Ouest", 1983, nr. 2, intitulat
L'Espace et le sacré.

www.digibuc.ro
3 Cultul marianic Române (secolele 161

nu gresim, unei anchete cantitative de sociologie a lecturii


realizate de Daniel Barbu cu mijloacele a unei reflectii
terminologice apartinând lui Alexandru cultura nu s-au exprimat
puncte de vedere asupra acestei chestiuni10. Subscriem sintagmei culturd
pentru care Alexandru Dutu, spre a marca, pe de o parte
diferenta de spatiul vest-european, iar pe de parte spre a pune
lipsa unei suprapuneri clivajul social cel cultural. Cu alte cuvinte, sustine
Alexandru Dutu, cultura de curte ori cea clericald le ca si tot
sud-estul Europei nu este sensibil culturii unor locuitori ai satelor
de carte. stare de fapt poate descrisd, mea, mai ca o
a lipsei magisteriului Bisericii, constituitd ca autoritate care
ori omologheazd comportamentul religios, cum se
Transilvania perioada calvinismului, iar apoi vremea Unirii, a se vedea
exemplul episcopului Petru Pavel Aaron. Mai apoi, persistenta unei culturi
manuscrise si supravietuirea zorii veacului al XIX-lea a oralitätii si a
colportajului a generat o de tip feed-back a bunurilor culturale dinspre
si zonele marelui mereu innoitoare, suficient de integratoare.
sfdrsit, nu e greu de observat afara categoriei profesorilor parte
greci, nu putem numi alti profesionisti ai culturii elitei, care dovedeascd si
se bucure de de institutii ca biserica puterea domneascd.
Rezultä de aici o ambivalentd a termenului popular", jurul se va
organiza ancheta Istoricul va trebui de ordine ale
nu privilegieze pe nici una dintre ele: pe de o parte, modelul de
pietate de religiozitate propus de de culturald (statul
civilizatia, expresia lui Gabriel le Bras), pe de parte, gustul popular
care, perpetuând si multiplicând, infuzeazd discursul sau obiectul artistic cu o
serie de semnificatii, transformându-le, potrivit unei de clivaje de tip
social, cultural, regional, al vârstei al sexelor. Cu alte cuvinte, conceptul clasic
de practicd religioasd" bucurându-se de o transversalitate este mai
aproape de conceptul de care defineste ultimele demersuri
metodologice ale de la Anna demersuri potrivit istorie

Loisir pouvoir. Le temps de la lecture dans les Pays Roumains au XVII', R.E.S.E.E.,
XXVIII, 1990, nr. 1-4, p. 17-27, reluat Scrisoare pe Timpul privirea
a secolului al XVHI-lea, Bucuresti, 1996, p. 59-79.
Culture commune culture populaire: l'exemple du Sud-Est européen, raport la
Congresul istoricilor de la Stuttgart, Rapports, p. 500-502; idem, La circulation de l'imprimé
dans le Sud-Est entre le XVII= et in vol. Colportage et lecture populaire,
coord. de Roger Chartier si Hans-Jurgen Lusebrink, de la Maison des Sciences de
I 'Homme, 1996, p. 165 170.
Les formes de l'expérience, Une autre histoire sociale, coord. de Bernard Lepetit, Albin
Michel, 1995, special studiul lui Bernard Lepetit, Histoire des pratiques, pratique de l'histoire,
p. 9 22.

www.digibuc.ro
162 Violeta Barbu 4

poate conceputd ca o istorie a practicilor. Este deci mai fecund pentru ancheta
nu cu alte opozitii de tip cultural cum ar oficial/popular, sau
cult/popular, ci cu raportul care se stabileste sau nu un acord
al actorilor precizare metodologicd: referintele la realiatile
românesti din Transilvania nu vor avea decât un rost pur comparativ.
cu ochii strdinilor (Weismantel, Anton Maria Del Chiaro, Johann
Filstich etc.), cultul marianiç si se bucurau, cel putin la
dintre cele veacuri, de o mare inflorire le Române: asijderea se
cu habotnicie la Sfânta la calendar aproape
nu zi care nu fie vreunui sfânt de norodul nestiutor"12.
Imnografia consacratd Maicii Domnului13, Acatistul compus de Serghie
Paraclisul Precistei, are primele versiuni românesti Moldova, asa cum a
studiu filologic Mariana Costinescu 1974'4. Cea dintâi
versiune a Paraclisului, descoperitd 1955 conservatd foaie de
titlu, a fost atribuitd de aceeasi cerceatoare mitropolitului Varlaam
1639-1640. Pe baza acelorasi manuscrise pe care s-a intemeiat Varlaam,
mitropolitul Dosoftei a publicat unic volum cele rugdciuni 1673.
Destinate atât private, celei institutionalizate, cele imnuri
vehiculeazd modelul Fecioarei intercesoare ocrotitoare, printr-o simbolicd
programul iconografic al bisericilor'5: rug arzând se mistuie,
pe care s-a pogorât roua, toiag odrdslit, chivot, mask munte
de aur, nor etc. Doamnd", si acesti
termeni spicuiti din vocabularul marial al Paraclisului ne Fecioara este
prin maiestatea puterii divine a Fiului ei, cum secolele XII-XIII
fusese preamdritä Occidentul medieval ca
Un fervent adorator al Fecioare a fost Antim Ivireanul, care
la Râmnic 1706 un Acatist traducere ce probabil apartine, carte
de un Sinopsis la 1714, continând toate slujbele dedicate Maicii Domnului.
materie de tipdrituri, Mario a secolul al XVII-lea
editii muntenesti ale Acatistului", le putem un mare de

12 Johann Filstich, fncercare de istorie trad. de Adolf Armbruster, Bucuresti,


1979, p. 247.
D. I. lu, Maica Domnului lumina imnelor liturgice, Caransebes, 1941; M. Gordillo,
La Madonna nella liturgia orientale, vol. Mater Christi, Roma, 1958, p. 167-198; Ene Braniste,
generald, Bucuresti, 1985, cap. Maicii Domnului" cu bibliografie, p.
230-245.
Versiuni din secolul al ale Acatistului Paraclisului Precistei, Studii de
filologie, Bucuresti, vol. HI, 1974, 217-239.
Ene Braniste, Programul al bisericilor ortodoxe, Bucuresti, 1975, p. 20.
16 Jean Leclercq, della donna nel medioevo, Jaka Book, 1994, p. 79-87.
Mario Ruffini, Aspetti della cultura ortodossa romena medievale, Editrice Nagard, 1980,
p. 215-216.

www.digibuc.ro
5 Cultul marianic Române (secolele XVII-XVIII) 163

copii manuscrise, precum traducerea altor fragmente imnografice (irmoase,


icoase, condace) din patrimoniul bizantin alatuit de opera Sf. Roman Melodul,
Damaschin, Cosma de Maiuma, Imnograful. Mutatii importante
modul de raportare al crestinilor la se produc a doua a
secolului al XVIII-lea, se cristalizeazd la noi probabil ritualul procesiunii
prohodului, Vinerea Mare. Umanizatd, vulnerabild maternitatea ei
Maica Domnului devine simbolul umilintei si al iubirii al unei infinite
capacitäti de si Accentuarea acestei noi ipostaze, asupra
Occidentul indelung, epuizându-i expresivitatea afectivd,
trebuie consemnatd ca o practica religioasd a
Române.
Acordând credit pe care Jean Wirth, sinteza sa consacratd imaginii
medievale, o devotiunii - comportament nu numai ritual, ci afectiv, care se
articuleazd pe un imaginar religios"I8 suntem aproape nevoiti
de-abia momentul rdspândirii procesiunii prohodului acompaniate de
plângerea Fecioarei se naste cu ceea ce Canonul de
prea care se la ca text
liturgic, compunere a lui Andrei Criteanul, se traduce româneste la inceputul
secolului al XVIII-lea (ms. rom. 939, f. 63-71v cu lacune); o traducere este
realizatd de Vartolomei 1768 (ms. rom. BAR 3698),
spre 1780: ms. rom. 1683, 3162, 3324, 4252 etc. si purtând ca titlu
«Plângerea sau tânguirea Maicii Domnului». Edificator pentru noul spirit,
subtitlul din la BAR, la infuzia de
sentimentalism subiectiv si de duiosie a textului: «Cuvintele céle dulci
plângerea cea cu glas dulce ca de maia a Maicii Precistii», profund
armonios acord cu românesc al bocetului, despre care
Cantemir Descriptio nu numai el. Adunate puse pe opt
glasuri, canoanele de inchinate Fecioarei vor alatui culegerea cunoscutd
sub numele de Theotokarion, din greceste jurul anului 1750,
destinatd, insemnarea din cel mai vechi manuscris, devotiunii private: iar
eu, cu ajutorul Precistii, [...] la iesirea sufletului nu nici
oare o traducerea limba
pentru prima 1731, cu litere latine versificatie a
similare din liturghia celor ce se biserica apuseand,
cunoscutd ca o a lui Jacopone da Todi sub de Stabar Mater?
Textul integral al acestei scris de Lippay, parohul
de români catolici din Zlatna, se codice al Bibliotecii
Széchény de la Budapesta21. traducere româneascd este cu mult

L 'image Naissance développements Paris, 1989, p. 277.


Ed. Gh. Gutu, Bucuresti, 1973, p. 331.
Gabriel Catalogul manuscriselor românegi, Bucuresti, 1968, p. 316.
21 V. Violeta Barbu, Cea mai veche versiune a imnului LR, 1997,
nr. 5-6.

www.digibuc.ro
164 Violeta Barbu 6

celei a lui Giuseppe Bonaventura Berardi, semnalatd 1943 de Carlo


Tagliavini22. primele strofe, reproduse paralel traducerea lui
Anton Pann din 1830, de el sa de de stea sub
numele de Jalea Maicii Domnului23.

Ms. Széchény Oct. Val. 8 Anton Pann


Planctus Beatae Verginae Maria Jalea Maicii Domnului

Sezu Majka maica amar plângând


Linge krucse entristate cruce
Kend Isus kinuire Pre Fiul chin
Pre krucse restignire.

A keruja sventul tyeptul ei rumpea


Unpreune ku sufletul Sabie o pdtrundea
Atuncs sabja o treku De durere
Se durory mare feku.

Semnele aceluiasi timp au redus dincolo dincoace de munti distanta


dintre si protectoarea sa ecourile târzii ale barocului au ridicat surdina
de pe emfaza gesturilor, sentimentului familiei, sensul valorificat de
Philippe Aris a schimbdrile. Deasupra siluetei indurerate a Mariei,
mater omnia, se umbra mortii, pe care oamenii de la sfärsitul Vechiului
Regim nu mai o
Dar devotiunea marianicd s-a putut exprima forme originale, nu numai
neintrecute au panegiricile de un suav lirism24
inchinate Maicii Domnului de mitropolitul Antim Ivireanul. Repertoriul simbolic
este cunoscut din Acatist: rug aprins, toiag inflorit,
umbroasd, dar ritmul ce aminteste de Litania (De laudibus
beatae Mariae), alte imagini ce-si datpreazd prospetimea talentului
oratoric al mitropolitului: pecetluitd, soare, al zorilor, crin,
chiparos. Revdrsarea de analogii criptice culmineazd cu simbolica
a literelor si a numerelor, numelui de Miriam. Ornilia
Domnului de data aceasta, chipul cel mai concret, omenesc, maternitatea
Mariei. Accentele populare, de colind, se impletesc paradoxurile retorice cele
Le traduzioni rumene dello «Stabat Mater» e di altri inni religiosi di Jacopone da Todi,
«Studii italiene», X, 1943, p. 49 57.
23 N. Cartojan, populare literatura româneascd, ed. a doua, Bucuresti, 1974, vol.
H, p. 254.
24 Eugen Negrici, Antim, logos personalitate, Bucuresti, 1971, p. 49-52.
25 1531 ambianta sanctuarului marianic de la Loretto, este de cel
mai important cercetdtor al acestei rugdciuni «imnul Acatist al Apusului», G. G. Meersseman, Der
Hymnos Akathistos Abendland, Freibourg, vol. I II, 1958-1960.

www.digibuc.ro
marianic Române (secolele 165

rafinate, detaliile naturaliste surprinse de Antim prevestesc cântecele de stea:


drept aceea si preainteleapta fecioard, cu cu dragoste, cu multe
care le scotea dragostea cea avea cela ce se dintru
dânsa, uda trupul preasfantului cocon; cu scutece 1-au cu
cuprins fecioresti dându-i cu lapte curat
addpat"26. imagine emblematicd a maternitätii, aceeasi
aminteste de o alegoriilor teologice ale iconografiei
baroce, Maica Domnului laptele22. Ca poporul lui
Dumnezeu ca temelie statornicd la lucrarea solire a
cu de domnului Constantin Brancoveanu, Stefan
compune un Cuvânt panegiric la Adormirea de Dumnezeu
(Bucuresti, 1703). Spre valorizarea a maternitätii ca a
feminitätii, panegiricul mamei sale, care purta numele
Fecioarei.
Nici o scriere nu bine popularitatea de care se bucura Maica
Domnului ca traducerea lui Agapie Landos, Mântuirea
Amartolon Sotiria (Venetia, 1641) si cea a lui Ioanichie Galeatovschi, Cer nou28,
Nebo Novoe (Lwow, 1651), ambele romdneste din limbile
respectiv cu titlul Minunile Maicii Domnului. 198929
Liviu Onu, care a realizat un studiu monografk al versiunilor manuscrise
ale lui Landos, a reusit nici mai mult, nici mai putin de 100
de copii manuscrise, de numai 20 cunostea Nicolae Cartojan31,
cinci grupuri distincte. Numai acest argument ar suficient
ca putem afirma ne afläm fata celui mai important best-seller al Vechiului
Regim, iar ecourile lui cele peste 300 de pagini ale legendelor Maicii Domnului
culese de Simion Florea din traditia sunt pe deplin grditoare
ponderii factorului miraculos evlavia de Fecioard. Pe
ce resorturi mentale se pasiune molipsitoare? E suficient s-o
punem pe seama principiului analogiei (ceea ce s-a se mai poate
punctul de vedere psihologizant al lui Heinrich
Gunther33? al entuziasm se mentine vreme de
26 Antim Ivireanul, Opere, ed. de Gabriel Stempel, Bucuresti, 1972, 199.
27 A. ler, Barockthemen. Eine Auswahl von Verzeichnissen zur Ikonographie des 17. und
18. Jahrhunderts, vol. I, Budapest, 1956, p. 506-507.
tefan Ciobanu, Din culturale romeino-ucrainiene. Ioannichie Galeatovschi
literatura veche, Bucuresti, 1938.
29 pe marginea unei versiuni a a
Agapie Landos, A.A.R. Mem. Sect. de Filologie si Literaturá, Seria IV, tom XI, 1989, 29 38.
Manuscrise in XLI, 1990, nr. 4, p. 356-359.
N. Cartojan, op. cit., p. 157-158.
32 Legendele Maicii Domnului, Bucuresti, 1904.

Psicologia della legenda: aspeui e problemi, vol. Bologna,


1976, p. 78.

www.digibuc.ro
166 Violeta Barbu 8

un secol este provocatd, ca si viziunile ori visele, de de


comunicare cu lumea de dincolo, cum credea André Vauchez34, sau e vorba de un
fenomen cu precizie circumscris istoric, avându-si climaxul secolul al
XVII-lea, secol al ofensivei Contrareformei - teza lui Jean Delumeau, exprimatd
celebra sa carte Rassurer et protéger35? Un lucru este cert: ca Franta
veacului al XVII-lea, valul al miracolelor uneste Române
elitele clericale, elitele sociale si poporul credincios, clivaje sociale. Posibile
rdspunsuri la enigma populariatii acestei culegeri ne vin din mai multe directii:
1. structura a aproape 450 de mici naratiuni
favorizeazd, fapt verificat cazul populare, selectia recompunerea
potrivit gustului publicului sau copist parte. 2. exotismul acestor
miracole, multe dintre ele provenind din spatiul Europei Occidentale (Genoveva
de Brabant, Pentru Frantei, ale le-a vindecat
cea a tot etc., povestea care vândut sufletul
diavolului etc.). 3. amplificarea prin detalii pitoresti, umanizante sau dimpotrivd
fabuloase a scheletului narativ al episoadelor din Evanghelii legate de persoana
Fecioarei: nasterea ei, fuga Egipt, Adormirea etc. 4. avântul imaginatier,
orizontul de asteptare al publicului larg, deschis secolul al XVIII-lea
miraculos, vizionar hagiografie, cum au anchetele statistice realizate
de Daniel Barbu pe ansamblul celor 6 000 de manuscrise conservate la BAR36;
din ansamblul acestui gen de scrieri, lectura de desfdtare edificare religioasä
predilectä pentru starea a treia, aici doar apocriful Visul Maicii
Domnului, amuleta Cele 72 de nume ale Precistei Prosopografia Maicii
Domnului37. 5. incadrarea ansamblul miracolelor a unor minuni pe
românesc cum este cea nr. 217, de Galeatovschi. Minunea
face parte din ciclul miracolelor sdvârsite de icoane este atribuitd celebrei
icoane paleologe bifaciale de la Neamt. vremea lui Gheorghe 1655,
timp ce era procesiune, icoana a plutit aer, s-a asezat pe amvon
s-a inchinat. Povestirea mitropolitului Gheorghe din 1723, de curând de
Stefan Gorovein, numele lui Nicolae Milescu, care
calitate de domnesc, ar primit scrie povestea
icoanei de minuni a Maicii Domnului, documentându-se din vechile
hrisoave cronici. acest fel, se acrediteazd, iar cerceatorul iesean nu
acest lucru, ne afläm fata primei opere a spdtarului Nicolae, care,
potrivit demonstratiilor filologice ale lui Liviu Onu este autorul
lui Agapie

Spiritualitatea Evului Mediu Occidental, trad. rom. de Doina Daniel Barbu,


Bucuresti, 1994, p. 136-137.
Fayard, 1989, p. 210.
36 D. Barbu, Loisir et pouvoir, p. 24-26.
Pentru aceste trei scrieri N. Cartojan, op. cit., p. 119-120,126-129,136-138.
Un episod din «recuperarea» prima a Nicolae Milescu,
XXII/2,1985, p. 445-458.

www.digibuc.ro
9 Cultul marianic Române (secolele XVII-XVIII) 167

Icoana de la Neamt, de studiatä din punct de vedere artistic de


Constanta Costee, ce a fost pentru prima
este doar una din icoanele miraculoase ale Maicii Domnului. Din relatdrile
amintite, icoana nu avea virtuti taumaturgice, comportamentul ei
miraculos mai un avertisment teologic asupra sfinteniei"
obiectului sine, care trebuie cinstit rezerve. Al doilea element important pe
care putem desprinde pentru ancheta este consemnarea ei
pelerinaj la
acestei forme de reprezentare a cultului marianic, se
cuvine evidentiem faptul imaginile stdpânesc populeazd spatiul
teritoriul miraculosului, detrimentul relicvelor independent de ele.
Nimic ciudat constatare, ne la Bizant, unde André
Grabar" si Louis Bréhier4' au observat deja acest raport, pe
integrdrii liturghie a cultului icoanelor. acord cu mdrturiile
frapati de evlavia deosebia a fatä de icoane, constatdm spatiul
cultul privat este preponderent se substituie
adesea participdrii la liturghie sau frecventdrii bisericii. ciobanii de
munte cu ei o scrie Johann Filstich42, semn vizibil al sacrului, rol
care Occident era conferit altarelor portabile. Metaniile fata icoanelor
sunt, pentru lumea satelor, cum cu uimire protestantul Weismantel43,
unica de de refuzul de a merge la bisericd. Nu
numai din coltul dinspre al casei exercia imaginea puterea
protectoare, ci ea pe toate riturile de trecere: botez, (ca dar
oferit mirilor, lui Paul de Alep), (odihneste pe pieptul
rdposatului, a lui Anton Maria Del Chiaro44). Deosebirea de
Bizant, care devotiunea de cea vine nu de la nivelul
practicilor religioase, ci chiar de la nivelul celei institutionalizate: cele
Biserici, si existä o de a icoanelor, care
le afara asemändrii cu prototipul pe care reprezintd, virtutile
taurnaturgice.
de la secolului trecut, episcopul Melchisedec amintea
19 icoane miraculoase Moldova si Muntenia", dintre care cea mai mare parte
Un exemplar de A.I.I.A.I., p. 381-388.
L 'iconoclasme byzantin. Dossier archéologique, Paris 1957, p. 351.
La civilisation byzantine, Albin Michel, 1970, p. 232; märturii de cucerirea
Constantinopolului de latini, Silvio Giuseppe Mercati, Santuari e reliquie constantinopolitane
secondo codice ottoboniano latino 169, prima conquista latina, Roma, 1936.
42 Filstich, op. cit., p. 247.
Ceiltori despre Törile coord. de Maria Holban Paul Cernovodeanu,
Bucuresti, 1983, VIII, 352-353.
" Ibidem, p. 383.
Ene Braniste, Teologia icoanelor,
ST, IV, 1952, nr. 3-4, p. 198 199.
Melchisedec (episcop de Roman), Tratat despre fnchinarea icoanelor
Biserica despre icoanele de minuni din România ortodoxd, Bucuresti, 1890,
p. 26 et sq.

www.digibuc.ro
168 Violeta Barbu 10

sunt icoane ale Fecioarei. istorice despre cele muntenesti sunt extrem de
sa pe la bisericile importante ale Paul de
a consemnat, de legenda icoanei injunghiate, de care mai pomenesc
cronicile, si pe cea a Icoanei Maicii Domnului de minuni, dintre care
i-au atras cu osebire atentia: icoana a indicat locul pe care
avea se ridice mändstirea, foc de ostenii unguri a
De o minune cu prima, indicarea unui
pentru un viitor este icoana miraculoasd a Maicii Domnului de la
mändstirea Dintr-un lemn, mare si fdatoare de minuni", scrie Paul de
extrem de despre virtutile tdmäduitoare ale acestei icoane
despre popularitatea de care se bucura ne-o un document inedit din condica
manuscrisd a mändstirii, la Arhivele Statului". Cu putin
Crdciunului anului 1695, la 20 decembrie, Pârvu fiul marelui logont
Radu al Cantacuzino" face o donatie pentru ca
stie venind noi aicea, pentru boala la cinstita
sfänta a Precestei a de pururea Fecioarei
Mariei, ceea ce din duhul Sfânt au pe Fiul cuvântul lui Dumnezeu Isus
Hristos, Cel ce i dumnezeire voie cu Taal cu
Duhul este strdlucita un Dumnezeu luând izbdvirea
de la mila sfin0<i>i sale...". Si tot la s-au o
minune mare care iaste de scris"51: de Adormirii Maicii
Domnului, la care venise pentru doamna lui Stefan Cantacuzino,
aceasta a fost subit de un acces de pus de contemporani pe
seama faptului acea zi la Constantinopol erau executati Brincovenii, la a
moarte contribuise din Cantacuzino.
Alte icoane ale Maicii Domnului cu puteri miraculoase apar diverse
mahalale bucurestene: detinem despre cea de la biserica Icoanei, a
pisanie din 1784 se destinatia chiliilor pentru alugdritele
bolnavi ce vor la ajutorul sfintei
icoane"". icoanele de la biserica Olari mändstirea minunea
Bucurestilor", ca biserica Icoanei, de chilii care se addposteau
despre vol. VI, p. 168-169.
Ibidem, 188-189; icoana poate fi atribuitá secolului al XVI-lea provine,
lui Radu Creteanu, dintr-un atelier athonit, Radu Creteanu, Din tr-un lemn,
Bucuresti, 1966, 25-27.
Ms. 445, 313.
este tatAl lui Cretulescu, celebru pentru sa,
functionar de Daniel Barbu, Scrisoare pe p. 19-20, unde se comenteazd portretul
acestui personaj flcut de Mohai Cantacuzino Genealogia Cancacuzinilor.
Radu Popescu, Istoride domnilor ed. de C. Grecescu, Bucuresti, 1963,
p. 210.
coord. Alex. Elian, vol. I, Bucuresti, 1965, p. 266; icoana
din 1682.

www.digibuc.ro
11 Cultul marianic (secolele XVH-XVHI)

pelerinii veniti la binefacerile Maicii Domnului". Devotiunea de


icoanele miraculoase ale Fecioarei câteva particularitáti, ce s-ar putea
rezuma astfel: 1. icoanele sunt majoritatea de tipul Hodighitria 2.
au dimensiuni mari, de peste un metru; 3. sunt plasate
importante (cele mai vechi), orase mari (Iasi, Bucuresti, Galati, Focsani,
Craiova, cele mai noi), ce un sens de urbanizare acestui tip de cult54; 4.
instanta care icoanelor este poporul, colectivitatea (obstea
mändstirii, mahalaua sau pelerinii), amestecul vreunei componente de
autoritate sau institutionald (Biserica sau Statul), cum s-a intâmplat
Transilvania, la anchetele imperiale pentru adeverirea minunilor
Madonei Lacrimosa de la Nicula a icoanei care a la Blaj la moartea
episcopului Petru Pavel Aaron55.
intârziem asupra aparitiei unor teme iconografice rdspândite
barocul Occidental (Maica Rozariului la paraclisul Hurezilor, Acoperdmântul
Maicii Domnului56, tot Hurezi, incoronarea Mariei, de la Sihästria), ne
vom märgini final la evocarea statisticilor grditoare privind hramurile
marianice: cifrele comentate de Raymund Netzharnmer studiul din
o coplesitoare mergând la o din totalul bisericilor
(1 420 dintr-un de 3 665 de parohii); dintre acestea, se detaseazd
Adormirea Maicii Domnului (934), de Nasterea (183), raportul de 4
la etc. Cu precizarea aceste repere de la secolului al XIX-
lea, am compar aceastä configuratie cu ancheta
pentru diverse din departamentul francez Saone et Loire58: 36,5% din
sunt plasate sub protectia Mariei, 1/3, raportul dintre cele
hramuri la cer si Nativitatea este de 8 1.
Dosarul pe care am nu ne permite deducem un
tablou de ansamblu al practicilor religioase dedicate Mariei le Române
ultimele secole ale Vechiului Regim. Prea multe lacune aceri. Adesea, o

N. Stoicescu, Repertoriul al monumentelor feudale din Bucuresti,


1961, p. 266.
sens invers, modelul ctitoricesc al Hurezilor se difuzeazd prin in lumea satelor,
cu entuziasm de starea a de-a lungul veacului al XVIH-lea, Daniel Barbu,
Stilul bräncovenesc arta populard din Tara secohd al XVIH-lea,
XXV/2,1988, p. 369-375.
Samuil Micu, Istoria ed. de Chindris, Bucuresti, 1995, p. 341, ancheta
se pästreazA la Arhivele Statului Budapesta, Icoana de la Blaj,
1764, ed. de loan Chindris si Miskolczy Ambrus, Cluj, 1997.
56 Despre Maria ca Mater omnium despre rdspândirea temei Occident
secolele XIVXVI, J. Delumeau, Rassurer et protéger, p. 161-192.
R. Netzhammer, op. cit., p. 14-15.
n Jean Rigault, Les vocables des églises et chapelles du département de Saone et Loire, in
vol. L 'encadrement religieux des au Moyen Age et jusqu'au Councile de Trente, tome I,
Paris, 1985, p. 451-472.

www.digibuc.ro
170 Violeta Barbu 12

de reprezentare este un cal sub care se ascund


paradoxale, practici bizantine fosilizate cu sensibilitäti baroce.
Unitatea de care vorbea Alexandru la care am subscris, se
dinamica bunurilor culturale care decad din sfera elitei sau din sfera
spre straturile sociale superioare. sensibilitate
imaginar, de miraculos de afectiune, de protectie
caracterizeazd deopotrivd elitele marele momentul de
polarizare intâmplat sub domnia lui Constantin Brâncoveanu.

1695 (7204) decembrie 20.

eu, Pârvu Cretulescu, zapisul mieu la mâna Filothiei staritei de la


mänästire Dentrunlemn si tuturor maicelor câte se läcuitoare la aceastä
mänästire, de credintä, cum sä venind noi aicea, pentru boala släbiciunea
la cinstita a Preciste a Näsatoarei de Dumnezeu pururea
Fecioarei Maria, ceea ce din Duhul Sfânt au näscut pe Fiul cuvântul lui Dumnezeu voe
nedespärtitä cu Duhul este strälucita Troitä, un Dumnezeu adevdrat.
luând si izblvirea noasträ de la mila sfinti<i>i sale, am 40 de vedre de vin
den viia de la Alimänesti, au din vinerici ce noi de acolo, sä sä de acum
acest vin, de s-ar afla numai sä maicele volnice ia la sfânta mänästire den
in toamnä.
cine nu va in aceastä a mea scrisoare, ori den mieu, ori judecdtori,
ori arhiereu, sau iereu sau sau boieri, sä fie anathema fie Domnul Dumnezeul nostru
Isus Hristos la al viilor al pârâsi, amin.
eu, pentru credinta, am pus pecetea si iscAlitura mai jos, ca sä märturia
care mai jos vor acum. Dechembrie 20, leat 7204 <1695>.
Eu, Pârvul Cretulescu.

Ms. 445, 313. Copie rom.

www.digibuc.ro
HRISOAVE ALE MÄNÄSTIRII PLUMBUITA
ARHIVELE DE LA XEROPOTAM - ATHOS
C.

