Você está na página 1de 34

COLEGIUL ECONOMIC, , TRANSILVANIA”

Str. Călimanului Nr. 1


RO-540074 – Tîrgu Mureş
TEL. +40. 365-882. 796
FAX. +40. 365-730. 975
e-mail: eco_transilvania@yahoo. com
web: http://colegiuleconomictransilvaniatgmures.
info

Specializare: Tehnician în activități economice

Nivel IV

Îndrumător:

Prof. Moldovan Elvira

Absolvent:

Vas Alina-Rebeca

Târgu-Mureș
2018
CUPRINS:

Argument .................................................................................................................................4

Capitolul I: Diagnosticul juridic al societăţii SC. AQUASERV S. A. ...................................5

1.1. Obiectivul de activitate al societăţii SC. AQUASERV S. A. .........................................5

1.2. Structura organizatorică a societăţii SC. AQUASERV S. A. .........................................8

Capitolul II: Decontările prin casierie - elemente de trezorerie ............................................10

2. 1. Clasificarea elementelor de trezorerie ..........................................................................10

2. 2. Documente specifice operaţiunilor prin casierie ..........................................................15

Capitolul III. Contabilitatea decontării prin casierie ............................................................20

3. 1. Prezentarea conturilor specifice decontărilorprin casierie ...........................................20

3. 2. Studii de caz privind contabiltatea decontărilor prin casierie ......................................22

Concluzii ...............................................................................................................................32

Anexe

Bibliografie

3
ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece în conditiile de tranzacţie a economiei de piaţă


disponibilul bănesc are o influenţă puternică asupra situaţiei financiare a intreprinderii.

Banii constituie elementul cheie al economiei de schimb monetar, rolul fiind


independent de natura sistemului economic, de nivelul şi structurile economice. Banii au
aparut în procesul dezvoltării societăţii, al schimbului de mărfuri, al schimbului dintre
producatori şi consumatori.

Operatiile de încasări şi plati în lei au o pondere mai redusă în totalul decontărilor. Încasările
de numerar pot să provina din vânzarea de produse din producţie proprie, din vânzări de
mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări de numerar de la bancă, aport de capital. Plăţile în
lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul
asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, achitarea unor prestări de
servicii, depuneri de numerar în bancă, plata dividentelor către acţionarii societăţii.

Scopul principal al evidentei contabile a mijloacelor banesti este controlul disciplinei


de casă, corectitudinea şi eficienţa folosirii mijloacelor băneşti, asigurarea integrităţii banilor
şi a documentelor de casă.

4
Capitolul I: Diagnosticul juridic al societăţii SC. AQUASERV S.A.

1.1. Obiectivul de activitate al societăţii SC. AQUASERV S. A.

Compania AQUASERV S. A. , deţine din anul 2006 licenţa clasa I pentru serviciul
public de alimentare cu apă şi de canalizare, fiind în prezent unul dintre cei mai importanţi
Operatori Regionali în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din
România şi singurul operator regional licenţiat în domeniu din judeţul Mureş.

SERVICIILE DE BAZĂ

• producerea Si distribuţia apei potabile

• colectarea şi epurarea apelor uzate

• colectarea şi managementul apelor pluviale

ARIA DE OPERARE

• Tîrgu-Mureş;

• Reghin;

• Sighişoara;

• Târnăveni;

• Luduş;

• Iernut;

• Cristuru
Secuiesc;

• 80 de localităţi rurale din judeţele Mureş, Harghita şi Bistriţa Năsăud.

5
CIFRE CHEIE

• Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă - 1143 de km

• Lungimea sistemelor de canalizare - 807 de km

• Numărul locuitorilor şi agenţilor economici deserviţi - 300. 000

• Cifra de afaceri netă (2015) - 86. 606. 991 lei

• Număr de angajaţi - 874

• Cantitatea de apă potabilă facturată anual - 16 milioane mc

• Cantitatea de apă uzată facturată anual - 17, 1 milioane mc

VIZIUNE

Ne definim ca un operator în domeniul apei potabile şi al apelor uzate pe o arie lărgită


de operare şi urmărim ca performanţele noastre operaţionale şi financiare să ne recomande ca
şi o companie competitivă pe piaţa serviciilor publice de apă şi canalizare din Uniunea
Europeană.

DECLARAŢIE DE MISIUNE

Prioritatea noastră este satisfacerea cerinţelor clienţilor iar succesul companiei noastre
depinde de creşterea calităţii şi lărgirea serviciilor oferite.

Ne preocupă asigurarea unui grad ridicat de profesionalism al angajaţilor fapt de care


ne declarăm responsabili, fără discriminare.

Ţintim spre excelenţă şi construim viitorul companiei în sensul prosperităţii, stabilităţii


şi dezvoltării prîntr-un management performant.

Integrându-ne în mediul extern, suntem responsabili pentru conservarea şi protecţia


mediului înconjurător, în beneficiul comunităţii.

6
OBIECTIVELE STRATEGICE

 Asigurarea dezvoltării durabile şi creşterea flexibilităţii organizaţiei prin extinderea


ariei de operare Si diverşificarea ofertei de servicii către clienţi
 Optimizarea permanentă a costurilor productive Si de logistică astfel încât atingerea
performanţelor dorite şi a nivelului serviciilor cerut de consumatori să se facă cu
costuri minime
 Prioritizarea lucrărilor de reabilitare Si modernizare cu scopul de a exploata o
infrastructură fiabilă de apă şi canal
 Creşterea calităţii vieţii prin furnizarea unor produse şi servicii conform standardelor
europene în vigoare
 Preocupare permanentă pentru creşterea gradului de încredere al clienţilor şi pentru
asigurarea unei transparenţe legată de acţiunile întreprinse
 Maximizarea potenţialului resurselor umane
 Asigurarea securităţii în muncă a tuturor angajaţilor şi a altor părţi interesate
 Eliminarea aspectelor cu impact semnificativ asupra mediului şi preocuparea continuă
pentru protejarea sănătăţii publice

