NORBERT GbPE L

DEVELOPAREA
maferialului alb-negru

Traducere de
i11g . N . TOM ESCU ~i dr. 0. LUPA~ ·

EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI 1978
Autorii fotografiilor :
Gabriele Blank p . 104
Heinz Wil/eke p. !!5, -t o, liS
Wol!erWilleke p . -II
Erika Waldeck . . p.
Aurorul - restul {o!Ogra/iilor

Norbert G6pel
ENTWICKELN
VEB Fotokinoverlag Leipzig , 1976.
Editia a 4-a imbvn.lt.l1it.l .
Prefata Ia edltia Tn limba germana

Primelc editii a le ocestei cdr~i au permitd ob(inereo unor imogini ire-

stirnit un (oartc mare interes in rindu- pro~abile din punct de vedcre tehnic.
rile amatorilor pasionati de fotogra(ie ln aceastd cdi(ie s-o pus, de oscmenea,
~~ s-ou epuizat curind dupQ aparitic. more pre ( din nou pe /Qmur!rea celor
De aceeo. editura ~~ outorul s-ou dec is mai diverse metode de tratare ullerioa-
sO dea curs, Ia scurt interval, unci noi rd a negalivu/u!. Acest capitol a uezit
edifii . un deoseb1t interes Ia cititori, fiecore
Cerereo mare a acestei cdril dove- dorind sa extrog6 d1n fatografiile lui
de~te cd filmul a/b-negru i~i ment ine totu/. Edi~iile ulterioa re nu au fast
co ~~ mal inainte /ocul ~~ niCI in modificate in ce prive~te conceptio.
viitorul opropiot nu va inlocuit Binein(e/es , uncle copitole au fost pre-
intrutotu/ de filmul in Avan- lucrate ~~ complctate potrivit noulu1
tajul (i lmului alb-negru nu consta stadiu a/ tehnicii .
numai in pretul sdu red us c i mol c u Co ~ ~ pinG acu m, rog cititorii s6
seama in aceca cd fiecare amator, (ara contribuie cu critici ~~ indica(ii Ia
prea marc che/tuia/0, poate sO focd imbundtdtirea cdrtii ~ ~ accept bucuros
singur totul, de Ia c/i~eu Ia (otogra(ia
indemnuri ~~ propuneri ce pot ajuw ca.
(inild pe hinie .
La aceasw trebuie sO-l OJUtc cortea Ia edi(iile ulterioare, carteo sd devind
de fora. Eo uebuie sO- l ajute sa dcvc- ~~ mai practicd ~~ mai u~or de folosit.
lopeze ast(el {ilmu l incit sd poata (i
mOrit imedia r, fOrO dificu/tO~i . ~~ sil NORBET GOPEL
Cuprlns

1. lmportan~a developlirii 9 4. Cele mai utilizate materlale

fotografice ~i propri ed~ile
2. Aldtuirea stratificatii a ma- Icc 23
terialulul negativ ;1 rolul fie-
d.rui strat 11 4.1. Fil mul negativ Orwo
NP 15 23
2.1. Suportul em u lsiei 11 4.2. ~~m~ci. negativ Orwo
24
2.2. Emu lsia 12 4.3. Filmul negat iv sovieti c fo -
2.3 . Stratul de proteq:ie 12 to 65 24
2.4 . Stratul protector antihalo 4.4 . Fi lmul negat iv Orwo NP 27 27
~~ strat ul NC 13 4.5. Filmu l O rwo Dokument
DKS 28
3. ProprieU~ilegenerale ale ma- 4.6. Materi ale le fototehnice
terialelor negative ;i lnfluen- Orwo pentru reproduceri 28
~area for 15

3.1 . Sensibi li t at ea Ia lumina ~~ 5. Depozitarea adecvat3 a ma-

utilizarea er 15 terialelor fotografice negative 33
3.2. Spor irea sensibilitiit;ii Ia lu-
m in a prin hipersens ibil izare 6. Ce condl~li trebuie sa inde-
sr latens ificare 16 plineasd un bun negativ~ 34
3.3. Sensib ilitatea Ia culoare ~~
rmportant;a ei pentru prac- 6.1. Contrastul corec t a l negati-
tica de la borator 16 vului 34
3.4 . ini.Hurarea sensib ili tat; ii Ia 6.2. Conturarea co recta a lum i-
culoare prin desensibilizare 18 ni lor ~ ~ u mbrel or 40
3.5 . Gradat; ia, important;a ~~ m- 6 .3. Gran u la1ie cit mai redusii
fluent;area ei pr rn develo- posibil 40
pare 19 6.4. C laritate mare a detaliilor
3.6. Granulat; ia ~~ influ ent area ei 20 i mport ant e 40
3.7. Puterea sepa ratoare ~~ cla- 6.5. Cur ii1enie ~ ~ absen1a defec-
ritatea contururilor 22 telor 42
7 . Prepararea solutiilor de tra- 8.6.3. Revelatoare contrast 69
43 8.6.4. Revelatoare pentru gra -
nulat ie fi nii 72
7.1. Prepar area d up ii instr uq iu- 8.6.5. Revelatoare rap ide 76
ni a substante lor preamba- 8 .6.6. Reve latoare pentru tem -
!ate 43 peratur l r idicate 78
7 .2. Dilua rea in proport ia ceru t ii 8 .6.7. Revelatoa re pentru fo lo-
a sol ui iilo r gata preparat e 43 sirea deoseb it de buna a
7.3. Prepararea dupa retetii . 44 sensibilitiitii 78
7.4 . Prepararea dup a conti nutu l 8 .6.8. Revelatoare fixatoare 80
procentual 45
8.6.9. Priv ire asupra diferite lor
7.5. Diluarea dupa continutul
revela toare ~i a utiliziirii
procentual 46
loc 80
8 . Deve lopare a neg at ivu lui 47 9. lntrerupe re a proces ulu f de de-
velopare aJ
8 .1. Component ii r evelatoru lui
~i ro lur il e lor 47
8.1 .1. Apa 47 10. Fixarea a4
8.1.2. Substan"fa r eve latoare 4a
8 .1.3. Sulfitul de sodiu . so 10.1 . Elementele componente ale
8.1.4. Substanta a leal ina (bazicii) 50 biiii de fixare ~i atributiile
8.1.5. Bromura de potasiu 50 loc a4
8.1.6. Adaosuri speciale Ia re- 10 .2. Prepararea diverse lor bai
ve lator 51 de fixare as
8.2. Factori care influenteazii 10.3. Regulile fixiiri i a7
procesu l de deve lopare 53 10.4. Ut il izarea ba ii de fixare . a7
8.2.1. Concentrat ia 53 10.5. Ver ificarea ba il or de f i-
8 .2.2. Temperat ura 53 xa re a9
8.2.3. Agitarea 54 10.6. Recuperarea arg int ulu i a9
8.2.4. Durata deve lo par ii 55
8.3. Ut ili zarea ~i d urab ilitatea 11. Sp!larea materlal e lor foto-
reve latoare lor 57 grafice 90
8.4 . lluminarea camerei o bscu re sa
8 .5. Ustensi le le pentru developat 12. Uscarea mater lalelor foto-
~i uti lizar ea lor 60 grafice 92
8.5.1. Doze le de deve lopat 61 12.1 . Tratarea mater ialelor ln a-
8 .5.2 . Tasele pentru reve lato r . 62 inte de uscare 92
8.5.3. lnsta lat iil e de tancur i 62 12.2. Uscarea Tn aer 92
8.5 .4. M a~ini de developat 64 12.3. Uscarea cu potasa 94
8.5.5 . Cur.lt irea ustensilelor ~~
vaselor pentr u developat 64 13. Tmm• •ped•l> • f;Jmeloc
8.6 . Tipu ri de revelatoare ~i uti -
~~ plki lor . 95
lizan'!a lor 66
8 .6 .1. Re ve latoare normale 66 13.1. lntarirea u lterioara astra-
8.6.2. Revelatoare compensatoare 66 turi lor de gelatin a 95
 calcar ,,
13.2. indepiirtarea pete lor de
striurilor ca lca-
15. Modul de lucru in procesut
de inversare in alb-negru 108
roase
13.3. Curii~irea negat ivelor ,, 95
15.1 . Generalitiiii
15.2. Principiul procedeu Iu i
108
108
d iapozitivelor uscat e 96
15.3. Prepararea solutiilor de
13.4. Sliibirea fi lmelor ~i pliici- tratare 109
loc prea opace
transparent e
"C pre a
96
15.4. Pre scripi ii de lucru ~i ce·

.,,.
comandiiri spec ia le 110
13.5. Redeveloparea negativelor
prea opace ~i a celor prea
dure 98 16. Ame najarea adecvat1i
bo r atorului pe ntru negative 114
13.6. intiir ire a negat ive lor prea
transparente ~i a celor prea 16.1. Organ izareJ unu i laborator
slabe 100 pentru negat 1ve, io scop
13.7. Posibilit.lii de imbun iHiili- profesional 114
re a negativelor subexpuse 103 16.2. Echipamentul m1n1m pen-
t r u un amator 117
14. P!strarea negativelor 106 Index de termeni tehn ici 119
1. lmportanta developarll
Dupii expunerea Ia lumin a. i n a pa-
rat , materi alel e negat ive sint prel u-
crat e mai departe in laborator . Pentr u
aceasta , d isti ngem in pri ncipi u doua
metode ce d ue Ia rezu ltate d iferite:
Obii nerea negati vul ui;
Procesul de inversare.
Pentru obiine rea negativu/ui sint
necesare urm iitoarele faze :
1. Develop are
2. in trerupere
3. Fixare
4. Spiilare
5. Uscare .
Negat ivel e redau valoril e luminoase
ale subiectu lui invers (lum i nile - in -
tunecate ~i umbrele - luminate). Cu
ajutor ul unui negat iv , pot f i obiinute ,
pe un a lt mater ial fotograf ic , oricite
pozitive dor im. Poz itivele redau co-
rec t valori le l um i noase ale subiectu lui
( lum ini le - deschis ~ i umbr·e le -
inch is) .
Pentru procede u/ de inversa re si nt
necesa re urmiitoarele faze:
1. Pr ima developare
2. Spiilare intermed iar ii
3. lnversa re
4. Sp.ilare intermediarii
5. Clari fica re (transparenp)
6. Spalare in termed iar.i
7. A doua expun ere
8. A doua developare
9. Spii lare intermediar.i
10, Fi xare
11. Spiila re finalii
12. Uscare .
Rezultii pozit ive ce pot fi
numai in t ransparenfil.
poz 1t1 ve.
Prima ~ i ce a ma i importantii fazii ,
in ambe le procedee de prelucrare ,
este deve loparea. De aceea , adeseori,
int reaga pre lu crare a un u i mat er ial
fotograf ic , de Ia deve lopare pin.i Iii
uscare, este numi ta DEVELOP AR E.
Ce lelalte faz~ nu ma i modificii re-
zul tatul dad sint executat e corect .
Ele servesc de fapt num ai Ia asigur area
imag inii ob1 inu te prin deve lopare
impotri va infl ue nfe lor ext e r ioa re. in-
treruperea imp iedi ca obtinerea de
rezu ltate gre~ite, datorate excesu lui
de deve lopare , fixarea face imag inea
sta b ilii Ia lumi na , sp ii la rea indep.i r-
teaz.i toate chim ica le le ce se pot
descompune ulterior in t impul depo-
zitiirii, iar prin usca re abia, ge latina
dob in de ~te rezi steni a necesa r a .
Prelucrarea materialelor fotog rafic e
nu este posibi l.i fiir ii cunoa~terea co-
recta a anum itor corelalii . Astfe l de
corelafii exist.i intre contraste le su-
biect u lui fotografic, a ld.tui r ea stratu-
rilor materialului fotogr afic, propr ie-
tafile decurgind din aceasta precum
~i pre lucrarea. Tol i ace~ti facto r i,
lua1i impreunii , dete rm inii in f ina l
caracterul negativulu i ori a l d iapo-
zitivului.
 j Tehni ca de pre lucrrtre