Raporturile de veche traditie ale Române cu läcasurile din Muntele


Athos sunt bine cunoscute' cu deosebire sprijinul acordat de acestea räsdritului
ortodox'. de curând a primului volum al Catalogului de documente
din arhivele Xeropotamului3, sub ingrijirea lui Florin Marinescu,
cadrul Centrului de Cercetdri Neoelene de la Athena, face completarea
informatiilor despre ctitoria domneascd de la Podul Colentinei", din Bucuresti4.
nota de vom folosi din rândul celor 42 de texte rezumative, care
privesc mänästirea Plumbuita, - redate fotocopii - din timpul
voievozilor: Constantin Brâncoveanu (1689 iunie 26), Stefan Cantacuzino (1714
octombrie 26) loan Mavrocordat (1717 august 7).
ajutoarele oferite de principii români la Xeropotam din veacul
al XV-lea5, legdturile chinoviei athonite cu obstea a Plumbuitei au fost
pecetluite de hrisovul din 1585 octombrie 21, prin care Mihnea Turcitul a
rânduit-o ca metoh la Munte, fapt confirmat la 1614 noiembrie 18, de
Radu De aceea, la aveau atât
SA se mai ales, Petre NAsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur
leurs relations du milieu du 1654, Roma, 1986.
2 Pentru aspecte, cf. V. Cândea, peste hotare. enciclopedie
de románeyti de izvoare despre colectii din I, Albania-Grecia,
Bucuresti, 1991.
Cf. Florin Marinescu,
Athena, 1997.
Pentru actele sA se vadA Ion Sachelarescu, Din istoria Bucure.ytilor.
Plumbuita, Bucuresti, 1940; mai ales Actele Sectiei Bunuri publice - Bucuresti, Indice cronologic
nr. 17, Bucuresti, 1950, ed. de Ion G. ComAnescu (pentru Plumbuita, p. 30-58,
documente din 1550 iunie 10-1883 martie 4, totalizând 643 de acte). In vol. de
Marinescu sunt evidentiate 42 de documente, sub formA rezumativd, dintre care 15 nu
evidentele noastre.
SA se vadA observatiile lui P. S. NAsturel, op. cit., 171, privind cu deosebire daniile din
vremea lui si ale urmasului Radu cel Mare.
6 cum a afirmat St. Nicolaescu, Xiropotam din Sfäntu-Munte Athos
metohul m-rea Plumbuita din Bucureyti, Bucuresti", 1 (1935), p. 101-104; cf. P.
NAsturel, op. cit., p. 172-173.
SA se vadA Marinescu, vol. cit., p. 31-32; B, XXI (1626-1627), Bucuresti, 1965,
p. 169-175, pentru doc. din 1626 iunie 8.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 171-179,1998

www.digibuc.ro
172 Constantin 2

actele de inchinare, si altele, din sutele de documente interne, de miluire de


proprietate8, cu deosebire din categoria acelora ce-i atestau privilegiile sau
reglementau asupra poslusnicilor ei9, cum se desprinde
din hrisoavele la care ne vom referi cele ce urrneazd.
cartea domneascd din 1689 iunie 26, Constantin Brâncoveanu,
bucurestean de la Podul Colentinei, de Matei
Basarab - mosul voievodului - la mare - si nici un
venit", va conferi dreptul de a lua anual 500 de vedre din vindriciul Dealului
Säcuienilor 50 de galbeni din târgului, danii sau sporite
ulterior".
Actul se printre acelea ce nu au fost redactate de logofetii
Cancelariei principelui, ci de Radul lui Gheorghe
putea explica cuprinsul formularului a unor expresii mai putin
obisnuite de practicile divanului, scriitorul textului-inscris numele
domnului - precizeazd ded(ui) danie El nu cunoaste
nici numele egumenului Serafim", aflat fruntea obstei monahale de la
Plumbuita 1887 iunie 5-1690 iunie spatiu liber text. ce-1
priveste pe Nica mare sluger, lui Bunea al doilea - ispravnicul
documentului acesta a detinut amintita demnitate anul 1679's.
Hrisovul lui Constantin Brâncoveanu a oferit urmasilor scaunul tdrii
un la ajutorarea vechii ctitorii dornnesti asa cum o reconfirmarea
milei la 1714 7, de Cantacuzino'6, 1717 august 7, prin
principelui Mavrocordat", la 1731 iulie 8, cu sprijinul voievodului
Mihail de domni, de-a lungul a mai bine de 100 de ani.
de-al doilea act elaborat cancelaria lui Cantacuzino, anul
al.domniei", cum preciza la 1714 octombrie 26,
Plumbuitei mosia de la pe Mostiste, Tudoresti-fifov,

se Marinescu, vol. cit., trimiterile de la p. 710, indicativele:


(Bucuresti) si (Plumbuita).
Ibidem, se Indice cronologic nr. 17, cit.
Marinescu, vol. cit., p. 211, nr. - doc. din 1714 7, p. 232, nr. - doc.
din 1731 8, p. 258-259, nr. - doc. din 1754 iunie 8 s.a.
p. 350, nr. 486 - din 1794 mai 6, p. 370, nr. 511 - din 1798 iunie s.a.
12 se si ms. rom. nr. 255 (Condica Plumbuita), la Arhivele Nationale ale
României, f. v 178 si doc. nr. infra p. 174 p. 175, nota 2.
se doc. nr. 1, p. 174.
Cf. doc. la Marinescu, vol. cit., p. 170, nr. 160 si p. 174, nr. 167.
SA se vadA Lista din domnesc al secolele XV-XVII,
SMIM, W (1960), p. 583.
Marinescu, vol. cit., p. 211, nr. 244.
17 SA se textul nostru nr. 3.
18 Cf. Marinescu, vol. cit., p. 232-233, nr.

www.digibuc.ro
3 Hrisoave ale Plumbuita 173

urma unor vistiernicelul pärtasii de acolo, care au rämas


de lege neputând primi cartea de blestem din partea mitropolitului, ca temei al
mdrturiilor aduse19. Consemnarea, de datele calendaristice obisnuite la
fixarea cronologiei documentelor a timpului trecut de la
voievodului, apare ca o a diecilor divanului - din indelungata
domnie a lui Constantin Brâncoveanu - acum de o motivatie. Aceeasi
formulare va si de la loan Mavrocordat.
hrisov, pe care utilizând tot valoroasele fotocopii color din
Catalogul editat de Florin Marinescu, de asemenea, pentru
Plumbuita, asa cum sunt confirmate de Joan Mavrocordat, la 1717
august 7, anume 500 de vedre de vin din vindriciul Dealului Sdcuianilor si 50
de ughi de la pârcdlabilor târgului Bucuresti, la Maria
Mare". Reinnoind principele fanariot continua preocupdrile
sustinere a bisericii de patronate de Constantin Brâncoveanu
Cantacuzini, care se angrenase, cum singur o si mai
marele nostru frate, Nicolae ce fusese dus la data mai sus-arnintitd,
prizonierat Transilvania, urma incursiunii unor detasamente austriece la sud
de Carpati, din toamna anului 1716.
Voievodul care se afla fruntea este formularul
docurnentului ca angajat sustinerea daniei lui
n-am luatu a nu si a mila aceasta..., ci dentru
am miluitu... s-au luatu acum...". Textul este apoi marcat de apelul
principelui la urmasul ca si el ajutorul trebuitor de la
Plumbuita, ca domnia cu pace cu sändtate",
rnosteni celor blagosloviti21.
Scriitorul actului, Lefteru sinu Isaru logofdt", semnase acordate
mändstirii bucurestene de la Podul Colentinei, tot de Joan Mavrocordat, la 15
martie si 11 iunie 171722.
Cele trei hrisoave sunt scrise pe hârtie ornamente motive
florale cu litere sau unele mici ale formularului grafiate cu auriu sau
rosu. Documentele din 1689 1717 au partea superioard
medalion sterna prii Românesti -o crucea cioc. La de-al doilea
citat, crucea este de o si este de ale
Soarelui Lunei, zona de deasupra medalionului apar initialele I[oah]
v[oievod]"23.

se textul nostru doc. nr. 2.


se textul nostru nr. 3.
21 Ibidem.
22 se George Potra, privitoare la orasului
(1594-1821), Bucuresti, 1961, p. 272 si p. 275.
23 se Marinescu, vol. foto. color la [p. 597], fig. 9.

www.digibuc.ro
174 Constantin 4

In continuare ream textele respective:

1. 1689 (7197) iunie 26, Bucuresti. E(or)",


r(ocno)A(a)ph,

Cu acest
hrisov al domniei méle ded(ui) danie la sv(â)nta
d(u)mn(e)ziasca mändstire, care Plumbuita, apa sud
Elh(ov), unde präznuiaste cinstitul hram Nasterea pr(ea) s(fin)tului
preaslävitului, marelui proorocu nainte botezdtoriu de D(o)mnul,
Sv(â)ntul pdrintelui tuturor voru läcui
la acest sv(â)ntu ca sä fie sv(Ontei mdnästiri aceastä de la domniia
mea, egumenul cu cdlugärii den Dealul Sdcuianilor,
ani(i), pre anu câte védre 500, de la vindricérii ar pre deplin,
domniia d(o)mniei méle.
pdrintele de la târgului de aici den Bucuresti
toti ani(i), pre anu câte galbeni 50, de la pâraabii ar fi, pentru
aceastä sv(Ontä mändstire iaste den-ceput den temeliia ei de
rdposatul mosul domniei méle, Matheii Basarab voevod ne apucând o
cu danii cu mile, ca pre la alte mändstiri, au la
miluindu-ne D(o)mnul D(u)mnezeu pre noi cu d(o)mniia acestiia
Rumânesti, la scaunul mosilor strämosilor domnii noastre
väzându-o domniia mea aceastä mändstire Plumbuita si
de nici un de nici o parte, domniia mea le-am am pre
aceastä mändstire cu cu acesti bani den precum
numéste sus, ca sv(â)ntei mändstiri de créstere si de si
de de domnii méle ai
méle a mosilor strämosilor domniei méle
pomenire. Asijderea urma domniei méle pre va m(i)lui
D(u)mn(e)zeu domnu au den sângele domniei méle au den neamul
domniei méle au dentr-altu neam, rog cu liub(i)tel acelui putérnic mare
ce iaste Troitä a si a aceastä
a domnii méle, ca si ale domniilor m(i)le cu dirése ca acéstea, cinstite
si-(n) véci petrecute. NH WT no

' Textul este cartuse figurate partea superioard a hrisovului


medalionul cu sterna urmätorul Hristos Dumnezeu, binecredinciosul si
binecinstitorul de Hristos iubitorul singur stäpdnitorul domn, Io Costandin voievod a toatä Tara
Ungrovlahiei, nepotul marelui preabunului, räposatului, fericitului, Basarab voievod".
2 alb.
greu ms. rom. 255, f. 178, lectura este mai sus", formularului
precum sä numéste".

www.digibuc.ro
Hrisoave ale Mändstirii Plumbuita 175

"3, B

B WT

BOEBOA, rocn(o)A(H)Hh.

Original, (49 x 34 cm.), pecete timbratd, Arhivele mändstirii Xeropotam-Athos.


Copie mss. rom. nr. 255 (Condica Plumbuita), de la Arhivele ale
Romdniei, 177 178; Foto. la Marinescu, vol. [p. 595], nr. 7; Rezumat, Idem, p. 173,
nr. 165, sub data 1688 (7196) 8, Bucuresti.

2. 1714 (7223) octombrie 26, Bucuresti.


IWN

d(u)mneziestii mándstiri ce Plumbuita pe


apa Colintinii, unde cinsteste hramul Sfântului Ioan
Botezdtoriul pdrintelui Damaschin egumenul tuturor vor
ldcuitori la ca a tine si a hotarul de Sus,
apa Mostistii ot sud de mosie 334 la mosii, pe
mändstire, stdn(jini) 284 si la capu mosii, despre Frumoasa, stän(jini) 175.

Numele scriitorului domnesti greu lizibile fotocopia actului Ms.


rom. 255, cit.
de nimeni neschimbat porunca domniei mele. martori am pus domnia mea
ai domniei mele: mare ban, Ghincea Väleanul mare Alexandru
Alexeanu mare Iordachie Cantacuzino mare spätar, arstea Popescul mare vistier, Diicul
Serbdnescul mare clucer, Dumitrasco Caramanldul mare postelnic, Barbul Urddreanul mare
paharnic, Matthei Filipescul mare stolnic, Serban Pärvulovici mare comis. Si ispravnic, Bunea al
doilea lui Nica mare sluger. Si am eu, Radul fiul lui Gherghe S-a
orasul Bucurestii, luna iunie, zile 26, cursul anilor de la facerea lumii, 7197. Io Costandin
voievod <m.p.> Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bunea al doilea a
citit.
t Din mila lui Dumnezeu, Io Stefan Cantacuzino voievod, nepotul marelui preabunului,
rdposatului, Ion Cantacuzino voievod. domnia mea a domniei mele.

www.digibuc.ro
176 Constantin 6

Care mosie iaste mändstiri de danie de la Cârste si de la Nedelco


din precum cartea rdposatului Gligorie a stdpânit-o
sfânta mändstire tot pace i-au luatu totu venitul dupe dânsa. când au
fostu zilele lui Costandin Brâncoveanul, fostu-s-au sculatu cu
vistiernicel H ero, din
feciorii lui, Marco si Dumitru si Gontea, cu nepotii
Necula i Fota, de face ei ca mosie ce mai
sus. care, Costandin le-au fostu datu 12 hotarnici, ca
adeveréze au ei parte de mosie Präseanca au nu au. acei boiari
mestesuguri au fostu dat mosie megiasilor ce scriu mai sus
le-au fostu fäcutu réle. cându au fostu acum zilele domnii mele
pdrintele egumenul de la Plumbuita de acolo cum nu
le-au fostu 12 dreptate, le-au inpresuratu mosiia mändstirii
dreptate n-au pe visternicelul lui ca
acea mosie, ci au venit totii de méle,
Divan. domniia mea cum au multe pricini le-am datu alti 12
boiari credinciosul boiariu domnii méle, biv vel
sluger, adeveréze dovedeascd acei 12 boiari ce au fostu umblatu
mai-nainte sä dreptate au n-au cu ce au fäcut scrisorile
réle. dupe porunca domnii méle i-au strânsu sluga domnii méle
Hrizea 2 portar, pe toti dinpreund boiariul donmii méle, ce mai sus, acolo
la mosiia si au fostu visternicelul lui pdrintele
Damaschin egumenul de totii, acelor 12 Si au
egumenul toate scrisorile ce au avutu de acea mosie, de le-au citit toate pe rându
12 boiari dinpreund boiariul domniei méle strângându pe
alti mosnéni du pen prejurul Pläsénilor ca descopere adevdrul. Ei2 au
mdrturisit toti inpréjurenii de acolo cum n-au pomenit nici pe
párintii acelor megiiasi ei cum avutu mosie au luat
ci tot Plumbuita au au luat venitul ia.
acei boiari dupe au datu [c]3arte Plumbuitii ca
mosiia pace de visternicelul lui le-au luat
scrisorile ce au avutu de la le-au datu la mâna pdrintelui
Damaschin egumenul. visternicelul lui pe acea
nu s-au läsatu, ce jar au venit la Divan de cu Damaschin
egumenul, domnii méle, zicându lui nici acesti
boiari nu le-au dreptate. domniia mea citindu cartea celor 12 boiari si
väzându cum i-au tot cum nu le-ar dreptate zice
cum au ei oameni mosnéni de cum au au luat
dijma du pe mosiia domniia méa din Divan am poruncitu-le o

' Si fratele lui, Neagul lui lacov.


2 Litera e" se
Actul deteriorat la locul de pliere; litera ilizibild.

www.digibuc.ro
7 Hrisoave ale Plumbuita 177

carte 4 megiiasi, care au zis visternicelul, i-au datu pe seama


boiariului domnii méle, Savei 2 port(ar), aducându-i ia
sale pdrintelui ca de vor priimi ei carte de blestem, cum din
zilele lui Gligorie ei cum au pärintii acestor oameni
au luat mosiia de vor primi blestemul cu
lui parte de mosie iar de nu vor primi blestemul
mosiia pe o ducându-i boiariul domnie méle,
2 portar, sale pdrintelui n-au putut priimeascd
blestemul, ci au spus tot adevdrul, cum de la Gligorie tot
mändstirea Plumbuita au stdpânitu acea mosie. nepriimind ei blestemul au
datu si pdrintele cartea sfintii sale lui Damaschin egumenul de la
P(I)umbuita, ca cu pace.
Drept acéia domniia mea am dat cartea a domnii méle pârintelui
Damaschin egumenul câti vor ldcuitori la acea
Plumbuita, ca de acum a a acesti stânj(ini) de
mosie, ce scriu mai sus, cu pace de cu lui, pentru au
cu lui de dreptate de dinnaintea donmii méle
den Divan.
Si am hrisovul acesta cu tot sfatul si credinciosii boiarii ai
Divanului domnii méle: pan Costandin v(e)l ban i pan Bunea Greceanul
vel vornic i pan Radul Dudescul vel log(ofdt) i pan Radul Cantacuzino vel
spät(ar) i pan Bojoreanul vel vist(ier) i pan Priseceanul vel
cluce(r) i pan Brezoianul vel poste(lnic) i pan State Leurdeanul vel
pah(arnic) pan Neagoe Topliceanul vel stol(nic) i pan Mihai Cantacuzino vel
com(i)s i pan Chirca Rudeanul vel sluge(r) i pan Grecean pit(ar).
ispravnic, Costanin Contescul [vtori logofet]'.
Si s-au scris hrisovul acesta anul dintâi al domnii méle, aici orasul
domnii méle Bucuresti, de

BT(opH) m<anu>
pro<pria>.

Original, hârtie (43 x 30 cm.), pecete timbratd, Arhivele mändstirii Xeropotam-Athos.


Copie in ms. rom. nr. 255 (Condica mändstirii Plumbuita), de la Arhivele Nationale ale
României, f. 80v 81v; Foto. la Marinescu, vol. [p. 596], nr. 8; Rezumat, Idem,
p. 211-212, nr. 245.

Ilizibil; spatiu acoperit de timbrul pecetii.


2 Luna octombrie 26 zile, anul 7223. lo voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io
Stefan Cantacuzino voievod <m.p>. Costandin Contescul al doilea am m.p.

www.digibuc.ro
178 Constantin 8

3. 1717 (7225) august 7. Bucuresti.


H BCON 3MAH

d(u)mnezeestii mändstiri care Plumbuita apa Colintinii, sud Elhov,


unde präznuiaste cinstitul hram Nasterea a pr(ea)s(fln)t(u)lui preasldvitului,
marelui Proroc, alergdtoriu Botezdtoriu de D(o)mnul, S(f5.)ntu
egumenul chir Damaschin tuturor câti vor ldcuitori la
acestu ca mándstiri de la donmiia mea, ca a
lua pdrintele egumenul, caare va vremi, acestu den Dealul
Sdcuianilor, pre an vedre cinci sute de la vindricearii, caarii ar
vremi, toti anii vietii domniei méle. a lua pdrintele egumenul den
vaama de aici den Bucuresti, pe anu câte ug(hi) cinzeci de la vamesu care
ar vremi, la vreme la Mare, când iau si la alte sfinte
mändstiri milele de la domnie, caare sântu daate inchinate. Pentru
dumnezeiascd iaste de-n cepu(t) den temeliia ei
de rdposatul Matei Basarab voevod ne apucându o cu daanii cu
ca pre alalte mändstiri au la miluindu Domnu
D(u)mnezeu pre rdposaatul Costandin B(râncoveanu) cu domniia acestii
Rumânesti pre mändstire ce scrie mai sus
si nici un venitu de nici o parte, domniia lui au fostu daatu au fostu miluitu
pre mändstire cu acestu cu acesti baani den precum
mai sus numeste.
Dreptu acééasi domniia mea hrisovul saale lui Costandin
Brâncoveanul Basarab de daaniia acestii mili hrisovul rdposatului Matei
ctitorul acestii sate mänästiri si hrisovul lui Stefan Cantacuzino si
mai marelui nostru frate, Nicolae n-am luatu a nu hrisovul si a
mila aceasta a ci dentru bine voindu domniia mea am
miluitu la sf(â)nta hrisovul domnii méle ca ia ce
scrie mai sus, anii, tot pe deplin cum s-au luatu acum, ca
de de si de iar
domniei méle cinstitilor donmiei méle pomenire.
urma domniei noastre pre caarele va invrednici Domnul
a donmu stdpânitoriu acestii Rumânesti, cu numele
ve(s)nicului D(u)mnezdu caare iaste ca si
mila si cu hrisovul domniei sale, ca si Domnul Dumnezeu
domniia lui cu paace cu
vietii domniei sale, când va la infricosaatul al Domnului nostru I(isu)s
H(risto)s acelui fericitu glas când va zice: Veniti
bl(a)g(o)slovitii pdrintelui mieu de mosteniti care iaste voao de la
inceputul lumii".
Din mila lui Dumnezeu, Io loan voievod domn a Româneascd. domnia
mea a domniei mele.
2 Loc rupt.

www.digibuc.ro
9 Hrisoave ale Mändstirii Plumbuita 179

Si am hrisovul acesta cu toti cinstitii si credinciosii boiarii cei maari ai


Divanului mele: jupan Negoescul ban Cralevschii i p(a)n
Costandin Grece(anu) v(e)1 vornicu i p(a)n Iordachie Cretulescul logof(dt) i
p(a)n Grece(a)nul v(e)1 spdtaariu i pan Gligorasco v(e)1 vistiiariu i p(a)n
Hierdscul v(e)1 cluce(r) p(a)n Dumitraachie v(e)1 post(elnic) i
p(a)n Nicolaae Rusetu pdharnicu i p(a)n Grece(a)nul v(e)1 stolnicu i
p(a)n Costandin v(e)I com(i)s i p(a)n Hasan sluger i p(a)n Barbul
Meresaanul pitar. ispravnicu, Costandin vt(orii)
s-au scris acest hrisov al domnii méle anul al domniei méle aici
Bucuresti, de Lefteru* sinu Isaru logofdt, av(gust) 7 dni, 1(ea)t
r(o)c(no)A(H)Hh.

e(e)" m<anu>
p<ropria>.
HWCTAHAHH m<anu>
p<ropria>.

Original, hârtie (45 x 30 cm.), pecete timbratd, Arhivele mändstirii Xeropotam-Athos.


Copie ms. rom. nr. 255 (Condica Plumbuita), de la Arhivele Nationale ale
României, f. 179; Foto. la Marinescu, vol. p. 597, nr. 9; Rezumat, ibidem, p. 217, nr. 255.

* In mod deliberat, a dublat uncle vocale, de litera a", dar si consoana r",
grafierea diferitelor cuvinte din prezentul text.
' Io loan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Joan voievod Iordachie
Cretulescul mare logofdt am citit m.p. Costandin al doilea am citit m.p.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CONTRIBUTH PRIVIND DANIILE ROMANILOR
LA MUNTELE ATHOS

MARIANA

Nici un alt popor pravoslavnic nu a facut


atâta bine pentru Athos au fäcut

Uspenskij)

Religiozitatea poate mai bine, societatea meclievald


substraturile ei; comuniunea cu Dumnezeu niciodatd nu a atins o
dimensiune atât de dramaticd, generatoare de controverse, de procese
de asemenea societate, generale tripartitd,
prestigiul preotului (cel care se pentru ceilalti") de necontestat.
Implicarea sa toate aspectele vietii cotidiene este mai decât oricând; chiar
putinele laice, într-o vreme care predominau cele religioase,
debutau cu o rugdciune a slujitorului bisericii, solicitând pentru
supusii
Din perspectivd, apare total justificatd atitudinea pozitivd,
general, a societkii (de suveran la mai umil supus al fatä de Bisericd,
exprimatd, rând, prin daniile fäcute acesteia, prin protectia
timp. Gestul donator dobândea un plus de semnificatie atunci când viza
religioase reprezentative, de spiritualitate
Românii s-au printre principalii donatori sustinkori ai ortodoxiei';
gesturile venite dintr-o s-au dovedit multe cazuri
salvatoare pentru religioase, conditiile care situatia
protectorilor anteriori devenise sub saphirea Puternic atasati
valorilor credintei, dar, acelasi timp, dorind urmeze exemplul

Despre daniile românesti la Athos, vezi: N. cu ferile


noastre, AARMSI, tom XXXV, 1914, p. 447 517; Teodor Bodogae, Ajutoarele románevi la
din Sibiu, 1941; Marcu Beza, Urme románevi
Ortodox, Bucuresti, 1935; P. S. Nästurel, Le Mont Athos les Roumains. Recherches sur leurs
relations du milieu 1654, Institutum Studiorum Orientalium, Roma, 1986.
Ilustrativ este cazul doamnei Ruxandra a lui Alexandru Läpusneanu, care
metohurile mändstirilor athonite de la creditorii turci, vezi T. Bogodae, op. cit., p. 165 166.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 181-189,1998

www.digibuc.ro
182 Mariana 2

bizantini, al bulgari3, domnitorii fac donatii substantiale


Locurilor Sfinte. Danii cu o asemenea destinatie nu numai la nivelul
principalului factor politic; credinciosi din straturi sociale diverse
astfel speranta pomenirea mantuire.
Componentele acestor donatii marcheazd o diversitate, pe care documentele
prezentate tind o contureze. Primul act de danie provine de la un reprezentant
al boierimii: clucerul Stoian din Cepturi. Originea lui nu ne este prea bine
cunoscutd, documentele cu functia de cdpitan za
Din 1671 apare ca dregdtoria de clucer, atunci Antonie
din Cepturi5. Achizitiile succesive de
demonstreazd o materiald.
exemplul altor credinciosi, clucerul Stoian merge, cu
sotia sa, Ilinca, pelerinaj la Ierusalim, spre a se la mormântul
Mantuitorului; a avut de 1680, avem vedere
pisania ctitoriei sale de la el apare cu
apelativul hagi", distinctiv pentru pelerinii crestini6. credinta sa, se
un nou pelerinaj, de la Muntele Athos. Impresionat
de situatia deosebitd a mändstirilor athonite, le vii la Cepturi, cu
dorinta de a pomelnicele acestora spre a comemorati timpul
slujbelor liturgice. Actul de danie, redactat Bucuresti, probabil la scurt timp
intoarcere, desemna ca administrator pe egumenul Partenie de la Cotroceni,
mdnästire ce fusese Athosului de ctitorul ei, Cantacuzino7.
Considerdnd o amplificare a gestului
donator, mai 1684
clucerul Stoian Ilinca, la vréme de descendenti,
Cotroceni celor 20 de mändstiri de la Athos ctitoria de la
(biserica, odoarele ei, case, mosie si vie Cepturi, mori, animale etc.)8
P. S. Nästurel, op. p. 305-310.
ANIC, Cotroceni,
Ibidem, XXXVII/44.
6 Nicolae Studii documente, XV, p. 232.
ANIC, originalul românesc.
Un rezumat actului de inchinare a Välenilor se aflä G.M. Istoria Cotrocenilor,
Groavescilor, Bucuresti, 1902, p. 91-92, de unde 1-a preluat E. Vlaiculescu, Biserica
de Munte, GB, XXX (1971), nr. 9-10, p. 847 861.
Am considerat publicarea integrald a actului original, socotindu-1 interesant,
special, pentru reliefarea ctitorilor, exprimând preocuparea pentru pornenire
mântuire. Actul de inchinare foarte dania este mändstirii Cotroceni si celor
20 de de la Muntele Athos. Nu de unde au luat: T. Bodogae, op. cit., p. 84, nota 4, p.
142, si E. Vlaiculescu, op. p. 850, nota 19, informatia ar fost mändstirii Ivir. Din
pisania bisericii (1746) publicatä de N. Studii documente, XV, p. 232 - nu reiese aceasta,
ci numai egumenul Zaharia, care a provenea de la mändstirea Ivir. Conform
prevederilor ctitorului, egumenul mänästirii era desemnat de comunitatea athonitä dintre
de acolo, printre care si Ivirul. De altfel, toate catagraffile din secolele al XVIII-lea
si al XIX-lea ale Cotroceni, mändstirea apare ca metoh al acesteia, vezi: ANIC,
Manuscrise, nr. 377, idem, Ministerul Instructiunii dosarele 3413/1840,
4050/1854,4206/1855,4560/1856.

www.digibuc.ro
3 Daniile românilor la Muntele Athos 183

(vezi documentul nr. 2). Mändstirea beneficia, totodatd, de


domnesti de Cantacuzino: bolovani sare de la ocna Teisani,
vindriciul domnesc pentru de la Cepturi, dijma pentru 100 de stupi9; de
asemenea erau scutiti de ddri doi preoti ai Aceste funciare
mile domnesti se constituiau importantd de venituri pentru
athonite.
drept model mändstirea Cotroceni", donatorul pentru
ca egumenul desemnat de comunitatea athonitd, unde urmau a
trimise surplusurile, acoperirea cheltuielilor metohului. Actul de inchinare
dovedea preocuparea donatorilor pentru sufletele schimbul bunurilor
trecdtoare din lume, ei aspirau la o greutäti, apoi la o
eternitate viata de apoi.
Urmdtorul act de danie asezdmintele athonite acorda domnitorul
Mihai Considerand pravoslavia blagocestia domnilor"
provin, primul din pe care o de cult, scuteste de
darea 1 000 de vite din satul Pietrile, proprietatea mändstirii
Cotroceni12. acestei prevederi din actele de scutire ale
predecesorilor al acordate acestei mändstiri (de vréme ce pe acéle
vremi n-au fost"), ca egumenul Cotrocean banii (44 de bani
de via) ce s-ar cuvenit la cele 20 de mändstiri athonite sd-i fie de ajutoriu la
multele cheltuieli de acolo". Dania aceasta, pe celor fdcute de-a lungul
timpului de domnii la care-i asocia pe urmasi, viza pomenirea
vecuitoare" a donatorului ce astepta ajutorul divin pentru sine familia sa
acele vremuri instabile.
cele mai importante pe care le-au Locurilor au
fost de religioase din ca metohuri. Acestea, prin
contributii periodice, se constituiau principalii ai
respective. Prin actul de inchinare, totusi ele nu ieseau total din sfera de
preocupare a factorilor de conducere ai care interveneau atunci situatia
o impunea.
Grigore Ghica voievod, constatand starea de a mändstirii
Cotroceni mare si domneascd"), urmare a rdzboaielor si a cutremurului
ANIC, Cotroceni,
'° Idem, Manuscrise, nr. 206, f. 13v (rezumat).
Idem, ... pentru a folosintä si egumenul acela care se va
trimite, cu sfatul tuturor svintelor
Idem, Cotroceni, 11/13, actul de danie al lui Serban Cantacuzino
Cotroceni.
13 Idem, de la Constantin Brâncoveanu; 1/14, de la Nicolae Mavrocordat.
Ibidem,
IS Semnificativä este catagrafia la porunca domnitorului Constantin Mavrocordat
care perioada 1730-1740; din cei zece ani analizati, numai patru veniturile au
cheltuielile, edificator pentru situatia Cotroceni. Vezi Mariana
Cotroceni. Catagrafii (sec. XVII-XIX, Muzeul National Cotroceni, 1997, p. 42-66.

www.digibuc.ro
84 Mariana 4

din 1738, o opreste mai trimitä celor 20 de de la Athos contributia


stabilitd. Banii urmau a folositi pentru repararea primul
pentru refacerea chiliilor de cutremur. De prin actele de inchinare
- cum fusese cazul lui - ca din
veniturile obtinute, special se repare metohul numai surplusul trimis
mändstirii protectoare.
Acestea sunt numai aspecte din multitudinea raporturilor ce s-au
stabilit de-a lungul timpului comuniatile ortodoxe de la Locurile
Sate. De un real ar deschiderea arhivelor acestor asezdminte studiului
cerceatorilor, pentru pomenirea, cel putin fata istoriei, a actelor de
pietate ale donatorilor care le-au sustinut mod de evident
situatii critice.

1. 1683 (7191) aprilie 20,

eu, Stoian clucer hagiul de la Cepturi ot sud Saac, dempreund


<cu> jupaneasa mea, anume Ilinca hagiita, care am fost dempreund la
Ierusalim, scriem si mdrturisim cu acesta al nostru adeverit zapis, ca de
la sfmtilor de la Sfeta Gora, ldcuitori
acolo la acéle 20 de mari.
aducandu-ne Dumnezeu de la Ierusalim cu mea, anume Ilinca,
care scrie mai milostivului eu
dus (?) la Sfeta Gora vdzuiu minunate, den intemeiate.
Ci nu avusei miluiescu, ci miluii cu méle de la podgorie, den dealul
Cepturilor, pogoane 30 poli ocina, 30, de peste tot hotarul,
den den pädure, den precum scriu zapisele céle de la
mea. Si am dat acéste vii toate dichisele, cu case, pivnite,
slonu si toate insindrilite dichise, buti mari teascu, covita,
tocitori. Care vii pre mänästirii pe
Paraschivei logoffitul pe Dumitrasco
acéste vii, pogoane 16 luoatu-le-arn de la Mavranghel logoffitul de vistierie
si de la Papa, care le-au fost de de la Preda slujbica,
feciorul comisul. 14 pol pogoane lé-am pus eu, dempreund cu
mea, den saduri, care fac cea de ce scriu mai
sus pogoane 30 pol. lé-am dat noi de a de nici o
ca ne noao nostrii,
ce scriu mai le de ajutor le mosii véci.
le-am dat pre seama pärintelui Partenie, egumenul de la sfanta dumnezeiasca
ce Cotrdcénii, unde iaste hramul Uspenie Bogorodite, care
Idem, 1/7: Venitul care se va den toate bucatele mosiile mänästirii...
socot vor fi de trebuinta ce va prisosi se
la Sfeta Gora, pentru ajutorul acelora".

www.digibuc.ro
5 Daniile românilor la Muntele Athos 185

iaste si de sa Io Cantacuzino Basarab voievod, ca


le poarte grija, le lucréze ce ar fi venitul
trimitä la acéste sfinte mändstiri ce scriu mai sus. sä a scoate
cheltuiala ce s-ar cheltui la lucrul alt ce ar fi venitul, trimitä acolo la
acéste sfinte ce scriu mai sus. urrna pdrintelui Partenie,
s-ar afla a egumeni la mdnästire Coträcénii, tot a purtarea grija
acestor vii ce scriu mai sus.
si céle 20 de la Sfeta Gora, a ne scrie pe mine
jupâneasa mea anume, nume 2 la pomé<1>nicul unde scriu
<c>titorii, la Parosiia cea mare si la foaia care scriu de
afilom ton batirom", acéste 2 nume.
acéste mosii le-am dempreund cu jupâneasa mea le-am dat
lucrate foarte bine si bine. noi cât am läcuit cu jupâneasa mea,
coconi nu am Ci le-am dat pentru cum mai sus. am
dat toate zapisele scrisorile de cumpärätoare acestor mosii la mâna
cartea Radului voievod, feciorul lui Leon voievod.
den neamul nostru s-ar amesteca la acéste vii, vrând ca le calce
strice aceastä a veri din frati, veri den surori, ori den
nepoti, ori den nepoate, veri den cumnati, veri den cumnate, unii ca acéia
blestemati de Domnul Mântuitorul nostru Hristos si de 318
Nicheia, parte sä cu cu afurisitul Ariia la un pietrile,
lémnele topeascd, trupurile acelora stea véci.
märturie boiarii vor isali mai jos. noi, pentru mai adeverita
mai jos ne-am pus pecetile isaiturile ca sä
Si am scris eu, Stanciul cu Bucuresti. Pisahom
measeta apriliia 20 7191 <1683>.
Stoian cluceriul, hagiu ot Cepturi
Ilinca clucereasa hagiita ot Cepturi
Pârvul Cantacuzino märturie
Costandin Cantacuzino vel paharnic
Matei biv vel Filipescul märturie
Serban vtori postelnic martor
Gligorasco Cantacuzino vel märturie
Costandin biv vel Filipescu marturie1.
ANIC, Cotroceni, LV/73.
Original românesc, hârtie, peceti ale donatorilor.

