Lazar Andreea -Grupa 113

Tema nr.2 - Institutii politice: Analiza art.75 din Constituție, ce Cameră e mai important?

Principiul bicameralismului este consacrat în art.61 din Constituție care stabilește că Parlamentul
este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, iar structura sa
este una bicamerală, alcătuită din Camera Deputaților și Senat.
În continuare, art.75 din vine să stabilească modul în care funcționează principiul
bicameralismului, procedura, in linii mari, pe care structurile camerale trebuie sa o urmeze in aprobarea
unei legi; rezultă că principiului bicameralismului are atât o componentă structurală cât și una funcțională.
Art. 75 – Sesizarea Camerelor
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi
propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce
rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31
alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3)
literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul
117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi
articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca
primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită
termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile
legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite
celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa
decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai
pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de
urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care
Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.

Primul înțeles, și cel mai simplu, care rezultă din lectura acestui articol, este că niciuna dintre cele
două camere nu poate adopta singură un proiect de lege sau o propunere legislativă, ci că acesta trebuie
analizat, dezbatut si aprobat la nivelul fiecărei camere. Probleme ridică forma în care este aprobat, adică
măsura în care Camera decizională poate aduce modificări textului de lege care a trecut de prima Cameră
sesizată și dacă poate adopta un asemenea text esențial modificat.

În ceea ce privește forma proiectului de lege asupra căruia cele două camere dezbat în vederea
adoptării, în cadrul Deciziei 45/2017 CCR1 clarifică faptul că principiul bicameralismului presupune
respectarea cumulativă a două condiții:
a) inexistenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale
Parlamentului;
b) inexistenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale
Parlamentului.

Curtea a reținut in decizia amintită mai sus, la paragraful 100, faptul că “bicameralismul nu
înseamnă ca ambele Camere să se pronunţe asupra unei soluţii legislative identice, în Camera

1
Interpretare per a contrario a condițiilor privind încălcarea acestui principiu, paragraful 99, Decizia 45/2017 CCR.
Lazar Andreea -Grupa 113

decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecţie, desigur, fără
schimbarea obiectului esenţial al proiectului de lege/propunerii legislative”. Așadar modificările
operate de către Camera decizională pe textul legii adus spre dezbatere și adoptare pot fi semnificative,
inclusiv stabilirea unei soluții legislative alternative/complementare, dar limitate de respectarea
concepției de ansamblu a formei adoptate în Camera de reflecție (paragraful 101,Decizia 45/2017).
Într-o decizie mai veche, Decizia 1/2012, CCR explica faptul că principiul bicameralismului
“presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât şi obligaţia
acestora de a-şi exprima prin vot poziţia cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei
decizionale de competenţa sa de a modifica sau completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de
reflecţie, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său
constituţional şi cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecţie în raport cu cea decizională
în procesul de elaborare a legilor(...) In consecinţă, Curtea reţine că art.75 alin.(3) din Constituţie,
atunci când foloseşte sintagma "decide definitiv" cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci,
dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de Camera de reflecţie să fie
dezbătut în Camera decizională, unde să i se şi poată aduce modificări şi completări. În acest caz,
Camera decizională nu poate modifica substanţial obiectul de reglementare a iniţiativei legislative, deci
nu-l poate deturna de la finalitatea sa.”

În cazul în care Camera decizională:

-respinge o prevedere din propunerea legislativă, ultimul cuvânt asupra păstrării textului respectiv îl are
prima Cameră sesizată, dacă prevederea apartine domeniilor în care Camera Parlamentară este primă
Cameră sesizată (art.75, alin.4);
-adoptă o prevedere, dar aceasta este formulată în legătură cu un domeniu în care competența îi aparține
primei Camere, ultimul cuvânt îi revine tot primei Camere sesizate (art.75, alin.5).
Din felul în care înțeleg eu aceste două ultime alineate ale art.75, finalitatea lor ar fi rămânerea, pe
cât posibil, la aceeași rațiune generală propusă/obiectiv final al unui text de lege care vine spre dezbatere
și adoptare în fiecare dintre cele două Camere parlamentare, aceasta pentru că cele două Camere trebuie să
decidă împreună, fiind structural separate, iar ajungerea la o decizie este un proces eficient și coerent în
măsura în care este respectată o înlăntuire de etape.