Pentru asigurarea accesului la informaţiile de interes public, SC COMPANIA AQUASERV


SA a desemnat următoarele persoane cu responsabilităţi în acest domeniu:

Responsabil cu difuzarea informaţiilor de interes public:

Dodiţă Farcaş Daniel – Şef Serviciu Relaţii Externe

Telefon: 0265 – 208. 888

E - mail: client@aquaserv. ro

Responsabil cu informarea presei:

Tomuleţiu Nicolae – Coordonator comunicare şi relaţii publice - Serviciul Relaţii Externe

Telefon: 0265 – 208. 888

E - mail: presa@aquaserv. ro

7
1.2. Structura organizatorică a societăţii SC. AQUASERV S. A.

Reprezentantii membrilor AGA:

Bakos Levente / Municipiul Tg- Mureş

Pop Claudiu / Municipiul Sighişoara

Pădurean Mihai / Municipiul Reghin

Precup Mihai Paul / Oraşul Luduş

Piaskovski Stanislav / Municipiul Târnăveni

Pantea Constantin / Oraşul Iernut

Suciu Călin / Judeţul Mureş

Kolumbán Sándor Gábor / Oraşul Cristuru Secuiesc

Consiliul de administratie

Presedinte - Racz Ernest Lucian

Membrii: - Pajint Emilia Marcela

- Nagy Istvan

- Sipos Levente

- Szasz Andrea Monica

8
Presedinte -
Racz Ernest
Lucian

Pajint Emilia Szasz Andrea


Nagy Istvan Sipos Levente
Marcela Monica

Figura 1. Diagrama consiliului de administratie

Conducerea executiva

Director General - ec. Lazăr Sorin Daniel

Director Exploatare - ing. Horobeț Sergiu

Director Economic - ec. Takacs Elek

Director Dezvoltare - ec. Maior Raluca

Director Tehnic - ing. Bota Istvan Zoltan

Director General
- ec. Lazăr Sorin
Daniel

Director Director Director Director Tehnic -


Exploatare - ing. Economic - ec. Dezvoltare - ec. ing. Bota Istvan
Horobeț Sergiu Takacs Elek Maior Raluca Zoltan

Figura 2. Diagrama conducerii executive

9
Capitolul II: Decontările prin casierie - elemente de trezorerie

Trezoreria reprezintă o secţiune importantă a contabilităţii şi activităţii oricărui agent


economic, având influenţa importantă în ceea ce priveşte desfăşurarea normală a programului
de activitate, pentru menţinerea permanentă a echilibrului financiar.

Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definită prin totalitatea operaţiilor


financiare cu caracter operaţional care asigură încasările Si plăţile curente, care la rândul lor
reprezintă operaţii de trezorerie.

2. 1. Clasificarea elementelor de trezorerie

În structura trezoreriei, aşa cum prevede Regulamentul contabil Si Planul general de


conturi, se cuprind, în ordinea stabilită prin intermediul acestuia din urmă, următoarele feluri
de operaţii:

- titlurile de plasament sunt hartii de valoare care se pot transforma în disponibilităţi,


dintre care se amintesc: acţiunile şi obligaţiunile şi alte titluri de plasament Si creanţe similare
achiziţionate în vederea revânzării pentru obţinerea de profit;

- efecte comerciale primite anterior Si depuse spre încasare sau scontate la bănci;

- disponibilităţile bănesti existente în conturile la bănci, în lei şi în devize;

- credite bancare pe termen scurt, creditele externe şi creditele de la trezoreria statului;

- disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi în devize.

Obiectivele organizării trezoreriei firmei sunt următoarele :

 evidenţa Si controlul operativ al operatiilor băneşti în numerar


 gestiunea Si valorificarea disponibilităţilor băneşti din conturile bancare
 efectuarea plăţilor la termen scadent
 respectarea legislaţiei financiar bancare Si fiscale
 valorificarea disponibilităţilor băneşti prin plasamente de trezorerie
 fundamentarea bugetului trezoreriei firmei

10
 utilizarea juridică a creditelor bancare pe termen scurt contractate

Disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi în devize, permit efectuarea decontării


obligaţiilor şi creanţelor cu personalul unităţii şi alte persoane fizice şi, de asemenea, cu alţi
agenţi economici, în cadrul unor limite legale, cu bugetul statului, reprezentându-se
regulamentar operaţiilor de casă.

În grupa disponibilităţilor în numerar sunt încadrate şi elementele patrimoniale


denumite "alte valori", unde se încadrează timbrele fiscale Si poştale, biletele de tratament şi
odihnă, tichetele Si biletele de călătorie.

Operaţiile de încasări şi plăţi în numerar, în lei şi în valută, se efectuează cu


respectarea regulamentului operaţiilor de casă Si a regulamentelor emise de Banca Naţională
a României, fiind urmărite în contabilitate cu ajutorul contului 531 "Casa", care se dezvoltă în
două conturi sintetice de gradul II şi anume: 5311 "Casa în lei" şi 5314 "Casa în devize".

Prin intermediul casieriei unităţii patrimoniale se gestionează şi alte valori de


trezorerie, asimilate lichidităţilor în numerar, care se reflectă în contabilitate prin intermediul
contului 532 "Alte valori", încadrat în grupa 53 "Casa" din cadrul clasei a 5-a a Planului
general de conturi, denumita "Conturi de trezorerie". Acest cont se dezvoltă în patru conturi
sintetice de gradul II, după cum urmează: 5321 "Timbre fiscale Si poştale", 5322 "Bilete de
tratament şi odihnă", 5323 "Tichete Si bilete de călătorie" şi 5328 "Alte valori".