Semndturi autografe.

2. 1684 (7192) mai 2, Bucuresti


eu, hagi Stoian, cu jupâneasa mea Elina hagiica, den sat
den Cepturile ot sud Saac, dat-am acest zapis al nostru de danie de
svintii si dumnezeestii mändstiri de la Cotrocéni, iaste ziditä

www.digibuc.ro
186 Mariana 6

de luminatul si buncrestin domnu nostru Io Serban


Cantacuzino Basarab voievod la céle 20 de svinte de la Sfeta Gora,
unde easte mändstire Cotrocénii. Pentru ca se stie
viiata am a<n>i, den tineréte la vréme de
noi coconi den trupul nostru n-am den nostru
ce ne-au dat Dumnezeu, noi tot am si am miluit neamul nostru cu ce ne-au
fost putinta.
Deci, am fost acum mai pre ajungandu-ne vréme de
boale gréle viindu-ne lucrul la mare sldbiciune, spereatu-
ne-am de moarte. noi lume amdgitoare
socotit-am dentru inimile noastre dentru nostru bun, de ne-am
tocmit si ne-am lucrul nostru, de ne-am dat den ce-am avut am fost noi
vii si am închinat la dumnezeiascd mändstire de la Cotrocéni si
la célélalte svinte mänästiri ce scriu mai sus tot anume, precum mai jos.
Ca fie acestor sfinte mändstiri ndstavnicului, pdrintelui nostru
egumenului Partenie altor se vor afla de la acéste svinte
case: bisérica de den den Väléni ot sud Saac, carea o am acut noi
de-nceput, den temelie, unde iaste cinstitul Bogorodite, pentru ca metoh
acestor dumnezeiesti mändstiri. am dat niste svinte moaste péstele
al sldvitului Persul 2 cruci de argint 1 de argint, 3
de de casele noastre de la Cepturile, mosiia de
acolo, o am cumpdrat, precum scriu zapisele. Si 10 pogoane de vie dealul
Cepturilor, care pre célélalte vii care dat mai nainte vréme numai
svintii de la Cotroceni. 2 roate de izvorul ce vine pre la
ce Buchilasu. 10 boi, 10 vaci 100 de de stupi 150
de si 30 de suflete cu mare cu 100 de bolovani de sare gata,
mila ce easte pre an la bisérica ce mai sus, de sa
niste bani, 800, care bani i-am luat eu Papei Buicescul
vel comis de la niste priiateni ai miei, de i-au dat trebile lui. eu acelora
le-am el mi i-a mie mi-i dea zapisul lui cu pre an
10-12. Si acesti bani Papei comisul Buicescul, voie pdrintele
egumenul Partenie de aici, de la mändstire Cotrocénii
vor de la célé svinte de la Gora, caute si de la
fie iar ai svintelor
asa, acéstea toate scriu mai sus le-am dat le-am acestor
svinte dumnezeiesti mändstiri, ca le de adaos si de mändstirilor
de noao netrecutd
pomenire.
dator pdrintele egumenul Partenie de la mändstire de la Cotrocéni,
cu svinti de la célélalte caute de
biserica carea o am metoh, puie acolo buni si
ocarmuitori vrédnici o chivernisi. nu lipseascd slujba niciodatd,
ci precum se cade pre deplin se ca se pomeneascd numele noastre la

www.digibuc.ro
7 Daniile românilor la Muntele 187

jartavnic, la liturghie poarte grija acei svinte bisérici, den


n-am putut noi istovi o istoveascd den venitul mosiilor ce
dat o diresul den ce se va <in>vechi se va
strica.
fie dator pdrintele egumenul Partenie de aici, de la
Cotrocéni cu svinti de la célélalte svinte
ce numite mai sus, caute de mosiile si de bucatele ce le-am dat,
le adaoge le ca pentru ca si venitul
acela venit la acéste svinte mändstiri, la toate, ca
sporind mila pre la toate, le svintilor de sufletele noastre,
ni le pomeneascd aici la mändstire de la Cotrocéni la svintele
mändstiri de la Gora, la toate.
Asijderea, vom vii aici, au au bolnavi, tot avem
de nu lipsiti de nici uncle den ce-am pohti ne-ar tribui.
ce ne vom petréce, a ne pre la un
mänästire ne pomeneascd svintii la un
ne pomeneascd pärinti tot cu venirea si precum cade
sä cuvine ctitorilor.
asa, noi acéstea toate lui Dumnezeu acestor svinte case ai
svintiiei sale, si dau zapisul acesta de danie de
cu noastre. mdrturii, boiarii
vor mai jos.
Si am eu, Radul sin Radul grad Bucuresti, measeta mai 2
dni, vä leat 7192 <1684>.
<H>agi Stoian ot Cepturi
<H>agiita
Barbul Milescul vel ban
Radul banul mdrturie
Badea vel dvornic
Ghinea vel clucer
Radul
ANIC, Cotroceni,
Original hârtie, peceti negru.

' Semnaturi autografe.

3. 1731 (7239)

Milostiiu Bojiiu, Io Mihaiu voievod i gospodin Zemle Vlahiscoe,


davat gospodstvo mi sie povélenie gospodstva mi. Pravoslavia blagocestiia
domnilor si dentru alte cunoaste, mai mult
pricépe la toti dentru facerea de bine ce dumnezeiestile

www.digibuc.ro
88 Mariana Lazär 8

de la care lauda pomenire vecuitoare Intru care


pravoslavie si noi cu cucerie cu osârdie, am binevrut cu mila spre
dumnezeiascd Cotrocénii, unde se
Uspenii Preacinstitii, care easte toate mändstiri de
la Sfânta Gora. Drept acéea domnia mea milostivindu-md mai sus
mändstire, am socotit domnia mea ca a scutirea totdauna satul
cându ar iesi dajdea vite 1 000, nici o de
boiarii ce ar umbla cu slujba aceasta
Pentru acest sat mai denainte vréme iertat de toate cu
hrisoave domnesti cu hrisovul domni<i>i méle, pentru ajutoriul folosirea
sfmtelor mändstiri, numai dajde a väcdritului necoprinzând<u-sd>
hrisoavele domni, de vréme ce pe acéle vremi n-au fost, nici
hrisovul domni<i>i méle care 1-am Deci, domnia mea pentru
ce am de-a pururea sfintele am den bun gândul
domniei méle de am ca scuteascd acéste vite ce scriu
mai sus totdauna, la toate de vistieria domneascd. Numai
ndstavnecul ce va vremi la mändstirea aceasta, a luarea banii ce ar
face pentru acéste 1 000 de vite, de câte bani 44 la toate
bani toti anii la mändstiri de la Gora, ca de
ajutoriu la multele cheltuieli ce ar având acolo, ca aibu dornnia mea pururea
pomenire.
Drept acéea, poruncescu domnia mea dumneavoastrd care veti
orânduiti cu nici un val nici o bântuiald nu faceti
satului pentru acéste vite ce scriu mai sus. Numai ce ar tréce peste
le toate dupre cum tara, alt mai
Pohtindu pe fratii nostrii Hristos credinciosi domni, care vor fi
urma adeveréze si mila aceasta, pentru ca
de Dumnezeu pururea Maria le
domnia cu pace, cu liniste cu fericire le iertare
pdcatelor. pentru buna necldtita stare am hrisovul acesta
si cu sfatul tuturor cinstitilor si credinciosilor boiarilor celor mari ai divanului
domniei méle: pan Iordachie Cretulescul vel vornic, pan Costandin Dudescul vel
i pan Manolachie Lambrino vel logofet pan Grigorie Greceanul vel
vistiiar i pan Barbul Merisanul clucer i pan Manolachie vel postelnic i pan
Costandin paharnic i pan Matei vel stolnec i pan
Costandin Brâncoveanul vel comis i pan Mihai Bdrbätescul vel särdar i pan [...]'
sluger i pan Grigorie Filipescu vel pitar. ispravnic Costandin Cretulescu vel
logoat.
s-au scris hrisovul acesta anul dentâi al domniei méle, la leat 7239
luna lui iulie.
Mihai Racovitd, milostiiu Bojiiu gospodar.

www.digibuc.ro
9 Daniile românilor la Muntele Athos 189

Io Mihai RacoviO <m.p.>


Manolache vel logofdt procitenoom.

ANIC, Cotroceni, 111/22.


Original românesc, hârtie, pecete miniaturi deosebite.

Loc alb text.

4. 1749 (7257) august 18

Milostiiu Bojiiu Io Grigorie Ghica voievod i gospodin, davat gospodstvo


mi sie povelenie gospodstva mi. De vréme ce ne-am domniia mea de la
egumen<ul> Cotrocéni, chir Grigorie cum din pricina trecutei
si din alte ale vremii s-au mänästirea de la
cutremurul mare s-au un rând de chilii despre amiazdzi, cum
domniia mea le-am poruncindu-i mea egumenului ca
apuce le ca nu o mändstire mare domneascd ca aceasta
a céle si zidite mai denainte cu a ctitorului,
rdposatul Serban ne-au igumenul cum orânduitd
mändstirea de ctitor ca dea an o de bani la Gora,
unde iaste mändstirea nu sä ajunge din venitul mändstirii a da acea
de acolo a preface stricate.
Pentru aceasta dar, asa am socotit domniia mea am ca doi ani
oprit a nu da acea orânduiald la Gora cu venitul casei de acesti doi
ani toate chiliile ar mai stricat, cum
rdposatul ctitorul au orânduit prin hrisoavele domni<i>i sale, ca
toate ale mändstirii aducându-le egumenii stare puindu-le la
orânduiald atuncea va prisosi din venitul casii, orânduiala banilor
la Gora.
I ispravnic saam reci gospodstva mi. Avgust 18, 7257 <1749>.
Io Ghica voievod, Bojiiu milostiiu gospodar.
Procital vel

ANIC, Cotroceni, XXVIII/29.


Original românesc, hârtie, pecete inelarä.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
VARIA

GENEZA SI EVOLUTIA VOIEVODATULUI


DIN AL X-LEA

ALEXANDRU MADGEARU

intr-unul dintre ultimele sale studii, regretatul medievist Radu Popa


depldngea exagerdrile la tot pasul unele despre formarea
voievodate din Transilvania, Crisana Banat'. Chiar
poate, unele dintre opiniile lui Radu Popa sunt, la exagerate sens
contrar), este evident prezent, istoriografia româneascd poate trebuie
investigheze mai atent cu mai severitate izvoarele literare arheologice
privitoare la secolele IX-XI. Spre deosebire de unele productii ale istoriografiei
anilor '80, cartea a domnului Ioan-Aurel Pop se prin puncte de
vedere echilibrate serios argumentate. Din o lucrare de ea
nu a putut intra serie de care ar trebui supuse discutiei (de
cercetarea a credibiliatii operei Notarului Anonim). Cercetarea
acestei epoci
Despre voievodatul lui Glad Ahtum s-a scris destul de mult ultimii ani.
Studiile valoroase ale lui A. Bejan3, E. R. Constantinescu5 au tratat
diverse aspecte ale istoriei arheologiei Banatului secolele IX-XI. Nu
lipsesc nici scrierile unor diletanti, precum V. Fizesan6, care izvoarele literare

R. Popa, la din jurul Anului Mie, SCIVA, 42,


1991,3-4, p. 154-188.
2 I. A. Pop, maghiarii Geneza statului medieval in
Transilvania, Cluj-Napoca, 1996.
A. Bejan, Banatul in (Continuitate etnogenezii
inceputurile feudalismului sud-vestul Daciei Traiane) Timisoara, 1995 alte lucräri
anterioare.
E. Contribulii cu privire la epoca ducatului lui
(I, II), Ziridava", 6,1976,89-116; 10,1979, p. 243-278; Idem, privind istoria
Studii privind istoria Aradului, Bucuresti, 1980, p. 82 100; Idem, Cu
privire la istoria epoca ducatului lui ibidem, p. 101-150.
R. Constantinescu, Gerard din Cenad - un al anului 1000, in vol. Gerard din
Cenad, Armonia lumii, Bucuresti, 1984, p. 10-67.
6 V. Fizesan, runice de pe vasele tezaurului de la Mare, MB, 30,
1980,7-9, p. 535-549; Idem, Consideralii asupra numelui voievodului Glad, Studii de istorie a
Banatului", 12,1986, p. 31-41.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 191-207,1998

www.digibuc.ro
192 Alexandru Madgearu 2

unele descoperiri arheologice mai spectaculoase (tezaurul de la Sannicolaul


Mare de pe unele vase ale sale) sunt interpretate
fantezistd. ceea ce ne priveste, am publicat deja trei articole7 care, credem,
contribuie la o mai a unor aspecte ale istoriei Banatului
secolele IX-XL
paginile urmdtoare, vom prezentdm o privire asupra
constituirii voievodatului bändtean8, pe baza izvoarelor literare a unor
descoperiri arheologice.
Aparitia unor forme de organizare militar ale populatiei
autohtone românesti din Banat a fost de raporturile de forte existente
preajma Banatului. Evolutia acestor raporturi de forte cursul secolului al IX-
lea a fost o a dominatiei avare la secolelor
Khaganatul avar a fost urma mai multor campanii ale francilor,
791 si 797. Banatul se aflase sub dominatie Pe valea
Muresului inferior pe malul stâng al Tisei s-au descoperit numeroase cimitire
avare, dintre care unele se chiar ultima treime a secolului al VI-lea9.
Concentrarea de situri avare din apropierea confluentei Mures-Tisa un
centru de putere. Acolo s-a descoperit tezaurul de la Sânnicolaul Mare, care,
unele opinii, a apartinut unei cdpetenii avare, care 1-ar fi ascuns din
cauza rdzboaielor francii cu disparitia khaganatului
avar, Pannonia a devenit o a statului franc. Profitând de
france, Bulgaria a atacat ea partea a khaganatului avar, 804-805,

A. Madgearu, Contribulii privind datarea dintre ducele Ahtum


regele al Ungariei, Banatica", 12, 1993, 2, p. 5-12; Idem, Misiunea episcopului
Hierotheos. la istoria Transilvaniei Ungariei al X-lea, RI, s.n., 5, 1994,
1-2, p. 147 154; idem, Gesta Hungarorum" despre prima ptrundere a ungurilor in RI,
s.n., 7, 1996, 1 2, p. 5-22.
Desi Notarul Anonim denumeste dux pe Glad, ni se pare mai potrivia folosirea
denumirii de voievodat", care a intrat Termenul de formatiune social-politicd" sau
prestatald" este prea vag, cel de ducat" trimite la o formA de organizare tipic apuseand, care nu
are nici o cu de aici. Este tot Notarul Anonim a consemnat cap.
13) existenta termenului duca limba de locuitorii din zona Hung-Zemplin. acest caz se
impune cercetarea a originii denumirii, forma ei nu pare ci bizantind
(medio-greacd). acestei etimologii ar putea mult mai s-ar putea
la prima vedere.
Pentru descoperirile de din Banat vezi indeosebi: D. Csallány, Archäologische
Denkmäler der Awarenzeit in und Fundorte, Budapest, 1956, p. 103-104,
110, 126, 143 144, 148, 154, 159, 164, 176, 182, 210; E. Dörner, din epoca
German, SCIV, 11, 1960, 2, p. 423-434; A. Bejan, op. cit., p. 80 83, 98 99; Idem,
Necropola de inhumatie de sec. VIII IX e.n. de la Timisoara -Podul AMN, 20, 1983, p.
488-489.
M. Rusu, Tezaurul de la Mare. Noi puncte de vedere, AIIAC, 27,
1985 1986, p. 31 66; K. Horedt, Zur Zeitstellung des Schatzfundes von Sánnicolaul Mare
(Nagyszentmiklós), Archdologisches Korrespondenzblatt", Mainz, 13, 1983, 4, p. 503-505.

www.digibuc.ro
3 Voievodatul in 193

stabilindu-si noua de nord-vest pe Tisa inferioard. Zona dintre Tisa


a un teritoriu al 827, când khaganul bulgar
Omurtag (814-831) a atacat marca a cucerit Srem, pe care
Bulgaria incheierea 832".
Asadar, secolul al IX-lea, Banatul era situat mari centre de
putere: franc Bulgaria. Ar mai de poate un al treilea, anume
Moravia, dar acest caz se probleme asupra nu ne putem opri
decât Istoricii români nu exprimat acum un punct de vedere
asupra lui Imre Boba (care a provocat ultimii 25 de ani o vie
controversd printre medievisti). Acest istoric american de origine a
sustinut mai multe lucrdri'2 Moravia Mare a lui Sventopolk (Sviatopluk) era
apropierea râului Morava de la sud de nu Moravia
din Slovacia. Bazat pe analiza comparativd a surselor occidentale, bizantine
slavone, el ajunge la concluzia Moravie avea centrul la Sremska
Mitrovica (Sirmium), care ar purtat secolul al IX-lea numele Marava.
Acolo avut resedinta episcopald Sf. Methodiu, apostolul Moraviei.
Principatul Moraviei ar cuprins initial teritoriul dintre (fosta
Pannonia de acolo, s-ar fi extins ulterior spre nord, ajungând
inglobeze teritorii din actuala Slovacie. parte a Moraviei,
necrestinatd" de Constantin Porphirogenetul, este amplasatd de I. Boba pusta
dintre Tisa.
teorie a lui I. Boba - desi pe argumente greu de
respins -a fost contestatd vehement de istoricii cehi slovaci. acelasi timp, ea
este acceptatd dezvoltatd de alti specialisti istoria secolelor IX-X, printre
care se si Charles R. Bowlus''.
" V. Gjuselev, Bulgarisch-fränkische Beziehungen in der ersten des Jhs.,
Byzantinobulgarica", 2, 1966, p. 16-35; H. Bulin, Aux origines des formations étatiques des
Slaves du Moyen Danube au L'Europe aux IX'-XP Aux origines des Etats
nationaux, Varsovie 1968, p. 168-170; P. Ratkos, Historische Quellen und die sog. awarisch-
magyarische Kontinuität, Studijné Zvesti archeologického ustavu Nitra, 16, 1968,
183-191, p. 184-187; A. C. Die slawische Bevölkerung Westungarns im 9. Jahrhundert,
München, 1973, p. 12-13, 18; M. Rusu, The Autochtonous Population and the Hungarians on the
Territory of Transylvania in the 9th 11th Relations between the Autochtonous
Population and the Migratory Populations on the Territory of Romania, Bucuresti, 1975, p.
201 202; V. K. Ronin, The Franks on the Balkans in the Early Ninth Century, EB, 21, 1985, 1, p.
39-57; I. Bóna, Völkerwanderung und Frühmittelalter (271-895), Kurze Geschichte
Siebenbürgens, Budapest, 1990, p. 102-103.
12 Boba, Moravia's History Reconsidered. A. Reinterpretation of Medieval Sources, The
Hague, 1971; Idem, The Bijelo-Brdo Culture" and Ethnic Changes in the Danubian Basin in the
Ninth Century, Rapports du international d 'Archéologie Slave, Bratislava, 1979,
1, p. 105-107.
13 C. R. Bowlus, Imre Boba's Reconsiderations of Moravia's History and Armful of
Carinthia's Ostpolitik (887 892), Speculum", 62, 1987, 3, p. 552 574. Nu ne-a fost accesibild
cartea Franks, Moravians and Magyars. The Struggle for the Middle Danube 788 907,
Philadelphia, 1995. Vezi si T. Senga, La situation geographique de la Grande Moravie et les
Hongrois conquerants, Jahrbuch Geschichte Osteuropas", 30, 1982, 4, p. 533 540.

www.digibuc.ro
194 Alexandru Madgearu 4

Presupunând I. Boba ar avea dreptate, atunci ar trebui


considerare Moravia ca un factor cadrul raporturilor de din zona
Banatului secolul al IX-lea. Totusi, pentru a nu complica mai mult discutia,
vom face acum abstractie de factorul Moravia". Analiza teoriei lui I. Boba si a
implicatiilor sale pentru istoria spatiului locuit de români ar necesita un studiu
aparte.
Din cele expuse, reiese Bulgaria a atins o de mare putere
regionald cursul secolului al IX-lea. Unii istorici au admis extinderea
bulgare Banat'5. Cercetdrile arheologice nu au adus
prezent nici o edificatoare acest sens. Tezaurul de la Sânnicolaul Mare
a fost considerat dintre cele mai importante argumente sprijinul
dominatiei bulgare Banat'6; am originea sa nu este deloc
Tot izvoarele scrise simt cele care ar putea elucida problema.
Expansiunea Bulgariei spre nord-vest a prilejuit inregistrarea unor
informatii despre regiunea de care ne izvoarele france. Din Analele
France" abia 818 Bulgaria a anexat teritoriul dintre Timoc Morava,
populat de timociani". Asadar, Banatul a putut fi ocupat de Bulgaria
doar 818. anul 824, aceleasi anale consemneazd o care priveste
mod direct teritoriul Banatului. La franc Ludovic I Pios s-au
denumit praedenecenti, care locuiau Dacia de
cu bulgarii" (contermini Bulgaris Daciam Danubio adiacentem
incolunt). Ei au cerut ajutor impotriva Bulgariei care-i atacase. Acesti
praedenecenti au mai fost 822, printre care au
De obicei, Moravia Mare este amplasatä Slovacia Cehia. Chiar acest caz, este
o extindere a dominatiei moraviene ultima treime a secolului al IX-lea
vecinatatea Banatului, in bazinul superior al Tisei in Crisana. Vezi P. Ratkos, Die
Grofimährischen Slawen und die Altmagyaren, Studijné 16, 1968, p. 198; L. I. Havlik,
Bulgaria and Moravia between Byzantium, the Franks and Rome, Palaeobulgarica", 13, 1989, 1,
6, 18.
A. Grecu ( = P. P. Panaitescu), Bulgaria nordul veacurile al IX-X-lea,
SCIM, 1950, 1, p. 223-236; P. P. Panaitescu, 1ntroducere la istoria Bucuresti,
1969, p. 191 193; M. Comsa, Die Bulgarische nördlich der Donau während des IX und
Jh. im Lichte der archäologische Forschungen, Dacia, NS", 4, 1960, p. 405-406; I.
Brátianu, Le théme de Bulgarie et la chronologie de l'Anonyme Hongrois, Acta Historica. Societas
Academica Dacoromana", München, 10, 1972, p. 108-110; Idem, despre
intemeierea statelor Bucuresti, 1980, p. 213-215; R. Theodorescu, Balcani,
Occident la inceputurile culturii medievale (secolele X-XIV), Bucuresti, 1974, p. 62-63;
S. Brezeanu, La d'au de la lumiére des sources écrites médiévales, EB,
20, 1984, 4, p. 127 130; H. Dimitrov, Bulgaria and the Magyars at the Beginning of the 10th
Century, EB, 22, 1986, 2, p. 61-77.
16 De exemplu, M. Comsa, op. cit., p. 405-406. Teoria originii bulgare a tezaurului a fost
dezvoltatä indeosebi de N. Mavrodinov, Le trésor protobulgare de Nagyszentmiklós, Budapest,
1943.
Annales Regni Francorum, a. 818 Fontes ad Historiam Regni Francorum Aevi
Karolini illustrandam, Berlin, 1960, vol. I, p. 116; vezi si p. 118).

www.digibuc.ro
5 Voievodatul bänätean secolul al X-lea 195

trimis reprezentanti la adunarea a imperiului de la Frankfurt'8. Dacia


este localizatd nu pentruvorba de un teritoriu situat strict pe
ar
malul fluviului, ci pentru autorul a simtit nevoia sä o de
Dacie, cea (Dania, Danemarca). a lui Einhard, Vita
Karoli Magni, se mai consemna Carol cel Mare a cucerit Dacia
care era pe mal din fata Pannoniei (... utramque
Pannoniarn et adpositarn in altera Danubiae Datiam)'9. Este Dacia
din Analele France" nu poate cu fosta Dacia Ripensis de la
cum au presupus unii cercetätori20. Pentru autorii occidentali din
(Geograful din Ravenna, Alfred Mare), Dacia era doar cea nord-
Apoi, fosta Dacie Ripensis, dominatia Bulgariei se instaurase deja.
Deci, se la o regiune de la nordul Kurt Horedt aprecia
abodritii sau praedenecentii locuiau vestul Banatului sau Tisa
Avem o märturie de limpede despre ofensiva spre nord,
probabil Banat zona dintre Tisa Al.
observa - cu dreptate, credem - Dacia, izvorul spatiul
dintre si Tisa".
Pasajul din Analele France" (anul 824) alte probleme, care nu
sunt pe deplin clarificate. astfel: Caeterum legatos Abodritorum, qui
vulgo Praedenecenti vocantur et contermini Bulgaris Daciarn Danubio
incolunt. De obicei, textul a fost interpretat sensul echivalentei
celor denumiri, praedenecenti. De aici, s-a ivit o controversd,
fiinda despre se zona Elba-Oder. S-a postulat
existenta unui alt trib omonim, amplasat regiunea Moraviei sud-dundrene
eventual imigrat din nord. S-a emis reinterpretare a
textului efectuatd de I. Boba a ajuns la concluzia abodritii nu pot identificati
cupraedenecentii, text, qui nu cele nume, ci desemneazd
pe praedenecenti (cei care vulgar sunt denumiti praedenecenti"). Numele ar
de fapt latin, insemnând ar o unui grup de slavi
cunoscuti si sub numele de marvani sau
18 Anna les Regni Francorum, a. 822, 824, cit., p. 130, 138.
Einhardi, Vita Karoli, c. 15, Fontes ad historiam..., p. 184; A. Dacia de la
din IX-lea. Evenimente probleme, Craiova, 1947, p. 22-23;
Idem, Dacia Dania istoriografia cartografia medievald, SMIM, 3, 1959, p. 355.
A. Románii din veacul IX-lea lumina izvoarelor
armenesti, idem. Bucuresti, 1978. p. 51-52, nota 4; A. Bejan, Sud-
vestul contextul politic european al sec. VII Studii de istorie a Banatului", 13,
1987, p. 39.
21 K. Horedt, la Transilvaniei IV Bucuresti, 1958, p.
156. H. Bulin, op. cit., p. 169 170; V. Gjuselev, op. cit., p. 29.
22 A. Dacia de la p. 23.
23 Boba, Abodriti qui vulgo Praedenecenti Vocaniur" or Marvini Praedenecenti",
"Palacobulgarica", 8, 1984, 2, p. 29-37.

www.digibuc.ro
196 Alexandru Madgearu 6

Oricare ar fi adevdrul, retinem faptul teritoriul locuit de acesti


praedenecenti cuprindea Banatul (sau o parte a sa) Bulgaria extins
dominatia asupra jurul anului 824.
Bulgaria avea secolele VIII-X mai multe teritorii de margine,
france, care aveau rolul de zone-tampon. Se apreciazd teritoriul
dintre Tisa a fost o asemenea zond-tampon24. Problema este tot
cele cursuri de este amplasatd Moravia nebotezatd "25. Este
posibil ca aceasta din se aflat mai la nord, dincolo de gura Muresului,
acolo unde Notarul Anonim amplasa stdpânirea lui Menumorut - al
nume este legat de Moravia. Aceasta este cu totul chestiune, care nu
poate discutatd aici. Este posibil ca hegemonia Bulgariei nu se mai
la nord de gura Muresului.
Amintirea dominatiei bulgare teritoriul dintre Tisa s-a
Gesta Hungarorum a Notarului Anonim. Izvorul (cap. 11, 30, 38-43) amplasa
acolo stdpânirea lui Salan, un conducdtor de origine Numele
transmite, de fapt, amintirea a controlului exercitat asupra
transportate pe Tisa (ca toponimul Slankamen)". G. Moravcsik a admis
autenticitatea relatdrilor despre Salan Glad, considerând alianta bulgarilor cu
grecii care este text a fost ultimii ani ai dornniei
Leon VI (deci, de 912), când era pace Imperiul Bizantin
si Bulgaria. bizantind ar cu cale anterioard cu
ungurii27. Notarul Anonim distingea teritoriul lui Salan (ca si cel al lui Glad, de
de Bulgaria. Atacarea zonei de margine a Bulgariei dintre Tisa a
fost de un izvor contemporan, Cronica lui Regino din ungurii
bazinul de Mijloc ultimii ani ai secolului al IX-lea au
devastat Carantanorum, Marahensium ac Vulgarum fines". Termenul defines se
exact notiunii de margine" putern presupune agresiunea a afectat
zona cea mai apropiatd de locul unde s-au instalat ungurii, sudul
interfluviului Dundre-Tisa. Regino scria 908 data evenimentul
889, reiese primele atacuri au avut dinainte de 896 (ungurii au afectuat
raiduri Europa de imigrarea din 896). Este posibil ca acest
raid identic cu cel inregistrat de Analele de la Fulda anul 894, unde,

24 Vezi S. Brezeanu, op. cit., p. 127-130; D. Ovarov, Die Protobulgaren und ihre
Wanderungen nach vol. Die Völker Südosteuropas im 6. bis 8 Jh., München,
1987, p. 179; C. Bálint, im 10. Jahrhundert, Budapesta, 1991, p. 100-101.
T. Senga, op. cit., p. 536.
26 Vezi N. Dräganu, Románii veacurile IX pe baza toponimiei a onomasticei,
Bucuresti, 1933, 428; Gh. Brátianu, p. 213.
27 G. Moravcsik, Der ungarische Anonymus über die Bulgaren und Griechen, RESEE, 7,
p. 173 174.
28 Regionis Prumiensis Chronica, A. 889, in Fontes ad historiam..., vol. p. 284.

www.digibuc.ro
7 Voievodatul bänätean secolul al X-lea 197

mod similar, se vorbeste despre atacul ungurilor (denumiti aici avari)