j St ructura stratificatii a materia lul ui I

I
I
Propriet.3.fi le materialu lui

Caracter u l negat ivu lu i obtinut, res pectiv a l d iapozi t ivului

Tehn ica de pre lucra re este, a~adar,

num ai unu l d intre numero~ii factori
care det erminii cal itatea fotografiei unor rn-
obfinute. Dacii deve loparea (factoru l comode ~i care iau timp, se ma i poa t e
eel ma i important al teh nici i de salva cite ceva ; de cele mai mu lte
lucrare) nu este pus ii de aco rd de
la lt i factor i, atunci, fa r i'i
sint de a~tep t a t r ezultate
La o fotografie de arh it ecturii inte-
r ioar a . ma i cu seama atu nci cin d se
fo l ose~te un fi lm cu granu laf ie f ina, cal it ate
dec i cu sens ib il itate sciizuti'i , pentru ma i inal te
co mpe nsa rea contraste lor puter n ice de clnd le
lumina ale sub iectu lui este necesarii o prietiit i le pun em
al t a deve lopare decit Ia fotog rafie rea developarea cu acestea . Num ai cind
unui portret bine lum inat. Dacii nu izbu t im acest lucru, vom fi stiipini pe
se va t ine sea mii de aceasta , hazard ~ i ne vom bucura de creafia
vor rezul t a negat ive ce ne vor· fotograficii .
2. Alciitulrea stratlflcatii a materlalelor fotograflce
$1 rolul fleciirul strat
Teate materialele fotografi ce au in
pri ncipiu o structura strat ificata ase-
manatoare. Pe un suport transparent
(fi lm ori placa de sticl3) este apl icat
stratu l sensibil (emulsia). Aceasta este
aparata pr intr-un strat prot ector sub-
tire, apl icat deasupra, impotriva dife-
r itelor influente diiun ;ltoare. Pe spa-
tele suportului emu lsiei, rolfilmele
~i planfilmele mai au stratul NC care
impiedica o riisucire prea puternica
a f ilmu lui. Pentru a feri imaginea de
reflexiile de lumina. stratul NC este
colorat corespunzator. La unele ma-
teriale, intre suport ~i emuls ie este
previizut un strat anti ha lo, special.
2.1. Supo rtul emulslel
La filme, este facut din acetilcelu-
loza sau poliester, Ia placi- din
sticla. Fi lmele din po!iester au, fatii
de cele din acet i lceluloza. avantaju l
unor rez1sten~e mecan1ce ma1 man ~~
al unor dimensiuni mu lt mai constante.
Avantajul pliici lor de st iclii fatii de
filme consta , in special, in planeitatea
perfecta. Suportu l da materialului
fotografic stabi Iita tea necesara. El
trebuie sa fie greu inflamabil (film
de sigurantii) , cu dimensiuni stabile ~i
fadi defecte din punct de vedere
=======¥:Jfft"1
- '.:._;_---'---'Preparare
Suportuf
stratului
Slral NC •
------~strolantihalo
Fig. 1. Sec\iune prin rolfilm, alcltu irea
stratificaU . Scara 500:1 .
optic . Pentru ca e mu ls ia sa adere mai
bine de suport. acesta ar e suprafata
special pregatita. Pliic ile de sticl a au
chiar un strat special, adeziv. La u nele
filme, suportul este afumat pe spate,
pentru a se putea efectua retu~u l cu
creionul .
Grosimea suportului difera: Ia rei-
film, ea este de circa 0,09 mm, Ia
filmele de for mat mic de 0,12 mm ~~
Ia filmele plane de 0 ,2 mm. Chiar ~i
pl<lcile de sticlii au, potrivit miirimi i
lor, o grosime diferit.i variazii
intre 1,3 mm ~i 2.4 mm .
11
 Suporlul
slratuiUJ
2.2. Emulsia
Este stratul eel mai important ~~
este f.kut d in gelatin ii, in care sint
impregnate, sub forma de granule
fine, siirurile de argi nt sensibile Ia
lumina (bromur ii , c lorurii sau iodur.'i
de argint). Acest e granu le au un dia-
metru lnt re 0 ,2 ~i 5 ~J.m (1 11-m =
1 m iime de Milimetru). Fiecare con-
i ine intre 100 milioane ~ i un mil iard
de molecu le ce for meaza o retea
cristal inii In formii de cub. Prin expu-
nerea lor Ia luminii.. iau na~tere, in
acest e granule, modifi diri ch i mice ~ i
fizice al cclror rezultat este formarea
unei imagin i invizibile (latente). Ulte-
rior, prin deve lopare. imaginea la-
tenta este intaritii de milioane de ori,
devenind prin aceasta vizibilcl . De
mclrimea med ie a granu lelor de argint
de pind propriet.'li i importante ale
emulsie i, mai intii de toat esensibilita-
tea ~i granulatia. Cu cit diametrul
este mai mare, cu atit mai sensibilii
este emu lsia, insa are o granulatie
cu atit mai mar e .
Grosimea emulsie i in stare uscatii
variaz.'i dupii naturil fi lmu lui, intre
8 11-m ~~ 25jlom. Cu cit emulsia este mai
sub~i re ..cu atit mai mi_c este perico l ~ l
formiiri• halo-ului . lntelegem prm
12
acest a o imprii~t i e re nedoritii a luminii
in interiorul emu lsiei , in timpul expu-
nerii in aparat . in negativul sau pozi-
tivul gat a fiicut, ha lo-ul se manifesta
prin neclar itate. Prin acesta se explidi
~ide ce imag inil e supraexpuse nu sint
tot a~a de clare ca ~i ce le corect expuse.
in afar a de gelatinii ~ide siirur ile de
argint, emu lsia ma i contine citeva
adaosuri g ra1ie ciirora se obtin pro-
prietiiti deosebite. Printre acestea se
numiirii, de exemplu, sensibilizatorii,
pentru a face sarurile de argint sen-
sibile Ia culor i, combinatii chimice
cu aur pentru spor irea sensibil iteit ii ,
coloranti pentru reducerea halo-ulu i,
stabi Iizator i pentru imbuniitcJtir ea du·
rabilitiitii , intii.ritoare pentru lmbu·
niitiitirea st ab il ita.tii Ia caldura ~~ a
rezistentei mecanice a gelatinei ~i
mij loacele de conservare pentru pro·
tectia gelatinei impotriva bacteri ilo r .
2 .3. Stratul de proteqie
Constii dintr-o gelatind intiiritii in
mod specia l. ce t rebuie sii manifeste
in acela~i t imp proprietiiti antistatice.
in acest mod emu lsia este apiirata
intr-a anumit<'i miisurii de zgiriere
~i de inciircarea , prin frecar e , cu e lec-
Fig . 2 . f>roducerea halo·u lui.

Fig. 3. Apari \i a fulgcrl'irii pc nega ti v

pro vocatedesarcinac lcctrostat idi ~

Fig 4. Producereatmu ih alop rinr·eflo-x ie

,~ Emu/5/e

Suportul
strofu!ui
<
"

13
 strat ro ~u tnseamnii, de exemplu, d.
emulsia nu este sensibila Ia lum ina
ro~ i e . Ar f i deci lips it de sens sii lntre-
bu iniiim acest material lmpreunii cu
u n filtru ro~u. or i sii fotograf iem cu
el subiecte ro~ii. Dimpotr ivii , putem
sa- l prelucriim Ia lumina ro~ i e a ca-
merei obscure far a c:a prin aceasta sa
se produca vreo exp une re nedori t a.
Ia lum ina .
La f il mel e de format m ic N P 20 ~ i
N P 27 nu vom giis i vreun strat special
de proteqie antihalo. Tn loc:ul aces-
tuia , su portu l este co lorat in cen u~ iu
pentr u a sliib i cit mai mu lt. inai nte
~i dupii reflex ie, raze le prod use de
halo .
La filmu l de format mic NP 1S st ra-
tul violet de proteqie ant iha lo este
situat intre su port ~ i emu ls ie. Su portu I
este c:omplet transparent.
La toate p liicile , stratul de proteqie
ant ih a lo este plasat pe spatel e supor-
tu lui. Else dizol vii Ia develo pare . La
fe l este situaiia Ia ro l ~i p lanfilme.
lntr-adeviir , este verba aici de un
st rat co lorat de ge latinii Ia care, in
t impu l pre lucriirii, se distruge numai
culoarea. La ac:este fi Ime, ge latina are
ro lu l sa compenseze tens iun il e ce se
pot produce pri n variaiii le d~ umi-
ditate , intre emulsie ~i suport. In felul
acesta este imp iedicata ru la rea mat e-
r ialu lui. Din acest motiv, stratu l se
mai num e~te ~ i strat N C (non-curling,
engl. = nu se ru leazii). Ateniie!
Filme lecu st rat NC nu trebu ie n ic io-
data ~terse cu ci r pa um eda pe spate.
3. Proprietatlle generale ale materialelor negative
,1 influentarea lor
Deosebim urmiitoa re le propriet,W
esentiale ale materia lelor fotogr afice
negative ~i a celor r eversib ile :
- sensibil1tatea Ia lumi na :
- sensibili tatea Ia culoare :
- gradati<l ;
- gran ula~ia;
- puterea separatoare ~i prec1zia
contururi lor.
in paragrafe le ce urmeazii vor fi
explicate mai detaliat aceste pro-
prietiil i. in acela~i t imp vom cerceta
ce influent.l are developarea asupra
d i feritelor proprietat i , cu m trebuie
lu;ltc in conside r are Ia deve lopare
propricta~ilemater i alului fotografic.
3.1 . Sc nsibil itatc a Ia lu min3
~i utilizarca e i
Aceasta mai cs te denum i t <'i ~i sen-
s ibi litate g ene raLi:. Determ inarea sen-
si l>il it i'itii unu i materi al fotogr afic se
executa In uzina producatoare potrivi t
normelor. mdic area e i facindu-se in
un itill i de milsurii ,.D IN" . Cu cit
numiirul DIN este ma i mare , cu at lt
materia lul este mai sensib il, adica
are nevoie decu a t it mil i pufin5. lumina
pentru a expunere corect5.. La toate
mat erialele de fotografiat . valori le
DIN sint notate prescurtat (de exem-
plu , NP 15, UP 15, NP 20, NP 27).
Un spar de 3 DIN inseamna a
dublare a sens ibilitiif ii, 3 DIN in mi-
nus, injum3t <'i1; irea ei . Deoare<:e eel
mai sensi bil f il m, N P 27, est e mai sen-
sibi l cu 12 D IN decit N P 15. inseamna
cii. este d e 16 o ri mai sensi bil decit
acesta . Deci NP 27 are nevoie nu mai
d e a ~aisprezecea parte din cantitatea
de lumina necesarii filmu lui N P 15,
pentru a expunere corecta.
Va loare de p lecare: 15 DIN
18 D IN = de dou a ori ma i sens ibil ;
21 D IN = de patru ori ma i sensibil:
24 D IN = de opt or i ma i sensibil:
27 DIN = de 16 ori mai sensibil.
Unele reve latoare fo losesc mai bine
sensib ilitatea mat e ri a lelor _fotografice,
altele, mai pu~in b ine. In paragra-
ful 8.6.7. se va vorbi despre revela-
toare cu o ut il izare deosebit de bunii
asensibili t iili i, in timp ce. adeviiratele
revelatoare cu granulatie fi nii, pe
baza de parafenilend iaminii (§ 8.6.4 .),
reprezintii cealalta extrema.
Prin supradevelopare, de asemenea,
sensibil itatea unui mater ial fotografic
este mai bine folositii. Supradevelopa-
rea influenfeazii insii foarte defavora-
b il ce le la lte pro pr ietii"ti (ma i cu seamii
gradatia ~ i granula1;ia). Pentru acest
motiv,esteo mare gre~ea l ii sii credem
ca. di n fotografi i subexpuse, putem
obline negat ive excep1ionale. printr-o
supradevelopare.
15
 Pr in supradevelopare nu este fo lo-
sitii lntreaga sens ibili t ate a materia le-
lor fotograf ice. Aceasta in seam nii d.
il~
~~-----I
~
o deve lopare scurt a , a~a cum e ste G!s 4UJ 500 fJJO l:JOnm
necesarii uneo r i pentru ev itar ea con - UV /;.'bas!ru Verde Ga/ben Rosu IR
t rast e lor prea mar i pe r: egativ , trebuie se ns ibil it.itii u ne i emulsi i
compen sata pr intr-o expunere cop ioa- (UV = ul traviolet , IR =
sa. Dacii aceasta n u are lac , atun ci
negative le sin t prea trans paren t e ~i
de-a bia pot f i miirite sau copiat e. "' e . I
_g ~
3.2. Sporirea sensibilitli~i i
Ia lum inii prin hipersens ibil izare
~ 'fXJ
UV M;as!ru
~ 500 600
Verde Ga/ben Rosu
7DDnm
Ill
~~ latensificare Fig. 8. C ur ba sens ibiliUiii unei emu ls ii
ort ocromatice.
Sdns ib i litatea Ia lum ina poate fi
spor ita ~i printr-o trat are spec ia L§. a
materia le lor negat ive mai in a inte de ~~~
expunere (h ipersens ibi Iizare), or i dupii
expunere ( latensificare).
~t=~-l_J
..'l: ' f1J 5lJO 6/XJ 700nm
Un exemplu de hipersens ibilizare /IV Albas/ru VerdP Gai!Jen Rosv IR
est e metoda FAH, ind icata indeosebi Fig. 9. Curba sens ib il itliiii un e i e mul sii
pe ntru tehn ica formatului m ic. Sen - pan cromatice cu sensib ilitate normal li Ia
sibi lit atea tmu i fil m NP 27 se spo r e~te r os u .
cu ci rca 6 D IN, a~adar , de patr u ori .

