Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
VOLUMUL XVI
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMÂNÄ
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
COLEGIUL DE
La revue Studii materiale de istorie medie" paraît une fois par an.
Toute commande de pour les travaux parus aux de l'Académie
Roumaine sera adressée EDITURA ACADEMIEI lea
13 Septembrie, nr. 13, sector 5, P.O. Box 5-42, Bucuresti, RO-76117,
Tel. 401-411.90.08, Tel./Fax 401-410.34.48; RODIPET S.A., Presei Libere
nr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222.64.07, Tel. 401-618.51.03;
401-222.41.26, Bucuresti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L.,
Sos. nr. 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-312.24.25;
401-634.71.45, Tel. 401-634.63.45, Bucuresti,
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMÂNÄ
INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
STUDII MATERIALE
ISTORIDEEMEDIE
VOL. XVI, 1998
SUMAR
LUI PETRE NÁSTUREL
VARIA
www.digibuc.ro
2
IN MEMORIAM
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMÂNÄ
INSTITUTUL DE ISTORIE IORGA"
STUDII MATERIALE
ISTORIDEEMEDIE
VOL. XVI, 1998
CONTENTS
A TRIBUTE TO PETRE
VARIA
www.digibuc.ro
t GHEORGHE SEBESTYEN, The Fortress of Gherla. A Chronology 209
DRAGOS-LUCIAN The Ban's of Caransebes and Lugoj. On Their Attributions
and Competences 225
PAVEL MIRCEA FLOREA, Wallachian Documents the 16th and 17th Centuries (II) 243
IN MEMORIAM
ABBREVIATIONS 257
www.digibuc.ro
PETRE NÄSTUREL
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
LUI PETRE
LA 75 DE ANI
www.digibuc.ro
8 Paul Cernovodeanu 4
muzee", Ortodoxia", BAIESEE, BOR, GB, MB, MMS, MO, RESEE, RSL,
SAO, SCIV, SON) de peste hotare (Acta Academiae Scientiarum
Hungaricae" - Budapesta, Byzantina" - Salonic, Revue de Moyen Age latin" -
Strasbourg, buletinul Societdtii istorice" din Atena, Studia Balcanica" -
REB - Paris SOF - München). Totodatd, 1965-1993, a asigurat
bibliografia pentru Byzantinische Zeitschrift" de la München,
astfel, din tinerete un de consacrare internationald.
patru ani de sedere Grecia, care a reusit
familia, sotia si la Atena, unde a lucrat calitate de
colaborator extern la Centrul de Studii Bizantine al Academiei si la Institutul
Balcanic din Salonic, insusindu-si greaca s-a la Paris,
unde se bucura de aprecierea cercurilor prin prestigiul dobandise
datoritä muncii sale neobosite de trei decenii domeniul bizantinologiei al
istoriei medievale românesti si balcanice. Recomandat de cunoscutul bizantinist,
profesorul Paul Lemerle de profesorii Ahrweiler Jacques Bompaire,
devenit colaborator la Centre National de la Recherche Scientifique, el a fost
numit, ianuarie 1975, chargé de cours" la Universitatea Sorbona (Paris IV);
promovat octombrie 1975 attaché de recherche" la C.N.R.S., iar ulterior
chargé de recherche", a indeplinit functie la pensionarea
sa, la 2 aprilie 1988. Chiar pensionare, el cursul de
diplomatica bizantind de la Sorbona, creat anume pentru dânsul pe care
predat vreme de opt ani, ex gratia, 1996.
a fost un activ participant la viata internationald,
prezentându-se la diferite congrese, reuniuni manifestdri, de
cooptat mai multe organisme de prestigiu, ca: Association francaise
d'études byzantines", Association internationale d'études patristiques", Société
Numismatique Francaise", Association des Slavistes", Institutul din
Freiburg im Breisgau" Prin C.N,S.R. a trei misiuni de cercetdri la
Muntele Athos, adunând valorificând un bogat material romanesc. De
asemenea, el a continuat infloritoarea sa activitate domenii de
variate ca acelea ale relatiilor româno-bizantine post-bizantine, ale legdturilor
Tärilor Române cu balcanice, ale istoriei Bisericii române si balcanice, ale
artei si literaturii medievale românesti, ale studiilor de sigilografie, heraldicd,
numismaticd, genealogie diplomaticd, pe alte preocupdri de hagiografie
sau a cercetdrii trecutului vlahilor balcanici, pretioase contributii
toate aceste dornenii periodice de prestigiu din Germania, Olanda,
Grecia si Bulgaria, interzicându-i-se, publice propria lui
Numeroase studii articole au lumina tiparului Analecta Bollandiana"
- Bruxelles, Buletinul Bibliotecii - Freiburg im Breisgau, Byzantina
Sorbonensia" - Paris, Byzantinisch-neugriechische Jährbücher" - Atena,
Byzantinische Forschungen" - Amsterdam, Cahiers du monde russe et
www.digibuc.ro
10 Paul Cernovodeanu 6
Paul Cernovodeanu
www.digibuc.ro
PETRE NÄSTUREL BIBLIOGRAFIE SELECTIVÄ
www.digibuc.ro
12 Mihai Sorin Rädulescu 2
www.digibuc.ro
14 Mihai Sorin Rädulescu 4
www.digibuc.ro
5 Petre selectivá 15
www.digibuc.ro
16 Mihai Sorin 6
Mihai Sorin
www.digibuc.ro
TABULA GRATULATORIA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
MIRCEA CEL SI BAIAZID.
LA CUNOASTEREA CONFRUNTARILOR LOR ARMATE
§ERBAN PAPACOSTEA
www.digibuc.ro
20 Papacostea 2
www.digibuc.ro
3 Mircea Baiazid 21
della sua gente, con isperanza di ristorare l'anno vegniente a tutto suo onore
perduto"2.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
UN DE AFACERI IN SPATHJL PONTIC
LA MULOCUL VEACULUI AL
TEODORCHA DE TELICHA"
ANDREESCU
www.digibuc.ro
24 tefan Andreescu 2
www.digibuc.ro
3 Un de in pontic 25
www.digibuc.ro
26 tefan Andreescu 4
Chios devenise le but des lointains voyages des Chrétiens des Balkans
par les routes du Sud-Est européen"10.
primul
regAsit de curând acest document pe care 1-am autat a
fost, fireste, numele beneficiarului Astfel am putut constata
conductul era favoarea lui Theodorocha de Telicha velachus", care, cum
uxore et filiis suis utriusque sexus ac servis, famulis, factoribus omnique familia
sua, rebus, bonis, pecuniis et mercibus", putea merge se stabileascd si
la Genova et ad alia quecunque loca dominii nostri ubicunque sita sint
spetialiterque Capham, Peram et Famagustam et Chium et universa loca Orientis,
Maris Maioris et Syrie tam terra quam mari". Data a actului, emis la
Genova, este 20 martie
reflectdm acum asupra semnifkatiei acestui document. Mai vom
compara cu document de acelasi tip, demult cunoscut, salv-conductul din
19 septembrie 1455. Este limpede acesta din a fost cenit obtinut
noile conditii ale schimbdrii statutului posesiunilor genoveze din spatiul pontic,
de curând trecute sub controlul particular al San Giorgio. Dar ceea ce ne
retine cu precddere atentia este faptul vreme ce actul din 1455
precizarea personajul nostru era habitator" Soldaia, actul din 1448 nu se
nimic acest sens. De unde putem deduce atât de cuprinzdtorul
salv-conduct din 20 martie 1448 este actul temeiul
Theodorocha de Telicha velachus" s-a s-a stabilit Crimeea,
ca de Soldaia.
observatie cu acest document este el ne apropie mult
timp de data unei inscriptii din Cetatea discutate odinioard de Nicolae
Bogdan. Textul acestei inscriptii grecesti, lui N. suna
cum Rugdciunea robului lui Dumnezeu Teodor. - Isus Christos
S-a fdcut aceastä cetate sub prea evlaviosul Domn Voevod de
maiestrul Domniei Sale si mai marele peste cetate, la anul 6948
14401. Fereste de primejdie, de Dumnezeu, pe robul
Voevod". tot este cel care a apropierea numele Teodor",
pomenit inscriptia din 1440, personajul prezent 1455 actele
genoveze, care ar putea arhitectul de odinioard din Cetatea
La rândul I. Bogdan a publicat atât textul grecesc al inscriptiei, cât o
traducere pärerea lui Bogdan, numele din primul al
inscriptiei trebuie citit Fedorca. ceva mai jos, tälmdcirea unui alt rând al
textului a fost corectatd asa: ...qi prin boierul domniei sale al pâralab".
data intregitä a inscriptiei este 10 noiembrie 1440. Deci, lui
I. Bogdan, Fedorca a fost nu arhitectul", ci pârcdlabul Albe, de
J. Heers, au XVe Activité économique problèmes sociaux, S.E.V.P.E.N.,
Paris, 1961, p. 399.
Archivio di Stato Genova, Archivio Segreto, Diversorum reg., nr. 539. Vezi anexa.
N. lorga, op. cit., p. 99 137.
www.digibuc.ro
5 Un de spatiul pontic 27
www.digibuc.ro
28 Stefan Andreescu 6
sujets et protégée (1261-1453), La storia dei genovesi, IX, Genova, 1989, p. 261-262 si, mai
ales, n. 84 de la p. 279.
www.digibuc.ro
7 Un de român spa¡iul pontic 29
ANEXA
www.digibuc.ro
30 Stefan Andreescu 8
principes, dominos, et communitates eorumque subditos aut alios viros eorumque res et
bona quacunque ratione vel causa demumque generaliter omnibus huiuscemodi obstantiis
quibuscunque etiam si tales essent de quibus oporteret spetialem mentionem que hic pro
expressis habeantur, declarato quod presens salvusconductus nullatenus se extendat ad
personas nominatas et ad aliqua bona sua que ante presentern salvumconductum in quovis loco
impedita vel arresta aliqua ratione fuissent in quo casu dumtaxat iusticiam volurnus,
presenti salvoconduetu non obstante. Data die marcii 1448.
www.digibuc.ro
iNCEPUTURILE PROBLEMEI BASARABIEI.
STEFAN CEL MARE
EUGEN DENIZE
www.digibuc.ro
32 Eugen Denize 2
privinta culoarului din sudul acestei regiuni care permitea trecerea din stepele
nord-pontice sudul invers, din nu vor face obiectul
studiului de Ceea ce noi prin inceputurile problemei Basarabiei
este procesul de pierdere a teritoriului dintre Prut, Nistru si
Marea de Moldova fata expansionismului otoman de la sfarsitul
secolului al XV-lea din prima a secolului al XVI-lea, la a doua
domnie a lui Petru Rares, cu o prelungire vremea lui Ion
cel Viteaz si Mihai Viteazul, ultimii domnitori care au
recucereascd prin forta armelor teritoriul ocupat de turci sudul cunoscut
sub numele de Bugeac3.
Aceste teritoriale au avut, marea majoritate, un caracter
definitiv, recuperdrile au fost secolele al XIX-lea si al
XX-lea, au fost tranzitorii, perioade de timp relativ scurte statul
obligat le cedeze din nou. Exceptie de la afirmatie o constituie
perioada 1538 si 1541, atunci turcii au cucerit, practic,
Basarabie, dar, datoria unor cauze multiple asupra ne vom opri
pe atentia paginile unui studiu ulterior, vor nevoiti o retrocedeze
Moldovei, doar zona de sud, Bugeacul, la nord de Tighina.
Important este faptul turcii, prin politica de cuceriri, au deschis
problema Basarabiei, conferindu-i o ce va
cunoaste o amplificare 1812, atunci teritoriu dintre Prut,
Nistru Marea va trece Rusiei, dar aceste evolutii cu
mult limitele prezentului studiu sunt foarte bine cunoscute istoriografia
de a introducere credem se impune
spunem cuvinte despre importanta pe care Basarabia a avut-o istoria
poporului dar istoria continentului nostru general. Partea de
a Moldovei, teritoriul dintre Prut, Nistru si Marea a avut, nici o
o deosebitä de-a lungul istoriei, pe care
mentine si momentul de afirmatie este pentru
teritoriul, datoria resurselor sale economice, umane, a facilitätilor de comunicatie
a pozitiei strategice, ea este cu mai pentru partea de sud a
Basarabiei. cunoscutd sub numele de Bugeac, pentru cel
care o trei avantaje majore: iesirea la mare, iesirea la
cea mai pe uscat dintre teritoriile nord-pontice Peninsula
Balcanicd, drumul mai scurt spre Constantinopol unde se prestigiul
imperial, cheile Mediteranei sau ale Negre, functie de punctul din
care sunt privite lucrurile. Indiferent din ce parte vin cuceritorii, de la nord sau de
la sud, asupra Bugeacului este fundamentald deoarece permite
simultan inchiderea sau deschiderea spre noi cuceriri, spre noi orizonturi
Pentru denumirea de Bugeac a se vedea, printre altele, Ion I. Nistor, art. cit., p. 14 si Ion
Chirtoagd, Din istoria Moldovei de sud-est ,si diferitele teritoriale ale Bugeac,
RI, tom 6, nr. 7-8, 1995, 651.
www.digibuc.ro
3 Inceputurile problemei Basarabiei 33
pentru concurenta puterilor central si sud-est europene pentru controlul gurilor a se vedea,
printre altele, O. Górka, Zagadnienie czarnomorskie w polityce srednowiecza
1359-1459, Warszawa, 1933 (extras din Przeglad historyczny", I, 2), P. P. Panattescu, La
commerciale de Pologne la Mer Noire au RIR, III, 1933, p. 172 193; idcm,
Drumul comercial al Poloniei Marea evul românesti,
1947, p. 122; idem, moldo-polone XV problema RSL, 3
Bucuresti, 1958, p. 95-115; Papacostea, Kilia la politique ortentale de Sigismond de
Luxembourg, RRH, tome XV, no. 3, 1976. p. 421-436, idem, Relapile p. 906,
Virgil Ciociltan, in primul sfert al veacului al in RdI tom 34, nr. 11, 1981,
p. 2091- 2096; Stefan Andreescu, Une ville disputée: Kiha pendant la du
RRH, tome XXIV no. 3, 1985, p. 217 230
www.digibuc.ro
34 Eugen Denize 4
www.digibuc.ro
5 Începuturile problemei Basarabiei 35
Grigore Ureche, Letopiseful prii Moldovei. Editie Ingrijitä, studiu introductiv, indice si
glosar de P. P. Panaitescu. Editia a II-a, revázutl, Bucuresti, 1958, p. 84; N. Istoria
vol. Bucuresti, 1937, p. 95; P. P. Panaitescu, Leeturile moldo-polone secolul
p. 103; N. Grigoras, laliile Moldovei cu Imperiul Otoman..., p. 43.
P. P. Panaitescu, moldo-polone veacul . 106-107.
20 Monumenta Medii Aevi Poloniae, XIV, 3, p. 33-34.
21 Ibidem, II, 2, p. 40-41.
22 M. CostAchescu, Documente moldovenesti, de Mare, vol. II, 1932,
p. 733-737.
23 Ibidem, p. 780,784.
24 loan Bogdan, Documentele lui Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p. 284 si 287.
25 M. Costächescu, op. cit., II, p. 756-757.
www.digibuc.ro
36 Eugen Denize 6
www.digibuc.ro
7 Inceputurile problemei Basarabiei 37
www.digibuc.ro
38 Eugen Denize 8
www.digibuc.ro
9 problemei Basarabiei 39
www.digibuc.ro
40 Eugen Denize 10
www.digibuc.ro
11 Inceputurile problemei Basarabiei 41
Hurmuzaki, Documente, II, 1, pp. 8-10; I. Bogdan, op. cit., II, p. 334-336.