Pannonia".
Vedem deci Banatul era la sud la vest de de
Bulgaria. De aceea, este posibil ca Banatul (sau, mai precis, zona de a
sa) fdcut parte din teritoriul tampon care proteja Bulgaria de directia vest.
Banatul putea un fel de provincie de margine a Bulgariei".
timp Bulgaria a fost puternicd cursul secolului care a urrnat
lui Krum Omurtag), este greu de crezut teritoriile de margine se
puteau desprinde de sub autoritatea centrald. moartea marelui Simeon
(927), Bulgaria a intrat de declin politic militar.
iesirea Banatului de sub hegemonia s-a petrecut 927 sau
imediat aceea. La moartea lui Simeon, vecinii Bulgariei erau pe punctul de a
o invada. Theodor Daphnophates (continuatorul lui Theophanes) nota Atunci
popoarele din jurul Bulgariei - croatii, turcii [= ungurii] alte popoare - au
aflat despre moartea lui Simeon, ele au o expeditie
impotriva bulgarilor".
Asadar nu putem vedea nasterea voievodatului lui Glad ca pe o
desprindere a unui conducdtor local de sub tutela din ce ce mai a
Bulgariei. bazinul de mijloc, teritoriile autonome ale slavilor de sud sau
de vest Croatia, Slovacia) s-au prin separarea din conglomeratul
khaganatului avar. dintre aceste principate sau jupe au evoluat spre forme
statale (de exemplu, Moravia). De mod similar s-au petrecut
lucrurile Banat, cu deosebire aici, a fost hegemonia nu
Cu un secol mai prizonierii macedoneni deportati Bulgaria de la
nordul (pe se pare, zona din apropierea au izbutit
se elibereze de sub dominatia Bulgariei, care nu dispunea de forte suficiente la
fata locului (a fost nevoitä apeleze la ajutorul ungurilor din Atelkuz). Poate
evenimentele au decurs mod similar Banat, jurul anului 927.
Informatia din Gesta Hungarorum referitoare la sprijinul acordat lui Glad de care
cumani (pecenegii, probabil)" nu este de neglijat.
29 Annales Fuldenses, A. 894 (ibidem, p. 160). Pentru aceste raiduri, vezi G. Fasoli, Le
incursioni ungare in Europa nel secolo Firenze, 1945; V. Spinei, Migralla ungurilor
contactele cu secolele IX-X, AM, 13,1990, p. 117.
Vezi R. Browning, Byzantium and Bulgaria. A Comparative Study across the Early
Medieval Frontier, London, 1975, p. 87; Brezeanu, op. cit., p. 127-130; H. Dimitrov, op. cit., p.
63-64.
Theophanes Continuatus, ed. I, Bekker, Bonn, 1838, p. 412. Vezi I. Dujbev, Medioevo
bizantino-slavo, Roma, 1971, p. 201. Pentru contextul evenimentelor, vezi S. Runciman, The
Emperor Romanus Lecapenus and his reign. A study of Tenth Century Byzantium, Cambridge,
1969, p. 95-97 si G. Moravcsik, Byzantium and the Magyars, Budapest, 1970, p. 53 55.
32 D. Teodor, Quelques aspects concernant les relations entre Roumains, Byzantins et
Bulgares aux n.e., 24,1987,2, p. 9-15.
G. The Relations of the Principality of the Banat with the Hungarians and the
Petchenegs in the Tenth Century, vol. Relations... (vezi nota 11), p. 245-248; V. Spinei, op. cit.,
p. 127; I. A. Pop, op. p. 117.

www.digibuc.ro
198 Alexandru Madgearu 8

Tot Notarul Anonim a consemnat parte folosind alte surse)


atacuri ale pecenegilor desfdsurate cam aceeasi vreme Transilvania,
voievodatul de Gelou. pasajul respectiv (cap. 25), este
denumirea de picenati, de cea sursele maghiare din secolele
XII-XIII (bisseni). Pe baza acestei forme, unii critici ai operei Notarului Anonim
au afirmat avem de-a face cu un anacronism creat prin introducerea unor
despre cruciada I, care vorbesc despre pincenates sau piccinaci34 . Totusi,
Notarul Anonim a putut prelua forma picenati din cronica lui Regino (pe care a
utilizat-o), unde se consemna ungurii au fost alungati din Scythia de
pecinaci35. nu se poate dovedi Notarul Anonim s-a inspirat din
ale unor evenimente recente, de la secolului al XI-lea.
S-a mai afirmat pecenegii nu puteau fi prezenti Banat
Transilvania prima a secolului al X-lea, deoarece pe atunci ei se aflau
la est de Siret sau de Este ei au luat
stdpânire Câmpia Munteniei abia ultimii ani ai secolului al X-lea, dar nimic nu
ne presupunem pecenegii au efectuat raiduri pe
de la inceputul secolului al X-lea. Stim, caz, desi aveau bazele de
atac Atelkuz, pecenegii actionau si la de Jos. Astfel, 917, ei urmau
ajute armata bizantind purtat contra Bulgariei. Alianta nu s-a
flnalizat din motive asupra nu insistdm; ne intereseazd faptul rdzboinicii
pecenegi ajunseserd la de Jos37. Tot asa, ungurii au efectuat incursiuni
Europa (pornind din Atelkuz), din 863, cu peste trei decenii
de descdlecarea Panonnia.
Prin urmare, nu ni se pare imposibil ajutorul acordat lui Glad de
pecenegi38, anul 927 sau putin aceea, eventual conflict cu Bulgaria
-o Bulgarie care deranja expansiunea pecenegilor

G. Györffy, Formation d'Etats au suivant les Gesta Hungarorum" du Notaire


Anonyme, in Nouvelles historiques l'ocasion du XIP International des Sciences
Historiques, Budapesta, I, 1965, p. 46. Vezi C. A. Macartney, Studies on the Earliest Hungarian
Historical Sources, III, Budapest, 1940, p. 212; D. Deletant, Ethno-History or Mytho-History? The
Case of the Chronicler Anonymus, Idem, Studies in Romanian History, Bucharest, 1991, p. 345.
Aceeasi opinie era de N. Les plus anciennes chroniques hongroises et le
des Roumains (I), ARBSH, 9, 1921, 3-4, p. 213, care contesta credibilitatea operei Notarului
Anonim. Pentru anacronism se pronunta V. Pârvan, Cronica Notarului Anonim al
Regelui Bela. Cercetare comparativ cu celelalte cronici unguresti Cronica lui Nestor, Idem,
de istorie ed. de L. NästasA, Bucuresti, 1990, p. 50.
Reginonis Prumiensis Chronica, p. 284.
36 R. R. Heitel, Die Archäologie der Ersten und Zweiten Phase des Eindringens der Ungarn
in das innerkarpatische Transilvanien, Dacia, NS", 38-39, 1994-1995, p. 420, nota 99.
P. Diaconu, Les Petchénègues au Bas-Danube, Bucuresti, 1970, p. 14-15.
Vezi A. Bejan, Banatul..., p. 108, 126.

www.digibuc.ro
9 Voievodatul in secolul al X-lea 199

cercetdtori au presupus acei cumani sprijinit pe Glad ar o


populatie de origine de exemplu kavarii39. Nici nu
poate
Coroborând relatarea Notarului Anonim cu ce din sursele
bizantine despre situatia Bulgariei moartea Simeon, se poate
conchide Banatul s-a desprins de sub hegemonia Bulgariei, profitând de
favorabile create imediat 927, probabil ajutorul
pecenegilor. Nu cunoastem nimic despre situatia politico-militard a
Banatului lui Glad. Asertiunile despre jupanii Buila Butaul (atestati de
o inscriptie de pe tezaurul de la Sânnicolaul Mare) - adeseori
conduatori ai unor formatiuni prestatale din secolul al - nu
sunt credibile, asa cum precizam, tezaurul mai probabil din
epoca Acesti zoapani erau conducdtori avari. Este probabil
teritoriul condus de Glad s-a constituit baza unor structuri teritoriale evoluate
prin unirea obstilor sätesti, care au fost obligate la plata unui tribut
stdpânirea
Din Gesta Hungarorum - care putem avea incredere
diferitele ale relatdrii din capitolul 44 - teritoriul de Glad se
de la la cetatea Horom (care nu poate fi decât actuala
localitate Banatska Palanka). prezentarea din capitolul 9 se
de sud: castrum Urscia (Orsova). Mai este o cetate la
Cuvin (Kevee). Din nici una dintre aceste fortificatii nu este cunoscutd pe
cale arheologicd. La Cuvin, sporadicele cercetdri prezent nu au
adus nici un indiciu favoarea existentei unei fortificatii de secol X. La Orsova,
lucrdrile de construetie a hidrocentralei Portile de Fier au distrus situl.
teritoriul de Glad au fost descoperite totusi fortificatii cu
val de databile secolul al X-lea. Cu o exceptie, ele se
concentreazd pe Muresului, zona Dealurilor Lipovei, acolo unde putea
controlat accesul dinspre Transilvania. Fortificatiile de la Arad-
Vladimirescu, Cladova si Bulci, la care ne-am referit mai pe larg studiul
anterior41, au fost ridicate cel mai probabil cursul secolului al X-lea, eventual
chiar timpul lui Glad. La acestea se mai o fortificatie mai putin
cunoscutd, depistatd la Clisura Dundrii). Sub de piaträ din

G. Györffy, Abfassungszeit und der Gesta Hungarorum des


Anonymen Notars, Acta ASH", 20, 1972, 214; K. Mesterházy, landnehmenden
ungarischen Archaeologica ASH", 30, 1978, 3-4, p. 322; V. Ciociltan, Observalii
referitoare la din cronica Notarului Anonim al regelui Bela, RdI, 40, 1987, 5, p. 450.
0 discutie asupra termenului de jupan ar necesita un studiu aparte. Pentru moment,
socotim necesar sä problema se pune fel pentru Banat in alt fel pentru Dobrogea
pentru cunoscuta inscriptie a lui Jupan Dimitrie de la Mircea
41 A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 19 20.

www.digibuc.ro
200 Alexandru Madgearu 10

secolul al XIII-lea a fost descoperit un val de au


de lut din secolele XI-XII - care incetarea folosirii valului
anterioard. A mai fost descoperit un nivel de locuire
din secolele VIII-X. Situatia permite datarea ipoteticd a
fortificatiei cu val de de la secolele IX-X42 - ce ar
aceasta a putut functiona timpul lui Glad. Nici una dintre aceste
nu poate consideratd voievodald. Cele mai bine cunoscute
(Vladimirescu, Cladova) sunt simple fortificatii de refugiu, nu fortificate.
Singurele descoperiri din interiorul constau bordeie, care, fireste, nu sunt
suficiente pentru a indica o a unui conduator.
arheologia nu ne poate asupra locului unde se afla centrul
voievodatului lui Glad, ne putem gândi acesta era amplasat la Orsova,
bazându-ne pe informatia din Gesta Hungarorum. A. Bejan presupunea acest
centru era acea cetate din apropierea râului Timis, de Notarul
Anonim, dar nenominalizatd". idee a fost de Ioan-Aurel
Pop44. De fapt, izvorul nu a consemnat nici o cetate a lui Glad apropierea râului
Timis. Se pare este vorba de o confuzie. relatarea raidului se la un
moment dat ungurii instalat râul Timis, la denumit
Vadum Arenarum (Foeni): venerunt versus Temes et castra metati sunt
iuxta Vadum Arenarum. Evident, castra metati au instalat Nu
este vorba de nici un castru!
Teritoriul de Glad nu putea cuprinde Banat, o parte
fusese deja cuceritä de unguri. Am trecut alt prilej cele mai vechi
descoperiri arheologice maghiare din Ele ne permit
au ocupat nord-vestul Banatului din prima treime a secolului al
lea. Descoperirea cea mai semnificativd este mormântul de rdzboinic de la Arad-
Ceala, databil la inceputul secolului al a fdcut parte din
teritoriul unui centru de putere maghiar de la secolului al X-lea (vezi mai
jos). De asemenea, câmpia din vestul Banatului la Tisa si sud,
spre Horom), ungurii s-au instalat numär mare prima parte a secolului al
lea, densitatea descoperirilor arheologice. Constantin
Porphirogenetul semnala multimea unguresti,
care poate cu Banatul sudul Crisanei, ea este delimitatä

42 Matei, Cetatea de la Banatica", 2. 1973, p. 144-147.


A. Bejan, Banatul..., p. 126.
I. A. Pop, op. cit., p. 120.
A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 13 17.
46 Pentru acesta, vezi mod special consideratiile lui C. Bálint, op. cit., p. 207-210 si R. R.
Heitel, op. cit., p. 401. Mormántul a fost publicat sumar de E. Dömer, Cercetdri
arheologice Arad, MCA, 9, 1970, 447-449.
Vezi C. Bálint, op. cit., passim.

www.digibuc.ro
11 Voievodatul secolul al X-Iea 201

de Timis, Mures, Cris Tisa". Mediul geografic le era favorabil


ungurilor, este vorba de o prelungire a pustei.
Fortificatiile de la Arad-Vladimirescu Cladova sunt situate
distinctd de cea unde se concentreazd descoperirile maghiare vechi, dar
imediata sa apropiere cetatea de la Arad-Vladimirescu mormantul foarte
timpuriu de rdzboinic de la Arad-Ceala sunt numai kilometri).
oare aceasta inaintarea ungurilor pe amonte a fost de aceste
fortificalii? Este greu de dat un deoarece ridicarea nu poate
cu prea mare precizie (nu ele sunt mai vechi primele morminte
maghiare din
bulgarii cumanii" care, potrivit Notarului Anonim, luptau
oastea lui Glad, nu reprezintd o consemnare a etnice a populatiei
Banatului, asa cum s-a afirmat, fortând izvorul49. Textul nu spune Glad a
beneficiat de ajutorul acestora - ce este cu totul altceva. Se poate
considera populaAia voievodatului lui Glad era majoritar
nu nici un motiv de a contesta continuitatea si
Banat, de-a lungul secolelor IV-X.
Glad, ca persoand, a putut dar bulgar. cum bine observa
Ioan-Aurel Pop, chiar venit din Vidin, el putea de origine
densitatea populaOei romanesti bazinul Timocului". Numele unic ca
atestare, poate derivat din Vlad(imir). caz, numele nu a fost inventat de
Notarul Anonim, conservat de mai multe toponime Banat
nu numai acolo)51.
Acestea sunt practic datele pe care le cunoastem despre voievodatul lui
Glad: un teritoriu desprins de sub autoritatea puternicului vecin de la sud, care
evolua probabil forme statale incipiente momentul care a fost
confruntat cu agresiunea ungurilor condusi de Zuard, Cadusa Boyta. Acest atac
a avut 934 - am alt studiu". raidul nu a vizat
atacarea Banatului, ci a Bulgariei a Imperiului Bizantin. Luptele cu Glad au
fost un simplu episod al acestei campanii. De aceea, evenimentele nu se pot data
934, izvoarele bizantine incursiunea ungurilor Imperiu
(confirmându-1 pe Notarul Anonim). Relatarea despre Glad din capitolul 44 este,
de fapt, prima parte a unei povestiri mai ample despre isprdvile cdpitanilor Zuard,
Cadusa Boyta, care, ce l-au pe Glad, au plecat mai departe
incursiune Grecia". La ei, povestire constituie o digresiune

Constantin Porphirogenetul, De Administrando Imperio, cap. 40, 39-43 (FHDR, II, p.


667).
St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei vol. I, 1971, p. 51.
I. A. Pop, op. p.
51 Vezi A. Madgearu, Hungarorum"..., p. 10 p. 21 pentru originea numelui.
A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 12 13.

www.digibuc.ro
202 Alexandru Madgearu 12

cadrul naratiunii principale, firul acesteia este intrerupt prima a


capitolului 44, momentul poposirii lui Arpad insula Csepel, apoi
reluat capitolul 46, terminarea relatdrii despre campania celor trei
cdpitani. Notarul Anonim a acordat campaniei celor trei o
secundard, deoarece titlul capitolului este De insula Danubii. Este o mare
deosebire de modul care Notarul Anonim a tratat digresiune - cea
despre Gelou de-a lungul a patru capitole). De aici reiese, credem,
faptul Notarul Anonim era constient raidul celor trei cdpetenii nu a avut
consecinte prea mari.
de la Vladimirescu nu a suferit nici o distrugere care sä
pe seama atacului din Aceasta Aradului nu au fost
afectate de acel raid. Pe de parte, nu dovezi clare ale unei pdtrunderi
a ungurilor Transilvania, pe valea Muresului. cum a chiar
R. R. Heitel (adept al unei asemenea cimitirul maghiar de la Deva
este mai databil secolului al X-lea.54. De aceea, ni se pare
probabild pdstrarea zonei Arad-Cladova sub stäpânirea voievodatului bänätean,
atacul din 934. Traseul raidului rdzboinicilor maghiari a fost marginal
raport cu teritoriul Banatului: prin extremitatea de vest. lea aleasä era cea
mai potrivitä pentru a trece Chiar de aici se vede care era adevdratul ei
scop. Pe de parte, atacarea ocuparea Orsovei este neverosimild, nu
avea sens o deviere de la directia principald de atac (Horom-Branicevo), mai ales
prin Clisura era extrem de pentru niste
neobisnuiti cu muntele". Absenta referiri la soarta lui Glad,
infrângerea sa, este si ea Se spune doar a cenit pace a
ungurilor cetatea Cuvin. De aceea, se poate presupune Glad a continuat
sä domneascd asupra tinutului eventual un tribut. impotriva sa
a fost un eveniment de importantä cadrul faptelor de arme ale ungurilor
din secolul al X-lea. De aceea, putem presupune voievodatul lui Glad
continuat existenta, teritoriul care nu fusese ocupat efectiv de unguri".
perioada urmdtoare, voievodatul a fost probabil, din ce
ce mai stânjenit de puterii noilor vecini, care 955 au renuntat
mai atace Occidentul. Nord-vestul Banatului parte la mijlocul secolului al
X-lea din teritoriul de un important centru de putere unguresc. afara
datelor de arheologicd, dispunem acest caz de unele informatii din
izvoarele literare. importante pentru ceea ce ne aici, vom relua
cele ce unele din consideratiile pe care le-am publicat deja",

Vezi A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 19-20.


R. R. Heitel, op. cit., p. 429-430.
A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 7.
56 Vezi G. op. cit., p. 245; A. Pop, op. cit., p. 117.
A. Madgearu, Misiunea..., p. 147-154 - cu trimiterile respective.

www.digibuc.ro
13 Voievodatul bänä¡ean secolul X-lea 203

cu amplasarea teritoriului care, la mijlocul secolului al X-lea, se afla stdpânirea


unui de trib maghiar crestinat, pe nume Gylas. Acesta (intitulat
s-a botezat la Constantinopol, probabil 953, a primit demnitatea de
patriciu al Imperiului. El s-a de Hierotheos, care a fost uns
episcop al Tourkiei. Eparhia Tourkiei a continuat existe secolul al
când sunt atestati doi mitropoliti ai ei, pe nume loan Antonie. Sediul
mitropoliei se afla la Bács".
Identificarea regiunii unde Gylas unde a Hierotheos a
preocupat numerosi istorici. Opinia cea mai istoriografia
româneascd o localizeazd Transilvania. Interpretarea se pe
presupusa identitate dintre personajul mentionat de izvoarele bizantine acel
duce transilvan Geula, care a fost printesei Saroltu (mama viitorului rege
Stefan I). Totusi, titlul de episcop al Tourkiei" purtat de Hierotheos se potriveste
destul de greu cu o eventuald localizare Transilvania. Constantin
Porphirogenetul prin Tourkia de la vest sud-vest de Muntii
Apuseni, de Tisa, Timis, Mures, Cris. Imperiul Bizantin era
total dezinteresat de Transilvania, la secolului al X-lea. atât de
minutioasa De Administrando Imperio, nu se spune nimic despre acest teritoriu
aflat pecenegi unguri. lucrurile, de ce ar Constantin
Porphirogenetul alianta unui conducdtor din Transilvania? Apoi, se
nepotul Saroltei era El a fost atacat de I,
cronicile afirmä acest Geula Minor a refuzat crestinarea. Desigur acest fapt
n-ar veni contradictie cu o eventuald crestinare a unchiului dar o face putin
probabild. Amplasarea teritoriului de Hierotheos Transilvania nu este
nici de descoperirile arheologice. Biserica de tip descoperitd
la Alba care a fost initial cu misiunea lui Hierotheos, se
poate data si a doua a secolului al IX-lea. Oricum, o
de mici dimensiuni nu este o episcopald! misiune de evanghelizare
precum cea a lui Hierotheos, care a fost si de incheierea unei aliante de
oferirea unor daruri, avea o serie de consecinte culturale chiar
economice. Chiar nevoile misionare impuneau trimiterea din a unor
mesteri constructori, orfevrieri, sticlari etc., incheiate se concretizau
plata unor sume destul de mari de bani. Or, facem abstractie de rotonda
cu datare de la Alba nu Transilvania secolului al
nimic care s-ar putea pune cu o asemenea culturald
bizantind, nici monede.

Vezi pentru supravietuirea eparhiei: N. Oikonomides, propos des relations


ecclésiastiques entre Byzance et la Hongrie au XI' le métropolite de Turquie, RESEE, 9,
1971, 3, p. 527-530. Un alt sigiliu a fost publicat recent de J. Nesbitt, N. Oikonomides, Catalogue
of Byzantine Seals at Dumbarton and in the Fogg Museum of Art, I, Washington, 1991, p.
103. Vezi si P. Stephenson, Manuel I Comnenus, the Hungarian Crown and the feudal
subjection" Hungaiy, 1162-1167, BS, 57, 1996, 1, p. 35.

www.digibuc.ro
204 Alexandru Madgearu 14

Descoperirile arheologice pot totusi solutiona, o probabilitate,


problema teritoriului unde a Hierotheos. Obiectele relevante
sunt crucile monedele bizantine. Pdtrunderea monedelor bizantine aria
de unguri s-a datorat, mare subsidiilor acordate acestora de
Imperiu. Se o crestere a parunderii monedei bizantine
948-959 o concentrare a descoperirilor zona din preajma confluentei
Mures-Tisa, nord-vestul Banatului, si imediat la vest si la nord de
Banat comitatele Csongrád, Békés, Bács-Kiskun). Acest fapt a fost explicat ca
o a subsidiilor acordate lui Gylas. Din acelasi teritoriu provin
cruci pectorale, databile secolul al X-lea prima parte a celui Zona
aproximativ gurile Muresului Crisului a suferit o puternicd
bizantind la mijlocul secolului al X-lea. De aceea, noi
opinia aici a teritoriului de acel Gylas care s-a botezat la
Constantinopol, 953. acest teritoriu, descoperirile de veche
(prima a secolului al X-lea) sunt foarte numeroase. Acolo se
localitatea Gyula. Toponimul amintirea unui conducdtor
din epoca arpadiand, care poate crestinat la Constantinopol, ori altul.
de nord-vest al Banatului pe la Arad) a parte din acest teritoriu.
Rezumand, suntem de pärere pe la mijlocul secolului al Banatul
era zone: vestul nord-vestul erau deja ocupate de unguri
fáceau parte din teritoriile unor care deja erau curs de sedentarizare de
integrare lumea europeand; partea centrald, de nord-est de sud a
Banatului, ca nucleu a organizatd ca un voievodat populat de
poate de slavi. Atacul maghiar din 934 nu pare avut efecte prea
grave. Poate continuarea existentei voievodatului creat de
Glad. Descendenta lui Ahtum din Glad, de Notarul Anonim, este de
acest sens.
Criza de autoritate prin care trecea Bulgaria timpul Petru
(927-969) a favorizat probabil mentinerea independentei Banatului de
centrul de putere de la sudul schimb, este de presupus reorientarea
atacurilor maghiare spre sud-est de la Lechfeld din 955 a
condus la reluarea agresiunilor indreptate mod direct asupra Banatului,
drumul spre Bulgaria trecea prin vestul Banatului, pe la Banatska
Palanka (Horom). Raiduri ale ungurilor Imperiul Bizantin sunt semnalate
anii 934, 943, 948-955, 959, 967,
modificare de proportii situatia geopoliticd a Banatului a putut
interveni ce Bulgaria a pentru scurt timp, sub Samuel. Puterea
lui Samuel ajunge la apogeu 986, pe Vasile Astfel,

Vezi G. Moravcsik, Byzantium..., p. 55; N. Oikonomides, Vardariotes - W.I.nd.r. -


V.n.nd.r.: Hongrois installés dans la vallée du Vardar en 934, SOF, 32, 1973, p. 3.
G. Ostrogorsky, Histoire byzantin, Paris, 1956, p. 325 327.

www.digibuc.ro
15 Voievodatul secolul al X-lea 205

ultimii ani ai secolului al X-lea, reinträ sub exclusivd.


Ungurii, izolati de Bizantin care trecea, domnia lui loan
Tzimiskes, printr-o de au ei alianta Bulgariei.
anului 987 ducele maghiar Geza a o aliantä matrimoniald cu Samuel,
oferindu-i acestuia Gabriel Radomir (viitor tar) pe una dintre fficele sale.
Raportul de forte s-a schimbat din nou 1001, bizantin
Vasile II a declansat marea ofensivä contra Bulgariei. Dobrogea nord-estul
Bulgariei actuale au fost recucerite 1001, armata bizantind a continuat
inaintarea pe amonte, ocupând Vidinul, 1002 sau 1004. 0
a acestei ofensive bizantine a fost reorientarea ungurilor atre
Imperiul Bizantin ruperea dinastice cu Bulgaria. printesei
maghiare cu Gabriel Radomir a fost repudiatd, la o pe care nu o cunoastem,
dar pe care o putem plasa jurul anului 1000. Armata bizantind a fost de
oastea actiunile la Vidin apoi la cucerirea Ohridei,
101862.
Probabil favorabile create de revirimentul Bulgariei,
voievodatul a o parte din centrul de putere maghiar de la nord
de Mures. Despre Ahtum, Legenda Sancti Gerardi spunea el la
râul (probabil, Crisul Alb). Din acelasi izvor se poate deduce initial,
Ahtum se aflase de unguri, dar se Avem motive
credem iesirea de sub hegemonia ungurilor s-a cu
revirimentul Bulgariei din ultimul sfert al secolului al X-lea.
La finele secolului al X-lea, voievodatul pare fi atins o
dezvoltare mai apropiatd de formele statale. cazul lui Ahtum, beneficiem de
informatiile mai detaliate din Legenda Sancti Gerardi - chiar acest izvor
este susceptibil de deformdri de confuzii (am discutat acest lucru articolul
publicat 1993). caz, sursa ne un conduator dispunea de
o oaste bine organizatd, un inamic puternic; infrângerea a fost
doar prin cdpeteniei Sunad (Chanadin). Ahtum avea o
la Morisena (ulterior Cenad). urbs izvor, asezare
a luat probabil cursul secolului al X-lea (o datare mai exactä
nu este deocamdatd posibild). Pe baza planului cetätii Cenad ridicat de Marsigli la
secolului al XVII-lea, Mircea Rusu evul mediu timpuriu a fost
refolosit castrul roman care a existat Acest fapt nu este exclus (analogia

G. Moravcsik, Byzantium..., p. 62; G. Györffy, Des Aufstand von Koppány, vol. Studia
Turcica, ed. L. Ligeti, Budapest, 1971, p. 204, nota
62 G. Györffy, Zur Geschichte der Eroberung Ochrids durch Basileios Actes du
international d'études byzantines, Beograd, 1964, vol. II, p. 149 154.
63 D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I,
Timisoara 1980, p. 28, 45.
M. Ru5u, Castrul roman Apulum cetatea Alba Julia, AHAC, 22, 1979, 57.

www.digibuc.ro
206 Alexandru Madgearu 16

cea mai este Alba dar evidenta arheologicd lipseste deocamdatd. La


Morisena, Ahtum a ctitorit o cu de rit bizantin, ale urme
au fost depistate65. Aparitia resedinte caracter protourban, centru politic
religios totodatd, evolutia voievodatului o organizare de tip statal. De
aceea, informatiile referitoare la o organizare la o anumitä
stratificare de tip feudal voievodatul lui Ahtum sunt credibile66.
articolul publicat 1993 am admis ipoteza originii pecenege a lui
Ahtum. Examinând cu mai atentie datele arheologice legate de o eventuald
instalare a pecenegilor Banat secolul al X-lea, considerdm
nu mai poate mormintele din tumulii de la Pusta
Bucova nu sunt pecenege67. Dispare astfel unicul argument al unei pdtrunderi
timpurii a pecenegilor Banat. Prin urmare, ni se pare mai probabild. originea
(khazard) a lui Ahtum, pe care o putem pune cu prezenta
kozarilor" Crisana voievodatul lui Menumorout), precum cu a unor
grupuri de khazari Vojvodina". posibilitate care poate fi
considerare este descendenta lui Ahtum dintr-un grup de bulgari veniti din
Bulgaria Mare de pe Volga, cursul secolului al X-lea, care au unele urme
arheologice vestul Banatului69.
Ne opinia asupra conflictului dintre Ahtum I
1003-1004. Suntem de izvorul a o confuzie, desemnând prin
greci" pe bulgari". Conflictul a fost determinat, pe de o parte, de dorinta lui
Stefan I de a acapara controlul asupra traficului de sare pe Mures, iar pe de
parte, de orientarea lui Ahtum bulgar Samuel. De fapt, se poate spune

Pentru cercetarile arheologice de la Cenad, vezi: P. lambor, Matei, A. Bejan, Cercetdri


arheologice asezarea feudal-timpurie de Cenad (1974-1975), Ziridava", 14, 1982, p.
89-108; L. Marghitan, Banatul lumina arheologiei, III, Timisoara, 1985, p. 28-33; A. Bejan,
Descoperiri arheologice din sud-vestul (sec. Universitatii Timisoara.
Seria 3, 1991, p. 50-51; P. Matei, Cenad, Cronica
cercetärilor arheologice. Campania 1994, Cluj-Napoca, 1995, p. 19, nr. 25; Idem, Cronica
arheologice. Campania 1995, 1996, p. 31, nr. 34.
66 Vezi consideratiile despre organizarea viata economica ale voievodatului lui Ahtum la
E. Cu p. 105-127; A. Bejan, Banatul...,p. 122-124; I. A. Pop, op. p. 123-127.
67 Vezi A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 14.

68 Pentru acestia din vezi interesantele descoperiri din necropola de la elarevo:


R. BunardZi, Report on the protective archaeological excavation of the medieval necropolis at the
Ciglana" locality near Grad2a za prouiavanje spomenika kulture Vojvodine", Novi
Sad, 8-9, 1978-1979, p. 33 67 (khazari de religie mozaica), vezi H. Schönebaum, Zur
Kabarenfrage, vol. Aus der byzantinischen Arbeit der Deutschen Demokratischen Republik, I,
Berlin, 1957, p. 142 146.
69 Fodor, Archaeological Traces of the Volga Bulgars in Hungary of the Arpád Period,
Acta Orientalia ASH", 33, 1979, 3, p. 315-325.
Vezi argumentele A. Madgearu, privind..., p. 6-9.

www.digibuc.ro
17 Voievodatul secolul al X-lea 207

acest conflict a fost un episod al rdzboiului purtat de Imperiul Bizantin


cu ungurii impotriva Bulgariei, pentru zona Vidin-
Branicevo.
Astfel, primii ani ai secolului al XI-lea, conjunctura prin revenirea
a Imperiului Bizantin la a avut efect indirect destrdmarea
voievodatului creat Banat cu circa trei sferturi de veac mai Nu
cunoastem nimic despre eventualele forme de organizare locale care au
supravietuit ulterior. caz, autoritatea a regatului Ungariei s-a
impus mult mai Banat. Din punct de vedere cultural si economic,
Banatul de sud a cursul secolelor XI-XII mai legat de sudul bizantin
de Ungaria.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CETATEA GHERLEI. CRONOLOGIE* (I)

t GHEORGHE SEBESTYEN

1291, ianuarie 6 Andrei al rgele Ungariei, oaspeti1or din Dej mai multe
privilegii, printre care dreptul de a fi judecati de judele dreptul de a
sare din Dejului, precum nu datori a din lucrurile nici
o nici la Gherla (prima atestare documentard a localitätii, sub numele
Gerlahida - n.n.), nici la (Balványos), nici la
1406 Ungurasul, de care si Gherla, trece proprietatea lui Szántói
Laczk2.

1410 Fostul voievod al Transilvaniei la Gherla.


stingerea familiei (1456), Ungurasul trece proprietatea familiei
Bánffi3.

de 1434 Se cetatea Ungurasului4.


1456 Ladislau al V-lea, regele Ungariei, däruieste Ungurasul viceconsularului
Stefan Várdai si familiei Bánffi de Losonez5.
1457, jurul lui Urmasii banului Zantho dreptul regelui Ladislau al V-lea de a dona
aprilie 20 domeniul Ungurasului familiei de Losoncz6.
1457, august 9 Delegatul regelui Ladislau al V-lea instaleazd pe Stefan Váradi si familia
Bánffi de Losoncz proprietatea Ungurasului2.
Se introducerea in proprietate, efectuatä pe 4 august propoliile de
a episcopului din Kalocsa, Stefan de Várady, a unor rude
ale acestuia, respectiv a unor membri ai familiilor Losonczi Szántói, a
Ungurasului a localitätilor apartindtoare acesteia: Unguras, Mintia

* Revizuit completat de Tüdös S. Kinga. transcrierea numelor de persoane de


localitäti s-a respectat grafia din documentele epocii.
C, vol. XIII/2, p. 355.
2 József Kádar, Szamosujvár szabad Királyi város, a vár uradalom története (Orasul
regal Gherla, istoria si a domeniului), Dés, 1903, p. 5.
Ibidem.
Radu Constantinescu, Moldova Transilvania vremea lui Petru Bucuresti,
1978, p. 34.