Conturile amintite au funcţia contabilă de activ Si implicit solduri debitoare, care


reprezintă disponibilităţile băneşti şi alte valori existente în casierie, solduri care se înscriu în
grupa activelor circulante din cadrul bilanţului contabil.

În continuare se prezintă conţinutul economic Si principalele corespondenţe aferente


conturilor de mai sus.

Conturile 5311 "Casa în lei" şi 5314 " Casa în devize" funcţionează în mod similar,
înregistrând în debit sumele în lei şi în valută evaluată la cursul de schimb al zilei, aferente
încasărilor efectuate în numerar, prin creditul conturilor corespunzătoare naturii încasărilor.

În creditul conturilor analizate se oglindesc plăţile care se efectuează prin casierie, în


lei şi în devize evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor care arată natura plăţilor.

11
Debit 5311, 5314
Credit
- se debitează cu sumele în lei şi în - se creditează cu plăţile care se
valută evaluată la cursul de schimb al efectuează prin casierie, în lei şi în
zilei, aferente încasărilor efectuate în devize evaluate la cursul zilei
numerar, prin creditul conturilor
corespunzatoare naturii încasărilor

Debit 5321, 5322, 5323, 5328 Credit


- e debitează cu valoarea bonurilor - se creditează: - valoarea bonurilor
valorice, a timbrelor fiscale şi postale, valorice, a timbrelor fiscale şi postale,
biletelor de tratament şi odihna, biletelor de tratament şi odihna,
tichetelor şi biletelor de calatorie, tichetelor şi biletelor de calatorie şi a
tichetelor de masa Si a altor valori, altor valori, consumate
achizitionate
- valoarea tichetelor de
masa acordate salariatilor

Elementele de trezorerie se clasifică în următoarele categorii:

o Investițiile pe termen scurt


o Credite bancare
o Disponibilităţi băneşti în numerar
o Dobânzile
o Acreditivele
o Avansurile de trezorerie
o Alte valori

1. Contabilitatea investițiilor pe termen scurt

Contabilitatea investițiilor pe termen scurt cuprinde acțiuni și obligațiuni


cumpărate pentru a fi anulate sau revânduteîn vederea obținerii unui câștig imediat. Acestea

12
au un caracter speculativ Si se evidențiază cu ajutorul conturilor de activ : 501 Acțiuni
deținute la entitățile afiliate, 505 Obligațiuni emise și răscumpărate, 506 Obligațiuni, iar
pentru obligațiunile care aparțin altor unități 508 Alte investiții pe termen scurt și creanțe
asimilate. La cumpărarea, vânzarea sau anularea investițiilor, se compară prețul de
cumpărare cu prețul de vânzare, întâlnind următoarele situații:

 Preț de cumpărare > preț vânzare pierdere


 Preț vânzare > preț de cumpărare câștig

2. Contabilitatea creditelor bancare

Creditele bancare pe termen scurt, creditele externe şi creditele de la trezoreria


statului asigură complementarea surselor proprii necesare desfăşurării activităţii de
producţie, de prestări servicii. Pentru creditele care se primesc este necesar să existe o
garanţie din partea solicitantului, sub forma valorilor materiale sau a resurselor băneşti
viitoare, sau din partea unui terţ prin care să se asigure rambursarea datoriilor asumate,
precum şi a dobânzilor aferente. Unele conturi de credite pe termen scurt, pentru export şi
pentru nevoi temporare, îndeplinesc funcţia unor conturi de încasări şi plăţi.

3. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti în numerar

Disponibilităţile bănesti în numerar, în lei şi în devize, permit efectuarea decontării


obligaţiilor şi creanţelor cu personalul unităţii şi alte persoane fizice şi, de asemenea, cu alţi
agenţi economici, în cadrul unor limite legale, cu bugetul statului, reprezentându-se
regulamentar operaţiilor de casă. În grupa disponibilităţilor în numerar sunt încadrate şi
elementele patrimoniale denumite "alte valori", unde se încadrează timbrele fiscale şi
poştale, biletele de tratament şi odihnă, tichetele şi biletele de călătorie.

4. Contabilitatea dobânzilor

Pentru economiile păstrate în contul curent se încasează dobânzi evidențiate în


contul de activ 5187 Dobânzi de încasat. Dobânzile curente reprezintă un venit evidențiat în
contul de pasiv 766 Venituri din dobânzi. Pentru împrumuturile primite prin contul curent se
achită o dobândă evidențiată în contul de pasiv 5186 Dobânzi de plătit. Dobânzile de plată
reprezintă o cheltuială evidențiată în contul de activ 666 Cheltuieli privind dobânzile.

13
5. Contabilitatea acreditivelor

Acredivitul este un depozit deschis din contul curent al cumpărătorului pus la


dispoziţia vânzătorului pentru achitarea mărfurilor pe măsura livrării lor. Acesta se deschide
fie pentru cumpărările frecvente, fie pentru cumpărătorii care nu își achită la timp datoriile.
Se evidnțiază cu ajutorul contului de activ 541 Acreditive.

6. Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Contabilitatea avansurilor de trezorerie cuprinde avansurile acordate angajaților


pentru a efectua deplasări în interes de serviciu. Avansurile de deplasare se acordă pe baza
documentului numit ORDIN DE DEPLASARE. La întoarcerea din delegație, pe verso
documentului angajatul justifică sumele cheltuite cu documente: bilete de călătorie, chitanță
de cazare, iar sumele necheltuite se restituie la casierie. Pentru perioada aflată în deplasare,
angajatul are dreptul la o sumă numită DIURNĂ din care se acoperă cheltuielile personale.
Diurna reprezintă o cheltuială petru unitate, iar mărimea ei se determină în funcție se salriul
angajatului și de numărul de zile aflat în delegație. Se evidențiază cu ajutorul contului de
activ 542 Avansuri de trezorerie.

