1

Analiza perioadei 19-26 iunie

Victor Ponta a devoalat la începutul perioadei analizate calendarul

convalescenței sale. Acesta era construit pe două principii:

- întârzierea la maxim a momentului întoarcerii sale pe scena politică

- preluarea din nou a funcției de prim-ministru astfel încât să nu se depășească limita de

45 de zile menționată în articolul 110 al Constituției, alin.2: “Guvernul este demis (..)
dacă primul ministru (..) este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de
45 de zile.”

Între timp, însă, strategia națională de apărare a fost adoptată de către Parlament.
Cu această ocazie, Iohannis a fost atacat de către aliați minori ai PSD (Tăriceanu,
Bogdan Diaconu), aceștia speculând existența unor domenii vaste la care se face referire
în document pentru a afirma că președintele își asumă puteri mari, emulând exemplul
lui Traian Băsescu. Lectura era adecvată din punct de vedere politic unei epoci apuse
(2010-2012). De fapt, după cum arată următoarele cuvinte rostite de
președintele Iohannis în Parlament, are loc o regândire a cadrului
instituțional românesc în sensul exercitării unor standarde înalte în
domenii considerate în mod tradițional strict politice. Adoptarea lor de către
întreaga clasă politică ar prezenta potențialul construirii unei strategii durabile pe baze
tehnocratice: "În afara elementelor care țin de apărare, de ordine publică sau de
activitatea de informații și contrainformații, securitatea nu mai poate fi separată de
un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existența unor
sisteme publice - educație, sănătate, pensii - funcționale și adaptate schimbărilor, de
protecția infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de
mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul
acestor teme esențiale, un consens politic care să producă în mod real reformă și
legislație durabilă".

Apelul la consens a avut de fapt efectul de a diviza coaliția aflată acum la guvernare.
Strategia a fost adoptată cu 282 voturi, cu 4 mai mult decât totalul necesar pentru a fi
aprobată de Parlament. S-a demonstrat astfel în mod practic că există, măcar pe
subiecte anume, o majoritate parlamentară care nu-i include pe social-democrați.
Declarațiile lui Gabriel Oprea din săptămânile trecute și din cea analizată prefigurează
repetarea acestei situații în viitor pe subiecte-cheie pentru social-democrați (cum ar fi
modificări aduse Codului Penal) sau cu mare încărcătură simbolică (numirea
directorului SIE).
 2

Liderii PSD din teritoriu (Dragnea, Oprișan) au sesizat schimbarea de dinamică și și-au
manifestat nerăbdarea, cerând lui Ponta să vină în țară cât se poate de repede pentru a
clarifica lucrurile într-un fel (calmarea UNPR) sau altul (părăsirea guvernării). În
cuvintele lui Dragnea, „nu putem sta la guvernare în orice condiții - și mă refeream la
dorința noastră, care cred că este firească, de a nu fi captivi în propria guvernare (...)
Eu cred, sper că după ce se va întoarce Victor Ponta în țară - sper să se întoarcă cât
mai repede și cât mai valid - lucrurile se vor regla și coaliția va funcționa în
continuare așa cum a funcționat pâna acum două-trei săptămâni [subliniere CAIET].”1
Nu este exclus ca liderii social-democrați din teritoriu care se opun primului ministru să
spere că acesta va fi pus sub control judiciar imediat după sosirea în țară sau la sosirea
în țară.

Un element important și semnificativ este că dispariția lui Ponta din prim-plan a fost
speculată exemplar de către Liviu Dragnea. Acesta a făcut un tur al organizațiilor locale
– cele care ar vota în cazul unui congres extraordinar – și a arătat în diverse ocazii că
este foarte interesat de părerile acestora, fiind reprezentantul lor în fața lui Ponta.
Președintele interimar al PSD desemnat de către Ponta, și anume Rovana Plumb, a avut
poziționări puțin numeroase și ineficiente, care nu au avut rolul de a contrabalansa
ofensiva comunicațională a lui Dragnea.

Ponta plătește pentru tentativa sa de a temporiza. Există prea multe entități și acțiuni
viitoare care îi sunt ostile, iar posibilitățile de ieșire din situație sunt puține. Este puțin
probabil ca Ponta să ia o decizie bruscă, axată pe o rezolvare rapidă a situației – el va
continua să meargă pe linia supraviețuirii de moment și va aștepta improbabila apariție
a unui climat mai favorabil, atât judiciar cât și penal.

Cazurile Chiliman/Ghiță. Primarul sectorului 1 a fost acuzat de constituire de grup

infracțional organizat și complicitate la trafic de influență în formă continuată. Efectele
sunt multiple:

- PNL e pe cale să piardă un primar cu o cotă bună de popularitate, un posibil candidat

de succes la Primăria Capitalei;

- liberalii sunt și ei loviți de ofensiva DNA, reacția lor prudentă fiind benefică (o atacare
a instituțiilor justiției punându-i în aceeași categorie cu PMP și o parte din PSD).

Sebastian Ghiță a intrat și el în malaxorul sistemului de justiție, fiind acuzat de

finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Ponta în Republica Moldova și pentru
o serie de infracțiuni legate de funcționarea imperiului său financiar. El nu va fi apărat
public de către PSD din motive foarte diferite de cele pentru care liberalii nu-și asumă

1 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20259077-dragnea-abasenta-lui-victor-ponta-tulbura-foarte-mult-partidul-
tulbura-foarte-mult-coalitia-sunt-nemultumiri-nivelul-conducerii-psd-baza-lui.htm
 3

responsabilitatea pentru Chiliman. Patronul RTV și-a construit cariera politică pe

legătura personală cu Victor Ponta și pe o avere imensă. Este probabil ca prăbușirea sa
să marcheze sfârșitul epocii mogulilor din România. Un om energic și cu multe resurse
la dispoziție, Ghiță va face vâlvă prin declarațiile sale înainte de a dispare din prim-plan
ca și amica și partenera sa de epocă politică, Elena Udrea.

Moțiunea populară a PNL. Liberalii vor strânge în această vară un milion

de semnături în favoarea unei demisii a lui Ponta2. Măsura este juridic
inutilă și slăbește baza de fundamentare a unuia din sursele principale de
legitimitate ale discursului anti-Ponta, anume cele 6,2 milioane de voturi
primite de Iohannis în toamnă, cu un milion mai multe decât cele primite de
Ponta. Singurul potențial beneficiu pentru liberali este că inițiativa „moțiunii populare”
ar putea duce la stabilirea unor relații mai strânse între organizațiile locale PNL (vechi)
și PDL, acestea fiind în continuare separate și, în multe județe, aflându-se în situații
conflictuale.

Nominalizarea lui MRU pentru poziția de director al SIE testează de fapt o

nouă majoritate deja existentă la momentul Strategiei Naționale. PNL și grupurile
parlamentare care și-au anunțat deja susținerea (UNPR, UDMR) au mai mulți
parlamentari decât PSD și aliații săi din prezent, dar nu posedă majoritatea absolută.
Social-democrații vor încerca să întârzie procesul, speculând faptul că legea SIE are
prevederi diferite de cele ale Constituției. Cum actul fundamental primează, nu se va
reuși decât amânarea votului cu privire la nominalizare până la toamnă. Este
eminamente posibil ca această strategie să se întoarcă împotriva PSD, situația lor în
septembrie sau octombrie putând suferi modificări semnificative.

2 http://www.ziare.com/focsani/stiri-actualitate/alina-gorghiu-pnl-nu-are-vacanta-vara-asta-vom-demara-
campania-de-strangere-a-un-milion-de-semnaturi-pentru-demiterea-lui-victor-ponta-5551784