~~
Fil mu l e ste inmuiat ci rca 1 min in tr-a
so lu1ie de 50 ml metano l (denumi r ea
veche : fo rmalin) 30----40% ~i 950 ml
apa ~ i apo i se spa lii scurt t imp, dar & W
' 00 500 600
Albaslru Verde Gliben Rosu
7fJJnm
/R
intens, cu a pa d ist il at a. Temperatura
bii il or trebuie sa fie, pe cit posib il , fig . 10. Cu r ba se nsibili tli\ii unci ~mulsii
pa m r omaticc cu semibil itate Ia ro~u
sub 16°C. lmed iat dupa aceea , se
a t enuaU.
usucii fi lmul, Ia intuneric , cu un cu -
rent de aer nein ciilz it, intr-un du lap

t~
de uscare. 0 uscare prea caldii duce Ia
for mare a de vaal uri puter ni ce. Fi lmul
astfe l tratat areodurab il itatedecTteva
sii ptiim ini. ·~ ~ 'W 5(J} 600 70Drm
UV Albastru Verde Galben Ra~11 IR
fig. 11. Cu rba sensibilit.'l\ ii LJnci em ulsii
3.3. Se nsibilitate a Ia culoare pancr oma tice c u s ensibilit at~ spor iU Ia
ro;;u (emu lsie superpancro ma} ic<'i ).
~~ im portan~a ei pentru
practi ca de la borator

Ull exe mp lu d e latens ificare este

tratarea u lter ioar ii a f il me lor, cu
va por i de merc ur. Ea spore~te sensibi- Fig. 12 . Cu rb a sensibiliUiii unei em ul sii
litatea cu 4- 5 DIN. Film u l expus scnsibile Ia infraro;;u.