7. Contabilitatea altor valori

Contabilitatea altor valori cuprinde timbre fiscale Si poștale, bilete de tratament


și odihnă, abonamente şi bilete de călătorie și bonuri de combustibil, toate păstrate în casieria
unității. Se evidențiază cu ajutorul contului sintetic de gradul I 532 Alte valori, care cuprinde
următoarele conturi de gradul II : 5321 Timbre fiscale Si poștale, 5322 Bilete de tratament și
odihnă, 5323 Tichete Si bilete de călătorie Si 5328 Alte valori.

2. 2. Documente specifice operaţiunilor prin casierie

Lista Si provenienţa documentelor: Pentru activitatea de casierie, documentele utilizate sunt:

a. - chitanţa,

b. - carnetul CEC limita de sumă,

14
c. - dispoziţia de plată-încasare,

d. - registrul de casă,

e. - fişa de magazie a formularelor cu regim special.

Conţinutul Si rolul documentelor:

a. Chitanţa

Formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare. Tipărit în carnete cu


cate 100 de file.

1. Serveşte ca:

- document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unităţii;

- document justificativ de înregistrare în registrul de casă (cu respectarea Regulamentului


operaţiunilor de casă) şi în contabilitate.

2. Se întocmeste în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul unităţii şi
se semnează de acesta pentru primirea sumei.

3. Circulă la depunător (exemplarul 1, cu ştampilă unităţii). Exemplarul 2 rămâne în carnet,


fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completă a carnetului.

b. CEC pentru ridicare de numerar

Din conturile de cheltuieli bugetare sau de disponibilităţi, după caz, casierul poate
ridica, pe bază de cecuri pentru ridicare de numerar, numerarul pentru efectuarea plăţilor de
salarii, premii, deplasări, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin virament,
cum ar fi: drepturi cu caracter social, burse pentru elevi şi studenţi, ajutoare etc. În fila de
cec se menţionează şi natura cheltuielilor care urmeaza să se efectueze din numerarul ridicat.
Se efectuează prin casieria proprie numai acele plăţi reprezentând diverse cheltuieli mărunte
Si urgente ce au fost efectuate de casier ori administrator financiar patrimoniu cu numerar (

15
ex: lacăte, chei, becuri, altele de acesaşi gen). Sumele ridicate în numerar se pastreaza în
casieria instituţiei publice în condiţii de siguranţă.

c. Dispoziţia de plată - încasare către casierie

Formular tipizat fără regim special, format A6 şi A5, tiparite pe ambele feţe, în blocuri
a 100 de file. În vederea efectuarii de plăţi în numerar pentru deplasări sau achiziţionarea de
bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii se pot acorda avansuri în numerar
persoanelor desemnate pe baza "Dispoziţiei de plată – încasare către casierie", semnată de
conducătorul compartimentului financiar (financiar-contabil) şi de casier. Justificarea
avansurilor în numerar se efectueaza în baza documentelor justificative eliberate de agenţii
economici sau de persoane fizice autorizate, respectiv facturi fiscale, facturi, chitanţe, bon de
comandă-chitanţă sau alte formulare ori documente privind activitatea financiară şi contabilă
cu regim special, aprobate potrivit legii.

Serveşte ca:

- dispoziţie pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor
legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei
de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decat avansul
primit, plata unor materiale mărunte Si urgente a căror procurare a fost aprobată de
ordonatorul de credite, etc. ;

- dispoziţie pentru casierie, în vederea încasarii în numerar a unor sume, potrivit dispoziţiilor
legale;

- document justificativ de înregistrare în registrul de casă Si în contabilitate, în cazul plăţilor


în numerar efectuate fără alt document justificativ. Se întocmeşte într-un exemplar de
compartimentul financiar-contabil: în cazul utilizării ca dispoziţie de plată - când nu există
alte documente prin care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans
chenzinal etc. );

- în cazul utilizării ca dispoziţie de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare,


procurare de materiale etc. ;

16
- în cazul utilizării ca dispoziţie de încasare, când nu există alte documente prin care se
dispune încasarea (avize de plată, somaţii de plată etc. ). Se semnează de întocmire la
compartimentul financiar-contabil.

Circulă:

- la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viza în cazurile


prevazute de lege; - la persoanele autorizate să aprobe plata sumelor respective (în cazul
plăţilor);

- la casierie, pentru efectuarea operaţiei de încasare sau plata, după caz, şi se semnează de
casier; în cazul plăţilor se semnează şi de persoana care a primit suma. Când este utilizată ca
dispoziţie de încasare, pentru sumele încasate, casierul trebuie să emită "Chitanţa"

- la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casă, pentru efectuarea


înregistrarilor în contabilitatea sintetică Si analitică. Se arhivează la compartimentul
financiar-contabil, anexa la registrul de casă.

d. Registru de casă

1. Serveşte ca:

 Document de înregistrare operativa a încasărilor şi pletilor în numerar, efectuate prin


casieria unităţii pe baza actelor justificative;
 Document de stabilire, la sfârşitul fiecarei zile, a soldului de casă.
 Document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.

2. Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă persoană


împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plati.

La sfârşitul zilei, randurile neutilizate din registrul de casă se bareaza.

Soldul de casă al zilei precedente se reporteaza, după caz, pe primul rand al registrului de casă
pentru ziua în curs.

17
Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrarii operaţiunilor efectuate şi de către
persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 Si
a actelor justificative anexate.

3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise


şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de casă ( exemplarul 2).

Exemplarul 1 rămâne la casier.