I. Bogdan, op. cit., II, p. 331-333; Monumenta Medii Aevi Historica Res Gestas Poloniae
XIV, Codex epistolaris saeculi decimi quinti, ed. A. Lewicki, III, Cracoviae, 1894,
219-220.
60 Bogdan, op. cit., II, p. 328; A. Veress, op. cit., p. 13; Nicolae Stoicescu, Vla
Bucuresti, 1976, p. 150.
61 N. Stoicescu, op. cit., p. 155; Stefan Andreescu, (Dracula) legendd
adevör istoric, Bucuresti, 1976, p. 136.
62
Papacostea, La Moldavie état tributaire..., p. 448 449; idem, cel Mare
rözboiul Poloniei cu Ordinul teutonic..., p. 460-461.
63 ce ne spuen Axinte Uricariul despre atitudinea Poloniei moldo-polone din
vara anului 1475: Sene cronicariul rdpedziia soli la craiul Cazirnir
pentru agiutoriu, precum toti moldovenii acoperiti de de turci
cines de sine socoteste si pre Stefan singur lasä. de vor videa agiutor toti vor
sta pre dânsu. Le aceasta prin soli, dobandind turcii Moldova, deodatä vor alerga
si
Acestea toate Cazimir craiul, de toatä Tara Podoliia Tara
Belzului care cu Iasinschie podscrabi cu starostele Belzului a Helmului au
poroncit stea de la marginea agiutor lui nu i-au dat" (Axinte
Uricariul, op. cit., I, p. 72).
www.digibuc.ro
42 Eugen Denize 12
www.digibuc.ro
13 Inceputurile problemei Basarabiei 43
www.digibuc.ro
44 Eugen Denize 14
www.digibuc.ro
15 Inceputurile problemei Basarabiei 45
Pentru acest conflict major Matia Corvin si Frederic III a se vedea, printre altele, V.
Mathias Corvinus König von Ungarn 1458 1490, Fteiburg im Breisgau. 1891, p.
208 212; Peter Rassow, Histoire de l'Allemagne des origines nos jours, vol. I, Lyon, 1969, p.
285; Lajos Elekes, La politica estera di re Mania e gli Stati italiani nella seconda secolo
XV, vol. Rapporti veneto-ungheresi all'epoca Rinascimento, a cura di Tibor Klaniczay,
Budapest, 1975, p. 249; T. Berend, P. Hanak, Histoire de la Hongrie des origines nos
jours, publié sous la direction de E. Pamlenyi, Budapest, 1974, p. 130; Karl Nehring, Mathias
Corvinus, Kaiser Friedrich III und das Reich. Zum hunyadisch-habsburgischen Gegensaz im
Donauraum, München, 1975, p. 163 168.
Gr. Ureche, op. p. 106-107.
www.digibuc.ro
46 Eugen Denize 16
www.digibuc.ro
17 Inceputurile problemei Basaibiei 47
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
SEMNE SI MINUNI PENTRU STEFAN VOIEVOD.
NOTÈ DE MENTALITATE
Evul Mediu este epoca gândirii mitice mistice. Este vremea când iau
nastere ciclul arthurian mitul adormit", este vremea spaimelor
de strigoi, de Antichrist, dar a spaimelor milenariste, este vremea
a a alchimiei si hermetismului, a cruciadelor, a Ordinuhii
a mistice tainice. Este vremea care omul lumea
imaginarului, lumea visului, a basmului, a fantasmelor, a simbolurilor.
omul medieval este un homo religiosus, care crede semne miracole,
pelerinaj, se fata moastelor, de cu cu
Omul medieval percepe dimensiunea a universului, percepere care
resimtirea prezentei anterioare propice sau
caz. Oamenii se prin ofrande, cântece,
lumea a fost de Dumnezeu i se supune
lui, toate evenimentele naturale care armonia universului sunt percepute
ca gesturi divine de avertizare sau de sanctionare ori ca rezultat al actiunii
Diavolului. caz si oamenii trebuie
lupte indreptarea Pentru homo religiosus,
spatiul nu este omogen": un spatiu sacru altul profan, neconsacrat2.
www.digibuc.ro
50 M. M. Székely, St. S. Gorovei 2
p. 40.
Ibidem, p. 61 62.
Arnold Van Gennep, Riturile de traducere de Lucia Berdan si Nora Vasilescu,
Iasi, 1996, p. 102 103.
Repertoriul tnonumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, Bucuresti,
1958, p. 196, nr. 23.
Data mortii lui Bogdan al II-lea apare pe piatra lui de mormânt (ibidem, p. 275, nr. 82).
8 Ibidem, p. 67, nr. 4.
DRH, A, III, p. 80, nr. 42.
Repertoritd..., p. 87, nr. 6.
" Grigore Ureche, Trii Moldovez, editie ingrijitä de P. P. Panaitescu, ed. a H-a,
Bucuresti, 1958, p. 96.
www.digibuc.ro
3 Semne minuni " pentru voievod 51
www.digibuc.ro
52 M. M. Székely, St. S. Gorovei 4
www.digibuc.ro
Semne minuni " pentru voievod 53
Särbdtoarea Stefan cel Mare i-a acordat cea mai mare cinstire a fost
Cruci, de sensurile cele mai adânci si mai
ascunse. ultimii 30 de ani de principele a suficiente indicii despre
importanta pe care o acestei Numai nu demult, aceste
semne nu au fost decriptate. Semnificatia se vede,
claritatea ei. trebuie porneascd de la anul 1473, considerat an-
cheie" al domniei lui cel Mare28. Atunci, 1473, Mare a
mai tribut Portii scos din tronul Românesti pe
filootomanul Radu Frumos, atunci, domnul a fost pictat Tetraevanghelul de
la Humor, al epilog donatorul este numit tar"29. 1473 este anul care
Moldova se ceva, ceva care va declansarea ostilitätilor fatä de
Imperiul Otoman. Dar evenimentele din 1473 precedate de un semn,
despre care va vorba mai departe, de un eveniment: lui
Mare cu Maria din neamul Asanilor-Paleologi de la Mangop. Cununia s-a oficiat
la 14 septembrie 1472, ziva Sfintei Cruci". Nu
unirea principelui urmasa bizantini fusese sub semnul
supremului simbol al crestinismului. - s-a sugerat deja
- îi lui dreptul de a spera Suceava va noul Constantinopol"31.
Cu alte cuvinte, Moldova va deveni centrul crestine. ziva de 14
septembrie, se citeste Acatistul Sfintei Cruci. Cu acel prilej,
credinciosii cum Crucea lumineazd marginile lurnii", cum pe
cele de pe cu cele de sus", cum scard la cer s-a fd.cut". Dar acestea
sunt, explicatiile lui Mircea Eliade, atributele Arborelui Cosmic, situat
lumii, care comunicarea dintre Cer Acestui i
se substituie, plan simbolic, Crucea, din lemnul lui33. Crucea - scria
autorul amintit - era semnul vizibil al mântuirii implinite de Isus Christos; ca
urmare, ea trebuia simbolurile vechi ale la pentru
mântuirea a cuprins omenire, Crucea a trebuit socotitä centru al
lurnii sanctifica univers"34. de ce Mare a
rezervat - momentul 1472 -o de mare
www.digibuc.ro
54 M. M. Székely, S. Gorovei 6
Sfintei Cruci: locul unde se Crucea devenea Centrul Lumii35. Adia, centrul
lumii ortodoxe, al crestine. ceea ce-1 priveste pe 1472, el
era ridice Crucea spadei sale impotriva necredinciosilor. La
1486, pacea cu turcii va pune cruciadei, va da
lupta nu se incheiase definitiv. -
plan simbolic. 1487, el va
construi biserica de la cu hramul Cinstitei Cruci36, care, de fapt, este
acelasi cu Cruci, a se o
cunoscutd sub numele de Cavalcada impäratului Constantin". O compozitie
o oaste de militari, sub arme cu mantiile
frunte cu Constantin cu Arhanghelul Mihail, directie
indicatd, din cer, de o cruce. cum a A. Grabar, evocând victoria
numele Crucii de Constantin cel Mare asupra dusmanilor
compozitie nu decât s-o invoce pe cea a moldovenilor
asupra turcilor [...]. Biserica din compozitia ei alegoria trebuiau
limpede pacea nu fusese acceptatd decât fapt, ca o provizorie
«încetare a focului», de domnescul ctitor, care se socotea virtual
apelând la fortele ceresti cele mai calificate vederea lui efective"".
Un an mai tot la 14 septembrie, se biserica mändstirii Voronet,
având ca hram pe Mare le Mucenic Purator de Biruinte, Gheorghe. fine, spre
domniei, 1500, ultima a cruciadei lui Mare,
constructia bisericii de la ziva Cruci38. Hramul
ei, chiar Cruci, nu reprezintd, deat o reluare o
precizare - lupta reincepe, a fusese cu 13 ani
ea se intrerupea, biserica din
La 20 de ani dramatica de la Rdzboieni, Stefan cel Mare va
pe oasele ostenilor biserica având hramul Sfantului
Mihail, pentru amintirea pomenirea dreptcredinciosilor
crestini care s-au Data pisaniei: 8 noiembrie 1496, adia tocmai
ziva Arhangheli Mihail si Gavril. La aceeasi dar anul 1497, se
biserica mändstirii Tazldu41. Arhanghelul Mihail era, pentru oamenii
evului mediu, apetenia ostilor ceresti, sprijinul popoarelor crestine, cel ce va
anunta Judecata de Apoi, dar explicatia lui René Guénon, principiul
Varianta mai a simbolismului Centrului este Arborele Cosmic, care se
gäseste Universului care sustine ca o cele trei Lumi" (idem, Imagini simboluri,
p. 54). Crucea a fost asimilatd cu Arborele Cosmic tocmai ca simbol al Centrului Lumii" (ibidem,
p. 202).
36 Repertoriul..., p. 61, nr. 3.
Dumitru Nastase, op. cit., p. .
Repertoriul..., p. 183, nr. 20.
Dumitru Nastase, op. cit., p. 8.
Repertoriul..., p. 143, 14.
Ibidem, p. 146, nr. 15.
www.digibuc.ro
7 Semne minuni " pentru voievod 55
www.digibuc.ro
56 M. M. Székely, S. Gorovei 8
63 p. 87, nr.
p. 190, nr. 22.
65 Ibidem, 55, nr. 1.
www.digibuc.ro
9 Semne minuni pentru voievod 57
www.digibuc.ro
58 M. M. Székely, S. Gorovei 10
loan Pet-u Culianu, Eros .yi magie 1484, traducere de Dan Petrescu, prefatä
de Mircea Ehade, postfatä Sorin Antohi, Bucuresti, 1994, p. 254-255.
www.digibuc.ro
11 Semne minuni"pentru voievod 59
latie dl. Dumitru Nastase78. Ne oprim doar la faptul - care tine de istoria
pragmaticd, materiald, cantitativd - acel an, din motive care ne
necunocute, Stefan Mare a suspendat plata tributului declansând
ceea ce dl. Leon Simanschi a numit, indreptätit si sugestiv, rdzboiul de 13 ani" al
Moldovei. Un studiu mai recent a dosarul acestei probleme,
noi, insistând asupra unor pete albe din cronologia explicatia faptelor
care se succed se rästimpul 1471-1473. S-a atunci, Stefan
Mare marele proiect al papei Sixt IV (Francesco della Rovere) tocmai
momentul când de reusitä sä cadrul lui
chiar ce, vara lui 1473, unul din stâlpii proiect - Uzun Hassan,
hanul turcoman al - suferise o grea infrângere. Si totusi, nu
planurile sale atacarea Tärii Românesti se produce noiembrie, act
de neascunsd ostilitate de sultan moment care e imposibil
credem vestea lui Uzun Hassan nu-i ajunsese la urechi. Care era
temeiul acestei sigurante din care-si trägea el curajul increderea?"79.
pe care tocmai o contractase anul precedent,
tocmai de ziva Cruci, cu Maria de Mangop legitima
aspiratii: calificativul de apare acum pentru prima
insemnarea Tetraevanghelului cunoscut azi ca de la Humor",
17 iunie 1473. are aici un titlu usor de recompus obiceiul
vremii: domnul
aici un detaliu care ni se pare sernnificativ:
sa nu e, ca de obicei, ci e or,
e formula mostenitä din scrisorile care domni
mitropoliti sunt tis Moldovlahias". e pe epitrahilul de la Ladoga al lui
Alexandru Bun, e pe de pe la 1428 al mitropolitului Macarie, e
lui Joan Nou versiunea tot mai târziu, in
intitulatia unor acte care contin danii pentru Athos sau pentru Bistrita
E ca o proclamatie, un manifest la inceputul räzboiului, al unui
care prin care Stefan se vedea sirul tarilor mold oveni" ai
impärätiei crestine. s-ar explica apelul la o expresie formularului
greco-bizantin al scrisului din Moldova - cum tot asa, poate, se va explica,
aproap 15 ani mai târziu, folosirea limbii grecesti inscriptiile picturil din
biserica ltärii Cruci de la Päträuti.
www.digibuc.ro
60 M. M. Székely, S. Gorovei 12
Dar toate efectele ei, cu tot ce decurgea din acest contract, era
un eveniment gândit, de mintea omului, de iscusinta
omeneascd - chiar din inspiratia si cu harul divin. Nu va mai fost si.
de alt ordin, care lui cel Mare credinta de nezdruncinat
putinta victoriei sale?
Rdspunsul, afirmativ, credem se veche insenmare, care se
anul 6981 (= 1473) s-au o stea luminoasd cu cutremur, ianuarie
22"82. Cutremurul a fost Balcani, dar nu e nici o vestea lui s-a
de tot spatiul nord-dundrean. cometa (sau meteoritul) nu a
putut trece neobservatd tot acest spatiu.
Or, am deja, cutremurele insemnau, pentru oamenii de atunci, mesaje
divine: semn-rdspuns (efect) precum a fost din 1471, sau senm-prevestire
(semi-cauzd), cum a putut interpretat cel din 1473. Semn de prevestire,
fireste, pentru el a lovit turcului, prin urmare primejdia era acum
asupra pdgânului stdpânirea se lui Dumnezeu se vedea
aceasta intâmplarea a putut fi prin Apocalipsa lui loan, care
ale celor sunt precedate de un cutremur de
Nu mai putin steaua cea mare: a din cer o stea arzând ca o
(8, 10); o stea din cer pe pämânt" (9, 1). mai departe.
Semnele evenimentele se adunaserd interpretarea nu putea
decât favorabild domnului Moldovei: astrologii curtii sale nu vor avut mari
senmelor. aceste semne trägeau mai mult,
mult mai mult deck promisiuni ale monarhilor vremii, decât ostasii lui
Matias Corvinul, cordbiile venetienilor banii Papei. avea constate,
mai târziu, puterile lumesti nu ajutat cele ceresti s-au mâniat de
pripeala lui.
si mai tulburdtor este de-al doilea caz, al anului 1484: lipsa de
a domnului Moldovei fatä de agresiunea urma i s-au
risipit din sud, cu tinuturile a nici o explicatie. Pare, de
altfel, viata lui e o parantezd, care vreo doi ani;
interiorul ei, documentele interne lipsesc" - de la 29 mai 1484 la 14
septembrie 1486 (NB: sau nu, 14 septembrie!) - daniile lipsesc
doar câteva fapte de mai pot atesta domnul exista
era activ. .
Cronica lui Ureche - preland, desigur, informatii mai vechi -
scurt comentarii neimplicarea lui luptele din vara anului 1484
Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului. Calamitätile naturale din
trecutul la 1800), Bucuresti, 1993, p. 211; Vasile Mioc, Damaschin Mioc,
Cronica observallilor astronomice Bucuresti, 1977, p. 107.