16
 este pus intr~un tanc de deve lopat pe
fundul ciiru ia se giisesc citeva piciituri
de mercur ~i este piistrat astfel t imp de
circa t rei zile. lmediat dupii aceasta ,
trebuie developat cit mai repede
deoarece efectul de spor ire a sensi-
bil it cltii pr in vapor i de mercur scade
dupa aceea.
Sensibilitatea Ia cu loare mai este
~~~nu:~~:si~ s~~~i~i Iii~ar~~r~n~~~~~7:
neazii material u l fotograf ic Ia diver-
sele domenii spect ra le ale lum inii.
Saruri le de argi nt sensibi le Ia lumina
sint , de Ia natura, oarbe Ia culori,
ad:ca pot inregistra numai razele
ultraviolete ~i al bastre. Pri n adauga-
rea de sensibilizatori Ia fabricare ,
e mu lsia poat e fi fiicuta sensibilii ~ i
pentru alte domeni i spectrale. Sen-
sibilitatea Ia cu lori nu este influen1ata
de deve lopare ; in sch imb , prin folo-
sirea filtrelor co lorate Ia fotografieri ,
t e a poate fi i n fl uen~ata in mare miisurii.
" La deve loparea materi alelor fotogra-
fice e ste necesarii c un oa~terea exactii
a sens i bilitii~ilor Ia cu lori, pentru a
fi in situatia de a folosi iluminare a
potrivita pentru camera obscurii.
Deosebim ~i grupe d ife r ite de sen-
sibi lizare:
- insensi bil prescurtare U
- ortocromatic 0 posLbilii. Pentr u acest motiv, mater ia-
- pancromatic P Jele pancromatice se developeazii de
- sensibilIa infr·aro~u I regula cronometrat, complet in in·
in denumirea prescurtata a mate-
rialului, sensibil izarea este indicatii
prin ce a de-a doua litera . Fac excep~ i e
citeva materiale cu scopur i speciale.
i lata citeva exemple :
/ NP = material negativ pancroma-
tic ;
FU = film fototehnic insensibil;
FO =film fototehn ic ortocroma-
tic;
N l = mater ia l negativ sensibi l Ia
infraro~u,
UP = materia l pancromatic r ever-
sibi l.
Materia /e /e insensibHe sint se nsibile
exclusiv pentru r aze u ltr aviolete ~i
albastre ~ i de aceea sint folosit e
numai pentru reproduced alb-negru
de desene . Cel mai bi ne. ele se deve-
lopeaza Ia vedere. in lu mina ga lben-
verzuie a camerei obscure (filtru de
proteqie ORWO 113 D. pentru ca-
me ra obscurii) .
Materiale le ortocromatice sint sen-
sibile at it Ia radiat ii u lt raviolete (UV)
cit ~ i Ia razele viz ibile, in afarii de
ro~u . Ele sint int rebu intate mai cu
seamii pentru reproducerea desenelo r
a lb-negru ~i colorate (dacii acestea nu
conti n ro~u) . Ele oat f i developate
Ia veder e , Ia lum ina ro~ie a camerei
obscure (fi ltru de proteqie O RWO 107
pent ru camera obscur a).
Materia/e/e pancromatice sint sensi-
bi le Ia razele ultraviolete (UV) ~i Ia
toate radiat iile spect ru lui vizibil Nu-
mai in domeniul ..verde" sensit.il ita-
tea este mai red usa. ast fe l incit putem
vor bi de o .. lacun a verde" La develo-
parea unor astfel de mate ria le poate
fi fo los ita, de aceea , pentru scurt
t imp, lum ina verde inchis in camera
obscurii (film de protec~ie 108, pentru
camera obscurii). Vizibil it ate a Ia aceas-
ta iluminare fiind foarte rea , aprecie-
rea. f.irii gre~ a negati~ulu i nu este
tune ric .
Maceria/e sensibile Ia infraro~u sint
sensibi le pentru t oate r adiat iile, de
Ia UV (ultraviolet) , pinii Ia in fraro~u .
Dupii natura materi a lului, sensibilita-
tea maxima corespunde unei ao umite
lung imi de und ii din domeniul infra-
ro~u ce va fi indicatii prescurtat.
Astfel, Nl 750 inseamnii un mat erial
negativ sensibil izat Ia in fraro~u . care
este sens ibil mai cu se amii pentru
radiati i cu lung imea de und ii de
750 nm (1 nm = 1 Nanometru =
= 1 milion ime de mm) . Toate materia-
17
 fig . 13. Fotograf ia unu i subiec t cu mai
mul te cu lo ri pe un materia l negativ ne-
sensibilizat. Estetipic.lsens ibititateamare
pent ru albaHru ~ i sens ibilitatea r edusl
pcn t ru gal ber>. Rosu l este redat Ia lei cu
negrul.

fig . 14 . Materialu l negativ ort ocromatic

poseda o sensibili tate redusi Ia albastrv
$i osensibil itat ecrescuU:pentrugalben.
RO'jul . totu~i. va f i redat si aici Ia lei ca
negrul.

Fig . 15. Num a i ma teria lul negativ pan-

cromat ic tra nspu nein tonuri cenusii dife-
ri t ele t onu ri cromatice. as~ cum le simte
ochiul nost ru. El es te sensibil si pentru

lele sensibile Ia infr aro~u se deve lo-

peaza cronome t rat , complet in intu-
neric, tot u ~ i ~ i in acest caz poate fi
folosit3 lumina verde inchis, Ia fel ca
Ia mat erialele pancromatice.

3.4. ln11iturarea sensi bl li t1i~ii

Ia culoare prin desensi bi lizare

Sensibil itat ea Ia culori poate fi

in laturata prin ad.iugarea Ia revelator
a unor substanie potrivite. in acest
mod e ste posib i I sii trans formam in
insensibi le materlale sensibilizate or·
tocromatic, pancromatic sau infraro~u.
Dupa adaugarea unei tablete de de-
sensibilizator ORWO 0 903 Ia 500 ml
de solufi e revelatoare, se developeazii
mai intii 3 m in Ia intuneric . in acest
timp, sensibil itat ea este diminuat.l,
datoril<'i desensib il izatorului. Mate-
ria lu \ se comport .) in ace st moment
ca ~i cum ar fi fast sensibil izat ~~
deve lopa r·ea poate fi term inal.] Ia
vcclere . Des igu r , trebuie sa avem in
vcdere d . pri n desensibilizare, sen-
sibilitatea lumi noasii a materiale lor
nu va mai fi integra l folositii, 1-2
grade DIN se vor pierde. Desensibil i-
zarea se recomandil. ma i cu seama lil
negativele de form at mare , cind s-au
fotografiat subiecte foarte contras-

18
tante (de exemplu , arhitectura inte·
rioarii). Dupa aceea, developarea poate
fi bine observata ~i o putem intrerupe
cind negativul a atins contrastu I corect .
3.5. Grada{ia, ! mportan~a
~ ~ influen{area ei
prin developare
in1elegem prin aceasta modul in
care materi alu l fotog rafic transpune
valori le luminoase ale subiectului in
ton uri cenu~ii . Capac itatea de red are a
contrastelor este o proprietate fun·
damentala a mater ialelor fotografice.
Miisura grada1iei este valoarea gam-
ma. Ea se determinii in laboratoru l
de incerciiri al fabricii produdtoare.
Pentru aceasta, o proba de material
este expusa sub o prisma in form a de
pana. ale carei nuan1e cresc treptat
pina Ia negru , ~i a poi este developata
in acelea~i condili i ca in practicii. Se
mascara treptele individua le de in-
negrire ale probe i ~i Ia fiecare valoare
a expuneri i se trece intr-a di agrama
valoarea corespunzatoare a innegririi.
Rezu lta a~a-n u mita curba de innegrire
care, in cazul normal. arata ca in
fig. 16. Din aceasta curba se deduce
valoarea gamma , care este panta por-
liun ii rectil inii de curbii BC (y=tg o:).
Cu cit curba gradal ie i este mai abrup·
ta, cu atit valoarea gamma este mai
ridicata ~i cu atit materialu l lucreaza
mai dur . Un material cu valoaregamma
ridicatii redii mai contrastant un
subiect decit un materia l cu valoare
gamma mai sciizutii. Materialele lu·
crind foarte contrastant sint fo losite
Ia reproduceri .
Exista o legaturii nemij locita intre
grada1ie ~~ sensibi litatea Ia lumina a
unui material fotografic. Materialele
cu sensibi litate sciizuta lucreaza in
principiu ma i dur (mai contrastant)
dec it cele cu sensibi Iitate ridicata .

f ig. 16. Cur ba g rad a~iei.

AB - Poqiunea sube xpusa. lnnegrirea nu creste propor1ional cu
expunerea, paqile umbrite sint lipsite de d etalii .
BC - Por~ i un ea expunerii corecte. lnneg r irea crest e pr opoqional
cu expunerea. umbre lesi lumi nile sln t bine propor1ionate.
CD - Poqiunea supraexpunerii . ln negr irea nu mai creHe proper·
1iona l cu e><pu nerca . panile lum inoue, mai ales , ab ia se
deosebesc une lc de a lte le.

19
 Prin developare, grada1ia unui ma.
ter ial poate f i foarte la rg influen1ata .
Subdeveloparea aplatizeaza curba
gradal iei , in timp ce prin supradeve·
lopare se ob1 ine o valoare gamma
ridicata . Despre aceasta se va vorbi
mai in detaliu in parag raful 8.2.4 . In
fotografia artistica se ti nde in genera l
spre negative cu o valoare gamma de
0,6--0,9 . Daca va loarea gamma este
mai mica de 0,6, at unci negativele pot
fi prea s labe pentru hirtia fotograficii
extradura (extra ha rt). Daca valoarea
gamma este mai mare de 0,9, atunci
negativele pot fi. in unele imprejurari,
prea dure pentru hirt ia fotografica ce
lucreaza moale (weich). Deoarece con·
trastul negat ivu lui depinde de con-
trastul subiectului de fotografia t ~ i de
valoarea gamma a negativului , a r fi
ideal dacii f iecare negativ in parte a r
fi developat pina Ia atingerea con-
trastu lui adecvat. Din piicate, acest
lucru nu este posibil Ia rolfi!m ~i Ia
filmele de format mic . Asupra acestei
prob leme se revine in paragraful 6.1.
La materialele fototehnice. cum sint
cele intrebuin l ate pentru reproduceri .
grada1ia este mai importa nta decit
sensibilitatea. De aceea, in cele ce
urmeaza. in denum irea numer ica pres-
curtata a mater ialul ui, vom da valoa-
rea gamma ce poate fi rea li zat a, in
locul sensibi litiili i, astfel , de exemplu,
simbolul FO 5 arata ca aven de-a face
cu un material fototehnic ortocroma-
tic cu care , Ia developarea conform
prescript ie i, se poate obline o valoa re
gamma egalii cu 5. Este vorba a~adar
de un material care lucreaza extrem
de dur . folosit aproape exclusiv pentru
reproducerea desenelor lineare in
alb-negru . Pe linga aceasta , cu cit un
material fotograf ic lucreaza mai dur,
cu atit trebuie expus mai exact.
Deoarece, in acest caz, ce le mai mici
varialii in expunere au ca efect mar i
modificiiri al e innegririi, lat itudinea
de expunere este foa rte mica.
lO
Fig . 17. M.1r ire paqial.1 de 35 de ori a
negativului de format mic NP 15
Fig. 18 . Acela~i subiect si o mlri re par-
1ial.11a fel de ma re cain fig . 17, a neg a
t ivului de format mic NP 27
3.6. Granula~ia ~i influen~area ei
~upa cum s-a spus in paragrafu12.2.,
ex1stii o legaturii nemijlocita intre
sensibilitatea unei emulsii ~i mar i-
mea medie a granulelor siirii de argin t
contmute in ea . Cu cit granula medie
este mai mare, cu atit sensibi litat ea
em ulsiei este mai mare. La develo-
pare, granule le siirii de argint expuse
Ia lum ina sint transfo rmate in granu le
de argi nt . Cu cit granu lele silrii de
argi nt sint ma i mici , cu atit mai mici
vor fi granulele de argint rezu ltate
din acest proces de reducere ~i invers
Aceasta inseamn a cii materialele foto -
grafice cu sensib ilitate mare dau ne-
gative cu granula1ie mai mare decit
cele cu sensibilitate scazuta.
Sensibilitatea nu dep inde tot u ~i
numai de alciituirea emulsiei. Pre lu-
crarea (expunere ~i deve lopare) joaca.
de asemer;ea, un mare ro l; in cazu I
subexpunerii, gra~ule l e cel e mai sen-
Sibile (mai mar1) de bromura de
argint au pastrat suficien t a lum ina
pentru a putea fi totu~i deve/opate.
Urmarea acestui fa pt este ca, Ia aceea~i
developare, negativele subexpuse au
o granula1 ie mai mare decit cele expuse
corect. La developare, se poate in-
timpla ca . prin folos irea unui reve-
lator nepotriv it , sa u prin supradeve-
lopare, sa se prod uca aglomerari de
granu le. Granulai ia unui materia l fo-