4. Se arhivează :

 La casierie (exemplarul 1) ;
 La compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul :

 Denumirea unităţii ;
 Denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
 Numărul curent; numărul actului de casă; numărul anexelor; explicaţii; încasări; plăţi;
 Report / sold ziua precedentă;
 Semnaturi: casier şi compartiment financiar-contabil

Registrele de casă din punctele de lucru (întocmite pe formulare tipizate achizitionate de la


furnizori) se înregistreaza în contabilitate la sediul central, Si se întocmeşte Registrul de casă
centralizat (zilnic-tot pe formulare tipizate).

Circuitul documentelor

casier – persoana de la care se încasează sume / se efectuează plăţi( exemplarul nr. 1) –


contabilitate ( exemplarul nr. 2) - arhiva( exemplarul nr. 2)

Documentele justificative care stau la baza înregistrarii în Registrul de casă folosite în


cadrul SC. AQUASERV S. A. sunt:

1. Foaia de vărsământ (formular tipizat, specific fiecarei banci, cu ajutorul caruia se


depun la bancă banii ce depasesc plafonul zilnic stabilit de lege.

18
Se întocmeşte de casiera în două exemplare, unul insoteste banii la bancă iar celalat
(vizat de banca) rămâne la registrul de casă.

2. Dispoziţia de plată/ încasare.


3. Chitanţa.
4. State de plată (pentru salarii, prime, concedii de odihnă, avans chenzinal). Se aprobă
la plată de către Directorul Economic. Statele semnate se predau casieriei, de
contabilul care tine evidenţa salariilor şi rămân ca acte justificative la registrul de casă.

6. Listele cu evidenţa salariatilor care beneficiază, conform contractului colectiv de


muncă, de plata contravalorii unui abonament de transport în comun pe o linie urbană
(suma se stabileste în contractul colectiv de munca) . Listele se întocmesc de
contabila care ţine evidenţa salariilor, se semnează de directorul economic pentru
aprobarea plaţii şi de către salariaţi la primirea sumelor. Listele rămân ca documente
justificative la întocmirea registrului de casă.

7. Monetarul este actul fiscal cu care magazinul firmei depune banii în casierie la
sfârşitul fiecarei zile (încasati pe baza bonului fiscal-vânzare cu amănuntul).

19
Capitolul III. Contabilitatea decontării prin casierie

3. 1. Prezentarea conturilor specifice decontărilor prin casierie

CONTUL 5311 « CASA în LEI »

Este un cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria unităţii, precum şi a
mişcării acestuia, ca urmăre a încasărilor şi plăţilor efectuate.

În DEBITUL contului 5311 « CASA în LEI » se înregistreaza :

 Sumele ridicate de la bănci, în corespondenţă cu creditul contului 581 ;


 Sumele încasate de la clienti, în corespondenţă cu creditul contului 4111. 419 ;
 Sumele încasate de la asociati, în corespondenţă cu creditul contului 455 ;
 Sumele încasate reprezentând decontări în cadrul grupului şi decontări privind
interese de participare, în corespondenţă cu creditul contului 451, 452 ;
 Sumele încasate reprezentând aport la capitalul social, în corespondenţă cu
creditul contului 456 ;
 Sumele încasate de la debitori, în corespondenţă cu creditul contului 428 –
debitori salariaţi şi 461 – debitori diverSi ;
 Sumele încasate de la creditori diverşi, în corespondenţă cu creditul contului
462 ;
 Sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate, în
corespondenţă cu creditul contului 542 ;
 Sumele încasate reprezentând imobilizări financiare pe termen scurt cedate, în
corespondenţă cu creditul conturilor 501, 502, 503, 506, 508 ;
 Sumele încasate şi prestări servicii, vânzarea de mărfuri şi alte activităţi, în
corespondenţă cu creditul conturilor 704, 707 şi TVA-ul colectat aferent –cont
4427 ;
 Sumele încasate din despăgubiri şi alte venituri din exploatare, în
corespondenţă cu creditul contului 758 ;

20
În CREDITUL contului 5311 « CASA în LEI » se înregistrează :

o Depunerile de numerar la bănci, în corespondenţă cu debitul contului 581;


o Platile efectuatecătrefurnizori, în corespondenţă cu debitul contului 401, 404;
o Valoarea avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau
executări de lucrări, în corespondenţă cu debitul contului 409;
o Sumele achitate personalului, în corespondenţă cu debitul conturilor 4211, 423,
425, 426, 428;
o Sumele achitate terţilor reprezentând reţineri sau opriri din salarii, în
corespondenţă cu debitul contului 427 ;
o Sumele achitate reprezentând decontări în cadrul grupului şi decontări privind
interese de participare, în corespondenţă cu debitul contului 451, 452 ;
o Sumele restituite asociaţilor, în corespondenţă cu debitul conturilor 455, 456 ;
o Dividendele plătite acţionarilor sau asociaţilor, în corespondenţă cu debitul
contului 457 ;
o Sumele achitate diverşilor creditori, în corespondenţă cu debitul contului 462 ;
o Avansurile de trezorerie acordate, în corespondenţă cu debitul contului 542 ;
o Plăţile în numerar reprezentând alte valori achiziţionate, în corespondenţă cu
debitul contului 532 ;
o Plăţile efectuate reprezentând alte cheltuieli de exploatare, în corespondenţă cu
debitul contului 658 ;

SOLDUL contului 5311 « CASA în LEI » reprezintă numerarul existent în casieria


unităţii.

Acordarea şi justificarea avansului spre decontare

Avansurile spre decontare se acordă pe baza referatului de avans spre decontare. În


cadrul societăţii fiecare compartiment funcţional îSi întocmeşte periodic necesarul de
aprovizionat. Acest necesar se înaintează la compartimentul de aprovizionare. Cei
răspunzători de aprovizionarea cu materii prime, materiale, îşi intocmesc referatele de avans.
În limita plafoanelor privind plăţile ce se pot face în numerar se eliberează numerar de la
casierie având la bază referatele de avans spre decontare. Fiecare referat conţine scopul pentru
care a fost acordat avansul (deplasări, cumpărări de mărfuri, etc. )

21
Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:

- cumpărarea de mărfuri se justifică cu chitanţa fiscală

- deplasările se justifică cu ordin de deplasare

Avansul neutilizat este restituit la casierie. Nu se acordă un nou avans până nu se justifică
avansul precedent.