Cf. Sergiu Iosipescu, la Moldovei lui Mare,
XXIX, 1992, p. 64.
www.digibuc.ro
13 Semne minuni " pentru Stefan 61
www.digibuc.ro
62 M. M. Székely, St. S. 14
Cronica moldo-germanä, asezându-1 gresit sub anul 1484: In luna iunie 3 zile, a
voievodul un castel la târgul Romanului. luna august 11
zile a plouat sânge asupra aceluiasi castel; atunci, s-a läsat voievodul de clädit
de zidit"89. Asezarea evenimentului sub 1484 e gresitä se vede chiar din
cuprinsul acestei cronici, care pune asediul cetätilor pontice sub 1483 (intervertire
de s-ar zice); pe de parte, cronica lui Ureche ne anul 1483: leato
6991 au Stefan a zidi cetatea de la târgul Romanului, ce
Smeredova"90.
Ploaia de sânge a fost un eveniment pe care oamenii vremii
desigur, lumina descrierii Apocalipsei lui Joan, care se spune cä la ruperea
celei de-a peceti, primul dintre cei a trâmbitat atunci s-a
pornit foc amestecat sânge" (8, 7). Prevestire a
Au trecut câteva luni - vreo -
s-a petrecut alt eveniment teribil:
anul 6992 martie 15, miercurea mare, la miezul noptli, a ars toatä mändstirea
Putna, jurul acestui eveniment, s-a discutat istoriografia
pornindu-se de la constatarea 1484 miercurea mare nu putea la 15
martie niciodatd n-ar putea la acea de echinoctiu); s-a
corectarea datärii de plasarea miercurii mari luna martie, ajungân-
du-se la anul logica ne asemenea imprejurare,
memoria pästreazd nu luna sau ziva de ci anul determinarea prin
särbdtoare a zilei; de aceea, credem trebuie la propusä de
E. Kozak de M. Costächescu, si anume e vorba mai de miercurea
mare a anului miercuri 14 aprilie 1484, Pastile la 18
aprilie). Prin urmare, chiar Patimilor, Mare
distrus - partial si nu cu cum spune, tânguios, cronica - tocmai
monumentul care reprezenta lui cu divinitatea, legdmântul su, locul
de veci, inchinarea lui cea dintâi. Darul i se refuza, precum lui Policrat i se
refuzase jertfa, din pântecele unui peste.
sdptämâni mai târziu - reconstituirea cronologicd este
- la Istanbul, Baiazid II lansa ordinul de mobilizare a armatei, pentru ziva
de 30 aprilie94. Rägazul de scurt aräta de fapt, toate pregdtirile erau de
mult incheiate. De la arderea Putnei, prin urmare, n-a putut mai mult de
o când la Suceava a ajuns vestea despre mobilizarea oastei otomane.
nu e greu ne ce efect psihologic a putut aceastä veste. Ea
Cronicile p. 35.
Grigore Ureche, op. cit., p. 106; editia C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 16: Stnedorova.
Cronicile slavo-romäne..., p. 51 si 64.
92 Stefan Andreescu, Data primului incendiu la Putna, in MMS, an. XLII, 1966, nr. 1-2, p.
15 22.
V. Claudiu Paradais, op. cit., p. 33 si nota 26.
Beldiceanu, La campagne ottomane..., p. 73.
www.digibuc.ro
15 Semne si minuni pentru voievod 63
www.digibuc.ro
64 M. M. Székely, S. Gorovei 16
nasterea unui mic profet ar putea fi raportatä la Martin Luther, despre care nu
se foarte precis s-a toamna anului 1483 sau toarnna anului
1484. Evident, cei care la vremea aceea n-aveau cum sä micul
profet" se sau ba; dar ei spaima, teroarea pe care asemenea
preziceri le puteau naste sau alimenta, ceea ce violenta reactie
Importanta cu colosald" pe care astrologii o atribuiserd anului 1484 nu
putea necunoscutd Moldova lui cel Mare, care la apus
la nord avea vecini catolici ai negustori bântuiau aceste catolice
cu regularitate cu
Toate acestea la un care se compuneau, au fost, credinta
motivul blocajului psihologic al lui Mare. Prezicerea
astrologilor, semnul de sânge, semnul de foc, citite tälmdcite prin cuvintele
Apocalipsei ale profetiei lui puteau pentru cel Mare
dovada Dumnezeu i-a luat gratia, i-a luat harul - i-a ca
hulitorului de la catafalcul Fecioarei. Pentru ce? el singur - pentru motive
de probabil, singurele pe care le putea constientiza ori le putea imagina.
Peste toate, venea campania lui Baiazid si domnul a fost convins ar face
sau ar ar fi zadarnic a asteptat - cu desigur -
desfäsurarea evenimentelor.
Si a sultanul cucereste o parte din si se opreste. A
aliatii din Europa nu se in ajutorul lui. Noul Mesia nu
turceascd nu se dar nici lui nu dispdruse de pe lumii. Nu
putea decât un semn acelei trebuia i se - numai
vremelnic - pentru aceleia fusese dat de la Dumnezeu sä existe.
Si-a asigurat sprijinul polonilor, a mai provocat o infrângere turcilor apoi a
marea sa rugdciune pentru sacralizarea spatiului moldovenesc99: primul
act azi cunoscut, emis de cancelaria sa aceste din 14
septembrie 1486; a doua zi, se lucrdrile la curtea din läu. anul
o este inchinatä amintirii victoriei de la Râmnic
si a doua e Cruci Desfasurarea
istoriei reintra ciclu vizibil.
Se astfel, observatia foarte judicioasd a aceluiasi savant român,
care nu a fost istoric, dar a simtit excelent istoria, kan Petru Culianu. din
nou, din volumul pe care 1-a tocmai anului 1484: genul de istorie pe
care contemporanii nostri nu se decât unor evenimente
care, pentru oamenii din Renastere [si, cu atât mai mult pentru cei din
evul mediu] aveau probabil doar una secundard. Dimpotrivd, se ceea ce,
mod ochii era efectiv marcat de o cruciald"100.
DUMITRU NASTASE
www.digibuc.ro
66 Dumitru Nastase 2
www.digibuc.ro
3 cel Mare 67
www.digibuc.ro
68 Dumitru Nastase 4
www.digibuc.ro
5 Stefan Mare 69
www.digibuc.ro
70 Dumitru Nastase 6
www.digibuc.ro
7 Stefan Mare 71
www.digibuc.ro
72 Dumitru Nastase 8
www.digibuc.ro
9 Mare 73
www.digibuc.ro
74 Dumitni Nastase 10
In pronaosul o compozitie o
oaste de sfmti militari sub cu mantiile frunte cu
Constantin Mare si de spre o
din cer de o cruce". cum a dovedit-o de mult André Grabar",
evocând victoria numele crucii de Constantin Mare,
aceasta compozitie nu fAcea deca s-o invoce pe cea a moldovenilor asupra
turcilor, simbolul extinzându-se hramului, neobisnuit
pentru o ortodoxd, Cinstitei Cruci"54.
Evident, capitolul Crucii" din Panegiricul
Constantin copiat la porunca ctitorului 1473-1474 expeditia militari
ilustrând acelasi hram, o Ea e si mai mult
alte scene pictate la Pentru a preciza suprem al acestui
dintre din fruntea ostii de Constantin Mare
mai de ori frescele din bisericd, naos: votiv,
recomandând lui Hristos pe Stefan56, si, de mama sa Elena, purtând
ei Cinstita Cruce (a hramului!), pandant ctitorului
incoronati la fel cu el.
Ne fata unui alegoric de imagini,
prin extindere, i se potriveste urmdtoarea a lui André Grabar, referitoare la
compozitia sfintilor militari ecvestri: Comme l'empereur
Constantinmarcha contre les et les écrasa de môme Etienne de la
Moldavie, nouveau Constantin, vaincra l'ennemi infidle, au nom de la Croix"".
www.digibuc.ro
Mare 75
www.digibuc.ro
76 Dumitru Nastase 12
www.digibuc.ro
13 Stefan cel Mare 77
www.digibuc.ro
78 Dumitru Nastase 14
www.digibuc.ro
15 Mare 79
www.digibuc.ro
80 Dumitru Nastase 16
www.digibuc.ro
17 cel Mare 81
www.digibuc.ro
82 Dumitru Nastase 18
92 Sergiu Iosipescu, op. cit., p. 56, vulturul bicefal al Mariei de Mangop s-ar explica
prin titlul despotal" pe care domnii de Theodoro 1-ar fi purtat la inceputul veacului XV. Cele
nu sunt contradictorii ar putea eventual, complementare. Interesul viu
nu numai de cel Mare, ci, exact aceeasi vreme, de Ivan III al Moscovei, dinastiei
stdpânitoare a Mangopului, dar, teoretic, a Khazariei" fapt Crimeei), peste care
aceasta socotea domneste - sä ne amintim o numea stäpânire czarstwo, iar
www.digibuc.ro
19 Mare 83
www.digibuc.ro
84 Dumitru Nastase 20
www.digibuc.ro
21 cel Mare 85
Cronicile, p. 41-73.
Cf. D. Nastase, La survie de l'Empire des Chrètiens"..., p. 463.
Ibidem, passim.
Idem, Ideea imperiald..., 18-21; cf. idem, Unité et continuité dans le contenu de
recueils manuscrits dits Cyrillomethodianum", V, 1981, 27 sq. Referindu-se
la miruirea" domnilor moldoveni, A. Pippidi, op. cit., p. 35, considerA cA primul uns dintre ei a
fost probabil Stefan cel Mare", semnificatia inovatiei din 1457" apArându-i limpede: legitimarea
domneascA pe urmele ritualului imperial". In continuare, dupA ce acest act, prin care Stefan
incepea domnia, drept extraordinar", A. Pippidi face o remara pretioasA (dar trebuiesc
aduse corectivele impuse de concluziile noastre de mai sus): anume - pe superioritatea pe
care i-o asigura fatä de alti pretendenti -, la numai trei ani dupA Constantinopolului,
de Stefan... ridica acest râvnit tron la celui al ortodocsi".
Vezi St. Andreescu, cel Mare protector al Muntelui Athos, XIX, 1982,
p. 654. Informatia a fost in fugA, de N. Istoria lui Stefan Mare... (supra, n.
1), vezi reeditarea din 1966, p. 275, n. 332.
P. NAsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations du
milieu du 1564, Roma, 1986, p. 302. Cf. si p. 294, 295; cf., de asemenea, Virgil
Cândea, peste I, Albania-Grecia, Bucuresti, 1991, p. 449, nr. 659.
www.digibuc.ro
86 Dumitru Nastase 22
www.digibuc.ro
23 cel Mare 87
Tot la Zografu a fost, pe vremuri, semnalatä o broderie cu chipul lui cel Mare in
naturala", broderie azi arhiva [?] T. Bodogae, op. cit., p. 218, n. 2. Vezi
Heinrich Gelzer, Vom Heiligen Berge und aus Makedonien..., Leipzig, 1904, 117; V.
p. 546, nr. 2094.
In acelasi trebuie si baniera oferitä de Stefan Mare
1500 (pentru care, Repertoriul... Mare, p. 302-303 211, N. Les arts
mineurs..., II, 85). In ea imaginea somptuos a Gheorghe (care e
patronul pentru luptä zdrobind simbolizati de un balaur cu
trei capete, dar, sous les traits de saint Georges, c'est moralement Etienne le Grand qui se
affronter de nouvelles épreuves". P. Nasturel, La bannière 'Etienne le
XXVII, 1990, p. 12-16 (citatul, p. 13); cf. n. 9, unde, pentru de interpretare, autorul
la lucrdrile lui Sorin Ulea. ce datoreaza, cazul de lui A. Grabar,
impieteze asupra fondului interpretarilor rezultatelor aceeasi se la
punctul de plecare al analizelor iconografice din prezenta lucrare. La metoda de cercetare a lui
Ulea, rn-am referit, alte repetate Pentru o privire generalä, vezi D.
Nastase, Necunoscute"..., p. 490. Cf., aici, n. 64, p. 96 si n. 170,171.
la Zografu o a Gheorghe, care ar fi tot o danie a lui
Mare. Ea o care ar complica in mod inutil textul de La fel
cunoscuta a Maicii Domnului Pantanassa", la Grigoriu de Maria Assanina
Paleologina".
112 P. Nasturel, Le Mont et les Roumains..., p. T. Bodogae, op. p.
215-217. In 1502, Stefan un Tetraevanghel la Munte biserica sa (wit
Zograf', posesivul aici de vero). Repertoriul...
Mare, nr. 161 p. 416). In 1475, la comanda sa, se copia un manuscris
pentru manästirea sa Zograf" op. nr. 147, p. 392.
Actul DRH, A, II, nr. 135. P. S. Nästurel, op. cit., p. 183-184,
particularitate. Ca nou ctitor al grace au statut par lui, le voévode roumain se
hissait la hauteur des anciens bienfaiteurs de Zographou, les tsars bulgares et serbes et les basileis
de Byzance", ibidem, 185. Un alt act de danie al lui din 1500, pentru
e cunoscut nurnai printr-un regest grec modern, care e denumit DRH, vol. citat,
nr. 249. Denumirea de apoi, romineste, hrisov, e obisnuitä
diplomatica munteneasca, dar, cum am spus, nu cea moldoveneasci a vremii.
. Papacostea, op. cit., p. 625-626.
www.digibuc.ro
88 Dumitru Nastase 24
www.digibuc.ro
25 Stefan cel Mare 89
www.digibuc.ro
90 Dumitru Nastase 26
www.digibuc.ro
27 Mare 91
Ibidem, p. 15-17.
Ibidem, p. 29-30. supra, p. 89 n. 128.
Loc. cit., p. 30.
Ibidem, p. 28-29. Cf. supra, män5stirea Vad.
Ibidem, p. 23-24.
142 Ibidem, p. 22-23.
Ibidem, p. 21-22.
Ibidem, p. 38-39.
www.digibuc.ro
92 Dumitru Nastase 28
Din
pe turcul
trecem la un text oamenii se impotriva turcilor
punând fruntea pe Stefan, coborât ca prin minune dintr-un nor, o luarA
- - spre dar acolo nu nici un pui de turc calea
cu au luat lumea cap de auzind Stefan cel Mare vrea se
cu
Desi aceste produse folclorice au un pronuntat iz târziu,
rezerva exprimatd, trebuie totusi ele se organizeazd
jurul unor nuclee, istorice, reale, fie specifice conceptiei imperiale ale lui
Stefan Mare, cum se desprinde ea prezenta lucrare. Dintre primele,
notez conflictul lui cu Matei Corvin lupta, realitate de la Baia
ostasii unguri de somn), feudele din Transilvania ale domnului
moldovean, cu rolul si ctitoritA de el acolo, dintre celelalte,
caracterul imperial al puterii sale bazat pe ajutorul divin, vulturul,
heraldicA imperialA, biruintä necontenitA,
care pe de parte, se de titlul de mare
conditionat de turcului ca lupta de la Vaslui, de
triumful imperial!) de expeditia la Teligrad" (ca biserica ca
o raportAin la o imagine a lui nu-si putea gäsi
sprijin atitudini ca aceea a sasilor brasoveni, care, rugAndu-1 la
Ibidem, p. 11-12.
Ibidem, p. 59-60.
Ibidem, p. 5-8.
www.digibuc.ro
29 cel Mare 93
148 loan Bogdan, Documentele lui cel Mare, vol. Bucuresti, 1913, p. 354.
Vezi supra, p. 69.
D. Nastase, Ideea p. 10-11. Pentru autoritatea lui Mare asupra
domnilor Tärii Românesti, vezi L. Simanschi, cit.
151 Cf. D. Nastase, L'idée impériale dans les pays roumains et le
chrétien"..., p. 238-241.