tografi c poate fi, a~adar , influen1atii
foarte defavorab il pri ntr-o deve lo-
pare nepotriv ita .
In imaginea finita, granula1ia se
eviden1iaza prin aceea ca suprafete
cede fapt ar trebui sa fie de un cenu -
~iu uniform, apar sciimo~ate .

In general, in tehnica fotograf ica
se cautii sa se ob"ti nii o gra nu laf ie cit
ma i finii , deoarece o granu lafie mare
reduce con1inut ul informat io nal al
unei imagini . In unele cazuri, din
mot ive de creat ie , pentru a ate nu a
detali ile lips ite de importantfi, este
doritii gra nula"tia mare. Granulatia
poate fi , a~adar , introdusii in mod
con~tien t ca m ijloc de cr eat ie.
3.7 , Puterea separatoare
~i c laritatea contururilor
Aceste dou<'i propriet<'iti lmpreuna
ne informeaza in ce miis ura materialul
fotog r afi c este capabi l sii redea in cii
destul de clar cele mai mici detalii .
Din paragraful precedent putem trage
concluz ia cii am bele propr ietii1i dep i nd
in largii miisurii de granu latie. Pr in
urmare , ele pot fi influeniate deopo-
trivii prin expunere ~i developa re .
In caz de expunere sau deve lopare
gre~itii, puterea de separare ~i c lari-
tatea contururi lor unui material se
red uc s imt itor .
Puterea sepa ratoare re prez in ta nu-
miirul de linii pe milimetr u pe care i l
Fig. 19. M.irimea o ri gina l ~ a negativu lui
din fig.17.
poate reda di st inct emulsia. Cu cit
sint mai multe li ni i, cu atit est e mai
bun.'i pu t erea separatoare a pe licule i
~i cu atit mai mar e este conti nutu l
infor ma"tional al mater ia lu lui foto -
grafic.
Fabrica de fi lme VEB Wo lfen dii de
exemplu urm iitoare le va lori:
NP 15 111 lini i pe mi limetru
NP 20 91
NP 27 65
NP 15 are o pu t ere separatoare
aproape de douii ori mai bunii decit
NP 27. Aceasta inse?.m nii ca NP 15,
din ace l a~i sub iect in ace l ea~ i condit i i,
cu o i lum ina re ~i o deve lopare corecte,
poate reda mu lt mai mu lte deta lii
decit NP 27 . Cea ma i mare putere de
separare dintr e mater ia lele fabr icate
Ia Wolfen o are placa ORWO-Mikrat
LO 2. Ea poate reda peste 2 000 li ni i
pe mil imetru ~i este folos itii exc lusiv
pentru microd ocumentafii.
Clar itatea contururi/or oferii de ase-
menea in fo rmat ii asupra performan-
telor de _c laritate a materia lelor foto-
grafice . lntimp ce putereadeseparare
indica numiirul de detalii ce pot fi
recu01oscute pe un m il imetru de peli-
cul a , clar itat ea contururilor spune
mai mu lt ~i anume cTt de c lar e sin t
contu rurile acestor det alii. Claritat ea
con t ururi lor este cu a tit mai bun a cu
cit proteq ia ant ih al o a materi al ulu i
est e mai bun ii . Mater ia le le fotogra-
fice moderne se evidentiazii print re
altele prin t r-o proteqie an ti halo deo-
sebi t de eficace. Aceasta este oblinuta
pr in colorarea emu ls iei (violet) ~i
prin plasa rea stratului ant ih alo intre
e mul sie ~i suport. Un exemplu tipic
est e N P 15, care are o minunata cla-
r itate a con t u rurilor .
4. Cele mal uzltate materlale fotograflce
,1 proprletatile lor
Cuno;qt erea proprietdtilor spec ia le
die diferitelor materi a le negat ive nu
este im portant.1 numai pentru alegerea
mater i alu lui celui ma i pot riv i t : ea
este necesara ~i pentru pre lucra rea
Kestu1a.
4.1. f i lmul negat iv ORWO NP 15
Acest film se deosebe~te de cele lal te
mat eriale fotograf ice ma i a les prin
gr anu la t ia extrem de fin a ~i prin
claritatea remarcabilii a contururilor .
De aceea este foarte indicat, mai a les
aco lo unde se cere un cit mai mare
continut in format ional in negativ.
Chiar ~i miiririle foarte mari, obti-
nu te dupii negat ive mici , precum ~i
m.3rirea extrema a unor detalii, sur-
prind prin marea bogiit ie a valorii
tonale ~i prin c lar itatea in amiin unte .
Pentru ace ste cal it<it i. NP 15 este cu
tot ul indicat pentr u folos irea in do-
men ii fotografice cum sint: fo tografii
de materiale, peis aje , sub iect e teh-
ni c o-~tii n i i f ic e ~i reproduceri .
Dar avantajele acestu i f il m nu se
vor pune in evideniii decit dacii va
fi prelucr at corect. Supraexpunerea se
repercuteazii negativ in redarea clara.
Expunerea insuficienta poat e u~or sa
produd transparen\:a poqiuni lor vm-
brite de pe negat iv. Fi lmul negativ
NP 15 reaq ioneaza mai t are decit
major it atea celor lalte fi lm e Ia su b
sa u supradeve lopare. Mai ales cind
este vorba de sub iecte bogate in
contrast e (fotografi i in contra lumi -
na !), ch iar ~ i o u~oari'i depii~ire a
developar ii duce Ia ob1i nerea unor
negative foilr t e dure .
Tim pi i dedevelopa re pentru NP15,
Ia temperatura d e 20"C , sint urmiitorii :
Revelator Timp
A49 9-11 min
F43
R 09 (1 + 40) 9- 11
R 09 (1+100) 25--30
R 09 (1 + 200) 50-60
A03 8
Alte posibilit.3ti de developare sint
t ratate in capitolul 8.6.
La fixarea filmului NP 15 trebuie
neapiirat sii avem grija ca b~ia de
f ixare sii fie totdeauna suficient de
acidu lata ; in caz contrar, colorantul
vio let antihalo nu va fi distrus. Dacii
filme le fixate acuza totu~ i o colora1ie
accentuat a, atunc i t rebuie adiiugate
baii de fixare incii 5-10 g meta bisul-
fit de potasiu de fiecare litr u.
in t im pul develo piirii se poate fo-
losi , pentru i!uminarea camerei obscu-
re , fil trul de p10tec1ie pentru camera
obscura ORWO nr. 108 (verde inch is).
impreuna cu un bee electri c de 15 W.
23
Distanta Ia sursa de lumi na a camere i
obscure trebuie sa fie de 75 em .
NP 15 se preteaza fo arte b in e Ia
mot ive le cu detal ii foa rte fi ne ~ i cu o
mare bogiitie de nuante cromat ice. La
subiectele in m i ~care, el ce re totu~i
uneori o expune r e prea lunga .
4.2. Filmul negativ ORWO NP 20
Pentru un mater ia l de sem ibil itate,
NP 20 are o g ranulatie foar t e finii ~i
o claritate a contururilor exceptional
de b un a , ch iar dad. sub acest aspect
nu poate to t u~1 concur a cu N P 15.
Daca nu avem preten1i i ext rem de
mari in privint a con finu tu lui infor-
mat ional al negat ivu lu i, atu nc i NP 20
este filmu l ideal pentr u aproape toate
domenii le fotografiei. De aceea nu
este d e mirare ca. se bucura de cea mai
larga intrebuin t are.
Fata de NP 15, else deosebe~te prin
aceea ca lucreaza mai echilibrat . Nu
prod uce a~ a de u ~o r negative prea dure
care apo i sii n e faca g r eu t .3.fi cind le
miirim . Din acest motiv, e l se pret eaza
deoseb it de b ine acolo unde trebuie
dominate mar i contraste de lu mina
(de exemp lu. Ia fotogra fi ile in contra
lumina , sau Ia fotografierea arhitec-
turii interioare) . Dad dorim sa obfi-
ne m fotograf ii mar i, cu max ima c la-
r itate ~ ~ bogat ie a valorii tona le.
atunci incardm in aparat u l nostru,
de format mij lociu sau mare , fil mul
N P 20 . In aces t caz negati ve le nu ma i
trebu ie mar ite pr ea mult .
NP 20 nu reaqioneaza Ia fel de
sensib il ca N P 15 Ia o expunere prea
scurt a . Dar o su praexp un ere se tra-
duce ~i Ia el neaparat printr-o d imi-
nuare a claritatii .
in situ af iile in care NP 15, dat orita
s labei sale sensi bi lit iii i. ar recla ma o
expunere prea lungii , N it 20 este ma-
terialu l ideal.
Timp ii de developare pent ru N P 20 ,
2~
Ia t emperatura de 2\J>C , sint urmii-
torii :
Revelator Timp
A 49 9-11 min
F43 7- 9
R 09 (1+40) 9-11
R09 (1+100) 27-33
R 09 (1+200) 54--66
AOJ 8
Alte posib ilitii.ti de deve lopa r e sin t
trat ate In cap itolul 8.6.
La procesul de fixare, ca ~i Ia fo lo-
si rea fil mul u i N P 15 , trebuie sa avem
o baie de f ixare sufic ient de ac idii.,
adaugind eventual metab isu lf it de po-
tasiu (vezi capito lu l 4.1.) .
4.3. f ilmul negativ !ovi etic Foto 65
?i in ceea ce prive~ t e ilumi narea
camere i obscure, sint valabi le cele
spuse in legiiturii cu NP 15.
Acesta co respu nde ca propr ietiiii .
In mare miis urii , filmului negat iv-
ORWO NP 20 ~~ i l poate inlocui In
t oat e cazurile in care se folose~te
acesta d in urma. Sensibi lit atea de
20 DIN est e riguros respectat a ~i expu-
neri le u~or deficitare se corecteaza
fiira dificultiiti . Granu lai ia est e foar t e
f inii iar red a rea co nt urur il or, Ia o
expunere corectii, e ste bun ii. .
La developare insa. se comportii
altfe l decit N P 20 . Reaq ioneazii cu
mai multii sens ibilitate , Ia o develo-
pare excesiva . Ch iar ~~ Ia mic i depa-
~iri a le duratei de developare putem
obf ine negat ive prea dure . Dur ata
deve lopii.r ii este indi cat a pe ambalaj
Pentru subst ant e le chi mice ORWO se
recomanda u r miitor ii timpi Ia 20°C:
Pentru subiecte cu de ta li i foa rte fine ~ i
mare OOg~ ~ i e de tonur i, fi lmu l NP 15 e ~ t e
foa r te potrivit . La subiectele In m i ~care este
necesar~ uneor i o expunere mai l ung~.
 Kevelator Timp
A 49 8-9 min
F 43 5-6
R 09 (1 + 40) 7- 8
R 09 (1 +60) 11- 12
R 09 (1 +80) 15- 17
R 09 (1 + 100) 22-26
La o developar e corectii , Foto 65
posed a o lim it a de s igurantii a ti mpilor
de expunere tot a~a de mare ca ~i
NP 20 .
4.4 . Fllmul negativ ORWO NP 27
Avantajele acestui film cons t au in
primul r ind in inalta lui sensibil itat e
generala precum ~i in excelenta sa
capacitate de compensare . Cu NP 27
se pot face fotografi i, t inind apa rat ul
in minii, chiar ~i in cele mai gre le
conditii de lumina, acesta reu~i nd sa
domine contrastele extreme ale su-
biectul ui. El est e a~adar fi lmul menit
sa dea satisfaqie ~ i in cel e mai difi-
cile condit ii de fotografiere.
Filmul N P 27 se pret eaza indeosebi
Ia fotografierea pe lumina artificiala.
deoarece are o sensi bilit ate spor it a
!a ro~u (~tiut fiind ca in lumina becu-
ri lor electrice predomina sectorul
ro~u al spectrului). Pe lum ina art ifi-
cia/3 , poate a~adar f i expus Ia fel cu
filmul 30 DIN . Dintre toate mate-
r ialele de fotogra fi at, e) poseda cea
mai mare latitudine de expunere ~~
ramine insensibil Ia eventuate gre~e li
de expu nere (in anumi te li mite !).
Toate acest e avantaje trebuie plii-
t ite cu doua dezavantaje: in primul
r ind , clari tatea contu rurilor este mai
mica ~i apo i granulatia este ma i mare
A'o lo unde film ul NP 15, din cauza sensi-
bilitii~ii lui reduse, 'ere timpi de expunere
prea lungi, f,,mul NP 20 estc ma t erialul
ideal.
decit Ia NP 20 ~~ cu mult mai mare
decit Ia N P 15. Ambe le dezavantaje
pot fi totu~i evitate, daca introducem
filmul NP 27 in apa r ate de fotogra-
fiat de format mi jlociu sau marc,
astfel incit sa nu fie nevo ie de m.lriri
exces ive. Deoarece cu NP 27 in .1pa-
r atul de fotog rafiat de form at mi j-
lociu se face fatii aproape t utu ro r
si tuatiilor in care se poate afla un
fotograf, el reprezin t ii mat er ialu l sta n-
dard al foto reporterilor . Fotogra fier i
pe vreme rea (de exemplu. insta nt anee
pe p loaie) , fotografieri de scen e spor-
tive cu expunere aproape inst antanee,
fotog rafieri in amurg (de exemplu ,
animale siilbatice in libertate) , foto-
grafie r i noctur ne (de exemplu , oameni
pestraz ile luminat e a le marilor ora~e)
~i fotografieri in contra lum ina de