Evidenţa avansurilor se ţine pe fiecare titular de avans. Justificarea avansului spre


decontare se face în funcţie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:

- acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare:

- cumpărare de mărfuri pe baza de chitanţa fiscală:


- plăţi pentru servicii executate de terţi pe baza de chitanţă:

- restituirea avansului neutilizat:

- acordarea avansului pe bază de ordin de deplasare:

- justificarea avansului pe bază de chitanţă:

- restituirea diferenţei

3. 2. Studii de caz privind contabiltatea decontărilor prin casierie

SC. AQUASERV S. A. prezintă următoarea situație la 01.01.2016:

a. Conturi la bănci în lei 800.000 lei


b. Capital social subscris vărsat 1.000.000 lei
c. Casa în lei 4.500 lei
d. Rezerve 24.000 lei
e. Clienți 500.000 lei
f. Furnizori 280.500 lei
g. Salarii 4500 lei.

22
REZOLVARE:

1. Să se construiască Bilanțul 2016 (situație inițială).

Remarcă: Bilanțul inițial al anului 2016, adică cel prezentat la 01.01.2016, este identic cu
Bilanțul final al anului 2015 adică cel prezentat la 31.12.2015.

Bilanț 2015
Activ Capitaluri Proprii & Datorii
Active imobilizate Capitaluri Proprii
Active circulante - Capital social subscris vărsat 1.000.000

- Creanțe - Rezerve 24.500

Clienți 500.000 Datorii


- Disponibilități - Furnizori 276.000

Conturi la bănci în lei 800.000 - Salarii 4.000

Casa în lei 4.500


TOTAL ACTIV 1.304.500 TOTAL CAPITALURI PROPRII & 1.304.500
DATORII

2. Să se înregistreze în contabilitate următoarele operațiuni:

a) La 01.01.2016 se achiziționează o autoutilitara în valoare de 240.000 lei cu Factura


Nr.0257 din aceeaSi data.
b) La 08.01.2016 se achiziționează materii prime în valoare de 150.000 lei cu Factura
Nr.0124 din aceeaSi data.
c) La 08.01.2016 se dau în consum materii prime în valoare de 50.000 lei pe baza
Bonului de Consum Nr.1 din aceeaşi dată.
d) La 09.09.2016 se achita datoriile salariale în valoare de 4.000 lei cu numerar din
casierie pe baza Statului de salarii al lunii Decembrie 2015 Si a Fluturașilor de
salarii.
e) La 10.01.2016 se hotărăște incorporarea rezervelor la capital (întreaga valoare de
24.500 lei) pe baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaților din aceeaSi data.

23
f) La 15.01.2016 se încasează în contul curent 250.000 lei de la clienți, operațiune
vizibila în Extrasul de cont Nr.1 din aceeaSi data.
g) La 20.01.2016 se plătesc 130.500 lei către furnizori din contul de la banca, operațiune
vizibila în Extrasul de cont Nr.2 din aceeaSi data.
h) La 21.01.2016 se acorda un avans către angajatul Ionescu în valoare de 500 lei, pe
baza Dispoziţiei de plată Nr.1 din aceeaSi data.
i) La 21.01.2016 Ionescu justifica avansul acordat cu Factura Nr.5236 materiale
consumabile de 400 lei din aceeaSi data şi aduce şi un rest de 100 lei neutilizați puSi
în evidenţa de Dispoziţiei de încasare Nr.2 din aceeaSi data.
j) La 22.01.2016 se achiziționează 10.000 metrii cubi de apă în valoare de 50.000 lei de
la Alfa S.R.L. cu Factura Nr.4274 din aceeaSi data.
k) La 23.01.2016 se vând 5.000 metrii cubi la prețul de 7 lei/metru cub către Benţa
S.R.L. pe baza Factura Nr.0204 din aceeaSi data cu încasare în numerar la momentul
ridicării mărfii pe baza Chitanței Nr.10567 din aceeaSi data.
l) La 24.01.2016 se primește Factura Nr.51524 de energie electrica în valoare de 200 lei
din aceeaSi data.
m) La 24.01.2016 se primește Factura Nr.23724 de telefon în valoare de 300 lei din
aceeaSi data.
n) La 25.01.2016 se emite Factura Nr.0204 de prestări servicii în valoare de 150.000 lei
din aceeaSi data.
o) La 31.01.2016 se înregistrează amortizarea lunara în baza tabloului de amortizare
pentru autoutilitara achiziționată.
p) La 31.01.2016 se realizează închiderea de luna ce presupune:

- Închiderea tuturor conturilor înafara de conturile de venituri şi cheltuieli.


- Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli prin intermediul contului 121 Profit sau
pierdere.
- Determinarea extracontabila a impozitului pe profit.
- Înregistrarea impozitului.
- Închiderea contului 121 Profit sau pierdere.