152 Reprodus, câteva usoare dupä traducerea româneasca a pasajului din
Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, Istoria románilor, Bucuresti, 1976, p. 162. Textul
latin, Dlugosz, Historia Polonica, II, Leipzig, 1712, col. 528.
www.digibuc.ro
94 Dumitru Nastase 30
www.digibuc.ro
31 Mare 95
tara Moldovei"
cf., pentru cel Mare: Io Stefan voievod, domn al
Moldovlahiei"
La sfârsitul aceluiasi an 1556, soborul mändstirii Homor, depozitar al
acestui Tetraevanghel, este numit cât se poate de caracteristic de egumenul
Eftimie, sfmtire
Mändstirea Adormirea Maicii Domnului din Homor a fost
(constructia terminatd 1530) de marele Teodor Bubuiog 162. Spre
deosebire de toate celelalte biserici de boieri pdstrate,
care acestia figureazd tablourile votive ale ctitoriilor biserica
mändstirii Homor acest e ocupat de portretul lui Petru Rares al familiei sale,
pisania se precizeazd mai acesta a fost zidit prin
cu sprijinul binecinstitorului domn Petru Voievod" doar al
doilea darea de bani osteneala lui Dumnezeu jupan Theodor
mare ale sotiei sale Anastasia. anul 7038 (1530), luna august
de hramului. Cât despre chipurile adevdratului al sotiei sale, ele
sunt zugrdvite, mai mici mai putin vizibile, - semnificatie funerard, dar
- doar deasupra mormintelor
curiozitate lumina celor de mai sus: Petru
trebuia fie el principalul ctitor al terminate simbolic la
Adorrnirea Maicii Domnului si al sobor era sfintire evident,
pentru fusese Tetraevanghelul din 1473 al lui Mare,
document de legitimare imperiald a domnilor Moldovei coborâtori ai
www.digibuc.ro
96 Dumitru Nastase 32
165 Cf. supra, p. 67. Vezi, observatiile lui Cesare Alzatti, Etnia e
universalismo. Note in margine alla continuita termine Romanus tra le gente romene, La
nozione di Romano" tra cittadinanza e universalità. Da Roma alla Terza Roma", Studi H, 21
aprile 1982, Neapole, 1984, p. 442, n. 18. autor, ar Stefano non era
pertanto imperatore per Grigore Ureche, ma riproduceva ai suoi occhi i lineamenti della
imperiale". Dar discutA acest distinguo cadru, cronologic problematic,
depAseste cu mult pe al ce intrebarea pe care ne-am pus-o, mi se pare suficient
faptul cA un cronicar moldovean din veacul XVII, când tara sa era de atâta vreme sultanului,
exprimând propriul punct de vedere, nu pe ca sAu, perfect biruinta
Stefan asupra turcilor acestuia dreptul sA primit capitala sa ca un impärat".
Elena Niculitd-Voronca, Datinele credintele poporului adunate si asezate in
ordine mitologicA, vol. Partea III, CernAuti, 1903, p. 708,710.
167 Loc. cit., p. 708.
www.digibuc.ro
33 cel Mare 97
172 A. Grabar, Les cycles byzantins tirés de l'histoire biblique et leur symbolisme
princier, Starinar", n.s., 20, 1969 (= idem, L'art du Moyen Age en Occident, Londra, 1980,
Variorum Reprints, VIII), p. 133.
Vezi D. Nastase, L'idée impériale en Serbie avant le Roma fuori di Roma:
Istituzioni e immagini, Da Roma alla Terza Roma", Studi V, Roma 21 aprile 1985, p. 175 177.
174 A. Grabar, L'empereur dans l'art byzantin, p. 95 97. Reprezentdri bizantine ale istoriei
lui David sunt traitées dans un style et selon une iconographie qui ne laissent aucun doute sur
l'intention des artistes de faire ressortir le parallle entre le rigne de David et le gouvernement des
basileis contemporains", cit., p. 96-97. Pentru impäratul bizantin chef des
Chrétiens", recent, P. Yannopoulos, Le couronnement de Byzance: rituel et fond
institutionnel, in Byzantion", 61/1, 1991 = Hommage la mémoire de Leroy, p. 90.
Pentru monarhii sârbi asimilati" cu Moise, David, pictura sârbeascä
monumentalä a Evului Mediu, vezi V. I. Djuri2, Istorijske kompozicije u srpskom slikarstvu
srednjega veka i njihove knji2evne paralele, in Zbornik radova Vizantoloikog instituta", 8 2, 1964
(= Mélanges G. Ostrogorsky, II), p. 84 sq.; 10, 1967, p. 129-131. Ciclul veterotestamentar al lui
Iosif, pictat veacul XIII la Sopoeani, ilustreazd, de fapt, inceputurile dinastiei Nemanizilor, ai
cArei reprezentanti sunt asimilati personajelor episodului biblic, ca
bizantini plasate evocând curtea imperialä din Constantinopol. R. Ljubinkovie,
Sur le symbolisme de l'Histoire de Joseph du narthex de Sopoeani, L 'art byzantin du
Belgrad, 1967, p. 207-237 1 pl. 6 Reeditat culegerea de studii ale lui R.
Ljubinkovie, iz srednjovekovne umetnosti i kulture Etudes d'histoire de l'art et de
civilisation du Moyen Age, Belgrad, 1982, p. 40-61. Cf. D. Nastase, L'idée impériale en Serbie...,
p.
www.digibuc.ro
98 Dumitru Nastase 34
www.digibuc.ro
35 cel Mare 99
www.digibuc.ro
Dumitru Nastase 36
www.digibuc.ro
37 Stefan Mare 101
N. Grigora, op 792.
www.digibuc.ro
102 Dumitru Nastase 38
ADDENDUM
in ultima parte a anului 1997, pe când studiul acesta era curs de publicare, articolul
lui Andreescu, Politica a Moldovei: Mare Il lice", R.I., s.n.,
1996, p. pune in faptul stdpânind castelul Lerici de la gurile Niprului,
Moldova lui cel Mare a dispus, cucerirea Chiliei, 1465, de o
care se de la la Nipru" (p. 516). sa cu Maria de Mangop (pe care
autorul o in 1471, dar tot la 14 septembrie! p. 517-518) controlul direct care
exercitat pentru un moment asupra minusculei ei patrii, au prelungit atunci, fapt,
in Crimeea! Raportatd la conditiile acelui moment, o asemenea extindere a Parathalassiei
moldovenesti nu putea deck proportional valoarea ei ideologicd, analizatd mai sus,
p. 71 73. mai mult. Chiar 1475, anul marii biruinte a lui Stefan asupra turcii, ce
cuceriserd Caffa, atace Chilia, cu forte importante. respinsi net de moldoveni
A. Pippidi, aceastä doit comptée désormais au nombre des victoires d'Etienne
le Grand"95.
www.digibuc.ro
RELATÁRI DIPLOMATICE DESPRE SITUATIA
LA LINIA DE JOS (1562-1564).
NOTE RAPOARTE INEDITE DIN VIENEZE
ILEANA
www.digibuc.ro
104 Ileana 2
www.digibuc.ro
3 diplomatice de Jos 105
Ibidem, 25-26.
Ibidem, scrisoarea din 16 ianuarie arhiducele Maximilian, f. 28.
Ibidem, scrisoarea din 23 1562, f. 51-52.
'° Ibidem, scrisoarea lui Záy din 4 februarie 1562, fasz. 84-2, f. 11v.
Ibidem, februarie 1562, f. 42.
Hurmuzaki, Documente, III, p. 401.
www.digibuc.ro
106 Ileana 4
www.digibuc.ro
5 diplomatice privind Dunärea de Jos 107
www.digibuc.ro
108 Ileana 6
www.digibuc.ro
7 diplomatice de Jos 109
www.digibuc.ro
110 8
www.digibuc.ro
9 Relatäri diplomatice privind Dunärea de Jos 111
30 Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 467, vezi originalul Haus- Hof- und Staatsarchiv -
Wien, Ungarn"..., fasz. 87, f. 132r.
Ibidem, f. 134r-135r.
32 fasz. 87 (mai-august 1563),
www.digibuc.ro
112 10
www.digibuc.ro
11 Relatäri diplomatice privind Dunärea de Jos 113
www.digibuc.ro
114 Ileana 12
demersurile lui Albert Laski*, care conflictul cu Despot, din vara anului
1563, revenea acum Habsburgilor. Nemultumit regele Poloniei nu
recunostea posesiunile acordate de Despot zona Hotinului, cerea ajutor lui
Ferdinand, promitea ajutor imprejurare pentru
binele patriei". Ancheta efectuatd de Záy Laski era
conflict cu regele Poloniei, iar moscovitii" atacaserd granitele Lituaniei
respinsi doar cu ajutorul militar al lui Sigismund, trimisese
regelui Poloniei 40 000 de osteni. Acest ajutor fusese, insuficient pentru
ce s-au retras ungurii, polonezii nu au putut singuri Lituania, pentru
sunt putine semne de sau de victorie sau ale unei fericite a
soartei pentru regele Polonier42. situatie de politica, care
era Lituania, de trupele lui Ivan al lui
Radziwill Negru intra Acesta pe moscoviti" la Ula
reusea, prin influenta ce o avea asupra regelui contracareze tentativa Seimului
polon de a distruge autonomia Lituaniei Aceasta avea doar o
de moment era, acelasi timp, inceputul crizei politice, ce urma
speculatd de Habsburgi 1572, la moartea lui Sigismund al II-lea August. La
acea (1563) Ferdinand de Austria era interesat de evenimentele din
pentru a ajutor impotriva lui loan Sigismund, pentru impiedica
pe acesta perfecteze o cu regele Sigismund August. Ferdinand nu
neglija nici consecintele matrimoniale incheiate 1555; regele
Poloniei ar murit urmasi, Casa de Austria, prin Katerina de Habsburg,
lui Sigismund al II-lea, era tronul
Pe moment pentru Ferdinand de Austria relatiile cu Imperiul otoman
erau prioritare. noiembrie 1563, Paul de Palyna era predea, la
Constantinopol, ambasadorului Albert de Wys, tributul de 30 000 de ducati.
Palyna aducea unele revendiari din partea ce dorea ca locuitorii
din apropierea Tátá, recent de otomani, sub jurisdictia
zonei administrative Komáron (ce apartinea nu obligati
impozite Imperiul otoman". Cererea lui Palyna nu era
consideratie", dar sultanul se receptiv la lui Ferdinand de
* Albert Laski era fiul diplomatului Laski un ajutor pretios lui Despot
când acesta luptase pentru a ocupa tronul Moldovei. La acea se un partizan al Casei de
Austria, apoi, aliindu-se cu Dimiter Wisnowiecki, sprijinise pretentiile acestuia la tronul Moldovei.
Wisnowiecki, Laski revenea lui Despot a Habsburgilor, dar ajutorul era
formal venea prea târziu.
42 f. 74r-v. Scrisoarea lui din 24 decembrie 1563.
H. Uebersberger, Österreich und Rusland seit dem Ende des 15. Jahrhundert, Wien,
Leipzig, 1906, p. 382.
Ibidem, p. 376.
E. Dieter Petritsch, Regesten der Osmanischen Dokumente im Osterreichischen
Staatsarchiv (1480-1574), Bd. Wien, 1991, doc. 411, p. 146.
46 Ibidem, doc. 420, p. 148, beglerbegul de Buda, Mahmud-pasa, scria lui Maximilian
sultanul de la satele amintite de plata impozitelor curente (2 martie 1562).
www.digibuc.ro
13 diplomatice Area de Jos 115
Ibidem,.doc. 414, p. 147, publicat integral Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 483.
E. D. Petritsch, op. cit., doc. 421, p. 149.
Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn" fasz. 88 (mai-iulie 1564), f.
www.digibuc.ro
116 Ileana 14
Sultanul era conflict cu Cavalerii Ioaniti din insula Malta, care rämäsese
ca o a Marea Mediterand si ca o a idealului
cruciat. Galerele ordinului erau un dusman de temut pentru piratii pe
coasta africand. Tocmai de otomanii se pregMeau pentru un atac asupra
insulei Malta doreau asiguratd frontiera La rândul
Maximilian avea probleme imperiu, unde se temea ar putea reizbucni
conflictele religioase de aceea, pacea turcii era necesard. Din aceastä
anul 1564, ambasada de Jakob Betzek perfecta reinnoirea
habsburgo-otomane, numele Maximilian al II-lea.
www.digibuc.ro
LUMEA CLERULUI MONAHAL SI A CELUI DE MIR
iN VEACURILE
IOLANDA
Apud pr. prof. dr. Isidor Todoran, arhim., prof. dr. kan Zägrean, Teologia
Bucuresti, 1991, p. 35.
2 M. Vulcdnescu, Logos si eros, Bucuresti, 1991, p. 94.
Serban Mora celelalte morale confesionale, ST, 1940,
vol. I, p. 3-62.
Dan Zamfirescu, Ortodoxie romano-catolicism
Bucuresti, 1992, p. 275.
V. Lossky, Teologia a bisericii de Bucuresti, 1992, p. 229. Vezi si D.
Stäniloaie, Din sacramental al bisericii, ST, 1966, p. 9 10, p. 531.
www.digibuc.ro
118 2
www.digibuc.ro
3 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 119
www.digibuc.ro
120 4
www.digibuc.ro
5 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 121
www.digibuc.ro
122 6
Gheuca, fost mare medelnicer, ddruieste lui Toader lade, lui lade vistier,
satul ei fAcut sotul ei, cu vecinii, curtile boieresti biserica
din sat pentru a avea grijä de ea va
Tara Româneascd daniile sau de religioase sunt mai rare
deck Totusi, un Dumitru din Drajna vinde lui Hrizea marele
biserica din Drajna pe locul vornicului, tot ce este bisericd,
icoanele si averile" pentru 3 000 de bani22.
Desigur, ctitorul, care-si intrupase dragostea smerenia sa
de Dumnezeu, speranta pdcatelor a Divinitatea, trebuia
si de propria-i zidire. Asa, 2 mai 1700, Teodosie,
mitropolitul Românesti, ajuns la vreme de se gândea la soarta
ctitoriei sale, schitul de la Vâlcea, considerând de
purator de - ca schitul nu va putea
schimbându-se oamenii, vremurile obiceiurile", ar putea
decade23.
De altfel, ideea de a un este mai veche familia
mitropolitului. Cu ani 1667 noiembrie 26, primar, Vasile,
arhimandritul mändstirii Tismana, având mari necazuri, este obligat, pentru a face
rost de bani, prin intermediul surorilor sale, o vie ce-o avea la Ceateni.
S-au gândit mai bine ar o rudei mitropolitului Teodosie,
va durea va pomeni pururea la sfânta dumnezeiasca liturghie,
ca de al frate"24.
societate eminamente masculind, mdnästirile de sunt putin
numeroase, iar adesea femeile care schima sunt spre apusul
vietii. Faptul pare fi surprins pe P. B. care, trecând prin Tara
Româneascd, 1640, prin Moldova 1641, de
majoritatea monahiilor nu sunt decât niste care nu mai sunt de nici
lume"25.
Dar si multi se la o uneori chiar
preajma mortii. Pe cei, putini numerosi, care mirenie,
importante dregdtorii, marea majoritate o formau oamenii de stare mijlocie,
precum Dobre, de grddinari domnesti devenit Dionisie26 sau
Mihu din Bucuresti care se va numi Misail dar mai
de origine despre care documentele nu vorbesc.
www.digibuc.ro
7 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 123
www.digibuc.ro
124 8
www.digibuc.ro
9 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 125
www.digibuc.ro
126 10
www.digibuc.ro
Lurnea clerului (secolele XVI-XVII) 127
www.digibuc.ro
128 Iolanda 12
A, XIX, 14.
Documentul din 1657 mai 14 de la Constantin (Arh. St. Bucuresti, ist.,
www.digibuc.ro
13 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 129
www.digibuc.ro
130 14
www.digibuc.ro
15 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 131
www.digibuc.ro
132 16
www.digibuc.ro
17 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 133
www.digibuc.ro
134 18
www.digibuc.ro
19 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 135
Ibidem.