toate fe lurile , toate acestea consti t uie
domeniul predilect al filmului NP 27 .
Granulat ia poate fi retinutii in li-
mite acce ptabi le. printr-o prelucrare
at enta . in primul rind , trebuie evi t ate
supradevelopari le excesive. ele pu t ind
u~or provoCil filme lor NP 27 aglome-
rari de granule .
Timp ii de deve lopa re pentru NP 27
Ia 20°C, sint:
Revelator Timp
A 49 12-14 min
11-13
F43
R 09 (1+40) 12-13
R 09 (1 + 100) 36-40
A 37 1-1,5
A03 B
Alt e posibilittiti de deve lopare sint
t ratate in ca pi to ful 8.6.
Oeveloparea ar trebu i executata pe
cit posibil in obscur itate completa .
Dar se ad mite~~ o iluminare indirect6
cu filtr u I de protectie pentru camera
obscu r ii ORWO 108, impreun ii cu un
bee de 15 W, distanta m inima a
su r sei de lumina fiind 75 em.
27
 Deoarece cu acest fe\ de i luminare
abia daca se poate recunoa~te ceva,
recomand<'im sti. se ~ ina seama de ce\e
relatate (in cap ito lul 3.4.) despre po-
sibilitatea folosir ii desensibiliziirii.
4.5. Fi lmu l ORWO -
Dokument qK 5
Este un material de fotografiat cu o
comportare foarte dura. care se pre-
teaza in pri mu l rind Ia reproducerea
subiectelor lin iare (desene, pagini de
ciir~i ~ i ziare t ipar ite , documente
etc.).
Acest film se livreaza in banda de
format mic ~ i ca fi lm plan , incepind
cu formatu l 9 x 12 em . DK 5 e ste
pancromatic, trebu ie deci prelucrat
in obscur itate sau Ia lumina verde
inchis (filtrul de proteq ie pentru
camera obscurii. ORWO 108). El are o
sensibilitat e Ia lumina de 4 DIN ~i o
putere separatoare de 200 liniifmm.
Din datele ind icate , reiese ca DK 5
posedii o putere separatoare foarte
bunii, putind astfel sii redea cu deo·
sebit.'i claritate cele mai mici deta lii.
Nu-l folosim insa numai cind pe un
negativ mic trebuie :epr<:>duse c~t mai
multe detali1 , ci ch1ar ~~ atuno cind
avem de-a face cu sub iecte cu linii in
diferite cu lor i ( inclusiv ro~u !).
Timpii de developare pentru OK 5
Ia 20°C sint:
Revelator Timp
Revelator pent ru hirtie
N113(1+4) 3- 4min
MH 28 (1 + 4) 3-4
Revelator Repro A 71 3-4
Rezept ORWO 20 3-4
Rezept ORWO 22 3-4
Revelator fixator 109
Ia 25°C 4- 5
18
4.6. Materlale le fotochimice O RWO,
pentru reproducer!
fn ce le ma i multe cazu r i, at it ama-
torii cit ~i in parte fotogr afii profe-
sioni~ti nu fo losesc pentru repro du-
ceri mater ia le spec iale. Reproducerile
in demitonuri se executa pe NP 15
sau N P 20. Reproducerile subiectelor
\i niare, pe O K 5. Altfe l stau lucrurile
c ind este verba de industria poligra-
ficii. Pentru confeqionarea c li~eel or
sint necesare reproduceri care sa
satisfad. pretenrii foarte mari in pri-
vinta ca litiifii. Far a uti lizarea unor
materiale speciale de fotografiat, co-
respunziitoare , nu s-ar putea obtine o
imprimare de buna cali t ate.
Mat eria le le fototehnice pot fi pro-
cu rate fie ca filme plane de format :
9cm X12cm;13cm X 18cm;18cm X
x24 em; 24 em X 30 em ; 30 em x
x40cm ; 40 cm x50cm:50cmx60cm;
21 em x29,7 cm(A4):29,7 cm x42cm
(A 3) : fie ca rolfilme (lungi de 10
sau 20 m, late de 68 sau 105 em). Unele
fi lme nu se giisesc in toate formatele !
Du pii cum s-a ar iitat deja in capito-
lele 3.3. ~i 3.5 .. pr indpalele ca litati
ale mat er ia le lor de fotografiat sint
sens ib i litatea Ia culoare ~i gr adaria ,
fapt ce explid. prezenra indicatii lor
corespunzatoare in notar ie prescur-
t atii. Luiim ca exe mp lu indicar ia F U 3
care trebuie c itit.i astfel :
F = film fototehnic:
U = nesens ibi lizat :
3 = valoarea gamma ce poate fi
atinsii (a~adar aqioneazii de Ia forte
Ia dur).
Din multimea de materia le foto-
tehn ice, pentru ..consumatoru l nor-
NP 27 este fi lmul pot rivit atunci cind
tre buie lnvinse condi\ii dific ile de fotogra-
fi ere f:tr.1 nici cea mai m ica lumin.1 supli-
mentar~ .
 5. Depozltarea corecta a materlalelor fotograflce negative
Materialel e sensib i le Ia lum ina au
in pr incipiu o durat ii de conservare li-
mitatii. Depii~irea acestei limite duce
Ia o sliib ire a sensibil it ii1 i i Ia lum i na ,
Ia a gradatie mai ~tearsii ~i Ia o accen-
tuare a tendin~ei de voalare a margini-
lor Ia developare . Acest u lt im nea juns
afect eazii ~i puterea de separare, pre-
cum ~i claritatea contururilor .
0 depozitare necorespunziitoare
poate ins a duce Ia scurtarea termenului
de valabilitate a materia lului. Care
sint pr inc ipal ii fac t ori care pot pro-
voca a deteriorare premat urii?
Ace~t i a sint urmatori i trei: di ldura ,
umid itatea ~i infl ueniele ch i mice.
Depoz itarea va fi cu atit mai favo-
rabi lii cu cit va fi mai rece ~i mai
uscat . Temperat ura de 18°C ~i um id i-
tatea re lativ.l de 60% nu trebuie de-
pa~ite, pe cit pos ib il . Aceast .l tempe-
ratura nu poate fi lnsa totdeauna
menti nut.l. mai a les vara. De aceea
trebuie sa facem tot ul pentru a inde-
plini ee l putin celelalte conditii . ln-
fluentele ch im ice sin t provocate de
gaze . Astfel de gaze diiun.ltoare slnt,
de exemplu, hidrogenul sulfurat , bio-
xidul de su lf, amoniacul, vaporii de
Acesta este un subiect cu o mare
bog.l~ i e de tonur i, dar cu n u prea mari
contraste de luminli. A fost expus norma l
$! developat cu un revelator compensator.
3- Developoreo
meta na! (denumit mai inainte for-
ma lin). ule iu ri eterice ~ i substante
tanan t e. Acestea i~i pot face aparitia,
printre altele , in aprop ierea grajduri-
lor ~i a cana le lo r de scurgere, in vop-
se lile zugravi lor ~i vops itori lor, in
cle iur i sa u ba ituri precum ~ i in lem nul
verde. Trebuie sa fim totdeauna atenii
sa fer im mater ia le le de fotograf iat de
astfel de substanfe , folos ind spati i de
depozitare corespunz.ltoare ~i evitind
du lapurile sau raft urile din lemn
verde . Prudenta est e indicata ~ i cind
este verba de mediu cu ob iecte proas-
pi'it vops ite.
Daca i inem seama de ace~t i factor i.
putem pastra in depoz it materiale le
pentru alb-negru , far a n ici ogr ij.3. , doi
ani ~i jumiit ate. 0 except ie fac numai
materia lele pentru infraro~ii. Acestea
au a anduranti'i Ia depoz ita re sensibi l
redusa. Termenul lor de va labilitate
este cu atit mai scurt , cu cit maximul
lor de sensibi litate se af la mai departe
in domen iul unde lor lungi. Astfel,
pentru f il mu l infraro~u Nl 750 se ga-
ranteaza a valab ilitate de un an. in
t imp ce, pentru placa infraro~u 11050,
se ind ica doar 4 luni .
33
 6. Ce condltll trebule sa Tndepllneascl un bun negatlv?
Se intelege de Ia sine ca materialele
trebuie depozitate in a~a fel, inc'it cele
mai vechi sa vinii prime le Ia prelucrare.
Negat ivele trebuie sa poatii. fi rna-
rite sau copi at e far a un e fort deosebit,
dind pozitive strii lucitoare, b ine de-
senate in piirtile luminoase ~i in cele
umbrite ~i cu a inalta precizie a deta-
liilor importante. Pe linga aceasta,
negativele nu trebuie sa necesite vreo
prelucrare u lt erioarii (retu~. trata-
ment e chimice etc.).
Pent r u a fi indepl inite aceste con-
ditii, sint ne<esare urmatoarele:
6.1 . Cont rastul corect
al negatlvulu l
Deoarece hirtiile fotografice pot
reda numai un domeniu limitat de
contraste, negativele trebu ie sii con-
tina contraste nici prea mari , nici pr ea
m ici . Negativele cu contraste prea
mari sint denum ite .,negative dure".
Dacii negative le sint dure hirtia foto-
g r aficii poate reda bi ne fie numai
piiqile umbrite , in t imp ce piirlile lu-
minate riimin a lbe ca de creta, fie piir-
l i le luminat e , bine desenate, in timp ce
umbrele vor fi negre ca funing inea.
Un exemplu in acest sens este ima-
g inea din fig . 20.
Pe negativ, se recunosc bine atit
casele cit si norii. Contrastu l nega-
tivului este ins a prea mare ~ide aceea
nu mai poate f i acoperit de o hirtie
fotograficii ce lucreazii moale. Potrivit
expunerii i r~ procesul pozit iv, vor
rcie~ i bine numai nor ii, iar casele
vor ie~i prea inch is. Sau casele vor fi
bine desenate in timp ce norii nu se
vor deta~a de cer.
Adesea, in asemenea cazur i, putem
ajuta pr in agitare ~i expunere ulte-
rioar ii Ia miirire; aceasta insii neces itii
indeminare ~i exper ienlii. Daca nega-
tivul are prea pufin contrast, atunci
nici cu hirt ii fotografice care lucreazii
extra-dur (extra-hart) nu vom ob~ine
pozitive strii luc itoare. Potrivit expu-
nerii , umbrele adinci nu vor i e~i negre
in pozitiv, c i cen u ~ i u-inc h is , ori par~i le
cele mai luminoase nu vor r.lm ine albe,
ci vor capata o ton alitatecenu~i e . in am-
belecazuri, imag in i le vor fi lipsitedevi-
goare ; ele vor fi denumite slabe. Ast-
fel de exemple si'lt imaginile 23 ... 25.
Contrastul negativu lui depinde,
intr-adevar, in primu l rind de con- \
trastul sub iectului ~ide grc.datia ma- \
t10·rial u lui fotografic; e l poat e fi insii
larg influenfat pr in developare. Sint
deopotrivii pos ibile atit spor irea con-
trastului (paragraf 8.6.3.) cit ~i re-
ducerea lui (par. 8.6.2.).
Cu film NP 27 in aparat, sintcm intotdea·
una asiguraii in caw I unor asemenea instan-
lanee, indiferent de condi1iile de lumin~.
Fig . 20 . Negati v prea bogat in contraste
(dur). ce nu poate fi redat corect d e clitre
hirt ia fotografk~ .

Fig. 21. Poz it iv dupA negati vul d in fig . 20.

f\edare a lum in ilor (cer cu nori). bun~ .
Umbrele ti nd lini~ti t c~tre negru .

Fig . 22 . Pozitiv dup~ negativul din fig . 20.

Redare bun ~ a umbrelor. Norii nu se d e-
ta~az~ de ce r.
 Curba gradofiei

Fig. 23. Negat1v cu prea puilrl contrast

(moale), ce nu poa t e f1 reda t corect de
dtre llirt ia fotograficli .
Fig. 24 . Pozitiv d u p ~ nega t ivul din fig. 23.
Luminile sin t d e un alb corect, um bre le
insa numa i cenu~ii ; imaginea este Urli
vigoare.
Fig. 25. Pozi ti v. dup~ nega ti vu l din fig. 23
Umbrele araU destul~ acoper ire. Lumin ile
nu mai sint in~~ albe. ~i aceasU imag ine
este Ur~ viai~ (moale)
Figur a Expuner e De11elopare lumini Umbr e Contrast

26 nor ma lA su b-de11e lopat prezente prezente prea s lab (moale)

pr ea moa le
27 subexpus r.ormal ii bune li psesc (moale)
28 norma Iii norma );!. bune bune corect (norma l)
29 $upraexp u~ nor ma lA pre a pre a prea ~lab
30 norma Ia supra-deve- de nse dense (moale)
lopat dense bune preaputernic
(durl
 6 .2. Conturare a corecta
a luminilor ~i um brelor
Pozitivul poate red a bine conturate
atit lumi ni le cit ~i umbrele, numai
cind acestea sint coresp un zator contu-
rate , Ia rindu l lor , in negativ.
Aceasta depinde inain te de toate de
expunerea materialului fotografic in
aparat. Developarea are a ici prea pu-
~ina influen~ii . Neg ativele subexpuse
aratii intr-ad eviir o bunii redare a lu-
mini lor : umbrele sin t in schimb trans-
parente ~i apar pe poz it iv ca suprafete
complet negre.
in cazul supraexp uner ii, piiqi le um-
brite ale subiect u lui sin t bine redate
de regula: lumini le, in schimb , arata
fenomene de suprailuminare ~i nu se
mai deta~eazii une le de a lte le. Ele
apar pe pozit iv ca suprafete de un alb
uniform.