6 Zsigmond, A Kolozsmonostori Konvent jegyzökönyvei (Procesele verbale ale


conventului de la Cluj-Mändstur), vol. (1289 1484), Budapesta, 1990, p. 516.
519.

Studii materiela de istorie XVI, p. 209-224,1998

www.digibuc.ro
210 Gheorghe Sebestyén 2

Gherlei, Nires, Gherla, Mandstireni, Fizesu Gherlei, Ceaba, Bod (localitate


in apropiere de Nires), Top (Padureni, Batin, Curtea, Osorhel,
Nicula, Vita), Sanmartin, Chirales Saniacob, dupa ce s-a dovedit, printr-un
document din 19 drepturile descendente ale familiei Szántói au fost
satisfacute prin predarea aceasta a unei case de locuit a unui sfert din
proprietatile raposatului ban Nicolae Szántói°.
1458, 25 La porunca regelui Matia Corvin, loan Gereb de Wingarth este instalat
domeniului Ungurasului°.
1458, august 20 Urmasii lui Desew de Losoncz ai banului Korog dreptul
regelui Matia Corvin, de a dona domeniul lui Joan Gereb de
Wyngarth'°.
Constatarea este ziva urmatoare".
1463 Ungurasul, de care tine Gherla, revine proprietatea familiei Bánffi de
Losoncz, ce scurt timp a fost a lui Gereb de Wyngardth, ca donatie
a regelui Matia Corvin'2.
1467 Regele Matia Corvin, pedepsind pe Bánffi de Losoncz descendentii
pentru participarea la rebeliune, aproape averea acestorau.
Ungurasul trece proprietatea episcopiei de la
1469 Clopotul din de deasupra capelei inscriptia: 1496. REX
GLORIA E VENI CUM PACE".
1525 este proprietatea lui Francisc Perényi, episcop de
1527, ianuarie 26 Alexie Bethlen sprijinul lui Ferdinand de Habsburg schimbul
Ungurasului '7.
1529, martie 25 Petru Rares, domn al Moldovei, bani pentru a obtine
1529, martie 31 Nicolae Gerendi, episcop al Transilvaniei tezaurar al regelui, cetatea
Gherla, cuceritä prin asediu de manibus numele lui Ferdinand
de Habsburg lui Marco Penfflynger, comite al sasilor, Mattia Ambrusther,
jude al Sibiului, drept pentru suma de 12 440 florini'°.
1529, mai 17 Prin acordul de la Lipova, Joan Zápolya si mitropolitul Calixt al
Sucevei, i se promit lui Petru Rares, in afara Ciceului de
Ungurasul, Rodna Bistrita, pentru sprijinul ce urma dea lui Zápolya
impotriva lui Ferdinand de Habsburg20.

Ibidem.
p. 527.

Ibidem, p. 527 528.


Kádár, op. cit., p. 6.
R. Constantinescu, op. cit., p. 9.
Ibidem; J. Kádár, op. cit., p. 6.
Kristof Szongott, Szamosujvár szabad Királyi város (Monografia orasului
regal liber Gherla), vol. I, Szamosnjvar, 1901, p. 29.
Kádár, op. p. 6.
R. Constantinescu, op. cit., p. 36.
Ibidem.
Z. Jakó, op. vol. (1485 1556), p. 502.
20 R. Constantinescu, op. cit., p. 40.

www.digibuc.ro
3 Cetatea 211

1529, 31 Marco Penfflynger, jude regal al Sibiului, obtine de la Ferdinand de


Habsburg, titlul Ungurasului, schimbul a 220

1529, 15 Petru cere lui Zápolya ceea ce


priveste Bistrita dar nu va primi deck Cetatea de
1529, septembrie 10 Ostile lui Petru Rares trec muntii; domnul Moldovei trimite bistritenilor
porunca predea Ungurasul, ceea ce nu va obtine23.
1530, ianuarie 25 Cetatea Ungurasului este de Rohat, numele lui Petru
Rares, domn al Moldovei24.

1530, octombrie 24 Prin pacea de la Rodna, Bistrita acceptä autoritatea lui Petru asupra
orasului, satele Rodnei sä fie de reprezentantul
domnitorului, iar Ungurasul si Ciceul trebuind sä aprovizionate chip
gratuit cu provizii si materiale, la cererea
1531, 9 Solul lui Petru Rares comunica la Viena domnitorul, schimbul
recunoasterii stäpânirii Moldovei la Bistrita, Ciceu, Ungura Cetatea de
Baltä, este dispus sä se recunoasca aliatul si credinciosul lui Ferdinand de
Habsburg26.

1536, mai 25 Baraba Nagy Ladislau Dwl din sä le dea


cetatea, sä o vândä mai apoi lui Mailat sau lui Joan
Zápolya27.

1537, martie 11 Baraba Nagy Ladislau Dwl predau, contra sumei 6 000 de florini, lui
Stefan Mailat, cetatea si domeniul Ungurasului, ocupatä de ei de la
fapt declarat 11 rnartie 153728.
1537, martie 13 Ladislau Mikola, vicevoievod al Transilvaniei, dispune ca lat
instalat de conventul de la proprietatea
1537, martie 26 Stefan Mailat, voievod al Transilvaniei, cumpärä 6 000 cetatea
Ungurasului de la nemesii Dwl
1537, aprilie 13 Stefan lat, voievod al Transilvaniei, pune cetatea Ungurasului sub
lui loan Kemény31.

1537, mai 14 Conventul de la Cluj-Mändstur instalarea lui Mailat a urma-


jurul datei) silor acestuia proprietatea Ungurasu1ui32.

21
Ibidem, p. 36.
22
Ibidem, p. 44.
23
Ibidem, p. 49.
24
Ibidem, p. 56.
25
Ibidem, p. 59.
26
Ibidem, p. 75.
27
Ibidem, p. 81.
28
Z. op. vol. II, p. 594.
29
Történelmi Tár (Culegere de documente), Budapesta, 1892, p. 82.
30
R. Constantinescu, op. p. 84.
31
Ibidem.
32
Történelmi Tár, p. 85.

www.digibuc.ro
212 Gheorghe Sebestyén 4

1537, august 8 Regele Joan Zápolya dispune ca Stefan Mailat sä instalat de cdpitanul de la
Alba proprietatea Ungurasului33.

1537, octombrie 2 Cdpitanul de la Alba regelui Zápolya vrând


instaleze pe Mailat in proprietatea Ungurasului, a intâmpinat opozitia
lui Wolfgang Beth len, a lui Mihai Thelegdy si a sotului Elisabethei Bethlen34.
1538, 23 Episcopul Gheorghe Martinuzzi preluarea de oamenii a
Ungurasului, care numele lui Stefan Mailat, le-a fost predatä de
castelanii loan Kemény Blasius
1538, noiembrie 11 Nicolae Kosar suma de 8 000 lui Gheorghe Martinuzzi, pentru
care a cetatea domeniul de Jos, ca sä le schimbe cu
cetatea Ungurasului, care sunt posesia lui Stefan Mailat, voievod al
Transilvaniei comite al secuilor, pe care o (fiinda aceasta
intotdeauna a fost a episcopiei de Oradea, parte din stimä pentru patronul
episcopiei, regele Ladislau
1539 Datä pe un ancadrament de din bastionul nord-vestic".
1540, ianuarie 12 Domenico (da Bologna n.n.), Architector et regalium
fundator", chemat la construirea Ungurasului Nou (Gherla? - n.n.), se
adreseazd lui Velten Kugler, jude al Bistritei, arätând a fost de
regele loan (Zápolya - n.n.) ridicarea cetätii de la Noul Bálványos
(Ungurasul Nou - n.n.) doreste sä viziteze Bistrita38.
1540, 26 pentru construirea cetätii Gherlei erau sub indrumarea
arhitectului italian Domenico da Bologna de care Bánk Pál, cdpitanul
personale a tezaurului (Gheorghe Martinuzzi - n.n.), care, plecând de la
Unguras, se noua cetatea de pe
1540, iunie 13 In registrele Bistritei se cheltuieli pentru transporturi diferite spre
cetatea Gherlei40.

1540, iunie 14 Egregio lp Bank provisori et Castellano novae arcis nostrae Balwanos"
el mai este in 1548 praefectus arcis Balvanyos"41.
1540, august 29 Dieta de la Sighisoara decide trimiterea unei solii la regina Izabela, care -
printre altele - sä discute de novo castro Balvanyos vocato demoliendo"42.

Ibidem.
Ibidem, p. 86.
Magyra történelem, XIII, Pest, 1871, p. 9.
36 Jakó, op. cit., vol. II, p. 612.
al Gherla, Arhivele Statului Maghiar, Budapesta. Erdélyi fiskális levéltár,
XII 2 szek. 15 89.
Wenrich W., Könstlernamen aus Siebenbürgisch-Sächsicher Vergangenheit, Archiv
des Vereins Siebenbargische Landeslcunde", Hermannstadt, p. 46.
R. Constantinescu, op. cit., p. 105.
Ibidem, p. 183.
lán Balogh, Késörenaissance mühelyek (Ateliere de pietrar in perioada
Renasterii in Ars Hungarica", Budapesta, 1980/2, p. 332,
42 Monumenta Regni Transylvaniae, red. Szilágyi Sándor, vol. Budapesta,
1875, p. 41.

www.digibuc.ro
5 Cetatea Gherlei 213

1540, septembrie 2 Episcopul Antonie Verancsics scrie episcopului Joan Statilius, la


hotärärea Dietei de la Sighisoara (1540 august 20): donet facultatem
demoliende arcis Balvanos novi, quod universae Transsylvaniae detrimento
esset et causa dissensionum"43.
1540 Inscriptie:
FRATER GEORGIUS INFANS CROVACIE
EPISCOPUS VARADINSIS ET TESAURARI
US ET CONSILIARIUS REGIE MAIEST
ATIS A.D. XXXX"44.
1540 Inscriptie cu textul:
PAULUS BANK DE COMITATU/
BACIENSIS PROCVRAN/TE HOC OPUS CEPTU
ET PERFECTVM 1540" se amplaseazd pe fatada exterioard a bastionului
portii, dreapta, la inelului portului ridicdtor45.
1541, noiembrie 4 Ultima mentionare a Ungurasului ca
1541 Francisc Horvath este primul al Gherlei42.

1542, mai 3 Paul Bank, prefect de Wybalvanyos", solicitä Sfatului Bistritei trimitä,
conform promisiunii, pentru transportul pietrelor necesare constructiei
cetätii".
1542, 3 Petrus Horwath, Stefan Zabary Stefan Chereny, prefecti ai Wywar"
pentru trimise (lateres", ceea ce pot igle) pentru
constructia cetätii un transport de pentru acoperirea
turnului mai mare"49.
1542, 25 Petrus Horwath, Stefan Zalay si Stefan Chereny, prefecti de Wybalvanyos"
sfatului Bistritei trimiterea a 4 000 pentru constructia
cetätii50.

1542, august 17 Paul Bank este prefect al cetätii Wybalvanyos"51.


1542, octombrie 12 Francisc Horvath Paul Bank din Ujvar" drept sol Sfatul
Bistritei pe Simon Porkolab52.
1542 Francisc Horvath Paul Bank sunt cdpitanii Gherla".

Monumenta Hungariae Historica, vol. IX, Pest, 1860, p. 146.


J. Balogh, op. cit., p. 244.
Idem, Az erdélyi renaissance (Renasterea Transilvania), vol. I (1460-1541), Kolozsvár,
1943, p. 284.
46 R. Constantinescu, op. p. 105.
Kristof Szongott, op. cit., p. 10.
Urkunden - Regesten aus dem Archiv der Stadt in Siebenbürgen. Begründet von
Berger Albert. Mit Dordea, loan Drägan und Konrad G. Gründisch, vol. II, Wien, 1995, p.
1551.
Ibidem, p. 1562.
Ibidem, p. 1570.
Ibidem, p. 1576.
Ibidem, p. 1512.
K. Szongott, op. vol. p. 10.

www.digibuc.ro
214 Gheorghe Sebestyén 6

1542 Inscriptia deasupra portalului spre curtea principalä:


DOMINUS ADIVTOR ET PROTECTOR MEVS QUEM TI MEBO",
aläturi, deasupra usei: QVESIVT PESVL VIRTVTE GEORGIVS
AMPLA.
ARMA ET TITVLOS NATVS DE STIRPE CROATA
HIC VNICORNO VT CORWM PREBERE ALIMENTA
CERNIS SIC FIDE ET CVRIS VIGILANTIBUS APTVS
ASSIDVE REGI STVDVIT SERVIRE ET
POSVIT IMPENSIS LONGEVE HEC PREMIA FAME.
M.D.

1543, august 11 Paul Bank, prefect al cetätii Wybalvanyos", se adreseazd Sfatului Bistritei
pentru strângerea decimei transportul pietrei".
1544 Paul Bank este câpitanul cetätii

1545 asa-numitul corp Rákóczi din cetatea Gherlei, pe o fereastrá de zidul


apusean, curtea interioark este inscriptia: Sculpsi Stephanus Nagyfalv

1548, august 26 Martin Bornemissza este provizor al Gherlei58.


1548 Paul Bank, prefectus arcis Balwanyos
1550, aprilie 21 Paul Bank este prefect al Gherleiw.
1550, aprilie 30 Martin Bornemissza, provizor al Gherlei, solicitä judelui Bistritei trimiterea
de a opt pietrari pentru terminarea casei domnului milostiv"61.
1550, iunie 3 Martin Bornemissza (Bornemyza), provizor al Gherlei, comunia judelui
Bistritei, va da drumul la doi pietrari, de ce va primi altii62.
1550, iunie 23 Mathias Nagy, vicecastelan de Gherla, judelui Bistritei la
solicitarea acestuia, va da drumul la doi zidari si solicitä pe alti doi locul
acestora, afara acestora, pe magister Adrianus" pentru construirea
cetätii63.

1550, 4 Martin Bornemissza, provizor al Gherlei, judelui Bistritei zidari


pentru construirea cetätii, putinii zidari bistriteni, care acolo,
au fugit pe ascuns64.

J. Bologh, Késörenaissance, p. 245.


Urkunden-Regesten, vol. II, p. 1665.
56 K. Szongott, op. cit., vol. 1, p. 10.
Lechner, Renaissance emlékek Szamostijvárott (Monumente arhitecturale din
Renastere la Gherla), Építöipar Budapest, 1916, nr. 51-53, p. 19.
Urkunden - Regesten, vol. II, p. 1889.
J. Balogh, Késörenaissance, p. 240.
Unkunden - Regesten, vol. II, p. 1969.
Balogh, Késörenaissance, p. 240.
Urkunden - Regesten, vol. II, p. 1975.
Ibidem, p. 1977.
Ibidem, p. 1985.

www.digibuc.ro
7 Cetatea Gherlei 215

1550 Provizorul Gherlei, Martin Bornemissza, cere Bistritei 8 magistros murarios"


ad constructionem et edificationem domus domini nostri"65.
1551, februarie loan Dobay solicitä judelui Bistritei trimiterea de
1551, martie 9 Dobay este provizor al Gherlei67.
1551, aprilie 26 loan Dobay, al Gherlei, solicitä judelui Bistritei trimiterea de
cärämizi (tegulas trium fornacium", deci sau
1551, loan Dobay judelui Bistritei permisiunea de a tgia arbori sprijin in
transportul lemnului respectiv69.
1551, 19 loan Dobay, prefect al cämärii din lj provizor al cetätii Gherla, se
adreseazá sfatului Bistritei problema transportului lemnelor".
1551, august 19 Joan Dobay solicitä de judele
1551, decembrie 17 Episcopul Gheorghe Martinuzzi este asasinat castelui lui de la Vintu de Jos.
Tezaurul lui, pästrat cetatea Gherla, cuprindea 250 000 florini, 889
aur, 2 454 argint, 4 000 Lysimach (aur) giuvaieruri, vestä de aur de
argint
1551 Prefectul loan Dobay cere bistritenilor lemn pentru lucrärile de la
Gherla".
1552, aprilie Ferdinand de Habsburg numeste pe Andrei Báthori voievod al
Transilvaniei74.
1552, aprilie Ferdinand de Habsburg Gherla cu toate veniturile ei voievodului
Andrei Báthori ca conditia sä se de cetätii
conlucreze cu generalul Castaldo. Salariul lui era de 15 000 de forinti, din
care trebuie sä pläteasca ofiterii; garda compusä din 200 de 100 de
era plätitä de Ferdinand".
1552, aprilie 9 Ferdinand de Habsburg pe generalul Castaldo numit pe
Andrei Báthori drept voievod al Transilvaniei, revenindu-i acestuia salariul
pentru a 700 de husari 100 de pedestrasi, primind, de
aceasta, Gherla acele douä cetäti (?), pe care din vechime le stäpânesc
voievozii Transilvaniei76.

65 J Balogh, Késörenaissance, p. 240.


Urkunden - Regesten, vol. H, p. 2034.
67 Urkunden - Regesten, vol. II, p. 2043.
Ibidem, p. 2058.
Ibidem, p. 2080.
p. 2086.
Ibidem, p. 2093.
72 Bilhbus Wolffgangus, Historia de vita Transilvanicis, Cibinii, 1782, p. 512 513; László
Kövari, Erdély emlékei (Monumentele istorice din Transilvania), Koloszvártt, 1866, p. 165.
J Balogh, Késörenaissance, p. 240.
Monumenta Comitalia, vol. I, p. 359.
J. Balogh, Késörenaissance, p. 240; József Kádár, Károly Togányi, László Réthy,
Szolnok-Doboka vármegye monográfiája, vol. VI, Dés, p. 205-206.
76 Történelmi p. 143.

www.digibuc.ro
216 Gheorghe Sebestyén

1552 Georg Werner Orasul (Cojocna) acum mai mult a sat


din cauza pustiirilor ce spun locatarii au fost de monah
(Gheorghe Martinuzzi, n.n.) in vremea construirii cetätii Gherla apoi de
personalul acestei cetäti, sub regele loan (Zapolya, n.n.) au fost
asezate acolo de 63 de iar acum s-au asezat de 22 (port». lar
de la Dej a de moartea monahului loan Dobay, care a
fost in fruntea cetätii Gherla. Acesta, cetatea domnului
general (Castaldo, n.n.), a päräsit locul lui, acel domn general
pus pe George Hanvay...". A ajuns in maiestät-ii regesti, prin
moartea monahului, cetatea Gherla pe care acesta s-a sä o ridice din
temelii, ce a fost distrusä cealaltä cetate a Ungurasului (Bálványos), care
a episcopului de Oradea, ale bunuri le-a trecut cetätii Gherla. Nu
se cuvine nimänui mai mult ca regelui acestei cetäti, ca una ce
poate de mare importantä pentru sprijinirea cauzei regelui Transilvania
care nici nu poate usor de episcop. Monahul a dat pentru
ei o mare parte din veniturile de sare (?) din Dej, care e la o
depärtare de o de (acea) cetate i-a mai dat alte bunuri77.
1552 La solicitarea Dejului, Ferdinand de Habsburg dispune intoarcerea a
celor zece de care la din Dej
aduse de episcopul Martinuzzi la Gherla, pentru a munci la cetate78.
1552 1553 Sebastian Tinódi scrie despre cetatea Gherla (Wy Balvanyos",
Ungurasul Nou) a fost de lat, dar fundatd" de
Gheorghe Martinuzzi printr-un italian, dorind ca de aici sä
Transilvanie79.
1553, aprilie-mai Paul Bornemisza ca martor procesul pentru uciderea lui Gheorghe
Martinuzzi: Si am cetatea Gherla, cu alt nume cetatea nour,
de el din temelie pe o posesiune a episcopiei de Oradea Transilvania
därâmarea cetätii dinainte, Unguras,\dar fi fost terminatä sau
la capät"".
1553, mai 26 Ferdinand de Habsburg numeste, drept voievozi ai Transilvaniei pe Stefan
Francisc Kendi, resedinta lui Kendi la Gurghiu, a lui Dobó la
Deva, iar a familiei acestuia din la Gherla".
1553, mai 28 Ferdinand de Habsburg porunceste voievodului Andrei Báthori nu oblige
bistriteni la munci la Gherla82.
1553, decembrie 26 Conventul de la comunia lui Ferdinand de Habsburg din
insärcinarea voievodului Transilvaniei, Francisc Kendi, au inventariat Gherla
cu cele 23 de sate de fapt: un 22 sate apartinatoare, pentru
voievod al Transilvaniei".

despre vol. II, de Maria Holban, M. M.


Alexandrescu Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1970, p. 24, 31, 59-60.
J. Kádár, p. 99.
J. Balogh, Késdrenaissance, p. 240; J. Kádár, K. Tágányi, L. Réthy, op. cit., vol. VI, p. 294.
strdini, vol. II, p.
Monumenta Comitalia, vol. 1, p. 448.
Inventar al Gherla, 43.
J. Balogh, Késörenaissance, p. 241; David Prodan, Transilvania secolul al
vol. 1, Bucuresti, 1967, p. 188.

www.digibuc.ro
9 Cetatea Gherlei 217

1553 Andrei Báthori


1556, martie 8 Dieta de la alege pe Sigismund asedierea
care i se opun, printre care Gherla.
Stefan Dobó, care - de mercenarii prost - s-a cetatea
Gherlei, este somat se predea85.
1556, februarie 22 Ostile lui Petru Petrovici, Alexandru Bun au intrat
Transilvania pentru a sprijini revenirea pe tron a reginei Izabela.
Deva, Gherla, lean, Hust toate de partea Ferdinand de Habsburg,
adreseaz1 o chemare voievodului Dobó episcopului
Bornemissza sA predea de sânge, promitându-le libera retragere".
1556, martie 12 Dieta de Sebes rechemarea lui Sigismund a Izabelei,
precum si asedierea care nu se vor supune acestora. Ei vor sosi 22
septembrie la
1556, martie 26 de la Cluj pentru a asedia conditii mai bune Gherla
si Beclean, sub arcibus Wywar et Bethlen, castella de cAtre
iobagii comitatelor Cluj, si Solnocul Interior ostile asediatoare de sub
zidurile Gherlei se in trei tabere distinctive: moldoveni (condusi de
vornicul Motoc), nobilii ardeleni secui88.
1556, noiembrie 11 Dobó predA cetatea Gherlei, aceptând pe a
armamentului si retragerea pe un anumit itinerar, spre a nu putea
interveni asediul Oradea si Hust, conditii pe care nu le va
respecta".
1556, decembrie 11 Dieta de la Cluj date de Sigismund drept
contrazestre reginei Izabela au ajuns altora, ca sA despAgubitä -
la redobandirea - prin Gurghiu Gherla90.
1557 Gabriel Ebeni este prefect Gherla".
1558, aprilie 28 CApitanul Gherlei pe judele Bistritei sA-i
1558 Gabriel Ebeni, al Gherlei, scrie bistritenilor cA la Gherla se construiesc
bastioane (turnuri) se cu
1559, noiembrie 15 Regina Izabela moare".
1559 Gabriel Ebeni este al Gherlei95.

84 J Balogh, Késdrenaissance, p. 241.


85 Monumenta Comitalia, vol. 1, p. 481, 482.
Ibidem, p. 479.
87 Ibidem, p. 481, 488.
88 Ibidem, p. 484-485.
89 Ibidem, vol. II, p. 5.
Ibidem, p. 9.
K. Szongott, op. cit., vol. 1, p.
92
Urkunden-Regesten, vol. p. 2423.
J. Balogh, Kés&enaissance, p. 241.
Monumenta Comitalia, vol. II, p. 52.
K. Szongott, op. cit., p. 11.

www.digibuc.ro
218 Gheorghe Sebestyén 10

1562, februarie Gheorghe Nowaky este provizor al Gherla; el este aceeasi functie
in 1564 septembrie 15.
1564, mai 1- lui Giovan Andrea Gromo Transilvania. El va nota despre cetatea
1565, aprilie 5 (?) Gherla: «Castelul Nou» o localitate cu patru bastioane puternice
tipicul de cu o fortificatie inaintând dincolo de care bine
ambele laturi ale castelului. Zidurile sunt joase puternice, cu terasament
mare de este adânc, dar cu care din
parte este din râurile care curg la vest dau [...]
La vreo 600 de pasi de aici este un munte, pe care Balassa folosit
când cetate apartinea 1556, n.n.), pentru a
o bate cu artileria, lucru de din cauza prea pe de
parte muntele e de scund, nu e cu nici un chip, se
poatä bate de acolo cu artileria. Un inginer florentin de fortificatii a
acest la cererea cardinalului, fratele Gheorghe, plecarea reginei
Izabella din Locul acesta este indestulat cu tot ce-i trebuie ca reziste
timp de trei ani. aici o parte din comorile sale cele mai de pret,
având incredere in acestui Acum este de un preot
catolic, cu numele Gheorghe, pus de fratele George si socotit ca un
de mare Acest are spre sud o fortificatie
cu de flancuri, care se refugia locuitorii din
imprejurimi timp de se apere impotriva unui atac inamic
serios, si acum fortificatie are intindere mai mare chiar decât castelul,
prin faptul ea putea? strânge un de ostasi
cedeze tezaurul in fata inamicului, de nevoiasi, celorlalte
ale castelului foarte mult
1566, decembrie 13 Dieta de la Sibiu ca suporte in intregime cheltuielile
pentru construirea Gherlei un sfert din cele ale Sebesului".
1568, februarie 14 Petrus Literatus de Zentmihályfalva este prefect provizor al Gherlei; el este
prefect al in 1568
1568, mai 18 Sigismund Sfatului sA prelungeascd pentru construirea
Gherla 300 de lui Petru Zentmyhálfalwy le
transporte pe la Dej'°°.

1569, februarie 3 Petru Zentmyhálffalwy, prefect al Gherlei, Bistritei


conform din partea lui loan Sigismund, transportul pietrei
pentru constructia de la cetatea (Unguras, n.n.), ducând-o
deocamdatd la Szent Iván'0'.
1569, februarie 10 Petru Zentmihálffalwy transportarea pietrei pentru constructia
Gherlei de cAtre Gheorghe Zigiarto din districtul Bistriteil°2.

vol. II, p. 2706, 2947.


vol. p. 347.
Comitalia, vol. II, 327.
Urlcunden-Regesten, vol. II, p. 3251, 3262.
Ibidem, p. 3269.
Ibidem, p. 3356.
Ibidem, p. 3364.

www.digibuc.ro
Cetatea Gherlei 219

1569, februarie 16 loan Sigismund Sfatului Bistritei trimiterea unui zidar calfe la
Gherla, pentru refacerea unor fortificatii deteriorate*.
1569, mai 8 Petru Zentmihálffalwy, prefect al Gherlei, solicitá Sfatul Bistritei pentru
transportul a 200 care pentru GherleP".
1569, mai 19 P(etrus) Z(entmyhálffalwy) transportul pietrei bistritene la Gherlam.
1570, martie 5 Petru Zentmyhályffalwy cere judelui Bistritei transportul pietrei
pentru constructia Gherla'".
1570, aprilie 27 Petru Zentmyhalfallwy cere judelui Bistritei porunceascd
inceperea transportdrii pietreil°7.

1570, mai 15 Andrei Myske, castelanul Gherlei, este de acord cu Sfatul Bistritei
pentru transportul pietrei la Gherla abia lunea urmAtoare, 22
maim.

1570, mai 20 loan Literatus este de acord cu propunerea Sfatului Bistritei ca, din cauza
vremii neprielnice, carele pentru transportul pietrei mai
1570, mai iunie Petru Zentmihálfalwy loan Literatus prin cinci
transportarea de cAtre bistriteni a unui total de 2 496 care de pentru
constructia

1570, iunie 20 Petru Zentmihálfalwy judelui Bistritei completare la 100 a carelor


trimise, pentru ca transportul pietrei mai
1570, octombrie 8 Petru Zentmyhálfalwy Sfatului Bistritei transportul a 50 care

1571, februarie 28 Petrus Szent Mihalyfalvy pe judele din Bistrita pentru a transporta
7 000 de pietre la Uivar" chitantele care adus de un de
incredere, pentru a constata eventualele lipsuriu3.
1571, martie 14 Sigismund
1571, aprilie 23 Petrus de Zentmihalifalwa provizor, vesti privire la lemnul pentru
constructii pe care comandat115.

103 Ibidem, p. 3366.


Ibidem, p. 3484.
Ibidem, p. 3387.
Ibidem, p. 3489.
Ibidem, 3521.
Ibidem, p. 3530.
Ibidem, p. 3332.
Ibidem, p. 3523.
Ibidem, p. 3542.
Ibidem, p. 3586.
Ibidem, vol. III, p. 3638.
Monumenta Comitalia, vol. II, p. 284.
UrIcunden-Regesten, vol. III, p. 3659.

www.digibuc.ro
220 Gheorghe Sebestyén 12

1571, aprilie 28 Petrus de Zentmihalifalwa pe Casparus Zewch jude al


Bistritei cu corespunzAtoare pe care le comunicA
trimisul lui. SA asigure transportul sA comunice

1572, martie 30 Voievodul Stefan Báthori se adreseazA Sfatului Bistritei: sA


construiascA casA" cetatea Gherlei, dispune sA se dorintele

1572, martie 30 Stefan Báthori judelui consilierului Bistritei sA-i acorde tot ajutorul
necesar pent= constructiile la Arce
1572, mai Voievodul Stefan Báthori se adreseazI Sfatului Bistritei, multumind cA au
trimis de repede la Gherla"9.
1572, mai 6 Stefan Báthori, voievod al Transilvaniei, se adreseaza Sfatului Bistritei
cA a aflat din scrisoarea provizorului Gherlei, Thorma, cA acesta
a plAtit o anumitA sumA bistriteni, pe care orasul totusi vrea sA-i
la Oradea. pentru trei mesteri care la Gherla sunt
foarte necesari dieta Arce novi", porunceste ca acestia sA trimisi
mai
1572, iunie Joannes Thorma, provizor Arcis Nove" pe judele bistritean, Gregorius
Dawm, sA-i mai multe
1572, 20 Joannes Thorma provizor Arcis Wywar transmite judelui Bistritei Georgius
Dawn porunca principelui de a trimite
1572, octombrie 3 Thorma Janos administrator Vywar pe judele Bistritei, Gergely Dawm,
sA zidari cioplitor pentru terminarea constructieiw.
1573, mai 28 Joannes Thorma, Provizor Arce Nova" revine cu rugdmintea la judele
Bistritei, Georgius Dawm, de a trimite 2 000 de
1573, septembrie Joannes Thorma provizor cere de la bistriteni sA cele 5 000 de

1574, iunie 21 Stefan Báthori, voievod al Transilvaniei, se adreseazA Sfatului Bistritei,


cA trimis pe Joannes Thorma provizorul Gherlei, la ut
quaendem seu tegularum numerum ad aedificiorum tecta conficienda
compareret"I26.