98 Ibidem, p. 109, 62 (care preot va zioa ce-au slujit liturghia, acela
lipsit sä de popie zile patruzeci; de va a doua zi de betie nu liturghie, acela
lipsit liturghie zile douAzeci").
DRH, A, XXI, 189-191.
tori, VI, 56 58.
DRH, A, 22.
www.digibuc.ro
21 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 137
www.digibuc.ro
138 22
www.digibuc.ro
23 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 139
www.digibuc.ro
140 24
101-102 (scrisoarea din 2 dec. 1637 a lui Silvestro Pilotti din Penna atre
Congregatia de Propaganda Fide).
21 Ibidem, VIII, 177.
D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bucuresti, 1973, p. 297.
www.digibuc.ro
PRETENTII DE ANEXARE A TÄRII
AUSTRIÉCI IN 1698
Vezi mai ales Colin J. Heywood, English diplomacy between Austria and the Ottoman
Empire in War of Sacra Liga, 1684 1699, with special reference to the period 1688 1699
(Ph. D. Dissertion) London, 1970, p. 113 119 (ms. dactilografiat la Library Senate House of the
London University); Ludovic Demény Paul Cernovodeanu, Relatiile politice ale Angliei cu
Moldova, Tara Transilvania XVIII, Bucuresti, 1974, p. 184-190.
2 A. C. Stourdza, L'Europe orientale et le rôle historique des Mavrocordato 1660-1830,
Paris, 1913, anexa IV, doc. II, p. 390 392; un rezumat limba si E. Hurmuzaki,
Documente privitoare la istoria românilor, vol. V2, Bucuresti, 1886, p. 295, doc. CCCCLV vol.
IX1, Bucuresti, 1897, p. 352, doc. DIII.
Idem, Fragmente zur Geschichie der Rumänen, vol. III, Bucuresti, 1884, p. 415 si n.h.2;
Documente..., vol. IX1, p. 355, doc. DVI.
www.digibuc.ro
142 P. Cemovodeanu si C. Fenesan 2
www.digibuc.ro
3 Pretentii de anexare a Tärii 143
www.digibuc.ro
144 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 4
www.digibuc.ro
5 Pretentii de anexare a
www.digibuc.ro
146 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 6
www.digibuc.ro
7 Pretentii de anexare a Tärii Românesti 147
www.digibuc.ro
148 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 8
www.digibuc.ro
9 Pretentii de anexare a Românesti 149
www.digibuc.ro
150 P. Cernovodeanu C. Fenesan 10
ANEXA I
1698
www.digibuc.ro
11 Pretentii de anexare a prii Românesti 151
, .
. =
;
/
;.,
Darumben, dann und soferne man ein beharrliche oder Ernstliche Intention und die
hiezue versichert habe, diese Nation nicht nur jetzt in Schutz anzunemmen, sondern auch
bey und mit Frieden-Schluß darinne zu erhalten, So wäre zu solchem zwekh
in hienachfolgender Ordnung zu arbeithen und handlen oder wiedrigenfahls wenig oder nichts
wohlgedeyliches zu verhoffen, Nemblichen:
* In text: effaciter.
www.digibuc.ro
152 P. Cernovodeanu C. Fenesan 12
Erstens Vor Angreiffung des Werkes durch geheimbe Tractaten mit dem Fürsten und
Bojaren die formam Regiminis Politici in Rechten und Regalien, soviel möglich bey
gegenwrtgen Stand, und zwar solchergestalten zu versicheren, nur die finitima oder
Vöstungen, und darunter sonderlich die Porta ferrea an der Donau, Thurn gegen
gelegen, Giorgievon, Braila und Foxam mit zulänglich genungsamber Mannschafft Postirungs-
weyB versehen und hiemit ad contribuendum das Land, ohne sondere Qvartier auch ausser denen
gewöhnlichen Militarischen Superationibus erhalten werden möge. Nichtmünder,
www.digibuc.ro
13 Pretentii de anexare a Românesti 153
Andertens, und förderist der numerosen geistlichkeiten, an welchen das Volkh mit
ungemainer Devotion hänge, circa Consistorialia et Dependentiam a Patriarchali Sede
Constantinopolitana begreiffliche Versicherung zu stellen. Alldieweillen sonst diese von
gahr Bellicose Nation sich mit evacuir- ja Abbrennung deren Häusern in die Gebürg retiriren,
Türken und Tartarn zu Hülffe zu ruffen, ja endlichen wohl gahr zu emigriren und das Land lähr zu
lassen pflege. Wan aber diese beyde Passus mit denen Interessenten praeviae in gehaimb adjustiret
und mit behörigen Diplomatibus versichert würden, so wäre auch,
Driuens, ebenergestalten voraus mit dem Fürsten und Bojaren zu vergleichen, was in Geld
und Naturalien Sie zu unterhaltung obangeregter Postirungen jährlich und in was Terminen zu
praestiren haben würden, worinfahls Sie an dem jenigen Qvanto, so die Türken exigireten, einige
Moderation oder wenigstens in modo exactionis Christliches Tractament verhoffeten. Womithin
dan,
Vierttens, ausser Scrupl die gesambte Nation, sozusagen viritim zusammen
greiffen werden, nicht nur oberwöhnte Postirungen bald occupiren, sondern auch successive den
weitheren Progress in die Moldau zu beförderen, als welche Nation allerdings noch mehr
habe umb einen Christlichen Erlöser seufftzen und sich der unauffhörlichen Excurssionen deren
Tartarn zu welchen Abziehl ein mittelmässiges, doch zu Besetzung deren Vöstungen
und Postirungen mit zuelänglicher Artiglerie versehenes Corpo also lociret werden nach
Occupirung der Wallachey und verstärkter Postirung an der Donau die Conqvesten nacher Cocim,
Bendern und Akiermann (so keine sonderbahre Vöstungen wären) zu erstreken, untereinstens aber
www.digibuc.ro
154 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 14
mit leichter Reytterey einen Straiff umb reiche Beutt in die Buziakische Tartarey zu thuen, dieses
Raub-gesündel von dannen zu delogiren. Man könne sich verlassen,
Fünjftens, nicht nur alle Moldauer auff eben diese Conditiones als man denen Wallachen
accordirete sich gleich zu dieser Armee zuschlagen, sondern auch die aus beyden Wallachisch- und
Moldauischen Nationen in groser anzahl nacher emigrirte und dorten beständig
unter Militarischen in continuo exercitio stehende Patrioten, so aller weegen
und Stegen kündig, sich zu dieser Armee und vortreffliche Dienste praestiren würden;
welchen aber nebst austheillung der Fahnen und Chargen eine Moderate Gage auszuwerffen und
deren also etliche Compagnien von den Streittbahresten (wie man Sie schon kennet und
ernennen auffzunemmen sein
Sechstens, wäre bey denen Tractaten wohl in obacht nemmen, beyde Nationen eine
sonderbahre Abhorrescenz haben, sich nacher Hungarn oder Pohlen incorporiren zu lassen, in der
Apprehension lebende, daB Sie als Partes des orientalischen Kayserthumbs auch dermahlen wie ein
Schlüssel desselben zu consideriren, unter solcher Incorporation aber, insonderheit auch mit Ihren
Religions-exercitio nach der Hand von der Römischen Kirchen Bischoffen Anfecht- und Beirrung
erlayden, auch in sacris von dem Constantinopolitanischen Patriarchat getrennet werden könten.
Ferner und
Siebendens, damit die Einwohnere dieser Landen ad praestanda onera, so Sie übernemmen,
nicht verunkräfftiget und in Ihren gewerbschafften ruiniret werden möchten, so wäre
sonderbahrlich praecaviren und und versichem, die in erwöhnte Postirungen und Praesidia
verlangende Militares sich keinerley sogenandten Regalien, durch Errichtung allerhand Mauthen
Gabe llen, auch anrnassung bürgerlicher gewerbschafften und trafficirungen mit Ochsen und
anderen Vieh oder Waaren, zuaignen, sondern denen Landes-Einwohnern Ihre Nahrungen
unperturbiret lassen.
Zumahlen nun aber der Status rerum anjetzo Vortheill Ihrer Kayser lichen Mayestät sich
in eine bessere gestalt richten anbegünnet, so ist in keine Weeg zu zweiflen, daB bey denen
anvorstehenden Tractaten die Jura et reservata Supremae Majestatis Foederum Armorum,
Praesidiorum, Appellationum etc. mit denen Competentien einer zeitlichen Fürsten und desselben
subalternen Landes-Officieren nur in einer Stadthalterschafft werden combiniren lassen, als
denen Piastischen Fürsten in Schlesien accordiret ware, dabey jedoch in alle weege in casus
cujuscunque vacantiae nil haereditariurn verleyhen, die Confirmation und gleichsamb
Infeudation nicht nur des neu-erwöhlenden Fürstens, auch deren obristen Hof- und Landes-
Officieren Ihre Kayserliche Mayestät solchergestalten aufzubedüngen hätten, daB nach Absterben
Fürsten(s) die Bojaren und Bischöffe pro succesione drey Subjecta und in Vorschlag
bringen, Ihre Kayserliche Mayestät aber daraus den Fürsten ernennen und investiren können, wie
ebenermassen es auch bey erledigung deren obristen Landes-Officieren und Bischoffen geschehen
solte. Salvo etc.
Hotkammerarchiv Wien, Anhang gemischter Faszikel. Siebenbürgen, rote Nr. 96, fol.
391-394 (cotA veche: Siebenbürgische Urkunden, Aufstellungsnummer 15.559).
TRADUCERE:
Observatii care au fost primite din Tara RomâneascA anul 1698 extinderea
cuceririlor crestine.
Este mai presus de faptul cA neamul valah nutreste cele mai arzAtoare
pentru promovarea bundstärii de obste a cA, din parte-i, nu s-a
www.digibuc.ro
15 Pretentii de anexare a Romanesti 155
nu sprijine din toate puterile aceastä lucrare lui Dumnezeu, cea a mantuirii sale
de sub jugul turcesc. Numeroasele episoade ale astfel de mantuiri,
de mai multe ori efect, au facut ca nearnul valah fie de si de
nu se poate la o astfel de eventualitate ingrijorare, mai ales nu i se va
demonstra mai anume se poate de certitudinea privinta a ceea ce a fi
intreprins, fel nu mai vreun temei de din istorie este
cunoscut modul care, de secole, valah> a fost luat pe sub asa-zisä protectie
de unguri, de polonezi, apoi doar jefuit fine, aruncat turcilor drept os de ros,
pentru a zice asa, chiar dat totul la incheierea tratatelor de pace. Ce-i drept, nu se
poate nega faptul de la Zenta, a existat imensa Maiestatea Sa Imperiala
va continua victorie prin lovirea dusmanului fugar ocuparea
dificultate a Timisoara, va in Tara Dar, s-a luat o cu totul
anume de a se purcede directia Bosniei, iar acest principat valah a iaräsi
vechea sa stare de jale cu griji sporite tocmai datoritä acestei situatii din Bosnia. Pe aceasta,
principele, boierii clerul, tot poporul mai au multe amintiri triste de la atacul lui
Heisler comportamentul mult prea brutal, care le sunt prea proaspete minte,
deci temei caute un protector, care le fie mai usor de suportat deck turcii, sub care s-au
bucurat putin de siguranta deplinä a religiei a fi tulburati de putin, nici
direct, nici indirect.
De aceea, certitudinea unei intentii statornice si serioase, precum fortele
necesare acestui popor sub protectie, nu numai pentru moment, ci spre a fi cuprins mod
eficient viitorul tratat de pace, atunci, spre atingerea acestui va necesar se actioneze
procedeze felul sau - nu se va - nu trebuie se spere foarte
putin sau nimic. Asadar:
primul de a se incepe actiunea, trebuie fie stabilita, pe posibil starea
de acum, forma regimului politic ceea ce drepturile veniturile regaliene, anume prin
tratate secrete incheiate principele si boierii favorabili anume fel, doar
de margine sau de la hotar, iar acestea mai Portile de Fier de pe Dunäre,
Turnu aflatä in fata Nicopolelui, Giurgiu, Focsani, inzestrate garnizoane
suficiente acest fel se alte incartiruiri obisnuitele cheltuieli militare
ceea ce <ostasesti>. De asemenea,
al doilea mai ales clerului numeros, de care poporul este atasat
neobisnuitä trebuie se creeze o certitudine privinta chestiunilor consistoriale
a dependentei de scaunul patriarhal de la Constantinopol, deoarece caz contrar acest neam,
de felul lui foarte casele sau foc, putea retrage munti,
cheme in ajutor pe turci ba, la emigreze pustie, cum
obisnuieste. aceste chestiuni vor fi reglementate mai cei interesati
garantate prin documentele cuvenite, atunci,
In al treilea ar trebui, asemenea, se un acord principele
privire la ceea ce ar urma dea tara fiecare an, anume la ce termene, produse
naturale, pentru subzistenta garnizoanelor amintite mai sus. acest caz, ei o
moderare a pretinse de turci sau putin un tratament crestinesc la modul de percepere.
al patrulea Prin aceasta se deci, ca neamul, de o parte
retinere, se va uni, asa-zicand forta, nu numai pentru a ocupa mai pozitiile sus-
amintite, ci pentru a apoi extinderea spre Moldova. de acolo are mai
multe motive pentru a-si un mantuitor crestin pentru a se elibera de incursiunile
ale tatarilor. acest scop, pentru ocuparea a pozitiilor de acolo ar trebui un
corp de de mijlocie, inzestrat artilerie acesta ca,
www.digibuc.ro
156 P. Cernovodeanu C. Fenesan 16
ANEXA II
1698 <Belgrad>
University of London, School of Oriental & African Studies, Paget Papers, Bundle no 51,
Undated doc. 10.
www.digibuc.ro
17 Pretentii de anexare a Românesti 157
TRADUCERE:
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
SISTEME DE REPREZENTARE
A CULTULUI MARIANIC TÄRILE
iN SECOLELE
VIOLETA BARBU
www.digibuc.ro
160 Violeta Barbu 2
www.digibuc.ro
3 Cultul marianic Române (secolele 161
Loisir pouvoir. Le temps de la lecture dans les Pays Roumains au XVII', R.E.S.E.E.,
XXVIII, 1990, nr. 1-4, p. 17-27, reluat Scrisoare pe Timpul privirea
a secolului al XVHI-lea, Bucuresti, 1996, p. 59-79.
Culture commune culture populaire: l'exemple du Sud-Est européen, raport la
Congresul istoricilor de la Stuttgart, Rapports, p. 500-502; idem, La circulation de l'imprimé
dans le Sud-Est entre le XVII= et in vol. Colportage et lecture populaire,
coord. de Roger Chartier si Hans-Jurgen Lusebrink, de la Maison des Sciences de
I 'Homme, 1996, p. 165 170.
Les formes de l'expérience, Une autre histoire sociale, coord. de Bernard Lepetit, Albin
Michel, 1995, special studiul lui Bernard Lepetit, Histoire des pratiques, pratique de l'histoire,
p. 9 22.
www.digibuc.ro
162 Violeta Barbu 4
poate conceputd ca o istorie a practicilor. Este deci mai fecund pentru ancheta
nu cu alte opozitii de tip cultural cum ar oficial/popular, sau
cult/popular, ci cu raportul care se stabileste sau nu un acord
al actorilor precizare metodologicd: referintele la realiatile
românesti din Transilvania nu vor avea decât un rost pur comparativ.
cu ochii strdinilor (Weismantel, Anton Maria Del Chiaro, Johann
Filstich etc.), cultul marianiç si se bucurau, cel putin la
dintre cele veacuri, de o mare inflorire le Române: asijderea se
cu habotnicie la Sfânta la calendar aproape
nu zi care nu fie vreunui sfânt de norodul nestiutor"12.