Negativul ideal trebuie sii arate,
chiar ~i in piiqile cele mai umbrite,
un ton cenu~iu ce mai poate fi copiat
inca . Aceasta presupune o expunere
absolut exactii a materialului foto-
grafic. Developarea joacii aici un rol
numai in masu ra in care sensibilitatea
materialului fotograf ic poate fi utili-
zat.J in mod difer it de di feritele re-
velatoare, respectiv metode de deve-
lopare. Dacii se fo losesc revelatoare
care nu utilizeaza intreaga sensibili-
tate Ia lumina a filmului , atunci tre-
buie sa expunem mai mult decit aratii
exponometrul . Dad nu tinem seama
de aceasta , negat ivul va fi lipsit de
deta lii in umbre.
6.3. Granula{ie cit mai red usa
posibil
De regula . ne striiduim sa obtinem
imagini lipsite de granula~ie. Numai
in fotografia artisticii se folose~te une-
ori , in mod voit , granulatia, ca mij-
40
In aceast.l lotogralie, fiicuU in cond iiii
lavorabile de lumin.l, se valorilic.l pe
deplin avantajele filmului NP20 (granu -
laiie fin ii: si putere de separare mare).
lac de creatie, pentru cii face sa se
piardii une le detalii ftirii impor tan~ ii .
Din paragraful 3.6. a reie~it ca. in t r -a-
devtir, granulatia depinde, in primul
rind, de mat erialul fotografic folosit
~idea este totu~i influen1at.J de expu-
nere ~ i de developare. in paragraful
8.6.4 . vor fi I.Jmur ite ma i in deaproape
aceste dependente.
Bineinte les, in legiitur a cu aceasta
joacii un ro l hotiiritor ~i scara m.lririi
pe care vrem sao realiziim. Dacii nu
ni se cere o miirire in format mare.
negativul poate avea granulatie.
6.4. Claritate mare
a detaliilor importante
Claritatea imag ini i dep inde , intr-a-
deviir, in primul rind, de calitat ea
ob iect ivului cu care fotograf iem ~ide
punerea exactii Ia punct , Ia fotogra-
fiere. Expunerea exactii joacii ~i ea
un rol important . in cazul supraexpu-
nerii, iau na~tere halo-uri mari ce se
traduc printr-o pierdere de claritate .
in cazul subexpunerii, negativele vor
avea real mente o granula"t ie mai mare,
din care cauzii are Joe o pierdere de
claritate. Deoarece expuner ea corectii
depinde ~i de modul in care revela-
toru l fo l ose~te sensibili t atea Ia lu-
mina a materia lului fotograf ic (para-
graful 3.1.), developarea poate influ-
enta claritatea imag inii . Cffiar ~i gra-
nulatia mare ce rezultii prin tr-o deve-
lopare gre~itii, reduce claritatea ne-
gativului.
 6.5. Cu r3tenie ~i abse nt a defectelor
Toate impuritii~ile ~ i defectele de
pe negativ necesita prelucriiri ulte-
rioare supl imentare incomode, dad
~u vrem sa ne deranjeze in pozitiv.
In unele cazuri , nu este posibil sa
salvam imaginile pr in prelucriiri ulte-
rioare . De aceea, este necesar ca Ia
fabricarea , depozitarea ~ i prelucrarea
negativulu i sa avem cea mai deplinii
gr ijii. Un pozitiv ratat :t put em repeta .
Un negativ ~~ric at printr-o pre lucrare
gre~ i tii, prio;tr--:> tratare nepotri -
vitii , arareori poate fi repetat.
Diferitele posibilitii~i de imbuniitii-
~ire a negativului prin tratare u lte-
rioarii vor fi liimurite In paragraful13.
Paragraful 14 se ocupa cu pil.strarea
corectii a negativelor .
Rezumind, putem spune:
Negativul ideal rezultO din fo/osirea
materia lefor ce/or mai adecvate, expu-
nere exactO. developare corectO $i din
ceo mai mare grij6 in 1ntreaga prelu-
crare. Pe flng6 acestea , conteaz6 in mod
deasebit acordarea exact6 a developiJrii
cu expunerea.
7. Prepararea solutillor de tratare
Compunerea corecta a solu~ii lor de
tratare este de o importan~a hotiiri-
toare in prelucrarea materialelor fo-
tografice. Aceasta este cu atit mai
adeviir at cu cit este verba de solu-
fiile de developare. Pri ntr-o concen-
traf ie gre~i t ii se pot iv i g re~e l i de
developare care nu ma i pot f i corectate
de loc, sau numai cu ajutoru l unor tra-
tamente ulterioare migiiloase. Tra-
tamentele ulterioare , ca redevelopare,
sL3.bir e, i nt.lrire etc., nu numa i cii
reclamii o munca sup limentara, dar
nu ne vor conduce In nici un CJZ Ia
rezu !tate mai bune declt ce le ce ar f i
fast obfinute p r intr-o developare co-
recta.
Pentru pregiiti rea ~~ piistrarea solu-
fi i lor trebuie fo los ite nu ma i recipiente
~~ amestecatoare inerte din punct de
vedere chimic. Mater ia lele plastice ~i
stic la sint deoseb it de indicate. fn
nici un caz nu poate fi vorba de reci-
piente sau une lte de cupru, care
face solufi ile de deve lopare
zablle.
fna inte de folosirea solui ii lor, tre-
buie sane asiguram ca ele sa f ie bine
omogenizate. Substaniele treb u ie sa
fie a~adar complet dizolvate ~i · un i-
form dispersate in masa solufiei. De
aceea se recomandii sa nu folosim
solufii le imed iat dupa preparare ci sii
le lasam sa stea mai intii citeva ore .
Figura 31 ne arata genu I defectelor ce
pot sa apara atunci cind substa nfele
nu au fost integral d izo lvate.
Cind preparam diversele solu~ii de
tratare fie dupii reteta, f ie cu pachet:ele
confinind substanfele necesare in do-
ze le prescris e, ne putem giisi In fat:a
uno r in d icafi i foar te variate . In cele
ce urmeaza, dorirn sii lamurim ma i
bine diverse le posib ili t afi .
7.1. Prepararea dupii instruc~iu n i
a su bstan{elor pream bal ate
Aceasta este metoda cea ma i utili-
zata. Fiecare d intre substanfele aflate
in pachet:el trebuie dizolvata, de obi-
cei , intr-a canti t ate red usa de apa .
intr-o ordine ,pr escrisa, urmind ca
a po i sa se comp leteze apa pin a Ia vo lu-
mul final. Uneori se cere ca fiecare
substan1a sa se d izolve separat, iar
a poi sa se toarne lao lalta intr-o ordine
anum ita ~i sii se completeze apa pina
Ia volumul fina l. lnstrucfiun ile res-
pect ive de dizolvare trebu ie respectate
intocmai de f iecare data. Aceste in -
strucf iuni se giisesc in pache1e le sau
pot fi extrase din manualul de reiete
ORWO.
7.2 . Diluarea in propor~ia cerutii
a so lutiilor gata preparate
Soluf iile gat~ confeq ionatt;: sin t de
obicei foarte concentrate. In acest
43

mod, ele nu necesi t ii. n ici ambalaje ~i
nici volume mari de transport, fiind
totodata mult mai rezistente Ia o
depozitare indelungatii.
Pentru intrebuiniare, se dilueaza
cu apa intr-a anum it a proportie.
lnstruqia de diluare t rebuie neaparat
respectatii lnt ocmai ! Proportia di-
luiiri i indica intotdeauna inti i partea
de solutie concentrata . Cind ni se
indica, de exemp lu : .,ORWO - solu-
tie de developare R 09-1 : 40", inseam-
nil ca trebuie sa amestedim 1 unitate
(de volum) de so lut:ie de developare
concentrata R 09 cu 40 un itii.ti (volume)
de apii. . in prezent ni se indica adesea.
in locul proportiei de amestec (1 : 40),
suma unitiiti lor de amestecat (1+ 40).
in cazul in care trebuie sii. preg3t im
o cantitate prec is<\ de revel ator , atunci
procedii.m conform form ulei :
Cantitatea
~;n~~~~tie = Cant itat ea de 50/utie diluatli
trat.i Suma unitli~ilor de amestecat
necesar.i
Dacii. spre exemp lu, t rebuie sii pre-
param pentru intrebu int:are 2 litri de
solutie ~ i vrem sii. ~tim citii. solutie
concentrata de revelator ORWO
44
fig. 31. Developarea negativulu i provo-
caU de dilolvarea incomp/ et~ a substa n-
te lor revelator u/ui.
M-H 28 1-f 3 ne trebu ie , atunci, ap li-
cind formu la. vom calcula :
Cantitatea de M-H = 2 000 ~=500 mi .
28 concentrat~ 1+ 3
Va trebu i deci sa masurii.m mai intii
500 ml de so lutie concentratii. ~i du pii.
aceea sa adiiugiim apii pinii vom obtine
tot alul de 2 litri.
Dad. spre exemplu trebuie sii. pre-
par am 800 ml solutie revelatoare
ORWO R 091+40 trebuie sii calculii.m
astfel:
BOOm/
R 09 conce ntrat = - - = 19,5 ml
1 + 40
Mii.suram dec i 19.5 ml R 09 ~i apoi
adii.ugii.m apa pinii. _ce vom obtine
totalul de 800 mi. Jntr-un astfe l de
caz ob i ~nuim sii rotunj im Ia 20 ml
canti tatea de R 09 ~i sa adaugiim
a poi o canti tate de apii de 40 de ori ma i
mare. in cazul acesta obtinem, ce-i
drept . ceva ma i multa sol ut ie decit
ne trebu ia, dar propoq ia amestecu lu i
este riguros respectatii. ~i. In definitiv
aceasta conteazii..
7.3. Prepararea dupli ret etli
Aceasta corespunde in principiu
preparii.rii cu pachetele preambalate .
atita doar cii dive rse le substan~e tre-
bu ie in prealab il cintiir ite . Pentru
aceasta est e necesarii o bun ii balant;ii
de labor ator cu g reu t atile corespun-
ziitoare. lnainte de a proced.a Ia cin-
t iirire, treb ui e s<'i t inem seamii ca nu
t o tdeauna substan ~e ce ne s t au Ia dis -
poz itie se prezinta in forma ceruta de
retetii. Retetele cer adesea substante
cr istalizate , fiirii apa (de exemplu ,
sodasicc-s iccu m ,in lb. lat in a = uscat),
dar noi nu dispunem declt de substante
cristalizat e, cu apa (de exemp lu, soda
crist) . ? i cazul contrar est e posib il.
in astfe l de cazu ri trebu ie sa folos im
cantitiiti echiva lente,siicalc uliimadicii.
in prea labil cite grame de sare cr ist .
pot in locui cantitatea de sare s icc
ceruta de retetii, sa u inve rs . In aceast a
situat ie, este necesar sa fo los im urma-
toru l tabe l de ech ivalente :
Sub>tart~a Grame =grame
· crist.
1 1 ,65
0 ,61 1 de exemplu, o so lut; ie 10%de brom ur<'i
1 2 ,70
0 .37 1
1 2,27
0,44 1 0 so lut ie de x % conti ne x g rame
1 2
0.5 1 sare sicc Ia 100 grame de so lut ie gata
1 1,9
0,53 1 0 sol utie de 10% bromurii de pota-
1 1,57
0,64 1 siu const ii a~adar d in 10 grame de
de exe mpl u, intr-a retetii de
se cer 8 g de soda s icc ~i nu
avem Ia d ispoz it ie decit soda crist .,
at un ci treb ui e sii cintarim 8 g x2.7~
= 21,6 g de soda cr ist.
Dad, de exemp lu , intr-a retet ii de
ba ie de f ixare se cer 300 g de tiosu l-
fat de sod iu cr ist. ~ i nu avem Ia d ispo-
zi ti e decit th ios ulfat de sod iu s icc ,
at unci trebu ie sii cintiirim 300 g X
x0.64 = 192 g din substanp de care
d ispune m.
Dacii nu respectiim ace~ t i factori de
convertire, at unci nu va ma i cores-
punde gradul de concent rare a l so lu-
t ii lor ~ i aceast a va efe cte foarte
nep liicute, ma i a les este vorba
de so l u ~i i reve latoare. acest e im-
prej uriir i , putem obt ine chiar nega-
ti ve t ot al inu t il izab ile . Este de Ia
sine in teles cii fo los ind numa i sub-
stan~e d in pachet e pr eambalate , ev i-
tiim t oat e aceste dificu ltiit i.
7.4. Prepararea dupa con~inutul
procentual
Trebu ie sii facem deoseb irea fun-
dament a l<! intre procen t aju l in g reu-
tate ~ i ace la in vo lume . in fotoch imie
se calculeazii aproape exc lusiv in greu-
tate, de aceea nu vom t rata ma i amii-
nunt it decit aceasta pos ibil itate .
Ma i a les in retete le mai vech i , se
cer adeseor i solutii cu o anum itii
concen t rare procen tu alii , cum ar fi,
de potas iu . Cum pu t em prepara o
astfe l de so lufie?
preparatii.
bromurii de potas iu ~ i 90 ml apii
(1 m l apii cin t ii r e~te 1 g). Dacii t rebuie
sii pregat im de exe mp lu 2 500 g de
solut ie 4% de baie de intrer upere din
metabis ulf it de potas iu, at unc i trebuie
sa ca lcu liim in fe lu l urmiitor:
La prepararea a 100 g de so lu f ie ,