Ibidem, p. 3660.
J. Balogh, Késrenaissance, p. 242; Endre Veress, István Báthori, Erdély fejedelem és
lengyel levelezése (Corespondentele lui Stefan Báthory, voievod al Transilvaniei, cu regele
Poloniei), vol. I, Koloszvár, 1944, 192.
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 3780-3781.
J. Balogh, Késrenaissance, p. 242; E. Veress, Báthori, op. cit., vol. 197.
Balogh, op. p. 242; E. Veress, I. Báthori, op. cit., vol. 1, p. 202.
Urkunden-Regesten, vol. III, 3806.
Ibidem, p. 3827.
Ibidem, p. 3847.
124 Ibidem, p. 3902.
Ibidem, p. 3921.
126 Balogh, Késrenaissance, p. 242; E. Veress, I. Báthori, op. cit., vol. 1, p. 292.

www.digibuc.ro
13 Cetatea Gherlei 221

1575, noiembrie 26 Kristof Báthori cere de la bistriteni 300 kg de cositor pe care le va plAti pe

1576, aprilie 12 Joannes Thorma provizor Arcis Nove cere scuze judelui de Bistrita, deoarece
nu el, ci chiar Principe le a comandat care nu au folosite la
constructia
1576, mai 19 Joannes Thorma provizor Nove pe judele Bistritei, Gasparus
Budake, retinä cele 40 000 pentru voievod sau timp au
luate sä facá
1576, mai 21 Joannes Thorma provizor Arcis Nove pe jude al
Bistritei, Caspareus Zeoch, despre supärarea Principelui care s-a datorat
netransportArii celor 40 000 de
1576, Elisabeta Bocskai sotia lui Cristoph Báthori roagá judele Bistritei
septembrie 13 olar la Gherla pentru a construi im cuptorm.
1576, octombrie 23 Thorma Jánnos solicitä pe bistriteni sä-i doi doi zidari la
Gherla'32,

1576 Maximilian de Habsburg dispune ca fiscale sA fie predate voievodului


Stefan ceea ce s-a Alba lia, cu arsenalul defunctului
domnitor, Deva, Caransebes, Lugoj, Gyula, Gherla, Oradea
armament, Brâncovenesti, Gurghiu, Odorhei si Várhegy au fost predate
primele zile ale lunii exceptie constituind doar
1577, aprilie 17 Gabriel Ebeni provizor Arcis Vywar roagá pe judele Bistritei pentru trimiterea
a 20 000 de Ogle necesare la renovarea bastionului incendiat iarna

1577, aprilie 18 Socotelile orasului Cluj plecarea pietrarului Seres la

1577, aprilie 21 Gabriel Ebeny provizor Arcis Vywar roagá judele Bistritei, Casparus Budaki,
sA Imprumute sau sA cumpere necesare de la Ambrosius
1577, mai 25 Socotelile Clujului plecarea zidarului Antonie (Antal) la

1577, septembrie 29 Socotelile Clujului plecarea zidarului Matia Zeyffer la Gherla138.

127
Urkunden-Regesten, vol. HI, p. 4359.
128
Ibidem, 4129.
129 Ibidem, p. 4143.
Ibidem, 4144.
Ibidem, p. 4173.
132 Ibidem, p. 4188.
133
Monumenta Comitalia, vol. H, p. 406.
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4270.
135
Balogh, Késôrenaissance, p. 242.
136
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4274.
137
Balogh, Késôrenaissance, p. 242.
138 Ibidem.

www.digibuc.ro
222 Gheorghe Sebestyén 14

1577, noiembrie 14 Gabriel Ebeny judele Bistritei ca sä nu mai cu trimiterea


carelor cu pietre (bolovani) care sä asigurate de de
pedestrasi pentru a nu suferi
1577 Voievodul Cristofor Báthori construieste la Gherla, fapt dovedit de blazon
al acestuia, amintit din 1687 al ca datând din
1587, martie 9 Cristofor Báthori da Somlio cere Sfatului Bistritei sä necesare
pentru terminarea unui bastion al cetätii Gherlam.
1587, martie 18 Ebeni cere judelui consilierului Bistritei scânduri, precum
alte materiale necesare, cerute de principe, pentru repararea bastionuluil".
1587, martie 21 Ebeni Gábor solicitä judelui Bistritei, Orbán pe mesterul
Torday materiale pentru a a repara cele trei
1578, mai 20 Provisor Gabriel Ebeny pe judele Bistritei, Orabanus Zabo, trimitä
tiglele scândurile pentru acoperis, asa cum a trimis de asemenea,
sä mesterul care va putea conduce pe meseriasim.
1578, mai 29 Mathias Deak, viceprovisor Arcis Wywar pe judele Bistritei, Casparus
Zabo, sa-i dulgheri, precum necesare pentru repararea
bastioanelor. Mai o de
1578, noiembrie 7 socotelile orasului Cluj apare drumul unui fundator (italian?) la Gherlaw7.
1579, martie 5 Cristof Báthori da Somlio solicitä judelui consilierului Bistritei ca trimitä
de acoperis pentru zid, precum grinzile necesare bastionului din
Gherla'48.

1579, martie 13 Gabriel Ebeny solicitä judelui Bistritei, Zabo Orbán, sä 150 de
pentru podea, precum Ogle pentru repararea bastionului grinzile

1579, mai 5 Gabriel Ebeny provisor Arcis Wywar cere pe bistriteni trimitä cai pentru
transportul tunurilor, el principelui de
pentru
1579, octombrie 15 Gabriel este provizor al Gherleil51.

139 Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4357.


Balogh, Késörenaissance, p. 234.
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4412.
142 Ibidem, p. 4413.
Ibidem, p. 4414.
144
Ibidem.
p. 4440.
Ibidem, p. 4446.
147 Balogh, Késôrenaissance, p. 243.
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4577.
149
Ibidem, p. 4580.
Ibidem, p. 4612.
E. Veress, I. Báthori, op. vol. II, p. 135.

www.digibuc.ro
15 Cetatea Gherlei 223

1580, mai 18 Gabriel Ebeny prefectus Arcis Wywar cere lui Gaspar Budaky, judele
Bistritei, la ordinul principelui, fabricarea (producerea) necesare
repardrii bastionului pentru a evita pagube mai mari'".
1580, decembrie 31 Magistratul de Sibiu judelui consilierului Bistritei pe anul
curent: 9 006 pentru Universitate natiunii, 10 000 impozit 99 pentru
transportul la Gherla'53.

1581, ianuarie 8 Gabriel Ebeny judelui consilierului Bistritei va


momentul care va obtine aprobarea principeluil".
1583, martie 24 Gabriel Ebeny capitanus Wyvariensis"55.
1583, iunie 25 Gabriel Ebeny este provizor al Gherlei'56.
1585, mai Joan Giczy (Géczy), al cetätii Oradea, este numit guvernator al
Transilvaniei, de Stefan Báthori, dându-i totodatä dreptul de a numi
cdpitanii, provizorii si alti ai cetätilor fiscale, cu exceptia Oradei
Caransebesului, in cazul el va trebui acordul prealabil al
principelui.
El va detine aceastä functie de guvernator decembrie 1588'.
1585, 3 Jaques Wywar, ceea ce cetatea cetate
asezatä vale inconjuratä de
1590, aprilie 25 Socotelile Clujului plecarea unor zidari la Gherla, la porunca
principelui Sigismund BáthorP".
1590 Cetatea Gherla are 91
1591, 29 Socotelile Clujului plecarea a lucrdtori la Gherla161.
1591, septembrie 26 Socotelile Clujului plecarea unor zidari la Gherla, solicitati de
Gheorghe Wass, al 1590-1591162.

1591, decembrie 6 Socotelile Clujului plecarea a patru zidari la Gherla163.


1592, februarie 19 Socotelile Clujului plecarea lui loan Kuthy cu alti trei zidari la
Gherla.
1592, 17 Socotelile Clujului plecarea zidarului Gaspard la Gherla165.

152 Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4808.


Ibidem, p. 4890.
Ibidem, p. 4908.
E. Veress, I. Báthori, op. cit., p. 244.
Ibidem, p. 234.
Monumenta Comitalia, vol. III, p.
vol. III, p. 156.
159 Balogh, p.
K. Szongott, op. cit., p. 4-5.
Balogh, Késgrenaissance, p. 243.
Ibidem.
163 Ibidem.
Ibidem.
165 Ibidem.

www.digibuc.ro
224 Gheorghe Sebestyén 16

1592, decembrie 13 Alfonso Carillo scrie: domnul Gálfy... noapte de a veni


soldatii a fugit", castelul Ujvár cu celelalte drumuri ale sale a
fost
socotelile Clujului apare o deplasare a fondatorului Simone Genga la
Gherla167.

1594,septembrie Kováchóczy Baltazar .sunt predati ca prizonieri lui Gheorghe


Ravazdy - al Gherlei - care la 12 septembrie sugrumä la porunca lui
Sigismund Báthorii68.

1595, august 25 Cosimo Capponi scrie: Azi dimineata alteta sa (Sigismund Báthori - n.n.) s-a
de la Gherla, cetate unde a mers resedinta serenisima
(Maria Christierna - n.n.) pe tot timpul absentei principelui...
1596-1599? Giorgio Tomasi Cetdtile mai Insemnate de cele ocupate de
turci (ca de pildä, Timisoara, Lipova, Gyula, Ineu - n.n.) sunt: Oradea, Hust,
Gherla, Chivar,
1597, ianuarie 2 Socotelile Clujului trimiterea unor mesteri la Gherla, pentru
principesa Maria Christiernam.
1598, mai 8 Giorgio Hamvai prefecto Arcis Uivar"72.
1598 Gheorghe Hamvai este prefect al cetätii
1599 Solii lui Rudolf al II-lea de Habsburg aratä 4 noiembrie Clujul s-a pre-
noiembrie 6 dat ostilor lui Mihai Viteazul, de unde acestea s-au Indreptat spre Gherla;
nu stiu, cetatea s-a predat sau nu"4.
1599, noiembrie 29 Mihai Viteazul conventului de Cluj-Mdnästur introducd pe sfetnicul
comitele comitatului Cluj, Bodoni, toate acestuia, ce i le-a
restituit, de cetatea

vol. III, 321.


167 Balogh, Késôrenaissance, p. 243.
vol. HI, p. 338.
Cldtori ströini, vol. III, p. 508.
Ibidem, p. 670.
J. Balogh, Késôrenaissance, p. 243.
172 Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
(1527 1599), vol. V, Bucuresti, 1929, 158.
K. Szongott, op. vol. I, p. 11.
Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria vol. XII, Bucuresti, p. 476.
A. Veress, Documente, p. 292.

www.digibuc.ro
DE CARANSEBES SI LUGOI
CONSIDERATII ASUPRA

DRAGOS-LUCIAN

Vreme de aproape 125 de ani (1536-1658), documentele medievale


amintesc de existenta unui banat al Caransebesului Lugojului, prezentând
totodatd, prin exemple concrete, cu ce competente erau inzestrate care erau
atributiile persoanelor desemnate administreze apere acest banat. Pentru a
mai bine locul rolul banului cadrul administratiei politicii
principatului Transilvaniei, se cuvin a acute câteva precizári referitoare la
aparitia, apoi la existenta acestei dregdtorii cu organismul teritorial
aferent.
1584, cu ocazia prin Banat Transilvania, Antonio Possevino
considera important precizeze regii Ungariei obisnuiau intotdeauna
acea regiune foarte <Severinul> unui guvernator bine
ales (scelto), de o mare vitejie autoritate. cum guvernatorii Sloveniei,
Croatiei nu se numeau palatini sau voievozi, ci bani, tot astfel s-a
intâmplat si provincie de aceea, am numit-o noi banat,
stdpânire cârmuitá de un ban, ceea ce guvernator cu drept totusi de apel
la principe. Acest ban se numeste de Lugoj o localitate unde are
Aceste remarci corespund pe deplin realitatii istorice, pentru din
punct de vedere al administrativ-teritoriale, banatul de Caransebes si
Lugoj, pe care Possevino cunoscut mod nemijlocit, poate considerat drept
continuatorul banatului de Severin. Acesta din ce a vreme de
trei secole (1230-1526) sudice ale regatului maghiar, a ca urmare
a unei conjuncturi politico-militare complexe. Primul factor a fost de
otomani a unor importante verigi ale sistemului defensiv de la
Belgradul (1521), Orsova (1522) Severinul (1524). Al doilea factor 1-a
constituit dezorganizarea regatului ungar cu 1526, ca urmare a cuceririi

acest studiu sunt analizate diplomatice politico-militare, urmând ca


numär viitor, sä le prezentam pe cele administrative judiciare.
despre le vol. 2, Bucuresti, 1970, p. 557; ulterior, W.
Historia de rebus Transsylvanicis, vol. 6, Cibinii, 1793, p. 10 preciza: Caransebesiensis
Praefectura quam Banatum vocant".

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 225-241,1998

www.digibuc.ro
226 Dragos-Lucian 2

militare otomane dobândirii situatiei de stat tributar Portii. sirul


banilor de Severin s-a intrerupt 15262, urmat de o
de documente prin formula honore Banatus vacante3.
Prima informatie despre activitatea unui ban din 4 februarie
1536, când Mihai de Somlya era prezentat ca titular acestei dregdtorii. Peste un
an (14 februarie-7 iunie 1537), documentele amintesc si de existenta a doi
vicebani, Olah de (vicebani pertinenciarum et districtus
Karansebes), ambii probabil subordonati banului Mihai de
existentei unui ban Caransebesului, care continue activitätile fostilor bani de
Severin, s-a dovedit a fi acceptatd atât de localnici, cât de
principatului ardelean. Elementele care ilustreazd asimilarea institutiei
bäniei de societatea caransebeseand sunt relevante si relativ numeroase.
primul multi nobili români din sau de pe väile Bistrei,
Carasului, Pogänisului si Timisului au ocupat demnitätile de bani si vicebani ai
Severinului cu mijlocul secolului al XV-lea5. unii bani de
Severin au prezidat adundrile cneziale nobiliare, transformate scaune de
judecatd, din Caransebes6. Pe de parte, documentele indicii despre
existenta la nivelul local al districtului orasului Caransebes a unor voievozi
români al statut anticipeazä pe cel banilor din secolele XVI-XVII.
Relevant este cazul lui Stoica (Izthowyka) care a fost succesiv wayuoda
oppidi Karansebes (30 iunie 1498) judex et wayuoda de Karansebes (23
septembrie 1505)7. acestui personaj, care exercitat autoritatea asupra
orasului indeosebi prin calitatea de prim-jude, voievod doar la
nivelul societätii locale a districtului omonim8, pare a fost asemändtoare cu cea
a banilor vicebanilor consemnati 1536. loan Olah a detinut conco-

2 Lista banilor de Severin poate consultatd la Fr. Pesty, A Szörény Bánság és Szörény
vármegye vol. 1, Budapest, 1877, p. 248-293; M. Romanescu, Banii Severinului, AO,
23 25, 1944-1946, nr. 131 148, extras, p. 12-14.
Hurmuzaki, 11/3, p. 656-657 (doc. din 25 august 1530).
Ibidem, 11/4, p. 99 100, 114, 117, 127; Pesty aratA pe loan Olah ca viceban din
1531, op. cit., p. 316.
Mihai Ciorna (1447-1454), Petru Danciu de (1452 1454), Mihai Stefan
Matniccanu (1466-1469), Jacob Gärlesteanu (1495 1508), Petru (1495-1502), Barnaba de
Bela (1501, 1503 1514, 1519), Nicolae (1520 1521); vezi nota 2 precum Al.
Horvath, Consideralii juridice privitoare la banatul de Severin de ban al
Lugojului Caransebesului, in Studii de etnografie-istorie", Caransebes, 3, 1979, p.
302.
6 AdunArile din 1391, 1452, 1499, 1500 si 1503, cf. Hurmuzaki, vol. 1/2, p. 340-341; vol.
11/2, p. 14 15, 418-420, 454-455, 510 515; nu relevantä este existenta Banului
Caransebes, de 1518, cf. ibidem, 11/3, p. 292.
Ibidem, II 2, p. 394, 542.
V. Achim, Voievozii in districtele din in SMIM, XII, 1994, p. 109;
cunoastem un caz in care functia de viceban al Severinului era de un voievod (Rayn
wayuoda vicebanus Zewriniensis", iun. 1478), cf. Hurmuzaki, 11/2, p. 248.

www.digibuc.ro
3 Banii de Caransebe Lugoj 227

mitent cu functia de viceban al districtului, pe cea de jurat consiliul


ordsenesc al Caransebesului (13 martie 1537)9. Este un indiciu care nu
numai sale compete*, ci si autoritatea pe care banul o exercita, mod
indirect, prin intermediul subalternului asupra locuitorilor din oras. Dealtfel,
documentele de 1550 ilustreazd mod convingdtor faptul banul
vicebanul au competente asupra districtelor, asupra locuitorilor din
Caransebe Lugoj indeosebi plan judiciar
Banatul Caransebesului Lugojului si-a forma 1552,
ce otomanii au cucerit Timisoara faptului
Lugoj s-au supus de otomanilor, acceptand
plata unui tribut, ele nu au fost inglobate noul eyalet otoman, ci au format o
de condominium principatul ardelean beilerbeilicul Timisoarei.
situatie s-a mentinut 1658, otomanii au cucerit partea
a Banatului". privinta amplasdrii banatului, informatii
concrete ne Giovanandrea Gromo la 1566-67: acest banat se
spre sud-est cu de turci, spre cu Tara
de Pdtrascu, spre cu Timisoara deasemenea de turci,
spre apus cu Ungaria spre nord cu Transilvania. Are o lungime de 3 zile de
drum de la Orsova la Poarta de Fier cu mult mai putin de 2 zile
de drum de la hotarele Transilvaniei la Timisoarei".
nu uita precizeze orasul de frunte capitala acestui este
Ca forme documentare, banatul a fost desemnat fie prin
termenul de Valachia, folosit cu preadere de care
caracterul al regiunii'3, fie prin expresiile cornitatus/districtus
Karansebes sau comitatus Zeuriniensi, utilizate izvoarele de
Titulatura banului a cunoscut putine variante: banus et officialis Karansebesiensis

Ibidem, 115.
'° Stefan Vaida (1607) a purtat titlul de districtuum civitatumque Caransebes et Lugos
banus", Paul Keresztesi (1611) se intitula civitatis et districtus Karansebesiensis banum", cf.
Pesty, op. cit., p. 308; A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
Románesti, vol. 8, Bucuresti, 1935, p. 115.
" Hurmuzaki, p. 295, d. CCLXX; pentru detalii, vezi C. Fenesan, Banatul
Caransebesului Lugojului Habsburgi anul 1552, SMIM, XII, 1994, p.
161-199; Cristina Fenesan, Problema dominatiei asupra banatului Lugojului
Caransebesului, Banatica", 4, 1977, p. 223-238.
vol. 2, p. 317, 329; vezi si S. Timon, Imago Novae Hungariae, vol. 1, Cassovia,
1734, p. 40-41: quoque Banos qui Caranschebeschi residebant".
vol. 2, p. 316, 320-321, 329, 557; vol. 3, p. 78, 105, 121; vol. 6, p. 534;
I. Suciu, Denumirea Banatului de MB, 31, 1981, nr. 10-12, p.
669-680.
Hurrnuz.aki, 11/5, p. 285-287; 695; un act din 15 februarie 1701 utiliza termenul Bancaus
Karansebesiensi", desi acesta dispäruse la 1658, cf. Fr. Pesty, Krassö vármegye története, vol. 4,
Budapest, 1883, p. 359.

www.digibuc.ro
228 Dragos-Lucian 4

(1559), districtuum civitatumque Caransebes et Lugos banus (1607), banus


(supremus) districtuum... (1599, 1650) cazuri, de titlul de
ban, apar specificate alte functii indeplinite cadrul administratiei
Transilvaniei.
Numirea functie a banilor a fost, majoritatea cazurilor, rezultatul
vointei principilor Transilvaniei, demnitatea find din
milostivirea ne va fi La alegerea banilor s-a cont
de interesele bängenilor, pentru dregdtoria de ban a fost de multi
nobili locali (din familiile Békés, de Ictar, Cherepovici, de
Palatici de Iladia, Petrovici, Vaida de Caransebes) sau din zona
Hunedoarei (Barcsai de Mare, Nagy de Deva). Nobilimea
privilegia, realitate ce era raport din
1561, avea posibilitatea de a cere numirea unui ban, exprimandu-si cu
ocazie preferintele pentru o anume". unui ban poate fi
realizatd deasemenea de fortele aflate pentru o la
conducerea Transilvaniei. Astfel, vreme de peste un an (4 februarie 1551-22
martie 1552) au de la partida habsburgicd numirea
unui ban (supplicamus [...] unam personam capitalem) numele a
patru persoane agreate. Habsburgii, initial respecte vechiul drept al
de a-si alege singuri banul, au numit final (mai 1552) ca ban pe
loan Glesan, persoana de generalul Castaldo'8. 1603,
Habsburgii au avut din nou posibilitatea de a impune, prin intermediul
generalului George Basta, un reprezentant propriu (Simon Lodi) de
ban".
Un alt personaj care poate decide numirea banului, devenind astfel un
factor de legitimare a autoritätii acestuia, este sultanul otoman.
rapoarte din 27 martie si aprilie 1554 precizau Imperator Turcarum [..]
Petro Petrowyth dedit in zanzacatum oppidum Lugas et Karansebes"". acest

Vezi notele anexei (81-112).


16 Expresia este folositá actul de investire a lui Sigismund Fiat ca tricesimator al
Caransebesului (1627), ea subliniind o realitate valabilä pentru functia de ban, C. Fenesan,
Documente medievale Timisoara, 1981, 154; un asemenea act prin care, la 13
septembrie 1577, Toma era numit dregAtoria de ban, se pästreazd colectia de
documente a Arhivelor filiala Hunedoara volumul editat de Dir. Gen. Arh.
St., arhivele statului. Hunedoara, Bucuresti, 1972, p. 219).
nobilimii severinene de a-si impune propriul candidat la functia de ban, sau
mäcar de a consultatä aceastä privintä, s-au manifestat cu putere 1695 1698, cf. C.
Fenesan, comitatul Severinului timpul de-a doua habsburgice
(1688 1699), Banatica, 14/2, 1996, p. 150-153; pentru citatul din 1561, Hurrnuzaki, 11/5, p.
493.
Ibidem, p. 514, 537; C. Fenesan, Banatul, p. 167-168, 170, nota 45 si d. IV-VI, p.
181-183.
19 Pesty, Krassö, 4, p. 232-233; W. op. cit., vol. 5, 1789, p. 525.
Hurmuzaki, p. 182, d. LXXVI si p. 185, d. LXXIX.

www.digibuc.ro
5 Banii de Caransebe Lugoj 229

caz, asa cum corect s-a remarcat de acum decenii21, este vorba nu de
crearea unor noi sangeacuri otomane zona a Banatului, ci de
conferirea unui berat de investire functie, obligatoriu de un steag
(sangeak) ca al puterii. practica a mai fost de otomani
la 4 septembrie 1541, acelasi Petrovici a fost reconfirmat de sultan drept
comite al Timisoarei, dându-i-se un steag. Otomanii nu fac decât continue un
obicei un drept firesc al recent dispdrutei maghiare, condiliile
care sultanul se considera protectorul Banatului, Transilvania se afla
momentan stdpânirea Habsburgilor. In aceeasi trebuie
perspectiva ce i se oferea, la 16 mai 1552, banului loan Glesan, aceea de a deveni
un donm deloc neinsemnat" beneficiarul unor uriase milostiviri, binefaceri
onoruri" din partea sultanului, va sprijini interesele otomanilor22. cum
se va vedea din cele ce promisiunile s-au adeverit cazul banului Petru
Petrovici.
Autoritatea banului prestigiul social de care acesta se sunt
determinate, de averea personald Documentele
banii au detinut insemnate averi imobiliare orase,
districtele invecinate. Astfel, Caransebes erau mentionate, la 1565 1622,
grädina (hortus domini banny), respectiv moara banului
Patrimoniul imobiliar s-a märit prin dobândirea de noi posesii acordate de
principii transilvdneni, care au credinta slujbele
credincioase acute si aduse si acestei locuri si vremuri deosebite
cu osebire toate rdzboaiele noastre"24. Daniile princiare pot avea aspectul
reconfirmdrii unor posesii, predii castele deja stdpânite sau recent recuperate de
sub stdpânirea otomand25. al donatiilor pot fi aspect
documentele princiare din 18 august 1597 23 mai 1601 prin care Sigismund
Báthori acorda banului Andrei Barcsai târgul de alte 9 posesii,
respectiv Lugojului cu castelul cele 12 mosii ale sale. A doua
donatie, care a avut aspectul unei menite räscumpere o
de 25 000 de florini, s-a lovit de impotrivirea categoria a lugojenilor care erau

Cristina Fenesan, op. cit., p. 230; eadem, fnceputul dominatiei otomane asupra Banatului
la 1541, RA, 64,1987, vol. 49, nr. 1, 43.
22 C. Fenesan, Banatul, p. 170.

23 Hurmuzaki, 1115, p. 578; C. Fenesan, Documente, p. 149.

24 Ibidem, p. 94-95; aceleasi motive, mai 1589, banul Albert Lonay primea de la
principele Sigismund Báthori o curte nobiliara Reteag (comitatul Solnocul Dinlauntru),
deci o proprietate nu Banat, Arh. Bucuresti, Microfilme Ungaria, r. 143, c.
775 (dupa Liber Regius).
25 Cazul posesiilor acordate lui Paul Keresztesi de Sigismund Báthori in 1596 (Pesty,
Krassö, 4, 189-190), ulterior reconfirmate de Mihai Viteazul 1599 (C. Fenesan, Documente,
113-114), apoi cazul posesiilor familiei de Ictar recuperate de la otomani reconfirmate
de Sigismund Báthori 1597 (ibidem, p. 94-95 105-107).

www.digibuc.ro
230 Dragos-Lucian 6

importante Donatiile pot acute de reprezentantii


partidei hansburgice care vremelnic Transilvania. Edificator este actul
din 9 august 1602, prin care George Basta banului Petru Huszar o mosie
(Damakosfalwa in comitatu Zolnok interioris) al proprietar murise
mostenitori27. sfarsit, cazul care chiar banul (Petru Petrovici)
unui viitor ban (Ladislau Békés) unei posesii28.

deosebitd banatului Caransebesului si Lugojului, de


principii ardeleni, de vremelnici ai Transilvaniei
(comisarii imperiali habsburgi sau Mihai Viteazul) s-au manifestat prin numirea
fruntea acestei zone direct invecinate cu Imperiul otoman, a unor persoane
autoritare competente, realitate care transpare dealtfel lui
Possevino. Constienti aceastd regiune se ca mijlocul turcilor", idee
exprimatd raport tot din 158429, banii caransebeseni au asigurarea
linistii securitätii teritoriului administrat prin mijloacele subtile ale
diplomatiei, printr-o tenace viguroasd
analiza competentelor politico-diplomatice, trebuie
faptul la ocuparea functiei, multi bani aveau deja o diplomaticd
remarcabild. Seria exemplelor poate cu primul ban atestat, Mihai de
Somlya, care 1530 avea misiunea de a purta tratative cu Succesoml
Petru Petrovici s-a dovedit un fervent al Zápolya, atitudine
care i-au atras favoruri din partea sultanului Soliman
materializate prin reconfirmarea de comite ale Timisoarei (1541), apoi
investirea ca ban al Caransebesului Lugojului (1554). diplomatice a
dovedit George Palatici care, calitate de slujitor al Curtii princiare
aulae nostrae, 20 septembrie 1585), era trimis la domnul Mihnea
Turcitul si la beilerbeiul Rumeliei. Cu ocazie, el a primit instructiuni
precise asupra discutiilor ce le va purta timpul audientei oficiale intrevederii
private (privata audientia) cu cei doi demnitari. Cerinta principald era se
siretenia sa afle despre toate pregdtirile de ale
otomanilor31. La

Ibidem, p. 19, nota 41 si p. 121 126; anii 1576-77, banul Tompa a imprumutat
principelui Cristofor suma de 800 de florini, primind de la acesta ca cetatea Jdioara
cu pertinentele sale, precum posesii in comitatul Cluj, cf. Pesty, Krassö, 4, p. 107-108.
A. Veress, Epistolae et acta Generalis Georgii Basta, vol. 2, Budapest, 1913, p. 52, d.
1042.
Hurmuzaki, II 5, p. 387 388 (doc. din 29 septembrie 1556).
vol. 3,1971, p. 96.
G. Pray, Epistolae procerum regni Hungariae, vol. 1, Posonii, 1806, p. 352,355 (doc. din
mai si 18 iunie 1530).
A. Veress, Documeme, vol. 3,1931, 51-58.

www.digibuc.ro
7 Banii de Caransebe Lugoj 231

Acatiu Barcsai s-a remarcat de 1644 ca un diplomat,


negociind cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, probleme diverse: proiectul unei
Vasile Lupu voievodul muntean, Matei Basarab (20 august
1638), perspectivele unei posibile Maria, flica domnului moldav,
Sigismund, mezin al principelui George (12 august 1643-28 ianuarie
1644) precum un posibil tratat moldo-transilvdnean (2 decembrie 1643).
Barcsai, care se bucura de pretuirea principelui (intimo aulae familiari nostro, 20
septembrie 1643), trebuia cu la cinstea la constiinta
demnitatea de principe (...) de instructiunile noastre"32.
ocuparea de ban, titularul functiei poate
ipostaza de legat al principelui la (ad Fulgidam Portam Ottomanicam
ablegatus) sau la ceremonii oficiale. Astfel, 1611, banul Paul Keresztesi
primea importanta misiune de a expune sultanului motivele campaniei lui Gabriel
Báthori la sud de Carpati, si de a-i solicita, pentru principele confirmarea
de voievod al Peste ani, 1645, banului Acatiu
Barcsai i se reprezentarea principelui transilvan la nunta domnitei
Maria, flica lui Vasile Lupu, cu nobilul polon Radziwill. Alegerea solului nu a
fost pentru cum am Barcsai a numeroase
misiuni Nplomatice Moldova din
Banul trebuia dovedeascd spiritul diplomatic indeosebi cu ocazia
apoi a solilor curtea
elocvente sunt scrisorile princiare din 1614-1615 adresate banului Petru
Bethlen, care contineau instructiuni despre modul care trebuia
o otomand35. timpul contactelor diplomatice, banii

32 Barcsai a intrat din vremea in serviciul lui George Rákóczi, devenindu-i


sfetnic de La 15 mai 1635 avea, deja, o vastä experientä diplomatia (...res quaslibet serias
et frequenti in utrorurnque orbis Monarcharum, Christiani scilicet et Turcici, aliorumque
Principum aulas internunciali munere non ultimam ad sui gratiositatem nec illaudanda
peregisse"), K. Szabó, Székely Oklevéltdr, vol. 4, Kolozsvár, 1895, 257 258;
pentru anii 1638-1643, vezi A. Veress, Documente, vol. 10, 1938, 33 34, 139 141, 144-153,
157-159, 162-164, 166-168; citatul p. 147.
vol. 8, 1935, p. 114-115, 128-132; Hurmuzaki, p. 313-315 (1611), apoi la
4 aprilie 1613, cf. K. Szabó, op. cit., p. 188, d. 783. La Istanbul au mai indeplinit misiuni
diplomatice banii Paul Nagy (29 septembrie 1635 13 februarie 1636, cf. Történelmi Tár", 1884, p.
312-313 si 1891, p. 183-184) si Barcsai (4 octombrie 1654, cf. Magyar Torténelmi Tár",
18, 1871, 83-85).
vol. 5, 1973, p. 135, 647; din nou solie la domnul Moldovei ianuarie 1657,
cf. Hurmuzaki, XV/2, p. 1257, d. 2343.
C. Fenesan, Vaida, un adversar caransebesean al principelui Gabriel Bethlen
(1614), Studii si comunicari de etnografie-istorie", Caransebes, 2, 1977, p. 412 d. I, p.
16-4 17; idem, ,Fase scrisori ale principelui Gabriel Lugojului
Caransebesului, Apulum", 14, 1976, p. 176-177 si d. I, V, p. 179, 182.

www.digibuc.ro
232 Dragos-Lucian 8

caransebeseni aveau posibilitatea de a culege transmite principilor Transil-


vaniei multe informatii despre conjunctura diplomatica
existenta la un moment dat sau despre o posibila, chiar schimbare.
Banul astfel pozitia unui veritabil releu informational. le
culege nu numai personal, ci prin intermediul spionilor sau a persoanelor de
incredere cu care are strânse relatii. La 20 ianuarie 1615, banul Petru
avea la Belgrad cu misiunea de a afla vesti despre noul vizir de Buda
de a cerceta eventualele de trupe. Cu un an mai
(februarie 1614) acelasi ban era de care Mustafa-Pasa din Timisoara
despre concentrarea trupelor otomane eyalet despre eventualele incidente
care s-ar produce astfel, spre paguba Observam, deci,
informatiile erau furnizate de otomane, autoritäti cu care
dealtfel o corespondenta pe teme variate".
Stiri din belsug despre toate lucrurile" domnii munteni, cel mai
relevant exemplu scrisoarea acreditivä din 17 aprilie 1594 de Mihai
Viteazul banului George Palatici. Solul muntean era trimis pentru deosebite
lucruri", indiciu misiunea sa nu se rezuma doar la transmiterea de informatii,
ci pregatirea propriu-zisa a comune antiotomane, care trebuiau
prealabil coordonate". Situatia din Tara Româneasca era cunoscuta banilor,
indeosebi prin legaturile de colaborare stabilite cu boierimea Printre
putinele märturii care realitate, se aflä scrisoarea din 29 iunie
1647 a logofatului Nicolae din care acesta se prezenta ca sluga
binevoitoare alte a banului Acatiu Barcsai".
Cu toate banii dispuneau de numeroase canale pentru obtinerea
stirile edificatoare se obtineau de multe ori cu greu, realitate ce se
oglindeste scrisorile principilor dornici de a afla vesti 'mai pe larg si mai
sigur" (1614)4°.