24
Rezolvare operaţiuni:

CARTEA MARE:

D 4111 A C D 5121 A C D 5311 A C


Si = 500000 Si = 800000 Si = 4500
f) 250000 f) 250000 d) 4000
k1) 35000 g) 130500 h) 500
n) 150000 i) 100

RD 185000 RC 250000 RD 250000 RC 130500 RD 100 RC 4500


TSD 685000 TSC 250000 TSD 1050000 TSC 130500 TSD 4600 TSC 4500
SFD 435000 SFD 919500 SFD 100

D 1012 P C D 106 P C D 401 P C


Si = 1000000 Si = 24500 Si = 276000
e) 24500 e) 24500 b) 150000
g) 130500
j) 50000
l) 200
m) 300

RD 0 RC 24500 RD 24500 RC 0 RD 130500 RC 200500


TSD 0 TSC 1024500 TSD 24500 TSC 24500 TSD 130500 TSC 476500
SFC 1024500 SFC 0 SFC 346000

D 421 P C D 02133 A C D 404 P C


Si = 4000 Si = 0 Si = 0
d) 4000 a) 240000 a) 240000

RD 4000 RC 0 RD 240000 RC 0 RD 0 RC 240000


TSD 4000 TSC 4000 TSD 240000 TSC 0 TSD 0 TSC 240000
SFC 0 SFD 240000 SFC 25240000
D 0301 A C D 601 C D 371 A C
Si = 0 Si = 0 Si = 0
b) 150000 c) 50000 j) 50000
c) 50000 p) 50000 k2) 25000

RD 150000 RC 50000 RD 50000 RC 50000 RD 50000 RC 25000


TSD 150000 TSC 50000 TSD 50000 TSC 50000 TSD 50000 TSC 25000
SFD 100000 SFD 0 SFD 25000

D 542 A C D 707 P C D 607 C


Si = 0 Si = 0 Si = 0
h) 500 k1) 35000 k2) 25000
i) 500 q) 35000 p) 25000

RD 500 RC 500 RD 35000 RC 35000 RD 25000 RC 25000


TSD 500 TSC 500 TSD 35000 TSC 35000 TSD 25000 TSC 25000
SFD 0 SFC 0 SFD 0

D 605 C D 626 C D 704 C


Si = 0 Si = 0 Si = 0
l) 200 m) 300 n) 150000
p) 200 p) 300 q) 150000

RD 200 RC 200 RD 300 RC 300 RD 150000 RC 150000


TSD 200 TSC 200 TSD 300 TSC 300 TSD 150000 TSC 150000
SFD 0 SFD 0 SFC 0

26
D 6811 C D 2813 P C D 691 C
Si = 0 Si = 0 Si = 0
o) 4000 o) 4000 p) 16880
p) 4000 q) 16880

RD 4000 RC 4000 RD 0 RC 4000 RD 16880 RC 16880


TSD 4000 TSC 4000 TSD 0 TSC 4000 TSD 16880 TSC 16880
SFD 0 SFC 4000 SFD 0

D 302 C DD 4411 P C D n121 A/P C


Si = 0 Si = 0 Si = 0
i) 400 p) 16880 q) 96380
r) 185000

RD 400 RC 0 RD 0 RC 16880 RD 96380 RC 185000


TSD 400 TSC 0 TSD 0 TSC 16880 TSD 96380 TSC 185000
SFD 400 SFC 16880 SFC 88620

a) Achiziție autoutilitară

- 2133 Mijloace de transport A+ D 240000


- 404 Furnizori de imobilizări D + C 240000

2133 Mijloace de transport = 404 Furnizori de imobilizări 240000

b) Achiziție materii prime

- 301 Materii prime A+ D 150000


- 401 Furnizori D+ C 150000

27
301 Materii prime = 401 Furnizori 150000

c) Consum materii prime

- 601 Cheltuieli privind materiile prime P- D 50000


- 301 Materii prime A- C 50000

601 Cheltuieli privind materiile prime = 301 Materii prime 50000

d) Plata salarii

- 421 Personal - salarii datorate D- D 4000


- 5311 Casa în lei A- C 4000

421 Personal - salarii datorate = 5311 Casa în lei 4000

e) Încorporarea rezervelor

- 106 Rezerve P - D 24500


- 1012 Capital subscris vărsat P + C 24500

106 Rezerve = 1012 Capital subscris vărsat 24500

f) Încasări clienți

- 4111 Clienţi A- D 250000


- 5121 Conturi la bănci în lei A+ C 250000

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 250000

g) Plăţi furnizori

- 401 Mijloace de transport P- D 130500


- 5121 Conturi la bănci în lei A- C 130500

28
401 Mijloace de transport = 5121 Conturi la bănci în lei 130500

h) Acordare avans Ionescu

- 542 Avansuri de trezorerie A+ D 500


- 5311 Casa în lei A - C 500

542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa în lei 500

i) Justificare avans Ionescu

- 302 Materiale consumabile A+ D 400


- 5311 Casa în lei A+ D 100
- 542 Avansuri de trezorerie A- C 500

% = 542 Avansuri de trezorerie 500


302 Materiale consumabile 400
5311 Casa în lei 100

j) Achiziție marfa

- 371 Mărfuri A+ D 50000


- 401 Furnizori P+ C 50000

371 Mărfuri = 401 Furnizori 50000

k) 1. Vânzare marfă

- 4111 Clienți A+ D 35000


- 707 Venituri din vânzarea mărfurilor P+ C 35000

4111 Clienți = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 35000

2. Scoatere din gestiune marfă

29
- 607 Cheltuieli privind mărfurile P- D 25000
- 371 Mărfuri A- C 25000

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 25000

l) Înregistrare factură energie electrică

- 605 Cheltuieli privind energia şi apa P- D 200


- 401 Furnizori P+ C 200

605 Cheltuieli privind energia şi apa = 401 Furnizori 200

m) Înregistrare factură telefon

- 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii P- D 300


- 401 Furnizori P+ C 300

626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii = 401 Furnizori 300

n) Emitere factura prestări servicii

- 4111 Clienți A+ D 150000


- 704 Venituri din prestări servicii P+ C 150000

4111 Clienți = 704 Venituri din prestări servicii 150000

o) Înregistrare amortizare autoutilitară

- 6811 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor P- D 4000


- 2813 Amortizarea mijloacelor de transport A- C 4000

6811 Chelt. privind amortizarea imob. = 2813 Amortizarea mij. de transport 4000

30
p) Înregistrarea impozitului pe profit

- 691 Cheltuieli privind impozitul pe profit P- D 16880


- 4411 Impozitul pe profit P+ C 16880

Total venituri - total cheltuieli = 185000 – 79500 = 105500


Impozit = 105500 x 0, 16 = 16880

691 Cheltuieli privind impozitul pe profit = 4411 Impozitul pe profit 16880

q) Închiderea conturilor de cheltuieli

- 121 Profit sau pierdere P- D 96380


- 601 Cheltuieli privind materiile prime P+ D 50000
- 607 Cheltuieli privind mărfurile P+ D 25000
- 605 Cheltuieli privind energia şi apa P+ D 200
- 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii P+ D 300
- 6811 Cheltuieli privind amortizările imobiliare P+ D 4000
- 691 Cheltuieli privind impozitul pe profit P+ D 16880