Imnografia consacratd Maicii Domnului13, Acatistul compus de Serghie
Paraclisul Precistei, are primele versiuni românesti Moldova, asa cum a
studiu filologic Mariana Costinescu 1974'4. Cea dintâi
versiune a Paraclisului, descoperitd 1955 conservatd foaie de
titlu, a fost atribuitd de aceeasi cerceatoare mitropolitului Varlaam
1639-1640. Pe baza acelorasi manuscrise pe care s-a intemeiat Varlaam,
mitropolitul Dosoftei a publicat unic volum cele rugdciuni 1673.
Destinate atât private, celei institutionalizate, cele imnuri
vehiculeazd modelul Fecioarei intercesoare ocrotitoare, printr-o simbolicd
programul iconografic al bisericilor'5: rug arzând se mistuie,
pe care s-a pogorât roua, toiag odrdslit, chivot, mask munte
de aur, nor etc. Doamnd", si acesti
termeni spicuiti din vocabularul marial al Paraclisului ne Fecioara este
prin maiestatea puterii divine a Fiului ei, cum secolele XII-XIII
fusese preamdritä Occidentul medieval ca
Un fervent adorator al Fecioare a fost Antim Ivireanul, care
la Râmnic 1706 un Acatist traducere ce probabil apartine, carte
de un Sinopsis la 1714, continând toate slujbele dedicate Maicii Domnului.
materie de tipdrituri, Mario a secolul al XVII-lea
editii muntenesti ale Acatistului", le putem un mare de
www.digibuc.ro
5 Cultul marianic Române (secolele XVII-XVIII) 163
www.digibuc.ro
164 Violeta Barbu 6
www.digibuc.ro
marianic Române (secolele 165
www.digibuc.ro
166 Violeta Barbu 8
www.digibuc.ro
9 Cultul marianic Române (secolele XVII-XVIII) 167
www.digibuc.ro
168 Violeta Barbu 10
sunt icoane ale Fecioarei. istorice despre cele muntenesti sunt extrem de
sa pe la bisericile importante ale Paul de
a consemnat, de legenda icoanei injunghiate, de care mai pomenesc
cronicile, si pe cea a Icoanei Maicii Domnului de minuni, dintre care
i-au atras cu osebire atentia: icoana a indicat locul pe care
avea se ridice mändstirea, foc de ostenii unguri a
De o minune cu prima, indicarea unui
pentru un viitor este icoana miraculoasd a Maicii Domnului de la
mändstirea Dintr-un lemn, mare si fdatoare de minuni", scrie Paul de
extrem de despre virtutile tdmäduitoare ale acestei icoane
despre popularitatea de care se bucura ne-o un document inedit din condica
manuscrisd a mändstirii, la Arhivele Statului". Cu putin
Crdciunului anului 1695, la 20 decembrie, Pârvu fiul marelui logont
Radu al Cantacuzino" face o donatie pentru ca
stie venind noi aicea, pentru boala la cinstita
sfänta a Precestei a de pururea Fecioarei
Mariei, ceea ce din duhul Sfânt au pe Fiul cuvântul lui Dumnezeu Isus
Hristos, Cel ce i dumnezeire voie cu Taal cu
Duhul este strdlucita un Dumnezeu luând izbdvirea
de la mila sfin0<i>i sale...". Si tot la s-au o
minune mare care iaste de scris"51: de Adormirii Maicii
Domnului, la care venise pentru doamna lui Stefan Cantacuzino,
aceasta a fost subit de un acces de pus de contemporani pe
seama faptului acea zi la Constantinopol erau executati Brincovenii, la a
moarte contribuise din Cantacuzino.
Alte icoane ale Maicii Domnului cu puteri miraculoase apar diverse
mahalale bucurestene: detinem despre cea de la biserica Icoanei, a
pisanie din 1784 se destinatia chiliilor pentru alugdritele
bolnavi ce vor la ajutorul sfintei
icoane"". icoanele de la biserica Olari mändstirea minunea
Bucurestilor", ca biserica Icoanei, de chilii care se addposteau
despre vol. VI, p. 168-169.
Ibidem, 188-189; icoana poate fi atribuitá secolului al XVI-lea provine,
lui Radu Creteanu, dintr-un atelier athonit, Radu Creteanu, Din tr-un lemn,
Bucuresti, 1966, 25-27.
Ms. 445, 313.
este tatAl lui Cretulescu, celebru pentru sa,
functionar de Daniel Barbu, Scrisoare pe p. 19-20, unde se comenteazd portretul
acestui personaj flcut de Mohai Cantacuzino Genealogia Cancacuzinilor.
Radu Popescu, Istoride domnilor ed. de C. Grecescu, Bucuresti, 1963,
p. 210.
coord. Alex. Elian, vol. I, Bucuresti, 1965, p. 266; icoana
din 1682.
www.digibuc.ro
11 Cultul marianic (secolele XVH-XVHI)
www.digibuc.ro
170 Violeta Barbu 12
www.digibuc.ro
HRISOAVE ALE MÄNÄSTIRII PLUMBUITA
ARHIVELE DE LA XEROPOTAM - ATHOS
C.
www.digibuc.ro
172 Constantin 2
www.digibuc.ro
3 Hrisoave ale Plumbuita 173
www.digibuc.ro
174 Constantin 4
Cu acest
hrisov al domniei méle ded(ui) danie la sv(â)nta
d(u)mn(e)ziasca mändstire, care Plumbuita, apa sud
Elh(ov), unde präznuiaste cinstitul hram Nasterea pr(ea) s(fin)tului
preaslävitului, marelui proorocu nainte botezdtoriu de D(o)mnul,
Sv(â)ntul pdrintelui tuturor voru läcui
la acest sv(â)ntu ca sä fie sv(Ontei mdnästiri aceastä de la domniia
mea, egumenul cu cdlugärii den Dealul Sdcuianilor,
ani(i), pre anu câte védre 500, de la vindricérii ar pre deplin,
domniia d(o)mniei méle.
pdrintele de la târgului de aici den Bucuresti
toti ani(i), pre anu câte galbeni 50, de la pâraabii ar fi, pentru
aceastä sv(Ontä mändstire iaste den-ceput den temeliia ei de
rdposatul mosul domniei méle, Matheii Basarab voevod ne apucând o
cu danii cu mile, ca pre la alte mändstiri, au la
miluindu-ne D(o)mnul D(u)mnezeu pre noi cu d(o)mniia acestiia
Rumânesti, la scaunul mosilor strämosilor domnii noastre
väzându-o domniia mea aceastä mändstire Plumbuita si
de nici un de nici o parte, domniia mea le-am am pre
aceastä mändstire cu cu acesti bani den precum
numéste sus, ca sv(â)ntei mändstiri de créstere si de si
de de domnii méle ai
méle a mosilor strämosilor domniei méle
pomenire. Asijderea urma domniei méle pre va m(i)lui
D(u)mn(e)zeu domnu au den sângele domniei méle au den neamul
domniei méle au dentr-altu neam, rog cu liub(i)tel acelui putérnic mare
ce iaste Troitä a si a aceastä
a domnii méle, ca si ale domniilor m(i)le cu dirése ca acéstea, cinstite
si-(n) véci petrecute. NH WT no
www.digibuc.ro
Hrisoave ale Mändstirii Plumbuita 175
"3, B
B WT
BOEBOA, rocn(o)A(H)Hh.
www.digibuc.ro
176 Constantin 6
www.digibuc.ro
7 Hrisoave ale Plumbuita 177
BT(opH) m<anu>
pro<pria>.
www.digibuc.ro
178 Constantin 8
www.digibuc.ro
9 Hrisoave ale Mändstirii Plumbuita 179
e(e)" m<anu>
p<ropria>.
HWCTAHAHH m<anu>
p<ropria>.
* In mod deliberat, a dublat uncle vocale, de litera a", dar si consoana r",
grafierea diferitelor cuvinte din prezentul text.
' Io loan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Joan voievod Iordachie
Cretulescul mare logofdt am citit m.p. Costandin al doilea am citit m.p.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CONTRIBUTH PRIVIND DANIILE ROMANILOR
LA MUNTELE ATHOS
MARIANA
Uspenskij)
www.digibuc.ro
182 Mariana 2
www.digibuc.ro
3 Daniile românilor la Muntele Athos 183
www.digibuc.ro
84 Mariana 4
www.digibuc.ro
5 Daniile românilor la Muntele Athos 185
Semndturi autografe.
www.digibuc.ro
186 Mariana 6
www.digibuc.ro
7 Daniile românilor la Muntele 187
3. 1731 (7239)
www.digibuc.ro
88 Mariana Lazär 8
www.digibuc.ro
9 Daniile românilor la Muntele Athos 189
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
VARIA
ALEXANDRU MADGEARU
www.digibuc.ro
192 Alexandru Madgearu 2
www.digibuc.ro
3 Voievodatul in 193
www.digibuc.ro
194 Alexandru Madgearu 4
www.digibuc.ro
5 Voievodatul bänätean secolul al X-lea 195
www.digibuc.ro
196 Alexandru Madgearu 6
24 Vezi S. Brezeanu, op. cit., p. 127-130; D. Ovarov, Die Protobulgaren und ihre
Wanderungen nach vol. Die Völker Südosteuropas im 6. bis 8 Jh., München,
1987, p. 179; C. Bálint, im 10. Jahrhundert, Budapesta, 1991, p. 100-101.
T. Senga, op. cit., p. 536.
26 Vezi N. Dräganu, Románii veacurile IX pe baza toponimiei a onomasticei,
Bucuresti, 1933, 428; Gh. Brátianu, p. 213.
27 G. Moravcsik, Der ungarische Anonymus über die Bulgaren und Griechen, RESEE, 7,
p. 173 174.
28 Regionis Prumiensis Chronica, A. 889, in Fontes ad historiam..., vol. p. 284.
www.digibuc.ro
7 Voievodatul bänätean secolul al X-lea 197
www.digibuc.ro
198 Alexandru Madgearu 8
www.digibuc.ro
9 Voievodatul in secolul al X-lea 199
www.digibuc.ro
200 Alexandru Madgearu 10
www.digibuc.ro
11 Voievodatul secolul al X-Iea 201
www.digibuc.ro
202 Alexandru Madgearu 12
www.digibuc.ro
13 Voievodatul bänä¡ean secolul X-lea 203
www.digibuc.ro
204 Alexandru Madgearu 14
www.digibuc.ro
15 Voievodatul secolul al X-lea 205
G. Moravcsik, Byzantium..., p. 62; G. Györffy, Des Aufstand von Koppány, vol. Studia
Turcica, ed. L. Ligeti, Budapest, 1971, p. 204, nota
62 G. Györffy, Zur Geschichte der Eroberung Ochrids durch Basileios Actes du
international d'études byzantines, Beograd, 1964, vol. II, p. 149 154.
63 D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I,
Timisoara 1980, p. 28, 45.
M. Ru5u, Castrul roman Apulum cetatea Alba Julia, AHAC, 22, 1979, 57.
www.digibuc.ro
206 Alexandru Madgearu 16
www.digibuc.ro
17 Voievodatul secolul al X-lea 207
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CETATEA GHERLEI. CRONOLOGIE* (I)
t GHEORGHE SEBESTYEN
1291, ianuarie 6 Andrei al rgele Ungariei, oaspeti1or din Dej mai multe
privilegii, printre care dreptul de a fi judecati de judele dreptul de a
sare din Dejului, precum nu datori a din lucrurile nici
o nici la Gherla (prima atestare documentard a localitätii, sub numele
Gerlahida - n.n.), nici la (Balványos), nici la
1406 Ungurasul, de care si Gherla, trece proprietatea lui Szántói
Laczk2.
www.digibuc.ro
210 Gheorghe Sebestyén 2
Ibidem.
p. 527.
www.digibuc.ro
3 Cetatea 211
1530, octombrie 24 Prin pacea de la Rodna, Bistrita acceptä autoritatea lui Petru asupra
orasului, satele Rodnei sä fie de reprezentantul
domnitorului, iar Ungurasul si Ciceul trebuind sä aprovizionate chip
gratuit cu provizii si materiale, la cererea
1531, 9 Solul lui Petru Rares comunica la Viena domnitorul, schimbul
recunoasterii stäpânirii Moldovei la Bistrita, Ciceu, Ungura Cetatea de
Baltä, este dispus sä se recunoasca aliatul si credinciosul lui Ferdinand de
Habsburg26.
1537, martie 11 Baraba Nagy Ladislau Dwl predau, contra sumei 6 000 de florini, lui
Stefan Mailat, cetatea si domeniul Ungurasului, ocupatä de ei de la
fapt declarat 11 rnartie 153728.
1537, martie 13 Ladislau Mikola, vicevoievod al Transilvaniei, dispune ca lat
instalat de conventul de la proprietatea
1537, martie 26 Stefan Mailat, voievod al Transilvaniei, cumpärä 6 000 cetatea
Ungurasului de la nemesii Dwl
1537, aprilie 13 Stefan lat, voievod al Transilvaniei, pune cetatea Ungurasului sub
lui loan Kemény31.
21
Ibidem, p. 36.
22
Ibidem, p. 44.
23
Ibidem, p. 49.
24
Ibidem, p. 56.
25
Ibidem, p. 59.
26
Ibidem, p. 75.
27
Ibidem, p. 81.
28
Z. op. vol. II, p. 594.
29
Történelmi Tár (Culegere de documente), Budapesta, 1892, p. 82.
30
R. Constantinescu, op. p. 84.
31
Ibidem.
32
Történelmi Tár, p. 85.
www.digibuc.ro
212 Gheorghe Sebestyén 4
1537, august 8 Regele Joan Zápolya dispune ca Stefan Mailat sä instalat de cdpitanul de la
Alba proprietatea Ungurasului33.
1540, iunie 14 Egregio lp Bank provisori et Castellano novae arcis nostrae Balwanos"
el mai este in 1548 praefectus arcis Balvanyos"41.
1540, august 29 Dieta de la Sighisoara decide trimiterea unei solii la regina Izabela, care -
printre altele - sä discute de novo castro Balvanyos vocato demoliendo"42.
Ibidem.
Ibidem, p. 86.
Magyra történelem, XIII, Pest, 1871, p. 9.
36 Jakó, op. cit., vol. II, p. 612.
al Gherla, Arhivele Statului Maghiar, Budapesta. Erdélyi fiskális levéltár,
XII 2 szek. 15 89.
Wenrich W., Könstlernamen aus Siebenbürgisch-Sächsicher Vergangenheit, Archiv
des Vereins Siebenbargische Landeslcunde", Hermannstadt, p. 46.
R. Constantinescu, op. cit., p. 105.
Ibidem, p. 183.
lán Balogh, Késörenaissance mühelyek (Ateliere de pietrar in perioada
Renasterii in Ars Hungarica", Budapesta, 1980/2, p. 332,
42 Monumenta Regni Transylvaniae, red. Szilágyi Sándor, vol. Budapesta,
1875, p. 41.
www.digibuc.ro
5 Cetatea Gherlei 213
1542, mai 3 Paul Bank, prefect de Wybalvanyos", solicitä Sfatului Bistritei trimitä,
conform promisiunii, pentru transportul pietrelor necesare constructiei
cetätii".
1542, 3 Petrus Horwath, Stefan Zabary Stefan Chereny, prefecti ai Wywar"
pentru trimise (lateres", ceea ce pot igle) pentru
constructia cetätii un transport de pentru acoperirea
turnului mai mare"49.
1542, 25 Petrus Horwath, Stefan Zalay si Stefan Chereny, prefecti de Wybalvanyos"
sfatului Bistritei trimiterea a 4 000 pentru constructia
cetätii50.
www.digibuc.ro
214 Gheorghe Sebestyén 6
1543, august 11 Paul Bank, prefect al cetätii Wybalvanyos", se adreseazd Sfatului Bistritei
pentru strângerea decimei transportul pietrei".