Actiunile diplomatice s-au indisolubil cu activi-


tate politica. Cele mai energice actiuni le-au intreprins banii Petru Petrovici
36 Ibidem, p. 176-177 d. V, p. 182.
Idem, cotidiand la hotarul osmano-transilvdnean sec. XVII; documente
inedite, Banatica, 12/2, 1993, 82-83, d.
A. Veress, Documente, vol. 4, 1932, p. 75; Mihai Viteazul i se adresa lui Palatici cu
formula: vicino amico nobis honorando".
Ibidem, vol. 10, 1938, p. 204-206.
C. Fenesan, Vaida, p. 412 si d. I, p. 416-417; idem, scrisori, d. I, p, 179.
Banul a obtinut in mod sigur inform* suplimentare de la prim-juzii marilor orase, care aveau
propria retea informativá, precum de la negustorii locali sau din Balcani care prin
punctele de tricesimä de Caransebes, cf. C. Fenesan, Banatul, p. 173 d. XV, p.
191-192; S. Goldenberg, comerful sud-est european din secolul XVI, Banatica,
1, p. 163 177.

www.digibuc.ro
9 Banii de Caransebe Lugoj 233

Acatiu Barcsai. Primul a avut meritul indiscutabil de a fi obtinut de la sultan


scutirea de tribut a oraselor Rapoartele lui Verancsics din 1554, deja
amintite de noi, precizau 7'urca Karansebes et Lugos oppida (..) remisitque
ei insuper tributum trium millium aureorum nummum, quod pro iisdem oppidis,
quotannis pensurum se spoponderat". Un alt obiectiv vizat de Petrovici a fost
partidei pro-habsburgice de la conducerea Transilvaniei
impunerea familiei Zápolya la principatului. Demersurile energice ale
banului roadele 1556-1557, când Petrovici a obtinut din partea
Dietei recunoasterea de loctiitor regal momentul
Isabellei Zápolya. Preluarea a conducerii principatului de aceasta
fiul ei, loan Sigismund, nu a afectat autoritatea lui Petrovici care
adevdratul conducdtor al Transilvaniei la moarte (13 octombrie
privinta lui Acatiu Barcsai, acesta a urmärit insistent, timp de peste
decenii, Transilvaniei. El s-a raliat politicii princiare de
a conflict Române, susceptibil de a determina o
interventie Mai Barcsai a sustinut ideea unei confederatii
a Române, care un pronuntat caracter defensiv. Demersurile
diplomatice din anii 1638-1644, deja amintite de noi, dovedesc nu numai dorinta
unui sistem de aliante politice, ci tendinta extinderii influentei
principelui ardelean la sud est de Carpati. Caracterul consecvent al politicii
banului reiese bine din scrisoarea bistritenilor la 8 august 1657, care
acesta exprima datoria de a cele românesti" de pericolul
otoman42. Conjunctura politico-militard din 1657-1658 propulsat pe Barcsai
spre demnitatea de principe Transilvaniei (septembrie
1658-decembrie 1660), cu neconditionate otomani a
banatului pe care administre. Cronicarul George Kraus a bine

Hurmuzaki, vol. p. 294, 333, 344-345, 349 351; 11/5, p. 163-165, 182, 185,
248, 325-326, 354-358, 442; Petrovici a murit postquam annum 70 auigisset", cf. W.
op. 1, 1782, 610.
42 Hurmuzaki, XV/2, p. 1275, d. MMCCCLIX.
acest sens, vezi: lui Barcsai din 12 septembrie 1658, care
îndemna predea de otomanilor cele mari orase (Pesty, Krassö, 4, p. 352 354);
protestul lui Gh. Rákóczi (1659) Impotriva banatului caransebesean de otomani,
actiune ce contravenea tratatului (ahd-name) dintre Soliman Joan Zápolya (publicat de L.
Kropf Történelmi Tár", Budapest, 1888, p. 513 565 si 667 706, vezi mai ales p. 516, 557, 689,
694); cronica lui Mustafa Naima care este conceptia despre tratate: in tratatul
imperial de pe vremea Märiei Sale Suleiman-Han (...) se aflä ca «de azi nu se
mai din vilaietul Transilvaniei», noi nu am apelat acum la
Mehmed, Cronici privind Bucuresti, vol. 3, 1980, p. 121). Din
pasajul citat caracterul provizoriu, oriand revocabil, al statutului de ahd acordat de
otomani romänesti (vezi si M. Maxim, Bucuresti, 1993,
p. 158-159).

www.digibuc.ro
234 Dragos-Lucian 10

Barcsai nu a principe al Transilvaniei, cedarea banatului doar


fata evidentei presiuni otomane". Ideea de a pästra cu
libertatea Transilvaniei a fost de Barcsai si 1658-1660, noul
principe constient dacd or sä dea ei <otomanii tätarii> ne e
Ardealul mai mult nu va Ardeal, ci vor birui ei"45.
remarcabild au avut alti bani, ca de Toma
Thornai anii 1580-1581. Referindu-se la Thornai, misionarul catolic Possevino
principele Cristofor Báthori a evitat intre conflict cu banul, pentru
ca acesta sä nu irnpiedice alegerea Sigismund, ca succesor la tronul
transilvdnean".

Pentru a asigura regiunii administrate, banii au recurs uneori la


rezistenta ocazie cu care si-au dovedit calitätile militare. Asemeni
talentului diplomtic, experienta a fost cu mult
de obtinerea demnitätii de ban. Mihai de Somlya era 1525 aulicus huzarow
regie maiestatis in Karansebes Petru Petrovici a cumulat, 1548-1549,
functiile de comite al Timisoarei, ban al Caransebesului al pärtilor
sudice ale Ungariei". viitori bani dovedit aptitudinile militare la
comanda unor corpuri de oaste, postura de administratori ai unor cetäti
importante. primul caz loan Nicolae Cherepovici (ambii
serviciul generalului Castaldo, la 1552-1553) Andrei Barcsai (cdpitanul
trimisi ajutorul lui la 1595)49. postura de
administratori castelani pe Albert Lonai (praefectus arcis Huszt",
1587), Andrei Barcsai (capitaneus praesidii Caransebesiensis" 24
1597-4 1598) Petru Bethlen (cdpitanul Lipovei la 18 iunie

G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. G. Duzinchevici, Bucuresti, 1965, p. 271;


sa este preferabild celei oferite de cronicarul Silahdar Findiklili Mehmed Aga: drept multumire
pentru aceastä binefacere <Barcsai> a trimis cheile oraselor Sebe Lugoj" (Cronici vol.
2, 1974, 303).
Hurmuzaki, XV/2, p. 1302; Barcsai a avut o soartá nefericitä, decapitat de otomani
iunie 1661, ibidem, V/2, p. 85.
46 2, 1970, p. 558.
Hurmuzaki, H/3, p. 513 (28 ianuarie 1525).
Ibidem, p. 411, 413, 420; Monumenta Hungariae Historica", Scriptores, vol. 2, Pest,
1857, p. 349; cumulul functiilor din ratiuni militare este de timpuriu: la 25 august 1404,
Filip de Korogh era comes Themesyensis et Sebesyensis", Hurmuzaki, 1/2, p. 436.
Pesty, Szörény, vol. 2, p. 135; A. Veress, Déva és környéke Castaldo idejében, Kolozsvár,
1898, 49; idem, Documente, vol. 4, 1932, p. 237.
Ibidem, vol. 3, 1931, p. 136, nota (pt. 1587); vol. 5, 1932, p. 167, 170 Pesty, Krassö,
vol. 4, p. 208, 209, 213 (pt. 1597-1598); A. Bárány, Temesvármegye Nagy-Becskereken,
1848, d.L, p. 17 (pt.

www.digibuc.ro
11 Banii de Lugoj 235

functie, banul comanda a regiunii.


Aceastä realitate apare consemnatä regestrum regni Transsylvaniae" de
inceputul secolului al XVII-lea, unde la rubrica capitanei" apare, pentru
Banat, karánsebesi, lugosi Banul poate cumula alte functii militare
importante, care dovedesc prestigiul competenta acestuia. Cel mai bun
banul Paul Nagy de Deva, care a detinut pentru mai mult de 16
ani (1627-1643) functia de al personale pedestre a principilor
Gabriel George Rákóczy 152.
Desi are subordine castelani administratori de cetäti cu atributii
specifice, banul a initiat mereu demersuri pentru fortificarea marilor cetäti
(Caransebes, Lugoj, Jdioara, Mehadia), pentru obtinerea unor cantitäti de
armament munitie pentru unui de
osteni. mod sigur, banul loan Glesan a supravegheat, 1552, operatiile de
fortificare a ceatilor Lugoj Caransebes, de inginerul italian
Alessandro Cavolini da Urbino". La o distantä de trei decenii, banul Toma
Thornai a contribuit la buna aprovizionare a cetätilor, gratie
de administrator al veniturilor acestora (1579-1583)54. În timp de sbuna
aprovizionare a trupelor devenea una din cele mai importante atributii ale
banului, principele transilvan nu putea aproviziona sistematic prompt
garnizoanele iunie 1595, banul George Borbely
dispunea din belsug, pentru cei 4 000 de osteni ai de tunuri, falconete,
pulbere, ghiulele mingii infocate" trimise de principe, 1598, cdpitanul
Andrei Barcsai era ingrijorat de lipsa pulberii (penuria pulveris tormentarit)
pentru armele pedestrasilor". Constient de consecintele dezastruoase ale
dezagregdrii unei armate neplätite la timp", banul Andrei Barcsai nu a pregetat sä
cheltuie din averea sa 25 000 de florini pentru plata soldelor ostenilor din Lugoj

Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, ed. S. Szilágyi, vol. 21, Budapest, 1899, p.
437-439.
52
Vezi nota
53
A. Veress, Documente, vol. 1,1929, p. 72, d. 80; C. Fenesan, Banatul, p. 166 si 182-183,
d. V.
La 3 ianuarie 1584 o princiarA preciza: Sigismundus Báthory (...)
recognoscimus per praesentes Egregium dominum Thomam Thorny, Banum nostrum Districtuum
Karanysebes, Lwhgas super administracione omnium proventuum trium castrorum Karanysebes,
Lwhgas et Sydowar septembrie 1579-31 august 1583> ...annorum nempe quatwor", Pesty,
Szörény, vol. 1, p. 301.
A. Veress, Documente, vol. 4, p. 238; vol. 5, p. 167.
56 La 5 1552 se arAta intentia ostasilor din de a intra solda
altor comandanti (C. Fenesan, Banatul, doc. IV, p. 181-182), la 16 aprilie 1600 un raport
german intuia situatia periculoasA creatA prin plecarea ostasilor din Caransebes, Ineu,
Lipova Lugoj (Hurmuzaki, XII, p. 840, d. MCCVIII).

www.digibuc.ro
236 Dragos-Lucian 12

si pentru alte nevoi ale Cheltuieli demersuri pentru procurarea de


vor ultimii bani caransebeseni, Evliya Celebi
remarca abundenta materialelor de de tunuri unguresti strdlucitoare ca
aurul" abandonate de crestini cu ocazia Caransebesului,
Eforturile organizatorice ale banilor nu au intârziat arate rezultatele
benefice. rapoartele timp de pace subliniazd constant
calitatea militarilor din Banat. 1551, George Martinuzzi amintea de 16 000 de
militari dintre mai (optimorum militum), 1584, Possevino remarca
existenta a 3 000 de osteni mai buni decât oricare cetate"". Trupele
banului pot cu efective trimise de principele transilvan. Astfel,
1626, un raport preciza banul 200 de
pedestrasi, Lugoj 500. Acestor osteni li se cei 1 000 de
100 de de principele Bethlen la Lugoj Mehadia".
de buni militari au fost dovedite de banii Caransebesului
cursul campaniilor militare la care au participat. Primul prilej s-a ivit
1552, momentul declansdrii ofensivei militare otomane spre Timisoara,
Arad, Szolnok Eger. Banul loan Glesan a ajutorul
garnizoanei asediate din Timisoara, prin initierea unui atac asupra unui corp de
2 000 de militari otomani, care un transport de armament. Atacul
desfdsurat intervalul 17-19 iulie, s-a finalizat printr-un esec".
aproape 40 de ani de pace, 1593, s-a ivit din nou prilejul
actiunilor antiotomane. Documentele ne certitudinea banul
Caransebesului a fost mereu la curent cu pregdtirea declansarea acestor
operatiuni62. 1594, banul Palatici de Iladia a incurajat actiunile antiotomane ale
bulgarilor sârbilor din beilerbeilicul Timisoarei,
cdnd prin soli, când prin scrisori, când trimitându-le praf de spiritul
sprijinul politicii duplicitare a principelui Sigismund Báthori de Poarta
otomand63. Banul putut coordona activitatea mai eficient faptului
C. Fenesan, Documente, p. 122 (23 mai 1601); vezi scrisorile care impäratul Rudolf al
din 22 noiembrie 1600 29 iunie 1602 care se cheltuielile de Barcsai, cf.
Hurmuzaki, vol. XII, p. 1 090, d. MDLXXIII, respectiv vol. p. 303.
vol. 6, 1976, p. 535.
Hurmuzaki, 11/4, p. 534; vol. 2, p. 557.
Török-magyarköri ed. Szilády Szilágyi S., vol. 1, Pest, 1868, p.
471, 474.
C. Fenesan, Banatul, p. 174, notele 70-71.
62 Cristina Fenesan, Din premisele luptei antiotomane a vremea lui
Mihai Vileazul; populare din 1594 Timisoarei, in AIIAC, 27, 1985 1986, p.
128; vezi raportul banului Palatici de Iladia principe (8 noiembrie 1593) despre
ostilitätilor cu la (A. Veress, Documente, vol. 4, 1932, p. 39-40).
Cristina Fenesan, Din premisele, p. 105 106, 118; W. Bethlen, op. vol. 3, 1783,
p. 183: Rascianos Bulgaros ad armi contra Turcas capienda p. 227: submisitque
Michaelem Vajda dictum qui Rascianos ad continuandam rebellionem Turcasque infestandos

www.digibuc.ro
13 Banii de Caransebe Lugoj 237

a cunoscut planurile lui Mihai Viteazul cu care dealtfel a


corespondentd. Succesorul banul Borbely de Sima a putut trece la actiuni
deschise impotriva otomanilor, cucerind de la acestia numeroase Bocsa
(iulie 1595), (13 august), Lipova (19 august), Ineu (21 octombrie),
apoi Banul a exploatat bine sprijinul material moral al
principelui Báthori (sd cu sârbii cu haiducii slobozi tot ce ajuta
impotriva dusmanilor de acea intrarea
antiotoman a lui Mihai Viteazul si, nu ultimul rând, nepdsarea emirilor
de margine" osmani66. lasi Borbely s-a remarcat inclusiv operatiuni
defensive, ca de exemplu respingerea cu ajutorul lugojenilor a atacurilor otomane
indreptate impotriva Lipovei (mai 1596)67. Peste doi ani, iunie 1598, când
otomanii au intreprins un raid asupra Lugojului, rezistenta a fost organizatd de
banul Andrei Barcsai vir militaris Acesta raport din 4 iulie 1598,
câteva ore au fost ucisi 250 de otomani s-au capturat alti (spahii
zaimi), exprimându-si speranta capul pasei va aici"69.
Cunoastem un caz care demersurile banului pentru organizarea
rezistentei antiotomane s-au fmalizat printr-un esec. aprilie 1603, banul Petru
Huszar a inaintarea lui Moise Secuiul (plecat din Timisoara cu
ajutor otoman) spre Transilvania, teama locuitorilor din Caransebes Lugoj
fatä de o incendiere a oraselor, precum atitudinea favorabild a prim-
judelui din fatä de pretendent, au determinat predarea celor
orase. Banul a fost deasemeni predat otomanilor, care ucis la Timisoare.
Banii de Lugoj s-au remarcat nu numai
antiotomane, ci cu ocazia confruntdrilor militare care au fost
principii ardeleni. Toate actiunile au fost subordonate interesului de a
libertatea neocupate de otomani la 1552. Un prim exemplu
avem din perioada august 1553-ianuarie 1556, când multe documente surprind
zvonurile privitoare la intentia lui Petru Petrovici de a cu
trupele beilerbeiului de Timisoara Transilvania, pentru a alunga conduce-
rea pro-habsburgicr. final, acest zvonuri s-au adeverit, pentru Petrovici a
64 Sârbu, Istoria lui Mihai Viteazul, ed. D. Mioc, Bucuresti, 1976, 185;
R. C. Say, antiotomand Banat Mihai Viteazul, in Studii de istoria Banatului",
9, 1983, p. 31-32; Hurmuzaki, p. 155; XI, 380, d. DXXVIII.
65 A. Veress, Documente, 4, 1932, p. 238.
Expresia apartine cronicarului Mustafa Naima, cf. Cristina Fenesan, Problema, p. 224,
nota 5.
67 R. Päiusan, C. Say, op. cit., p. 33-34; Hurmuzaki, vol. p. 195-198; vol. XII, p. 255,
d. CCCLXXI.
68 W. op. cit., vol. 4, 1785, p. 123-126, 260.
69 A. Veress, Documente, vol. 5, 1932, p. 170.

P. Drägälina, Din istoria Banatului Severin, vol. 2, Caransebes, 1900, p. 90-92; vezi
raportul lui B. Pezzen arhiducele Maximilian (3 mai 1603) la N. Studii documente cu
privire la istoria vol. 20, Bucuresti, 1911, p. 307, d. CLXII.
Hurmuzaki, 11/5, p. 98, 133, 344-348; p. 506, d. DCCCCXXXV; A. Veress,
Documente, vol. 1, p. 143-145, 148-149.

www.digibuc.ro
238 Dragos-Lucian 14

reusit cu ajutorul trupelor moldovenesti muntene, reinstaleze la cârma


Transilvaniei familia Zápolya72. Fidelitatea pentru aceastä familie a fost
apoi de banul Grigore Bethlen. Veteran credincios"si nobil
chibzuit", expresia lui Giovanandrea Gromo, banul a participat
fruntea a 300 de la campania principelui ardelean impotriva
Maximilian de Habsburg Peste alti 10 ani, au sprijinit din nou
principele pe Stefan Báthori, actiunea acestuia de a lui Gaspar
Békés, partidei pro-habsburgice din Transilvania. Cu fruntea
celor 300 de cavaleri 200 de pedestrasi s-a aflat banul Tompa74.
de a interveni prompt ajutorul principelui, a fost
poate datoritä temerii cä pretendentul Békés va respectat promisiunile
avansate otomanilor de a dubla tributul Transilvaniei de a le ceda
schimbul recunoasterii sale ca principe75.
Un alt aspect care merita a fi studiat este pozitia banului de
evenimentele din Transilvania de la secolelor XVI-XVII. Pdtrunderea
lui Mihai Viteazul Transilvania (octombrie 1599) determinat pe banul
Andrei Barcsai cum valida equitum sprijinul cardinalului
Andrei Báthori, ajutorul a sosit consumarea luptei de la (28
octombrie). Cronicarul Szamosközi, ostil lui Mihai Viteazul, nu îsi ascundea
regretul pentru defectiune: ar sosit s-ar
lucrurile"77. aproape un an de la acest eveniment, Mihai Viteazul a fost
nevoit la rândul apeleze la sprijinul banului pentru a putea
adversarii. Cronicarul Francisc preajma luptei de la (18
septembrie 1600), Andrei Barcsai a apelurilor de voievodul
român, indreptându-se cu trupele adunate de la Ineu, Lipova Lugoj spre
Sebes78. infrângerea lui Mihai Viteazul, banul s-a reorientat rapid spre
familia Báthori, pe care a slujit-o cu devotament iunie
pe care dorim o facem aici, este aceea fidelitatea
banului de principe este cu ocazia capturdrii rebelilor, a
adversarilor politici. asemenea situtie este 1614, când Vaida

72 Hurmuzaki, 354-358, 367-368, 369-373.


vol. 2, p. 368.
W. Beth op. cit., vol. 2, 1782, p. 302.
Promisiunile lui Békés, la Hurmuzaki, 11/5, p. 753; p. 182, d. 265.
76 W. Bethlen, op. cit., 4, 1785, p. 388-389.
I. Criciun, Cronicarul Szamosközi lui privitoare la (1566-1608),
Cluj, 1928, p. 126.
Idem, despre Mihai Viteazul la cronicarul transilvan Francisc AHNC, nr. 9
(1943 1944), Sibiu, 1944, p. 503; Hurmuzaki, p. 134 (pt. 14-15 septembrie 1600).
C. Fenesan, Documente, p. 121-123; in 1602, a fost implicat tratativele dintre
Sigismund Báthori George Basta pentru cedarea puterii Transilvania, cf. W. Bethlen, op. cit.,
vol. 5, p. 135, 138, 155.

www.digibuc.ro
15 Banii de Caransebe Lugoj 239

a initiat o opozitie de predarea Lipova, predare


de otomani. Principe le Gabriel a intuit rapid
politice negative ale nepreddrii grabnice a de pe a ordonat
succesiv banului Petru Bethlen comunice locul unde se afla rebelul (23 mai
1614), pregdtiri pentru a duce cu vitejie treaba la capät" (2 iunie)
final, captureze cu gheare" pe Vaida (4 iunie). Desi
rezultatul actiunii nu este pe deplin miza acesteia a fost extrem de
importantd: stoparea miseliilor secrete ale unor oameni mai mari <Habsburgii>,
care au actionat cu el <Stefan ...spre pierzania Domniei le. Totul
se jurul conservdrii sau pierzaniei le". plus, banul trebuia
depisteze bunurile rebelului, le inventarieze le la Caransebes.
Pentru reusita acestei actiuni, banul trebuia trateze cu cuvinte frurnoase,
cu promisiuni, cu amenintarea <tdierii> capului" pe cei care ascundeau
aceste valori de sechestre. Exemplele de confiscare sechestrare a bunurilor pe
motive politice sunt mai nurneroase, prezentarea acestora a fi
contextul analizei competentelor administrative judiciare ale banilor de
Caransebe Lugoj.
examinarea destul de a competentelor
diplomatice politico-militare, se functia de ban a fost de
persoane active, cu o remarcabild. diplomatice militare au
permis acestor dregdtori, primul asigure securitatea teritoriului
administrat, care era o veritabild tampon lumea Imperiul
otoman. Pe de parte, caliatile deja mentionate au permis banilor cumuleze
functii administrative militare importante la nivelul principatului Transilvaniei,
rezolve onorabil misiuni dintre cele mai delicate importante.
Toate .acestea au conferit banilor un prestigiu social deosebit le-au atras
increderea principilor, voievozilor, chiar a demnitarilor otomani.

LISTA BANILOR DE CARANSEBES LUGOJ

Date le alAturate numelui banului sunt cele ale primei si ultimei mentiuni documentare, ele
evident, nereprezentând perioadele ale dregAtoriei. Ordinea trimiterilor la surse respectA
succesiunea cronologicA a mentiunilor documentare.
1. 4 feb. 1536 1543, Mihai de Somlya"
2. 25 feb. 1548-22 1549, Petru Petrovici de
3. mai-19 1552, loan

C. Fenesan, Vaida, 415-416 si d. II, p. 417-418.


Hurmuzaki, 99-100; Pesty, Szörény, vol. 1, p. 294.
82 Vezi nota 48.
83 C. Fenesan, Banatul, p. 170,174.

www.digibuc.ro
240 Dragos-Lucian 16

4. 17 1553, Blasius Zekel (de


5. 27 mar. 1554-13 oct. 1557, Petru Petrovici de Suraklin85
6. 1558, Ladislau Békés"
7. 17 apr.-19 nov. 1559, Nicolae Cherepovici"
8. oct. 1560-6 feb. 1566, Grigore Bethlen de
9. 1566, George Berendy89
10. 17 dec. 1566-22 1568, Nicolae Orbai"
11. oct. dec. 1569, George Berendy"
12. feb. 1573-7 1577, Stefan Tompa"
13. 16 iul.-8 aug. 1575, Gaspar partizanul lui Gaspar Békés
(concomitent cu banul Tompa)"
14. sept. 1577-6 feb. 1585, Toma Thornai"
15. 24 iun. 1586-7 mai 1588, George Palatici de Iladia95
16. 2 ian. 1589-19 feb. 1590, Albert Lonai96
17. 21 ian.-10 apr. 1591, Mihai Horvath de Nyved"
18. 11 1592-11 oct. 1594, George Palatici de Iladia"
19. apr. 1595, Stefan Békés, ban de
20. de la 27 mai 1595, George Borbely de

Pesty, Krassö, vol. 4, p. 62 (era simultan ojficialis de Pankotha"); 1571-1574


apare cu supranumele de Somosd", K. Szabó, op. cit., vol. 3,1890, p. 338; vol. 4,1895, p. 33.
Hurmuzaki, p. 182; W. Bethlen, op. vol. 1782, p. 610.
86 Hurmuzaki, p. 452.
Ibidem, p. 452,462.
Ibidem, p. 472-604.
89
Pesty, Szörény, vol. 1, p. 299.
Hurmuzaki, p. 606-609,627-628,637-644,674-675.
Ibidem, p. 670,676; posibilitatea ca Berendy ocupat functia de ban 1570-1573
(cf. I. Ivány, A lugosi és káránsebesi in Tört. Rég. Ert. Temesvárott", 1875, p. 101) nu este
confirmatá de Pesty.
92 Szazadok", 1887, p. 519 (pt. 28 februarie 1573 si 1578!!); Mon. Reg. Trans., vol.
2,1877, p. 565 (pt. 6 august 1575); C. Fenesan, Despre privilegiile
a doua a secolului XVI, in 20,1977, p. 305-308 (pt. 21 aprilie-27 mai 1577);
Pesty, Szörény, vol. 3, p. 409.
Pesty, Szörény, vol. 1, p. 300; Ivány, Lugos és Karánsebes története (1526-1658),
Tört. Rég. Ert. Temesvárott", 1876, p. 72 (pt. 8 august 1575, când era cApitanul Lipova);
W. op. cit., 2, p. 318.
Dir. Gen. Arh. St., arhivele statului. Hunedoara, Bucuresti, 1972,
p. 219; Pesty, Szörény, vol. 3, p. 426 (pt. 10 decembrie 1578); idem, Krassö, vol. 4, p. 102 (pt. 5
iunie 1580); A. Veress. Documente, vol. 2, p. 244 (pt. 24 martie 1583); C. Fenesan, Documente,
p. 69.
vol. 3, p. 120; Pesty, Krassö, vol. 4, p. 124.
Ibidem, p. 125; Arhivele Nationale, Microfilme Ungaria, r. 143, c. 775 (pt. mai 1589);
96

C. Fenesan, Despre privilegiile, p. 309.


Pesty, Krassö, vol. 4, p. 170-171; C. Fenesan, Documente, p. 83 (pt. 16 martie 1591).
98 Pesty, Szörény, vol. 1, p. 303; idem, Krassö, vol. 4, p. 173-175 (pt. 16 februarie 1593

11 octombrie 1594); C. Fenesan, Doud diplome de innobilare..., RA, 71,1994, vol. LVI, nr. 1, p.
107 (pt. 5 mai 1593).
Pesty, Krassö, 4, p. 179.
W. Bethlen, op. cit., vol. 3, p. 572.

www.digibuc.ro
17 Banii de Caransebe Lugoj 241

21. 1596, George Palatici de Iladia, ban de


22. 24 1597-13 1602, Andrei Barcsai de Bârcea Marem
23. feb. 1601, Ludovic Rákóczy banus districtus
Karansebesensis designatus"°3
24. 9 aug. 1602-11 apr. 1603, Petru Huszar de
25. nov. 1603-dec. 1604, Simon Lodi de Trogerm
26. feb. 1605-28 mai 1606, Paul Keresztesi de Nagy Megyer106
27. 17 feb. 1607, Stefan Vaida107
28. 1 iun. 1609, Ladislau Gârlesteanu banus substitutus"°8
29. sep. 1610-14 mai 1613, Paul Keresztesi de Nagy Megyee°9
30. 13 feb. 1614-1616, Petru Bethlen de Ictar'l°
31. 13 1617-10 1644, Paul Nagy de
32. 26 dec. 1644-14 sep. 1658, Acatiu Barcsai de Bârcea Mare" 2

Monumenta Hungariae Historica", Scrzptores, vol. 30, Budapest, 1880, p. 56.


102 Pesty, vol. 4, p. 208, 209, 213 (pt. 24 1597-17 martie 1598); W. Bethlen,
op. cit., vol. 4, p. 124, 389, 567 (pt. 1598-1600); C. Fenesan, Documente, p. 111, 122, 125 (pt. 16
iunie 1599, 23 mai 1601, 23 martie 1602); Hurmuzaki, XII, p. 1090, d. 1573 Mon Com. Reg.
Trans., vol. 4, 1878, p. 568 (pt. 22 noiembrie 1600); Tört. Tár", 1907, p. 119 (pt. 13 iunie 1602).
103 Pesty, Szörény, vol. 1, p. 305.
Veress A., Epistolae, vol. 2, p. 52, d. 1042; I. Ivány, Lugos, p. 88.
105 Pesty, vol. 4, p. 232-233; W. Bethlen, op. cit., vol. 5, p. 525; vol. 6, p. 9, 14, 42;
Monumenta Hungariae Historica", Scriptores, vol. 30, Budapest, 1880, p. 255.
Ibidem, p. 325; W. Bethlen, op. cit., vol. 6, p. 227 (pt. 1605); I. Lupas, Documente
istorice transilvane (1599-1699), Cluj, 1940, p. 80.
107 Pesty, Szörény, vol. 1, p. 308; Török-magyarköri, vol. 1, 1868, p. 64.
Pesty, vol. 4, 255 sau A. Veress, Documente, vol. 8, p. 65.
Mon. Reg. Trans., vol. 6, 1879, p. 187; A. Veress, Documente, vol. 8, p. 115 (pt. 7
ianuarie 1611); C. Fenesan, Documente, p. 138-141 (pt. 1612-1613).
Idem, scrisori, p. 176-183 (pt. 13 februarie 1614-29 ianuarie 1615); Pesty, Szörény,
vol. 1, p. 309.
Ill A Hunyadmegyei Tört. Rég. Tár. Évkönyve", 10, Deva, 1899, p. 85; C. Fenesan,
Documente, p. 153, 159 (pt. 25 septembrie 1627, 11 mai 1633); Pesty, vol. 4, p. 290, 298,
303, 305 (pt. 20 aprilie 1628, 17 iunie 1635, 29 martie 1636); Tört. Tár", 1891, p. 183
(pt. 29 septembrie 1635); Mon. Reg. Trans., vol. 9, 1883, p. 580 si vol. 10, 1884, p. 292 (pt.
decembrie 1636 14 august 1640); A. Veress, Déva vára és Rákóczy György
fejedelem idejében, Deva, 1906, p. 37 (pt. 31 octombrie 1643); S. Szilágyi, Levelek és okiratok
Rákóczi György, Budapest, 1883, p. 781.
Tört. Tár", 1895, p. 632; Pesty, vol. 4, p. 340, 349, 352-354 (pt. 22 martie
1646, 29 septembrie 1654, 12 septembrie 1658); A. Veress, Documente, vol. 10, p. 204-206 (pt. 29
iunie 1647); C. Fenesan, Documente, p. 189, 199 (pt. 6-16 iunie 1650); idem, p. 109
(pt. 6 rnartie 1652); Mon. Com. Reg. Trans., vol. 11, 1886, p. 162 (pt. 15 martie 1653); Magyar
Tört. Tár", vol. 18, 1871, p. 83-85 (pt. 4 octombrie 1654); Hurmuzaki, p. 69-70 (pt. 9
noiembrie 1655).