Nu stiu însă dacă în practică un text de lege modificat de către Camera decizională, cu păstrarea
concepției de ansamblu imprimată de prima Cameră sesizată, nu poate fi întors la prima Cameră și
schimbat în forma inițială tocmai invocându-se art.75, alin.5.

Revenind la textul art.75, alin.1, domeniile in care Camera Deputaților este primă Cameră
sesizată/ de reflecție, iar Senatul este Cameră decizională, și “decide definitiv” sunt:

1. ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă

din aplicarea acestor tratate sau acorduri,
2. la articolul 31 alineatul (5) – titlu marginal articol: Dreptul la informație,
a. 5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze
grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea
acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege
organică.
3. articolul 40 alineatul (3)- titlu marginal articol: Dreptul de asociere,
Lazar Andreea -Grupa 113

a. (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii
poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari
publici stabilite prin lege organică.
4. articolul 55 alineatul (2)- titlu marginal articol: Apărarea țării,
a. (2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
5. articolul 58 alineatul (3), titlu marginal articol: Avocatul Poporului
a. (3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege
organică.
6. articolul 73 alineatul (3) literele e) , k) , l) , n) , o) , titlu marginal articol: Categorii de legi
a. (3) Prin lege organică se reglementează:
b. e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
c. k) contenciosul administrativ;
d. l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor
judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
e. n) organizarea generală a învăţământului;
f. o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general
privind autonomia locală;
7. articolul 79 alineatul (2), titlu marginal articol: Consiliul Legislativ
a. (2) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege
organică.
8. articolul 102 alineatul (3), titlu marginal articol: Rolul și structura [Guvernului]
a. (3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege
organică.
9. articolul 105 alineatul (2), titlu marginal articol: Incompatibilități [membrii Guvernului]
a. (2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
10. articolul 117 alineatul (3), titlu marginal articol: Înființarea [autorităților administrației publice
centrale de specialitate]
a. (3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică.
11. articolul 118 alineatele (2) şi (3), titlu marginal articol: Forțele armate
a. (2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a
teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege
organică.
b. (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte
componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
12. articolul 120 alineatul (2), titlu marginal articol: Principii de bază [privind organizarea
administrației publice locale]
a. (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi
naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale
respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu
serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.
13. articolul 126 alineatele (4) şi (5), titlu marginal articol: Instanțele judecătorești
a. (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se
stabilesc prin lege organică.
Lazar Andreea -Grupa 113

b. (5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate
instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor
persoane din afara magistraturii.
14. articolul 142 alineatul (5), titlu marginal articol: Structura [Curții Constituționale]
a. (5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în
condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
 Senatul este primă Cameră sesizată și Camera Deputaților este Cameră decizională pentru
“celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative", aici fiind cuprinse:
1. domeniile supuse reglementării prin lege ordinară, precum și
2. celelalte domenii reglementate prin lege organică și care nu sunt menționate expres în art.75, alin.1
ca revenind competenței Camerei Deputaților, respectiv:
2.1. domeniile rămase în articolul 73, alin.3, literele următoare, titlu marginal articol: Categorii de
legi
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale
acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor.
2.2. alte domenii menționate în Constituție.

În lumina textului art.75, alin.4 si 5, înțeleg că miza în a fi prima Cameră sesizată este că,
în cazul în care legea nu a fost respinsă în întregul ei de către Camera decizională, prima Cameră
are ultimul cuvânt privind forma de aprobare a legii, în condițiile în care unele prevederi ale
acesteia au fost respinse/modificate de Camera decizională, dacă domeniul în care se legiferează
revine competenței primei Camerei sesizate. Totuși consider că distribuirea domeniilor intre cele
două Camere ale Parlamentului și modul în care interacționează în procesul elaborării legilor
echilibrează destul de mult balanța de puteri între acestea.
Lazar Andreea -Grupa 113

Decizia nr.710 din 6 mai 2009,

Decizia nr.413 din 14 aprilie 2010
Decizia nr.1.533 din 28 noiembrie 2011,
Decizia nr.624 din 26,
Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012,
Decizia nr.765 din 14 decembrie 2016,