1544 Paul Bank este câpitanul cetätii
www.digibuc.ro
7 Cetatea Gherlei 215
www.digibuc.ro
216 Gheorghe Sebestyén
www.digibuc.ro
9 Cetatea Gherlei 217
www.digibuc.ro
218 Gheorghe Sebestyén 10
1562, februarie Gheorghe Nowaky este provizor al Gherla; el este aceeasi functie
in 1564 septembrie 15.
1564, mai 1- lui Giovan Andrea Gromo Transilvania. El va nota despre cetatea
1565, aprilie 5 (?) Gherla: «Castelul Nou» o localitate cu patru bastioane puternice
tipicul de cu o fortificatie inaintând dincolo de care bine
ambele laturi ale castelului. Zidurile sunt joase puternice, cu terasament
mare de este adânc, dar cu care din
parte este din râurile care curg la vest dau [...]
La vreo 600 de pasi de aici este un munte, pe care Balassa folosit
când cetate apartinea 1556, n.n.), pentru a
o bate cu artileria, lucru de din cauza prea pe de
parte muntele e de scund, nu e cu nici un chip, se
poatä bate de acolo cu artileria. Un inginer florentin de fortificatii a
acest la cererea cardinalului, fratele Gheorghe, plecarea reginei
Izabella din Locul acesta este indestulat cu tot ce-i trebuie ca reziste
timp de trei ani. aici o parte din comorile sale cele mai de pret,
având incredere in acestui Acum este de un preot
catolic, cu numele Gheorghe, pus de fratele George si socotit ca un
de mare Acest are spre sud o fortificatie
cu de flancuri, care se refugia locuitorii din
imprejurimi timp de se apere impotriva unui atac inamic
serios, si acum fortificatie are intindere mai mare chiar decât castelul,
prin faptul ea putea? strânge un de ostasi
cedeze tezaurul in fata inamicului, de nevoiasi, celorlalte
ale castelului foarte mult
1566, decembrie 13 Dieta de la Sibiu ca suporte in intregime cheltuielile
pentru construirea Gherlei un sfert din cele ale Sebesului".
1568, februarie 14 Petrus Literatus de Zentmihályfalva este prefect provizor al Gherlei; el este
prefect al in 1568
1568, mai 18 Sigismund Sfatului sA prelungeascd pentru construirea
Gherla 300 de lui Petru Zentmyhálfalwy le
transporte pe la Dej'°°.
www.digibuc.ro
Cetatea Gherlei 219
1569, februarie 16 loan Sigismund Sfatului Bistritei trimiterea unui zidar calfe la
Gherla, pentru refacerea unor fortificatii deteriorate*.
1569, mai 8 Petru Zentmihálffalwy, prefect al Gherlei, solicitá Sfatul Bistritei pentru
transportul a 200 care pentru GherleP".
1569, mai 19 P(etrus) Z(entmyhálffalwy) transportul pietrei bistritene la Gherlam.
1570, martie 5 Petru Zentmyhályffalwy cere judelui Bistritei transportul pietrei
pentru constructia Gherla'".
1570, aprilie 27 Petru Zentmyhalfallwy cere judelui Bistritei porunceascd
inceperea transportdrii pietreil°7.
1570, mai 15 Andrei Myske, castelanul Gherlei, este de acord cu Sfatul Bistritei
pentru transportul pietrei la Gherla abia lunea urmAtoare, 22
maim.
1570, mai 20 loan Literatus este de acord cu propunerea Sfatului Bistritei ca, din cauza
vremii neprielnice, carele pentru transportul pietrei mai
1570, mai iunie Petru Zentmihálfalwy loan Literatus prin cinci
transportarea de cAtre bistriteni a unui total de 2 496 care de pentru
constructia
1571, februarie 28 Petrus Szent Mihalyfalvy pe judele din Bistrita pentru a transporta
7 000 de pietre la Uivar" chitantele care adus de un de
incredere, pentru a constata eventualele lipsuriu3.
1571, martie 14 Sigismund
1571, aprilie 23 Petrus de Zentmihalifalwa provizor, vesti privire la lemnul pentru
constructii pe care comandat115.
www.digibuc.ro
220 Gheorghe Sebestyén 12
1572, martie 30 Stefan Báthori judelui consilierului Bistritei sA-i acorde tot ajutorul
necesar pent= constructiile la Arce
1572, mai Voievodul Stefan Báthori se adreseazI Sfatului Bistritei, multumind cA au
trimis de repede la Gherla"9.
1572, mai 6 Stefan Báthori, voievod al Transilvaniei, se adreseaza Sfatului Bistritei
cA a aflat din scrisoarea provizorului Gherlei, Thorma, cA acesta
a plAtit o anumitA sumA bistriteni, pe care orasul totusi vrea sA-i
la Oradea. pentru trei mesteri care la Gherla sunt
foarte necesari dieta Arce novi", porunceste ca acestia sA trimisi
mai
1572, iunie Joannes Thorma, provizor Arcis Nove" pe judele bistritean, Gregorius
Dawm, sA-i mai multe
1572, 20 Joannes Thorma provizor Arcis Wywar transmite judelui Bistritei Georgius
Dawn porunca principelui de a trimite
1572, octombrie 3 Thorma Janos administrator Vywar pe judele Bistritei, Gergely Dawm,
sA zidari cioplitor pentru terminarea constructieiw.
1573, mai 28 Joannes Thorma, Provizor Arce Nova" revine cu rugdmintea la judele
Bistritei, Georgius Dawm, de a trimite 2 000 de
1573, septembrie Joannes Thorma provizor cere de la bistriteni sA cele 5 000 de
Ibidem, p. 3660.
J. Balogh, Késrenaissance, p. 242; Endre Veress, István Báthori, Erdély fejedelem és
lengyel levelezése (Corespondentele lui Stefan Báthory, voievod al Transilvaniei, cu regele
Poloniei), vol. I, Koloszvár, 1944, 192.
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 3780-3781.
J. Balogh, Késrenaissance, p. 242; E. Veress, Báthori, op. cit., vol. 197.
Balogh, op. p. 242; E. Veress, I. Báthori, op. cit., vol. 1, p. 202.
Urkunden-Regesten, vol. III, 3806.
Ibidem, p. 3827.
Ibidem, p. 3847.
124 Ibidem, p. 3902.
Ibidem, p. 3921.
126 Balogh, Késrenaissance, p. 242; E. Veress, I. Báthori, op. cit., vol. 1, p. 292.
www.digibuc.ro
13 Cetatea Gherlei 221
1575, noiembrie 26 Kristof Báthori cere de la bistriteni 300 kg de cositor pe care le va plAti pe
1576, aprilie 12 Joannes Thorma provizor Arcis Nove cere scuze judelui de Bistrita, deoarece
nu el, ci chiar Principe le a comandat care nu au folosite la
constructia
1576, mai 19 Joannes Thorma provizor Nove pe judele Bistritei, Gasparus
Budake, retinä cele 40 000 pentru voievod sau timp au
luate sä facá
1576, mai 21 Joannes Thorma provizor Arcis Nove pe jude al
Bistritei, Caspareus Zeoch, despre supärarea Principelui care s-a datorat
netransportArii celor 40 000 de
1576, Elisabeta Bocskai sotia lui Cristoph Báthori roagá judele Bistritei
septembrie 13 olar la Gherla pentru a construi im cuptorm.
1576, octombrie 23 Thorma Jánnos solicitä pe bistriteni sä-i doi doi zidari la
Gherla'32,
1577, aprilie 21 Gabriel Ebeny provizor Arcis Vywar roagá judele Bistritei, Casparus Budaki,
sA Imprumute sau sA cumpere necesare de la Ambrosius
1577, mai 25 Socotelile Clujului plecarea zidarului Antonie (Antal) la
127
Urkunden-Regesten, vol. HI, p. 4359.
128
Ibidem, 4129.
129 Ibidem, p. 4143.
Ibidem, 4144.
Ibidem, p. 4173.
132 Ibidem, p. 4188.
133
Monumenta Comitalia, vol. H, p. 406.
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4270.
135
Balogh, Késôrenaissance, p. 242.
136
Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4274.
137
Balogh, Késôrenaissance, p. 242.
138 Ibidem.
www.digibuc.ro
222 Gheorghe Sebestyén 14
1579, martie 13 Gabriel Ebeny solicitä judelui Bistritei, Zabo Orbán, sä 150 de
pentru podea, precum Ogle pentru repararea bastionului grinzile
1579, mai 5 Gabriel Ebeny provisor Arcis Wywar cere pe bistriteni trimitä cai pentru
transportul tunurilor, el principelui de
pentru
1579, octombrie 15 Gabriel este provizor al Gherleil51.
www.digibuc.ro
15 Cetatea Gherlei 223
1580, mai 18 Gabriel Ebeny prefectus Arcis Wywar cere lui Gaspar Budaky, judele
Bistritei, la ordinul principelui, fabricarea (producerea) necesare
repardrii bastionului pentru a evita pagube mai mari'".
1580, decembrie 31 Magistratul de Sibiu judelui consilierului Bistritei pe anul
curent: 9 006 pentru Universitate natiunii, 10 000 impozit 99 pentru
transportul la Gherla'53.
www.digibuc.ro
224 Gheorghe Sebestyén 16
1595, august 25 Cosimo Capponi scrie: Azi dimineata alteta sa (Sigismund Báthori - n.n.) s-a
de la Gherla, cetate unde a mers resedinta serenisima
(Maria Christierna - n.n.) pe tot timpul absentei principelui...
1596-1599? Giorgio Tomasi Cetdtile mai Insemnate de cele ocupate de
turci (ca de pildä, Timisoara, Lipova, Gyula, Ineu - n.n.) sunt: Oradea, Hust,
Gherla, Chivar,
1597, ianuarie 2 Socotelile Clujului trimiterea unor mesteri la Gherla, pentru
principesa Maria Christiernam.
1598, mai 8 Giorgio Hamvai prefecto Arcis Uivar"72.
1598 Gheorghe Hamvai este prefect al cetätii
1599 Solii lui Rudolf al II-lea de Habsburg aratä 4 noiembrie Clujul s-a pre-
noiembrie 6 dat ostilor lui Mihai Viteazul, de unde acestea s-au Indreptat spre Gherla;
nu stiu, cetatea s-a predat sau nu"4.
1599, noiembrie 29 Mihai Viteazul conventului de Cluj-Mdnästur introducd pe sfetnicul
comitele comitatului Cluj, Bodoni, toate acestuia, ce i le-a
restituit, de cetatea
www.digibuc.ro
DE CARANSEBES SI LUGOI
CONSIDERATII ASUPRA
DRAGOS-LUCIAN
www.digibuc.ro
226 Dragos-Lucian 2
2 Lista banilor de Severin poate consultatd la Fr. Pesty, A Szörény Bánság és Szörény
vármegye vol. 1, Budapest, 1877, p. 248-293; M. Romanescu, Banii Severinului, AO,
23 25, 1944-1946, nr. 131 148, extras, p. 12-14.
Hurmuzaki, 11/3, p. 656-657 (doc. din 25 august 1530).
Ibidem, 11/4, p. 99 100, 114, 117, 127; Pesty aratA pe loan Olah ca viceban din
1531, op. cit., p. 316.
Mihai Ciorna (1447-1454), Petru Danciu de (1452 1454), Mihai Stefan
Matniccanu (1466-1469), Jacob Gärlesteanu (1495 1508), Petru (1495-1502), Barnaba de
Bela (1501, 1503 1514, 1519), Nicolae (1520 1521); vezi nota 2 precum Al.
Horvath, Consideralii juridice privitoare la banatul de Severin de ban al
Lugojului Caransebesului, in Studii de etnografie-istorie", Caransebes, 3, 1979, p.
302.
6 AdunArile din 1391, 1452, 1499, 1500 si 1503, cf. Hurmuzaki, vol. 1/2, p. 340-341; vol.
11/2, p. 14 15, 418-420, 454-455, 510 515; nu relevantä este existenta Banului
Caransebes, de 1518, cf. ibidem, 11/3, p. 292.
Ibidem, II 2, p. 394, 542.
V. Achim, Voievozii in districtele din in SMIM, XII, 1994, p. 109;
cunoastem un caz in care functia de viceban al Severinului era de un voievod (Rayn
wayuoda vicebanus Zewriniensis", iun. 1478), cf. Hurmuzaki, 11/2, p. 248.
www.digibuc.ro
3 Banii de Caransebe Lugoj 227
Ibidem, 115.
'° Stefan Vaida (1607) a purtat titlul de districtuum civitatumque Caransebes et Lugos
banus", Paul Keresztesi (1611) se intitula civitatis et districtus Karansebesiensis banum", cf.
Pesty, op. cit., p. 308; A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei
Románesti, vol. 8, Bucuresti, 1935, p. 115.
" Hurmuzaki, p. 295, d. CCLXX; pentru detalii, vezi C. Fenesan, Banatul
Caransebesului Lugojului Habsburgi anul 1552, SMIM, XII, 1994, p.
161-199; Cristina Fenesan, Problema dominatiei asupra banatului Lugojului
Caransebesului, Banatica", 4, 1977, p. 223-238.
vol. 2, p. 317, 329; vezi si S. Timon, Imago Novae Hungariae, vol. 1, Cassovia,
1734, p. 40-41: quoque Banos qui Caranschebeschi residebant".
vol. 2, p. 316, 320-321, 329, 557; vol. 3, p. 78, 105, 121; vol. 6, p. 534;
I. Suciu, Denumirea Banatului de MB, 31, 1981, nr. 10-12, p.
669-680.
Hurrnuz.aki, 11/5, p. 285-287; 695; un act din 15 februarie 1701 utiliza termenul Bancaus
Karansebesiensi", desi acesta dispäruse la 1658, cf. Fr. Pesty, Krassö vármegye története, vol. 4,
Budapest, 1883, p. 359.
www.digibuc.ro
228 Dragos-Lucian 4
www.digibuc.ro
5 Banii de Caransebe Lugoj 229
caz, asa cum corect s-a remarcat de acum decenii21, este vorba nu de
crearea unor noi sangeacuri otomane zona a Banatului, ci de
conferirea unui berat de investire functie, obligatoriu de un steag
(sangeak) ca al puterii. practica a mai fost de otomani
la 4 septembrie 1541, acelasi Petrovici a fost reconfirmat de sultan drept
comite al Timisoarei, dându-i-se un steag. Otomanii nu fac decât continue un
obicei un drept firesc al recent dispdrutei maghiare, condiliile
care sultanul se considera protectorul Banatului, Transilvania se afla
momentan stdpânirea Habsburgilor. In aceeasi trebuie
perspectiva ce i se oferea, la 16 mai 1552, banului loan Glesan, aceea de a deveni
un donm deloc neinsemnat" beneficiarul unor uriase milostiviri, binefaceri
onoruri" din partea sultanului, va sprijini interesele otomanilor22. cum
se va vedea din cele ce promisiunile s-au adeverit cazul banului Petru
Petrovici.
Autoritatea banului prestigiul social de care acesta se sunt
determinate, de averea personald Documentele
banii au detinut insemnate averi imobiliare orase,
districtele invecinate. Astfel, Caransebes erau mentionate, la 1565 1622,
grädina (hortus domini banny), respectiv moara banului
Patrimoniul imobiliar s-a märit prin dobândirea de noi posesii acordate de
principii transilvdneni, care au credinta slujbele
credincioase acute si aduse si acestei locuri si vremuri deosebite
cu osebire toate rdzboaiele noastre"24. Daniile princiare pot avea aspectul
reconfirmdrii unor posesii, predii castele deja stdpânite sau recent recuperate de
sub stdpânirea otomand25. al donatiilor pot fi aspect
documentele princiare din 18 august 1597 23 mai 1601 prin care Sigismund
Báthori acorda banului Andrei Barcsai târgul de alte 9 posesii,
respectiv Lugojului cu castelul cele 12 mosii ale sale. A doua
donatie, care a avut aspectul unei menite räscumpere o
de 25 000 de florini, s-a lovit de impotrivirea categoria a lugojenilor care erau
Cristina Fenesan, op. cit., p. 230; eadem, fnceputul dominatiei otomane asupra Banatului
la 1541, RA, 64,1987, vol. 49, nr. 1, 43.