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
DOCUMENTE MUNTENESTI
DIN SECOLELE XVI (II)

PAVEL MIRCEA FLOREA

5. 1605 (7113) august 6, Radu domnul Tärii


Românesti popii loan fratelui ocine

IWHAB H H C'hC HM
HM wm no
wm H BOA H
H wrn H ce
non H wm
no H

H C'hC H

H AO"
CH H
CH

[H

HM BHW HM CHHOBH HM H
H HM H

KAIOLIAp
H

H H H
H H H

CHH'h
H AO

t Din mila lui Dumnezeu Io Radu voievod si domn a toatä


Ungrovlahiei, nepotul lui Basarab voievod. domnia mea popii Joan fratelui

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 243-251, 1998

www.digibuc.ro
244 Pavel Mircea Florea 2

cu Dumnezeu le va läsa, ca la
din a opta parte din tot hotarul, din partea lui Giura Mare a patra parte,
din din din pádure din selistea satului de peste tot, ori se va
alege, deoarece a cumpárat popa Ion Pätni de la nepotul lui Giura
Mare, pe nume Giura pentru 6000 aspri gata, a Giura nepotul
Giura Mare de a sa stirea tuturor si si cu stirea
tuturor din sus jos înaintea domniei mele.
lui un pe nume...* cu cu
deoarece a cumpdrat de la Stoica din Deleani pentru 3000 gata, a
Stoica de a sa bundvoie.
<De> aceia dat popii loan si fratelui ca le
fie acea mai sus de fiilor
strdnepotilor niciodatd neclintitä spusa donmiei mele.
martori pune domnia mea: jupan Radul cliuciar jup>an
Preda mare ban jupan Cernica mare vornic jupan Stoica mare
<Marz>2ea Nica vister comis
clucer Stänciucul paharnic jupan Leca mare postelnic. Ispravnic Cernica
mare vornic.
eu Bunea lui Coresi3 care am scris cetatea de scaun
luna august 6 zile de la Adam acum anul 7113 <1605>
Io Radu voievod din mila lui Dumnezeu domn.
Arh. Nat. Mun. Fond 157, Col. Doc. Ist., 11/25.
Original pergament (36,5 x 20 cm), cernead neagd, monograma cu chinovar, portiuni de
text ilizibile, pecete aplicad,
Ed. DIR, B, XVIII], doc. 181, 185, o traducere nu copie) româneasca BAR, Ms
3281, 17v-18.

Pasaje ilizibile sau rupte.


traducerea publicad DIR, B, XVII/1, doc. 181 Balea spätar. Intregirea s-a
documentul original din 1605 (7113) august 5, (DIR, B, doc. 180, p.
184-5).
traducerea publicad in DIR, B, doc. 181 Coruia

6. 1612 (7120) martie 12. Radu voievod porunceste mai


cerceteze drepturile de stäpanire ale lui Matei paharnic <din
Brancoveni> din asupra satului Racovita.

Zde Mateiuv pahamic; Dräghiciov banul ot ime ot


postelnic i ot logofet i ot i ot
Dobrochoveni postelnic1 caute adevereze pentru Racovita
Mathei paharnic, tot cu tot hotarul, cum i spune cartea voivod
feciorul voivod, <sau> tinutu-au si banul de sat de

www.digibuc.ro
3 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) 245

Racovita, cum i citea cartea lui Radu de Mircei de a


feciorilor Radului lea
cum vor afla ale suflete. Si ziva iaste la Pasti.
Ispravnic portar.
Pis Lepädat, martie 12 dni, leat 7120<1612>
Io Radu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Arh. Nat. Dir. Mun. Buc. Fond 157, Col. Doc. Ist., XIV/93
Original (15,5 x 19,2 cm) monogramd cu chinovar, pecete aplicatA
rosie, distrusd.

' Aici boierii lui Matei paharnic DrIghici banul din anume din Mihail
postelnic si din din Vladislav logofdt din Dobrosloveni, Stanciul
postelnic.

7. 1613 (7121) martie 8, Radu Mihnea voievod lui


Bucse, Gurgur Cârstea ocine Iasi, Tomesti Moronglav (jud.
Romanati).

H
CHHh BO6BOAA.
H CHOBH
HM TO,
H

H 6M H

romoau.
H H H PAAVA
B'hCAX, no
H H H H

H A» ecm no BHW
no H

AA MA
no
H BOA,
ecm
H

www.digibuc.ro
246 Mircea Florea 4

H H ... H
ACITH ... ... H

H ecm

...

Wnpi
AO6POBOAH C'hC

... ... H H

MH
H Aoro4em,
H H

I
1w

t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod domn a Tara


Ungrovlahiei, marelui preabunului, rdposatului Mihnea voievod.
domnia mea a domniei mele lui Bucse si Gurgur2 cu
Dumnezeu le va da, ca le la a patra parte a lui Neagoe
ori se va alege din câmp din din din uscat, deoarece
a Bucse Gurgur Cârstea de la Pârvu, Radei, sora lui Neagoe,
pentru 4901 aspri gata iar le lui Bucse Gurgur Cârstea
Radul, la Tomesti4 a patra parte, partea lui Neagoe ori
se va alege, deoarece este de la Pârvul, Radei, sora lui Neagoe,
pentru 2800 aspri gata. au Bucse Gurgur
Radul, la Moronglavi, partea lui de peste tot hotarul, pentru
2800 aspri gata. iar au Bucse Gurgur si Radu,
la Moronglavi partea lui Dumitru a lui Macsev a lui Barbu, ori
se va alege partea din Moronglav, deoarece... de peste tot hotarul. Si se
stie care din ei cât a dat pentru <acele mai sus zise ocine>, pentru ocina din
Tomesti pentru ocina din Moronglav, Bucse a 2000 aspri, Gurgur
2000 2000 Pgru5 Radul, au dat 20006 <aspri...
iar lui Dragomir lui Gurgur din partea taalui din
ocina sa deoarece a schimbat... Gurgur... cu ocina lui Bucse la
Tomesti, din partea lui Badea... din ori se va alege, cu vad de
deoarece a cumpdrat... de la Badea pentru 1200 aspri. iar a Bucse

www.digibuc.ro
5 Documente muntenesti (secolele XVI--XVII) (II) 247

lui Gurgur, Dragomir Badea la Moronglav, partea lui


Dragomir... partea lui Preda pentru 4200 aspri, se care dintre ei...
<cât a dat Bucse> ...2100 aspri Dragomir 1000 Badea la
Morunglavi aspri, deoarece au cumpdrat aceaste mai sus zise ocine, mai de
demult, zilele rdposatului bunicului domniei mele, lui Alexandru voievod;
si am domnia mea si cartea taalui domniei mele Mihnea voievod. Si iar...
lui Mihaiul la din partea socrului Lupul... peste tot
hotarul, deoarece a dat Lupul, partea sa pentru 1060 aspri. ir a
Oprea la Moronglav Tomesti, partea Lojii lui partea lui
pentru 1200 aspri. au vândut de a cu Ion... Tura,
din Moronglav, Dumitru
Pentru aceea am dat domnia mea ca sä le fie si de ohabä si>
neclintit porunca domniei mele.
dar martori pune domnia mea: jupan mare vornic jupan Nica
mare Deadul mare vistier arstea mare Panaiot mare stolnic
Bratul mare comis Lupul mare paharnic jupan Fota mare postelnic.
Am scris eu Stepan, orasul Bucuresti, luna martie 10 de la Adam ani
7121 <1613>.
Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Arh. Nat. Dir. Mun. Fond 157, Col. Doc. Ist., 11/27.
Original, pergament (42 x 30), rupt, restaurat, monogramd chinovar,
pecete timbratd.

Pasaje ilizibile sau rupte.


2 Am optat pentru forma Gurgur, traducetea din 1813 a documentului (BAR, Ms.
rom., 5712, 21v-22 (cod veche) citat ed. DRH, B., doc. 417) in de Gurgurea, care
ae mai sau de cea Gugoru, redatä Arh. Nat., Doc. Muntenesti, CLX/1 (ed.
rezumat Catalogul documentelor din Arhivele Statului, vol. IV, Bucuresti, 1981,
doc. 884).
Sat dispdrut, fost Morunglavi, jud.
Sat dispdrut, fost Morunglavi, jud.
Un din Morunglavi este in 1636 Tomesti Morunglavi
cumpärate zilele lui Radu voievod la leat 7130 de la sotia sa. Actul
cdrti Alexandru voievod alti domni" DRH., XXV, doc. 417.
6 si unitätilor ilizibile.
Sat disparut, fost Morunglavi, jud.

8. 1613 (7121) august 4, Pe apa Teleajenului mai jos de Radu


Mihnea voievod intäreste lui Matei paharnic <din Brâncoveni> pärti Racovita,
urma cu ban.

H OCHOAHH6
H

MU MU

www.digibuc.ro
248 Pavel Mircea Florea 6

M HM PAKOBHG,
wm AA CAM
A MAION AA
BAN MAION AC" H C'hC
CM H C'hC
C'bC BAN.

PAKOBHGA.
WN C'hM MH H
no H H

NHX KAKO AA AA KO
AA H
C'hC H H

AA
CHIO ACA, CAM, wm
mpH H C'hC AA
Tor
AA HM
WXAB CM H CM H HM
NH
H MH HNHA
H

H H

A3,
H

BOHBOAA

Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod domn a Tara


Unglovlahiei, marelui preabunului, ráposatului Mihnea voievod.
Domnia mea aceastä a domniei mele, boierului domniei mele Matei
paharnie, ca fie la Racovitd3, a fost satul <pe> trei mosi, astfel
partea bunicului din <cele trei> singur boierul domniei mele ale
lui mai sus zise, iar din acesti doi mosi trei de peste tot, iar Dräghici
ban4 din acesti doi mosi a patra parte cu megiesii cu
sale, deoarece a avut boierul domniei mele, Matei paharnic domniei
mele cu Dräghici ban. Dräghici ban mele ca
din satul care este mai sus numit Racovita. La fel boierul dorrmiei mele
Matei paharnic, el s-a de Astfel pentru acea domnia mea am
cercetat judecat dreptate legea dumnezeiascd cu toti
dregAtorii domniei mele, si am dat 6 ca sä cerceteze

www.digibuc.ro
7 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) (II) 249

cum vor gäsi cu sufletele De aceea acesti 6


astfel au gäsit cu sufletele au au rnärturisit domniei
mele, ca boierul domniei mele Matei paharnic din acei trei mosi, partea
mosului din toate pärtile, de peste tot, singur, iar din acei doi mosi, trei
iar Dräghici banul, cu megiasii cu sa, a patra parte.
Pentru aceia am dat domnia mea boierului domniei mele Matei paharnic ca
ocina sa mai sus satul Racovita de lui fiilor
stränepotilor lui de nimeni neclintitä domniei mele.
martori punem domnia mea: jupan vornic, jupan Nica mare
logofdt, jupan Dediu vistier>4 spätar <Panaiot mare>4 stolnic
Bratul comis Lupul paharnic jupan Bärnad mare postelnic. ispravnic,
jupan Nica mare
am scris eu, Dumitru pe apa Teleajen mai jos de luna
august 4 zile de la curgerea anilor 7121 <1613>
Radul voievod, cu mila lui Durrmezeu, donm.
Arh. Nat. Dir. Buc. Fond 157, Doc.
Original (21,5 x 31,5 cm), monograma initiala cu chinovar, pecete
timbratd.

Pasaje ilizibile.
2 Matei postelnicul din Brâncoveni, viitorul domn Matei Basarab.
Deoarece satul Racovita nu figureazd lui Matei Basarab
Micu, Radu Lungu, Domeniul lui Matei Basarab, RdI, XXXV, (1982), nr. 12, 1313-1329:
idem, Date noi privind domeniul lui Matei Basarab din Tara in RdI, XXXVI, (1983),
nr. 10, p. 1028-1033) identificarea lui Matei postelnic cu Matei Basarab ar putea pusä sub semn
de intrebare. se tine cont satul Racovita era la 1543 lui Detco mare armas,
strabunicul lui Matei (DRH, B, IV, doc. 144), o parte a satului era individualizatä la 1574
addugarea determinativului al ,jupanitei Calea" lui Detco mare armas, partea I-a, doc. 3)
Matei postelnic un sat de la bunicul la care se informatia
furnizatd de un document din 1693 (7201) ianuarie 14 prin care Constantin Brâncoveanu lui
Badea logofdt din Brâncoveni mosia din Racovitä, din apa Oltetului peste tot hotarul, din jos
de Märgäritesti, drumul Loloestilor, mosia capul curdturii lui
Ralit si Valea Brptaiului, peste Piscul Scheaua de la Lac, coada
Vâlcelii Grecilor, cu lui Cazan, din jos la actul mai
precizeazd satul a fost al voievodului de la párinti. (Arh. Nat. Centrald, Ms. rom. 704, 4-4v
document comunicat de dl. Constantin Man). Se constatá deci satul se mentine pe o de
150 de ani stdpânirea descendentilor din Craiovesti, fapt care permite identifkarea lui Matei
postelnic cu Matei postelnic din Brâncoveni.
Din (vezi supra, doc. 5).

9. 1629 (7137) mai 20, Neagoe judetul cei 12 din


confirmä lui Proca negutätorul stäpanirea asupra trei locuri de prävälie
cumpdrate oras.

www.digibuc.ro
250 Pavel Mircea Florea 8

H H

Scris-am eu Neagoe judetul cu 12 de-a aceastä a


carte jupdnului negutetorul ca lui 3 loc<u>re de prävälii
aceale prävälii pre casele popei lu
locul, va alege peste <to>t locul vor avea voru <a>vea
celelalte prävälii pre unde vor urdina alalte prävälii acolea ce aldturea,
pre acolea sä aibu ordindtoarea aceste 3 ce-s mai sus zise, care
urdindtoarea si ornu, pentru le-au curnpäratu Proca2 de la Mihai
fecio<r>ul Dimei la soacrd-sa Mihnea, dreptu dreptä zeci galbeni
gata. tie: 2 prävälii cum au fost cumpdrate Mihai n-au fost la
socru-sdu chir Fote si le-au vändut de a lui voie cu intrebarea tuturoru
rudeniei lui cu totroru veciniloru de in sus de jos: o prävälie o au
la Mihnea, so<a>cra lui Mihaiu, o au vändut si ia, iar a ei
voie cu intrebarea tuturoru rudeniei lui featei Neculei, pre nume
R<u>czandra si tot<o>roru rudeniilor ei si ale veciniloru si sus si
jos. au ei acele 3 prävälii nu s-au aflat nirnenea de oamenii
nece dä in vecini le dea bani la nevoia numai ce s-au aflat
Proca negutätorul le-au dat acesti bani gata, mai sus au
Mihai si so<a>cro-sa Mihnea a voie nici o
asijderea Proca au a lui voie cu tuturor
lu<i> Mihai ale Mihnei stirea totror veciniloru de in susu si de in jos,
inprejururul acelor dä prävälie. au Proca negutetorul,
locul, n-au fost nici o prävälie pre acele au cumpärat
dd-naintea si dd-naintea a multi oameni buni, tineri preoti
au dat Proca ai lui bani drepti gata, 80 galbeni ca
lui acel<e> locure mosie ohabnicd, lui feciorilor lui i va
<vrea> Dumnezeu nepotilor stränepotilor de niminea
neschimbat veci.
Drept aceia blestem am pus, cum am väzut scris zapisul lui
Mihaiu si al soacrd-sa Mihnei, care oamenii ori ce rudenie ar sau
vecini sau va banii jupanului sau
sä mai alte valuri peste acastä a acel träclet
afurisit dä Hristos fie blästemat 318 sveati otti ije Nekei
cu cu Aria dd<n>preun<ä> un veac.
Drept aciaia marturii am pus, pre Fota star i Dragul Scaun, i
Mirea sin i Radul sin Paraschivei, i sin Ivan sä bratiem si na imea
Costandin i Mina, i pop<a> Jane gospodski i pop<a> i pop<a> Vasilie, i
pop<a> Atanasie clisiar, i pop<a> Ivan ot sveata Petca, i Mihai star, i Fota teslar i
sin Nedealei i sin Ananiei i Dräghici multi buni ce nu i-
am mai cartea aceasta.

www.digibuc.ro
9 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) (H) 251

I az star Efrem ot mesea maiu 20 dni, leat 7137

Muzeul Bucovinei, Suceava, de documente nr. 2122.


Original, pergament, räddcinie, sigiliu aplicat azut dreapta jos a
documentului se pästreazd datoria plierii presdrii, urmele grase ale impresiunii negative a
sigiliului, pe care se poate recunoaste imaginea Maicii Domnului probabil cu cea
din documentul din 1639 cu legenda t S-a fdcut aceastá pecete zilele binecredinciosului
Joan Neagoe voievod. (DIR, Intruducere, vol. II, p. 492-3 46, 553.).

numele Taalui si al Fiului si al Sfântului Duh, Treime nedespärtitä, amin.


Cu ajutorul lui Dumnezeu.
2
sunt cunoscute mai multe persoane cu numele de Proca, in cazul de se pare
cä este vorba de Proca care documente, ca martor in mod special,
cu 1611 (DIR, B, p. 20-21.) cu apelative: Proca din (1616
septembrie 1 Catalogul documentelor Românesti din Arhivele Statului, Bucuresti, 1974, vol.
doc. 748), Proca a lui Paru (1620) (DIR, B, p. 603-605), Procoi Paruni (1623) (DIR, B,
p. 329), lui Nica (1636) (Catalogul documentelor Românesti din
Arhivele Statului, Bucuresti, 1981, vol. doc. '786). Ultimul document
din 1640 martie 10 (Catalogul documentelor din Arhivele Statului, Bucuresti,
1985, vol. V, doc. 47). Informatii pretioase despre originea lui Proca le furnizeazd inscriptia de
donator, pe fila 80v. a unui Liturghier grec copiat 1631 Tara pästrat
Muzeului National de (ms. 19), care spune: S-a aceastä carte a celor trei
Liturghii, Arhiepiscopiei din Pogoniana prea nobilul arhonte Procos Paros din
Valovista" (L. Tugearu, Miniatura ornamentul manuscriselor din de
vol. Manuscrise bizantine grecesti medievale tárzii, Bucuresti, 1996, p. 80; 136
V. Brdtulescu, Miniatura manuscrise din Muzeul de Bucuresti, 1939, 55).

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
t GHEORGHE SEBESTYÉN
(1920-1993)

Gheorghe Sebestyén, fecund cercetdtor domeniile istoriei arhitecturii,


arhitect specialist recunoscut urbanism contemporan, a avut o
zbuciumatd. Nici nu-si incheiase studiile superioare de arhitecturd,
la Paris continuate apoi la Bucuresti Budapesta, a fost arestat la
de 23 de ani, 1943, pentru activitatea antifascistd. 1944, din inchisoare a fost
deportat, de exterminare naziste din Germania. din acest
infern, Gheorghe Sebestyén, din fire optimist valorile umane, s-a
si s-a miscarea de tineret. Soarta a fost
cu el. 1949, a fost din nou arestat, de data aceasta de Securitate,
inchisoare 1951, judecat, conditii din cele mai inumane.
ce a iesit din inchisoare, ciuda sale pregAtiri, a lucrat timp de
aproape zece ani ca simplu proiectant diferite institute de proiectare din
Bucuresti.
Profesionalismul, competenta, talentul indeosebi tenacitatea i-au creat o
platformd o reputatie care nu mai puteau nesocotite. Revenirea randurile
specialistilor i-a fost de studiile de arhitecturd contemporand de cele
Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 253-254, 1998

www.digibuc.ro
254 In Memoriam 2

referitoare la istoria arhitecturii antice medievale. ambele domenii Gheorghe


.Sebestyén s-a dovedit deschizdtor de noi orizonturi.
domeniul arhitecturii, el a promovat ideea strânsei dintre
societate constructii, prin munca imaginatia lui el a fost
promotorul noii discipline: sociologia arhitecturii. Aceasta i-a deschis
spre cariera didacticd superior de arhitecturd. din 1959,
Gheorghe Sebestyén devenise profesor asociat la Institutul de Arhitecturd Ion
Mincu" din Bucuresti, unde sä predea cursul plictisitor despre economia
constructiilor. El a transformat acest curs intr-unul despre eficienta
economicd a proiectdrii, a constructiilor mediul urban, abordând problematica
urbanismului pe planul legdturii dintre arhitectura societate.
Pe tärâmul cercetdrii istorice, Gheorghe Sebestyén, o
efectuatä pe teren, cu mai mic Victor Sebestyén, a
elaborat a publicat o impundtoare monografie, 1963 la Editura
Academiei Române sub titlul Arhitectura Renasterii Transilvania. ultimii
ani ai vietii sale, Gheorghe Sebestyén concentrat activitatea asupra cetätilor
transilvane din perioada El a publicat pe aceastä izvoare inedite,
studii sfarsit, o valoroasd monografie despre Cetatea Cu mare
si cu o competentä de strange materiale (inventare, schite,
descrieri etc.) despre celelalte cetäti din secolele XVI-XVIII din Transilvania.
Printre acestea, se aflä si cetatea de la Gherla. Cronologia de el,
pe baza surselor publicate inedite, reprezintd - noi - un valoros
instrument de lucru pentru monografia De fapt, este vorba de lui
manuscris pe care acum le punem la cercetätorilor.

Lajos Demény

www.digibuc.ro
t CARATASU
(1926-1997)

La 27 1997, s-a stins din la Bucuresti apreciatul neoelenist


Mihai Caratasu.
Näscut Grecia la Sanmarina la 15 august 1926, de origine
regretatul dispärut a urmat cursurile liceului din Grebena apoi la
Salonic, studiile efectuandu-le absolvit, 1949, Facultatea
de Drept Academia de Economice din Bucuresti, sectia consularä. Din
1965, Mihai Caratasu a functionat ca paleograf de greacä la sectia de
manuscrise rare a Bibliotecii Academiei apoi din 1968 ca
paleograf principal; 1975 la pensionare (1 noiembrie 1986) a
deservit aceeasi institutie calitate de bibliotecar principal. 1993-1997, a
fost angajat ca specialist probleme de manuscrise limba la Muzeul de
Artä al Romaniei. A fost membru fondator al Asociatiei de Studii
Neoelene din Bucuresti (1996).
decursul vietii, Mihai Caratasu a fost recunoscut ca un bun specialist
paleografia bibliologie totodatá istoria culturii fanariote,
autorul unei pretioase culegeri de izvoare (Documentele Bucuresti,
1975,352 p. + il), precum a numeroase studii articole de profil publicate
reviste de specialitate. Dintre studiile sale mai insemnate retinem: Catalogul
bibliotecii unui mare negustor din veacul al XVIH-lea: Grigore Anton Avramie
SCB, (1972), p. 189-207; noi privitoare la biblioteca Mitropoliei din
Bucuresti secolul al XVIII-lea SCB, XIII (1974), p. 133-150; Néophyte le
Crétois; fondateur de la bibliothèque métropolitaine de Bucarest vol. de
comunicari al celui de-al Congres de Studii Cretane, Athena, 1975, p.
73-78 A elaborat, de asemenea, volumul al din Catalogul
manuscriselor grecesti din Biblioteca Academiei, lucrare rdmasä din nefericire,
neterminatä si si-a dat contributia la volumul din Miniatura ornamentul
manuscriselor din colectia de medievald de la Muzeul de
al Romaniei, editat de Liana Bucuresti, 1996.
Am avut privilegiul de a numära printre colaboratorii lui Mihai
Caratasu, realizand mai multe studii din care sä amintesc: Din
corespondenta lui Constantin cu greci
Ralachi Cariofil BOR, anul XCIII (1975), nr. 9-10, p. 1139-1154
Correspondance diplomatique d'Alexandre Mavrocordato
rite, 1676-1703 RESEE, tome XX (1982), nr. 1, p. 93-128; nr. 3, p. 327-348;

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 255-256,1998

www.digibuc.ro
256 In Memoriam 2

tome XXII (1984), nr. 4, p. 327-358, ca editia din Dimitrie Cantemir, Opere
complete, vol. VI, tomul II, povestire despre familiilor lui
a Cantacuzinilor... (la care au contribuit Alvina si Emil
Lazea), Bucuresti, Editura Academiei, 1996,270 p. +
amintirea posteritätii, Mihai Caratasu va rämâne ca un erudit bibliolog
istoric al vechii culturi românesti, de mare modestie deosebitä fin*
ca un prieten de nädejde. La despärtire nu pot rostesc cu
tri tele crestmescul: Dumnezeu

Paul Cernovodeanu

www.digibuc.ro
ABREVIERI

AARMSI = Analele Academiei Române. Memoriile Sectiunii Istorice


AARMSL = Analele Academiei Române. Memoriile Sectiunii Literare
AB = Arhivele Basarabiei
AG = Arhiva Genealogia
AGR = Arhiva GenealogicA
AIIAC = Anuarul Institutului de Istorie Arheologie, Cluj
= Anuarul Institutului de Istorie Arheologie- A. D. Xenopol", Iasi
= Anuarul Institutului de Istorie din Cluj
= Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol", Iasi
AISC = Anuarul Institutului de Studii Clasice
ALIL = Anuarul de LingvisticA Istorie Literarl, Iasi
AM = Arheologia Moldovei
AMM = Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui)
AMN = Acta Musei Napocensis
AnB = Analele
AnD = Analele Dobrogei
AnM = Analele Moldovei
= Arhivele Olteniei
AR = Arhiva Româneasa
ARBSH = Académie Roumain. Bulletin de la Section Historique
ASUI = Analele ale UniversitAtii Al. I. Cuza", Iasi
AUBI = Analele UniversitAtii Bucuresti. Seria Istorie
AUI = Analele UniversitAtii Seria
BAIESEE = Bulletin de 'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est
Européen
BAR = Biblioteca Academiei
BBRF = Buletinul Bibliotecii din Freiburg
= BCIR
BCIR = Buletinul Comisiei Istorice a României
BCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice
BF = Byzantinische Forschungen
BG = Boabe Grâu
BIFR = Buletinul Institutului de Filologie Al. Philippide"
= Buletinul Monumentelor Istorice
BOR = Biserica
BRV = Bibliografia Româná Veche
BS = Byzantinoslovica
BSt = Balkan Studies (Thesaloniki)
BSH. BSHAR = ARBSH
BSGR = Buletinul Geografice Române
BSNR = Buletinul Numismatice Române

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 257-259, 1998

www.digibuc.ro
258 2

BZ = Byzantinische Zeitschrift
CC = Codrul Cosminului
CI = Cercetäri
CL = Cercetäri Literare
Cv. L = Literare
CMRS = Cahiers du Monde Russe et Soviétique
CN = Cercetäri Numismatice
CNA = Cronica Numismaticd Arheologica
CT = Columna lui Traian
DIR = Documente privind Istoria României (seria A: Moldova; seria B:
Tara Româneascd; seria C: Transilvania)
DR = Dacoromania
DRH = Documenta Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara
Româneasca; seria C: Transilvania; seria D: Relatii
române)
EB = Etudes Balcaniques, Paris
FHDR = Fontes Historiae Dacoromanae
GB = Glasul Bisericii
= Geopolitica Geoistoria
Hurrnuzaki colab.) = Hurmuzaki, Eudoxiu de, colaboratorii), Doàumente privind
istoria
IN = Ion Neculce". Buletinul Muzeului Municipal din
LAR = Literatura si Arta
LL = Literaturd
LR = Limba
MA = Mitropolia Ardealului
MB = Mitropolia Banatului
MC = Miron Costin". Revistä de märturii istorice
MCA = Materiale Cercetäri Arheologice
MI = Magazin Istoric
MMS = Mitropolia Moldovei Sucevei
MO = Mitropolia Olteniei
NEH = Nouvelles Ludes d 'Histoire
RA = Revista Arhivelor
RC = Revista
RDP = Revista de Drept Public
REB = Revue des Byzantines
REG = Revue des Grecques
REI = Revue des Islamiques
RER = Revue des Roumaines
RES = Revue des Slaves
RESEE = Revue des Sud-Est Européennes
RFR = Revista Fundatiilor Regale
RH = Revue Historique
RHSEE - Revue Historique du Sud-Est Européen
RdI = Revista de
RI = Revista (ambele
RIAF = Revista pentru Arheologie Filologie
RIB = Revista de Bisericeascä

www.digibuc.ro
3 259

RIR = Revista
RIS = Revista de Istorie
RITL = Revista de Teorie Literarä
RM = Revista Muzeelor
RMM = Revista Muzeelor Monumentelor
RRH = Revue Roumaine d'Histoire
RSL = Romanoslavica
RT = Revista TeologicA
SAI = Studii si Articole de Istorie
SAO = Studia et Orientalia
SB = Studia Balcanica
SC = Studii Clasice
SCB = Studii Cercetäri de Bibliologie
SCI = Studii si Cercetäri Istorice
SCIA = Studii Cercetäri de Istoria Artei
SCIM = Studii si Cercetäri de Istorie Medie
SCIV = Studii Cercetäri de Istorie Veche
SCIVA = Studii Cercetäri de Istorie Veche Arheologie
SCN = Studii Cercetäri de Numismatica
SCSI = Studii Stiintifice.
SEER = The Slavonic and East European Review
SMIM = Studii si Materiale de Istorie Medie
SOF = Süd Ost Forschungen, München
ST = Studii Teologice
Studii = Studii. Revistä de Istorie
SUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia
TB = Tara Bârsei
TC = Theodor Codrescu" editata de Gh. Ghibänescu)
UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen
VR = Viata Româneascd

Autorii sunt rugati sä foloseasa aceste materialele trimise pentru publicare,


semnaländ titlurile necuprinse aceastä

www.digibuc.ro
LUCRÁRI RECENT
EDITURA ACADEMIEI

EUGEN COMSA, Figurine le antropomorfe din epoca neolitici pe teritoriul


României, 1995, 224 p., 5 500 lei.
COSTIN FENESAN, Cnezi si obercnezi Banatul imperial, 1711-1778,
1996, 256 p., 5 000 lei.
Dr. FLORIN SALVAN, Viata satelor din Tara evul mediu (secolele
XIII-XVIII), 1996, 212 p., 9 000
INSTITUTUL DE ISTORIE ,NICOLAE IORGA", Documenta Romaniae
Historica, B. Tara Româneascä, vol. VIII, 1576-1580, 1996, 632 p.,
000 lei.
INSTITUTUL DE 1STORIE A. D. XENOPOL", Documenta Romaniae
Historica, A. Moldova, vol. XXIII, 1635-1636, 1996, 908 p., 30 000 lei.
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA", Documente privind Unirea
Principatelor, IV. Rapoartele consulatului Austriei din Bucuresti
(1856--1859) (sub red. acad. Dan Berindei), 1997, 674 p., 28 000 lei.
INSTITUTUL ISTORIE CLUJ-NAPOCA, Bibliografia a
României, vol. VIII, 1989-1994, coordonator Gh. Hristodol, 1997,
604 p., 30 lei.
ELIZA CAMPUS, Mica intelegere, ed. a 2-a, 1997, 304 p., 15 000 lei.
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA", Mori sträini despre prile
vol. IX (red. resp. Maria Holban), 1997, 800 p., 28 000 lei.
G. STREMPEL, Viata si activitatea lui Antim Ivireanul, 1997, 228 p.,
000 lei.

ISSN 12224766 Lei 000

www.digibuc.ro

Você também pode gostar