121 Profit sau pierdere = % 96380


601 Cheltuieli privind materiile prime 50000
607 Cheltuieli privind mărfurile 25000
605 Cheltuieli privind energia şi apa 200
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 300
6811 Cheltuieli privind amortizările imobiliare 4000
691 Cheltuieli privind impozitul pe profit 16880

Închiderea conturilor de venituri

- 707 Venituri din vânzarea mărfurilor P- D 35000


- 704 Venituri din prestări servicii P+ D 150000
- 121 Profit sau pierdere P+ D 185000

% = 121 Profit sau pierdere 185000


707 Venituri din vânzarea mărfurilor 35000
704 Venituri din prestări servicii 150000

31
CONCLUZII

 disponibilităţile băneşti în numerar, în lei şi în devize, permit efectuarea decontării


obligaţiilor şi creanţelor cu personalul unităţii şi alte persoane fizice şi, de asemenea,
cu alţi agenţi economici, în cadrul unor limite legale, cu bugetul statului,
reprezentându-se regulamentar operaţiilor de casă.
 operaţiile de încasări şi plăţi în numerar, în lei şi în valută, se efectuează cu respectarea
regulamentului operaţiilor de casă Si a regulamentelor emise de Banca Naţională a
României, fiind urmărite în contabilitate cu ajutorul contului 531 "Casa", care se
dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II şi anume: 5311 "Casa în lei" şi 5314
"Casa în devize".
 conturile 5311 "Casa în lei" şi 5314 " Casa în devize" funcţionează în mod similar,
înregistrând în debit sumele în lei şi în valută evaluată la cursul de schimb al zilei,
aferente încasărilor efectuate în numerar, prin creditul conturilor corespunzătoare
naturii încasărilor
 în creditul conturilor analizate se oglindesc plăţile care se efectuează prin casierie, în
lei şi în devize evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor care arată natura plăţilor.

32
Anexe

REGISTRUL-JURNAL

Nr. Documentul Felul operaţiunii Simboluri conturi Sume


Data
crt. (fel, nr.) (explicaţii)
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6 7
1 01.01 Factura Achiziție autoutilitară 2133 404 240000 240000
nr.0257
2 08.01 Factura Achiziţie materii prime 301 401 150000 150000
nr.0124
3 08.01 Bon de consum Consum materii prime 601 301 50000 50000
nr. 1
4 09.09 Stat şi fluturaşi Plata salarii 421 5311 4000 4000
de salarii
5 10.01 Incorporarea rezervelor 106 1012 24500 24500
6 15.01 Extras de cont Încasări clienţi 5121 4111 250000 250000
nr. 1
7 20.01 Extras de cont Plăţi furnizori 401 5121 130500 130500
nr. 2
8 21.01 Dispoziţie de Acordare avans Ionescu 542 5311 500 500
plată nr. 1
9 21.01 Factura nr. Justificare avans Ionescu % 542 500
5236
302 400
5311 100
10 21.01. Dispoziţia de Achiziţie marfă 371 401 50000 50000
încasare nr. 2
11 22.01. Factura nr. Vânzare marfă 4111 707 35000 35000
4274
12 23.01 Chitanţa nr. Scoatere din gestiune 607 371 25000 25000
10567 marfă
13 23.01 Factura nr. Factură energie electrică 605 401 200 200
0204
14 24.01 Factura nr. Înregistrare factură 626 401 300 300
51524 telefon
15 24.01 Factura nr. Prestări servicii 4111 704 150000 150000
23724
16 25.01 Factura nr. Amortizare autoutilitară 6811 2813 4000 4000
0204
17 31.01. Tablou de Înregistrare impozit pe 691 4411 16880 16880
amortizare profit
18 31.01 Închidere conturi venituri % 121 185000
707 35000
704 150000

33
19 31.01 Închidere conturi 121 % 96380
cheltuieli
601 50000
607 25000
605 200
626 300
6811 4000
691 16880
TOTAL RULAJ PERIOADA 01-31.01.2016 1412760 1412760

34
Bibliografie:

1. Legea nr. 82/1991, legea contabilităţii republicată cu


modificările şi completările ulterioare
2. M. Popan Contabilitate, Editura C D Pres Bucureşti 2005
3. M. Cristea Bazele contabilităţii, Editura Didactică, Bucureşti 2012
4. I. Nicoară, C. Sabău Contabilitatea societăţilor comerciale.
5. Prof. Ioan Morşan Contabilitatea generală a economiei de piaţă. Vol 1 şi 2
6. Facultatea de Ştiinţe Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj, Facultatea de Ştiinţe
Economice Economice
7. Boni Mihaela Straoanu Cursuri universitare, Editura Pro Universitaria, Mai 2017
8. Maria Toma Ave Science, Editura Pro Universitaria, Octombrie 2016
9. http://auditeam.ro/wp-content/uploads/clasa-5-
Trezorerie.pdf
10. http://www.scritub.com/economie/contabilitate/
CONTABILITATEA-TREZORERIEI954161110.php

35