22 C. Fenesan, Banatul, p. 170.
24 Ibidem, p. 94-95; aceleasi motive, mai 1589, banul Albert Lonay primea de la
principele Sigismund Báthori o curte nobiliara Reteag (comitatul Solnocul Dinlauntru),
deci o proprietate nu Banat, Arh. Bucuresti, Microfilme Ungaria, r. 143, c.
775 (dupa Liber Regius).
25 Cazul posesiilor acordate lui Paul Keresztesi de Sigismund Báthori in 1596 (Pesty,
Krassö, 4, 189-190), ulterior reconfirmate de Mihai Viteazul 1599 (C. Fenesan, Documente,
113-114), apoi cazul posesiilor familiei de Ictar recuperate de la otomani reconfirmate
de Sigismund Báthori 1597 (ibidem, p. 94-95 105-107).
www.digibuc.ro
230 Dragos-Lucian 6
Ibidem, p. 19, nota 41 si p. 121 126; anii 1576-77, banul Tompa a imprumutat
principelui Cristofor suma de 800 de florini, primind de la acesta ca cetatea Jdioara
cu pertinentele sale, precum posesii in comitatul Cluj, cf. Pesty, Krassö, 4, p. 107-108.
A. Veress, Epistolae et acta Generalis Georgii Basta, vol. 2, Budapest, 1913, p. 52, d.
1042.
Hurmuzaki, II 5, p. 387 388 (doc. din 29 septembrie 1556).
vol. 3,1971, p. 96.
G. Pray, Epistolae procerum regni Hungariae, vol. 1, Posonii, 1806, p. 352,355 (doc. din
mai si 18 iunie 1530).
A. Veress, Documeme, vol. 3,1931, 51-58.
www.digibuc.ro
7 Banii de Caransebe Lugoj 231
www.digibuc.ro
232 Dragos-Lucian 8
www.digibuc.ro
9 Banii de Caransebe Lugoj 233
Hurmuzaki, vol. p. 294, 333, 344-345, 349 351; 11/5, p. 163-165, 182, 185,
248, 325-326, 354-358, 442; Petrovici a murit postquam annum 70 auigisset", cf. W.
op. 1, 1782, 610.
42 Hurmuzaki, XV/2, p. 1275, d. MMCCCLIX.
acest sens, vezi: lui Barcsai din 12 septembrie 1658, care
îndemna predea de otomanilor cele mari orase (Pesty, Krassö, 4, p. 352 354);
protestul lui Gh. Rákóczi (1659) Impotriva banatului caransebesean de otomani,
actiune ce contravenea tratatului (ahd-name) dintre Soliman Joan Zápolya (publicat de L.
Kropf Történelmi Tár", Budapest, 1888, p. 513 565 si 667 706, vezi mai ales p. 516, 557, 689,
694); cronica lui Mustafa Naima care este conceptia despre tratate: in tratatul
imperial de pe vremea Märiei Sale Suleiman-Han (...) se aflä ca «de azi nu se
mai din vilaietul Transilvaniei», noi nu am apelat acum la
Mehmed, Cronici privind Bucuresti, vol. 3, 1980, p. 121). Din
pasajul citat caracterul provizoriu, oriand revocabil, al statutului de ahd acordat de
otomani romänesti (vezi si M. Maxim, Bucuresti, 1993,
p. 158-159).
www.digibuc.ro
234 Dragos-Lucian 10
www.digibuc.ro
11 Banii de Lugoj 235
Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, ed. S. Szilágyi, vol. 21, Budapest, 1899, p.
437-439.
52
Vezi nota
53
A. Veress, Documente, vol. 1,1929, p. 72, d. 80; C. Fenesan, Banatul, p. 166 si 182-183,
d. V.
La 3 ianuarie 1584 o princiarA preciza: Sigismundus Báthory (...)
recognoscimus per praesentes Egregium dominum Thomam Thorny, Banum nostrum Districtuum
Karanysebes, Lwhgas super administracione omnium proventuum trium castrorum Karanysebes,
Lwhgas et Sydowar septembrie 1579-31 august 1583> ...annorum nempe quatwor", Pesty,
Szörény, vol. 1, p. 301.
A. Veress, Documente, vol. 4, p. 238; vol. 5, p. 167.
56 La 5 1552 se arAta intentia ostasilor din de a intra solda
altor comandanti (C. Fenesan, Banatul, doc. IV, p. 181-182), la 16 aprilie 1600 un raport
german intuia situatia periculoasA creatA prin plecarea ostasilor din Caransebes, Ineu,
Lipova Lugoj (Hurmuzaki, XII, p. 840, d. MCCVIII).
www.digibuc.ro
236 Dragos-Lucian 12
www.digibuc.ro
13 Banii de Caransebe Lugoj 237
P. Drägälina, Din istoria Banatului Severin, vol. 2, Caransebes, 1900, p. 90-92; vezi
raportul lui B. Pezzen arhiducele Maximilian (3 mai 1603) la N. Studii documente cu
privire la istoria vol. 20, Bucuresti, 1911, p. 307, d. CLXII.
Hurmuzaki, 11/5, p. 98, 133, 344-348; p. 506, d. DCCCCXXXV; A. Veress,
Documente, vol. 1, p. 143-145, 148-149.
www.digibuc.ro
238 Dragos-Lucian 14
www.digibuc.ro
15 Banii de Caransebe Lugoj 239
Date le alAturate numelui banului sunt cele ale primei si ultimei mentiuni documentare, ele
evident, nereprezentând perioadele ale dregAtoriei. Ordinea trimiterilor la surse respectA
succesiunea cronologicA a mentiunilor documentare.
1. 4 feb. 1536 1543, Mihai de Somlya"
2. 25 feb. 1548-22 1549, Petru Petrovici de
3. mai-19 1552, loan
www.digibuc.ro
240 Dragos-Lucian 16
11 octombrie 1594); C. Fenesan, Doud diplome de innobilare..., RA, 71,1994, vol. LVI, nr. 1, p.
107 (pt. 5 mai 1593).
Pesty, Krassö, 4, p. 179.
W. Bethlen, op. cit., vol. 3, p. 572.
www.digibuc.ro
17 Banii de Caransebe Lugoj 241
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
DOCUMENTE MUNTENESTI
DIN SECOLELE XVI (II)
IWHAB H H C'hC HM
HM wm no
wm H BOA H
H wrn H ce
non H wm
no H
H C'hC H
H AO"
CH H
CH
[H
HM BHW HM CHHOBH HM H
H HM H
KAIOLIAp
H
H H H
H H H
CHH'h
H AO
www.digibuc.ro
244 Pavel Mircea Florea 2
cu Dumnezeu le va läsa, ca la
din a opta parte din tot hotarul, din partea lui Giura Mare a patra parte,
din din din pádure din selistea satului de peste tot, ori se va
alege, deoarece a cumpárat popa Ion Pätni de la nepotul lui Giura
Mare, pe nume Giura pentru 6000 aspri gata, a Giura nepotul
Giura Mare de a sa stirea tuturor si si cu stirea
tuturor din sus jos înaintea domniei mele.
lui un pe nume...* cu cu
deoarece a cumpdrat de la Stoica din Deleani pentru 3000 gata, a
Stoica de a sa bundvoie.
<De> aceia dat popii loan si fratelui ca le
fie acea mai sus de fiilor
strdnepotilor niciodatd neclintitä spusa donmiei mele.
martori pune domnia mea: jupan Radul cliuciar jup>an
Preda mare ban jupan Cernica mare vornic jupan Stoica mare
<Marz>2ea Nica vister comis
clucer Stänciucul paharnic jupan Leca mare postelnic. Ispravnic Cernica
mare vornic.
eu Bunea lui Coresi3 care am scris cetatea de scaun
luna august 6 zile de la Adam acum anul 7113 <1605>
Io Radu voievod din mila lui Dumnezeu domn.
Arh. Nat. Mun. Fond 157, Col. Doc. Ist., 11/25.
Original pergament (36,5 x 20 cm), cernead neagd, monograma cu chinovar, portiuni de
text ilizibile, pecete aplicad,
Ed. DIR, B, XVIII], doc. 181, 185, o traducere nu copie) româneasca BAR, Ms
3281, 17v-18.
www.digibuc.ro
3 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) 245
' Aici boierii lui Matei paharnic DrIghici banul din anume din Mihail
postelnic si din din Vladislav logofdt din Dobrosloveni, Stanciul
postelnic.
H
CHHh BO6BOAA.
H CHOBH
HM TO,
H
H 6M H
romoau.
H H H PAAVA
B'hCAX, no
H H H H
H A» ecm no BHW
no H
AA MA
no
H BOA,
ecm
H
www.digibuc.ro
246 Mircea Florea 4
H H ... H
ACITH ... ... H
H ecm
...
Wnpi
AO6POBOAH C'hC
... ... H H
MH
H Aoro4em,
H H
I
1w
www.digibuc.ro
5 Documente muntenesti (secolele XVI--XVII) (II) 247
H OCHOAHH6
H
MU MU
www.digibuc.ro
248 Pavel Mircea Florea 6
M HM PAKOBHG,
wm AA CAM
A MAION AA
BAN MAION AC" H C'hC
CM H C'hC
C'bC BAN.
PAKOBHGA.
WN C'hM MH H
no H H
NHX KAKO AA AA KO
AA H
C'hC H H
AA
CHIO ACA, CAM, wm
mpH H C'hC AA
Tor
AA HM
WXAB CM H CM H HM
NH
H MH HNHA
H
H H
A3,
H
BOHBOAA
www.digibuc.ro
7 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) (II) 249
Pasaje ilizibile.
2 Matei postelnicul din Brâncoveni, viitorul domn Matei Basarab.
Deoarece satul Racovita nu figureazd lui Matei Basarab
Micu, Radu Lungu, Domeniul lui Matei Basarab, RdI, XXXV, (1982), nr. 12, 1313-1329:
idem, Date noi privind domeniul lui Matei Basarab din Tara in RdI, XXXVI, (1983),
nr. 10, p. 1028-1033) identificarea lui Matei postelnic cu Matei Basarab ar putea pusä sub semn
de intrebare. se tine cont satul Racovita era la 1543 lui Detco mare armas,
strabunicul lui Matei (DRH, B, IV, doc. 144), o parte a satului era individualizatä la 1574
addugarea determinativului al ,jupanitei Calea" lui Detco mare armas, partea I-a, doc. 3)
Matei postelnic un sat de la bunicul la care se informatia
furnizatd de un document din 1693 (7201) ianuarie 14 prin care Constantin Brâncoveanu lui
Badea logofdt din Brâncoveni mosia din Racovitä, din apa Oltetului peste tot hotarul, din jos
de Märgäritesti, drumul Loloestilor, mosia capul curdturii lui
Ralit si Valea Brptaiului, peste Piscul Scheaua de la Lac, coada
Vâlcelii Grecilor, cu lui Cazan, din jos la actul mai
precizeazd satul a fost al voievodului de la párinti. (Arh. Nat. Centrald, Ms. rom. 704, 4-4v
document comunicat de dl. Constantin Man). Se constatá deci satul se mentine pe o de
150 de ani stdpânirea descendentilor din Craiovesti, fapt care permite identifkarea lui Matei
postelnic cu Matei postelnic din Brâncoveni.
Din (vezi supra, doc. 5).
www.digibuc.ro
250 Pavel Mircea Florea 8
H H
www.digibuc.ro
9 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) (H) 251
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
t GHEORGHE SEBESTYÉN
(1920-1993)
www.digibuc.ro
254 In Memoriam 2
Lajos Demény
www.digibuc.ro
t CARATASU
(1926-1997)
www.digibuc.ro
256 In Memoriam 2
tome XXII (1984), nr. 4, p. 327-358, ca editia din Dimitrie Cantemir, Opere
complete, vol. VI, tomul II, povestire despre familiilor lui
a Cantacuzinilor... (la care au contribuit Alvina si Emil
Lazea), Bucuresti, Editura Academiei, 1996,270 p. +
amintirea posteritätii, Mihai Caratasu va rämâne ca un erudit bibliolog
istoric al vechii culturi românesti, de mare modestie deosebitä fin*
ca un prieten de nädejde. La despärtire nu pot rostesc cu
tri tele crestmescul: Dumnezeu
Paul Cernovodeanu
www.digibuc.ro
ABREVIERI
www.digibuc.ro
258 2
BZ = Byzantinische Zeitschrift
CC = Codrul Cosminului
CI = Cercetäri
CL = Cercetäri Literare
Cv. L = Literare
CMRS = Cahiers du Monde Russe et Soviétique
CN = Cercetäri Numismatice
CNA = Cronica Numismaticd Arheologica
CT = Columna lui Traian
DIR = Documente privind Istoria României (seria A: Moldova; seria B:
Tara Româneascd; seria C: Transilvania)
DR = Dacoromania
DRH = Documenta Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara
Româneasca; seria C: Transilvania; seria D: Relatii
române)
EB = Etudes Balcaniques, Paris
FHDR = Fontes Historiae Dacoromanae
GB = Glasul Bisericii
= Geopolitica Geoistoria
Hurrnuzaki colab.) = Hurmuzaki, Eudoxiu de, colaboratorii), Doàumente privind
istoria
IN = Ion Neculce". Buletinul Muzeului Municipal din
LAR = Literatura si Arta
LL = Literaturd
LR = Limba
MA = Mitropolia Ardealului
MB = Mitropolia Banatului
MC = Miron Costin". Revistä de märturii istorice
MCA = Materiale Cercetäri Arheologice
MI = Magazin Istoric
MMS = Mitropolia Moldovei Sucevei
MO = Mitropolia Olteniei
NEH = Nouvelles Ludes d 'Histoire
RA = Revista Arhivelor
RC = Revista
RDP = Revista de Drept Public
REB = Revue des Byzantines
REG = Revue des Grecques
REI = Revue des Islamiques
RER = Revue des Roumaines
RES = Revue des Slaves
RESEE = Revue des Sud-Est Européennes
RFR = Revista Fundatiilor Regale
RH = Revue Historique
RHSEE - Revue Historique du Sud-Est Européen
RdI = Revista de
RI = Revista (ambele
RIAF = Revista pentru Arheologie Filologie
RIB = Revista de Bisericeascä
www.digibuc.ro
3 259
RIR = Revista
RIS = Revista de Istorie
RITL = Revista de Teorie Literarä
RM = Revista Muzeelor
RMM = Revista Muzeelor Monumentelor
RRH = Revue Roumaine d'Histoire
RSL = Romanoslavica
RT = Revista TeologicA
SAI = Studii si Articole de Istorie
SAO = Studia et Orientalia
SB = Studia Balcanica
SC = Studii Clasice
SCB = Studii Cercetäri de Bibliologie
SCI = Studii si Cercetäri Istorice
SCIA = Studii Cercetäri de Istoria Artei
SCIM = Studii si Cercetäri de Istorie Medie
SCIV = Studii Cercetäri de Istorie Veche
SCIVA = Studii Cercetäri de Istorie Veche Arheologie
SCN = Studii Cercetäri de Numismatica
SCSI = Studii Stiintifice.
SEER = The Slavonic and East European Review
SMIM = Studii si Materiale de Istorie Medie
SOF = Süd Ost Forschungen, München
ST = Studii Teologice
Studii = Studii. Revistä de Istorie
SUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia
TB = Tara Bârsei
TC = Theodor Codrescu" editata de Gh. Ghibänescu)
UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen
VR = Viata Româneascd
www.digibuc.ro
LUCRÁRI RECENT
EDITURA ACADEMIEI
www.digibuc.ro