este nevo ie de 4 g metab isu lfit de
potas iu ~ i de 96 ml de La prepa-
rarea a 2 500 m l de sint nece-
sare cantitiiii de 25 de or i mai mari
a~adar 100 g metab isulfit de potas iu
~i 2 400 ml de apa .
45
 7.5. Diluare d upa con~ i nutul in care: RA est e propoqia ameste-
procentual culu i :
P - procenta jw l dor it:
Din cind in cind este nevoie sa di- P1 - con1inutul procen-
lu<'im solulii foa rte concentrate. ad<'iu- tua l al solutiei con-
gind apa pinii Ia un anum it grad de centr ate.
Daca o apl icii.m Ia cxemplul nostru ,
concentrai ie . Acesta este, de exemplu,
ob~inem :
cazu l cind trebuie sa pregi:tim dintr-un
RAd '(80--2)~2 '78~1 ' 39
acid acetic de 80% o baie de intreru-
pere de 2% . Formu Ia dupii care afliim Daca trebuie sa prepar<'i m o anum ita
raportul de amcstec cerut este: cantitate de solutie diluatii, afliim
mai intii propoqia amestecului , ca
in exemplul de mai sus, dupii care
putem proceda a~a cum s-a aratat in
capi tol ul 7.2 .
8. Developarea negatlvulul
Developarea materialelor fotogra-
fice este un proces de reduq:ie. Par-
ticulele de bromura de a rgint din
emu lsia expusii Ia lum in a. sint reduse
Ia argint prin aq:iunea revelatorului .
De aceea put em consider:a procesul de
developare ca a form idabila intarire a
imagi nii latente ce a luat na~tere in
aparatul__ de fotog r afiat , in moment u l
expunerr1.
8.1. Componen~i l revelatoru lui
~~ rolurile lor
Un revelator conti ne de regu la cinc i
componenti principali:
' P'
substanp revelatoare
sulfit de sodi u
substanta alcalina
br omura de potasiu
in afarii de acestea, revelatoarele,
mai ales cele d in pachete preambalate,
contin ~~ unele adaosuri specia le ce
influenteaza in mare miisura fe lul lor
de a actiona.
8.1 .1 . Apa
Ea serve~te <a d izolvant, deoare<e
reaqi ile <himice nu se produc dedt
in solut ii apoase . in general se folo-
se~te apa de Ia robinet , dar aceasta
cont ine adesea impurit.1ti cese pot ma-
nifesta foarte daunator . Zkind im-
puriti3.ti . ne gindim Ia <arpuri solide,
gaze sau saruri dizo lvate .
Corpuri sol ide, ca nis ip sau rugina.
pot fi u~or in l.1turate prin filtre. Fi l-
t r e le mk i Parol it produse de uzina de
fi ltre VEB din Meissen , <are se mon-
teaza in conduct a de apa , s-au dove-
d it deoseb it de indicate pentru labo-
ratoarele fotogr afice. Prin aceste fi l-
tre se inL'itura ~ i pericolul cain t impul
spiiliirii sa se depunii grc'iunte de nisip
pe mat e r ialele fotografice, care apoi,
Ia ~tergerea apei inainte de uscare, sa
provoa<e zgirieturi pe negative.
Gazele dizolvat e precum dorul, oxi-
genu l etc ., se mani festii negativ in fo-
tochimie , Ele pot fi u~or in liiturate
prin indlzirea apei, deoare<e solubi-
litatea gazelor scade tot mai mu lt, pe
mii.surii ce temperatura <re~te. lnd l-
zirea apei este recomandabila ~i pen-
tru ca aceasta ajuta Ia o mai rapidii
dizolvare a subst ante lor, atunc i cind
pregatim soluiia revelatoare. Totu~i.
pentru a preveni o de~compunere pre-
maturii. a subst ante lor din solutia re-
velatoare, t emperatu ra apei cu car e
pr eparam revelatorul nu ar trebu i sa
depa~easd 45°C.
Saruri le d izolvate au efecte foto-
<himice foarte neplacute. Este vorba
in primu l rind de saruri le de cakiu si
de magneziu , care dau na~tere duri-
i7
tati i apei . Dad nu in laturam aceste
saruri , atunci ele intra in reaqie cu
substan~a alcal in ll a revelatorului ~i
formeaza precipit ati i cu aspect t ul-
bure ~i flocu lat . Cu cit apa este mai
dura, cu at it vom consuma ma i muiUi
solutie alcalina ~ i cu atit mai negativ
va fi efectul pe care acest proces II va
avea asupra eficientei revelatoare a
solutiei reve lat oare. Cele mai multe
revelatoare din pachetele preamba-
late contin di n aceasta cauza, ca adao-
suri spec iale, substante protectoare
anticalcaroase, care convertesc acegi
generatori ai duriliitii in compu~i far a
aq iune fotochimid. Cind avem de-a
face cu apll foarte dura, alunci canti-
tatea de substante dedurizante nu va
mai fi indestul iitoare. in astfe l de
cazuri se recomandll de aceea , sa adiiu-
gam apei cu care urmeaza sa preparam
revelatoru1 1 pin ii Ia 2 g de dedurizant
ORWO A 901 .
8.1.2. Substanta reve/atoare
Aceasta serve~te ca reduclor ~i re-
duce Ia argint bromura de arginl ex-
pusa Ia lumin a, cont inutii in emu lsie.
in acest proces, ea insa~ i se oxideazi'i:
2 AgBr+ HP+ substanta revelatoare
-> 2Ag+ 2 HBr+ substanta revelatoare
oxidata.
Exista vreo 800 subst ante revel a-
loare din care insii numai vreo 30 se
folosesc in pract icii. Cei mai multi
revelatori conti n nu numai una, ci
douii substante reve latoare care se
completeaza prin propr ietiit ile lor,
sau capata prin comb inare proprietiit i
cu totul noi . Aproape toate substan-
tele revelatoare sinl substante orga-
nice ce pot f i obt in ute din benzol.
Cele mai importante sint :
Substanta reve/otoore ORWO H 142
(H ydrochino n, Parad i oxibenzol,
C6 H. OH 2 ): ace mici de crista/ de cu-
loare alba; s ingura, aqioneaza foarte
18
dur; produce compu~i de argint de
culoare bruna; in revelatoarele uni-
versale este folositll in genera l im-
preunli cu substan1a revelatoare
ORWO M 143, sau cu Fenidon .
Substanta revelatoare ORWO M 143
(Metal , Monomethyl-p-aminofenolsu l-
fat, HO · C6 H ~N H · CH 3 • 1/2 H2 S04):
ace sau prisme mici incolore; singurii.,
aqioneazii foart e moale ~i pr9duce
compu~i de argint de culoare a lbiistru-
ie: reduce, ch iar far a subslarqa bazica:
in revelatori universali, este folos it
de obicei asocial cu subslanta revela-
toare O RWO H 142, dar astiizi este
tot mai des inlocu it cu Fenidon; poate
sa provoace eczeme.
Phenidon (1 -Phenyl-3-pyrazolidon):
praf alb : singur , nu are aproape nici
o aqi une reve lat oare, activeaza totu~ i
pe H 142 sensib i I mai tare decit M 143 ;
1 g Fenidon i n locuie~te 8 g de M 143,
asigurind lotodatii revelatori cu un
randament ~i du rabi litate mult sporite
care n tct nu provoacii eczeme.
Brenz (= Piro) kate!<in (Ortod ioxi-
benzol , C6 HiOH)2), cristale albe ; de-
oarece produsele de oxidare ale aces-
lei subst ante in tiiresc ge latina , reve-
laloru l Pirokatechin aqioneaza com-
pensator: produce compu~i de argint
de culoare sep ia .
Paraminophenol (NH 2 C6 HPH): cris·
tale albe cu nuanla inspre sepia; sub-
stant ll activll in solu~ia revelatoare
ORWO R 09: est e folosit ca revelator
universal: aqioneazii cu granula~ie re-
lat iv fin<i; pri n diluare mare sc ob~ine
un efect compensator .
Paraphenylendiamin (1,4-d iamino-
benzol, C6 HiN H2 ) 2 ); crista le mari gri
desch is; aqioneaza chiar f<'ir.'i ambiantii
bazid : produce negative cu granula-
Fiecare este bucurcs sli facli fotografii
de copi i, pline de vialli. Cu NP 27 ~i o
developare compensaU, aproapc eli nu
existli nici o problemli tehnicli.
tie foarte fin a ; ca dezavantaje. notiim
toxicitatea , proasta solubil itate, slaba
util izare a sensibilita~i i ~i marea ca-
pacitate de colorare (pete cafeni i 1);
mai multe derivate a le acest e i sub-
st ante sint folosite ca revelatori a i
culori lor, in fotogr afia in culori.
8.1.3. Sulfiru/ de sodiu
El serve~te drept conservant in so-
lu~ia revelatoare. Deoarece se com-
b inii cu produsele de oxidare a le reve-
Jatorului , e l anihileazii efectu l de
descompunere al aces tor a . Prin acesata
se impiedid. descompunerea prea ra-
pidii a substanielor revelatoru lu i ~i
se mare~te conservabilitatea acestuia
d in urma.
8.1.4. Substanra a/calind (bazicd)
Ea serve~te ca accelerator , in reve-
lator. De~i unele substan~e ale reve-
latorul u i pot reduce chiar fiirii bazii,
procesul de d evelopare decurge, pen-
t ru toate su bstan ~el e reve latoru lui ,
mult mai repede ~i mai sigur, in mediu
bazic. lonii OH miiresc considerabil
capacit atea de redu c~ ie a tut uror sub-
stantelor.
D istingem baze tari, medii ~i s labe.
Baze le tari (de exemplu Je~ia de pota-
siu, le~ia de soda caustic!) se fo losesc
de regula Ia revelatoarele cu aqiune
foarte ra pidii ~i energ icii, a~a cum se
cere Ia developarea reproduceri lor li-
neare din domeniu l reprofotografiei.
C ind lucriim cu astfel de baze, care
nu fiirii motiv sint numite ,.mar-
dante", trebuie sii ne protej<'im pie-
lea ~ i mai cu seamii ochi i !
Bazele medii (de exemplu , soda de
r ufe, potasa) se folosesc ma i ales Ia
revelato~rele cu aqiune norma l a pen-
tru pozitive ~i negative.
Bazele s labe (de exemplu , borax)
le intilnim ma i ales in revelatoarele
so
compensatoare ~ ~ in ce le cu granu la-
~ie foarte fi n5.
Baza con~inuUi in revelator se con-
sumii in timpul procesului de develo-
pare , deoarece intra in reaqie cu hi-
dratul de brom (HBr) ce se formeaza
odatii cu reduqia.
HBr+alca l in~Bromurii alcal inii +
Hp ; de exemplu HBr -!- KOH~KBr-1-
Hp .
Din cauza continutu lui red us de sub-
stante r evelatoare ~i akal ine, revela-
toar ele uzat e aqioneazii mai lent ~i
mai s lab decit cele proaspete, abia
preparate.
in r eve latoarele guta confeqionate,
substanta alcaliniise prezintii mai mult
sub forma de amestecuri-tampon . Prin
amestecuri-tampon , int elegem solu-
~i i le de mai multe substan~e care se
completeaza. in a~a fe l incit i~i piis-
treazii valoarea pH chiar in stiirile de
diluare sau impuritate. Aceste ames-
t ecuri-tampon fac ca revelatorul sii-~i
poat ii piistra eficienta aproape int act ii
chiar d upii o indelungata intrebuin-
ta··e . Ele sporesc considerabil
damentul revelatorului.
8.1 .5. Bromura de potasiu
Aceasta serve?t e ca agent de clarifi-
care a revelatorul ui. F.3.di bromura
de potasiu , diversele substante d in
revelator ar reduce nu numai granu lele
de bromurii de argint ce au fast expuse
dar, partial, ?i pe cele neexpuse. Ca
urmare, obtinem negative cu u n vaa l
cenu?iu (vaal din developare). Bro-
mu ra de potasiu in r evelator impied icii
formarea acestu i vaal ~ i ne ajutii sii
obt inem negative clare, bine desenate
in lum in i ~i umbre. Dar acest avantaj
nu-l obtinem, ce- i drept, decit cu
pretul unei exploatiiri mai red use a
sensibil itat ii . A?adar , cu cit va fi mai
mare partic iparea bromur ii de pota-
siu Ia constituirea revelatoru lui , cu
atit mai lung va trebu i sii. f ie timpu l
de expunere a mater ia le lor fot ografi ce
lnaparat.
Bromura de potasiu nu se uzeaz5
prin procesul de deve lo pare . Dimpo-
trivii , prin acest proces se formeazii,
cum s-a ariitat in capitolul
di n alcal iu l reve latorulu i
bromu l bromure i de argint , o cant i-
tate de bromurii de potas iu supl:men-
tarii . in cazul altor alcaloizi , se poate
forma ~ i bromurii de sod iu, care are
ins.l aceea~i ac1iu ne. So lul ii le reve la-
toare lntrebu intate ac1ioneaz.l
vit ce lor ar.ltate ma i sus,
lent, dar adesea mai clar
proaspiit preparate. Din cauza unei
mai reduse exp loatiiri a sensib ili t.11 ii,
revelatoare le pentru negat ive nu ar
trebu i fo losite pinii Ia limitii . Dar
ma i a les materialele negat ive cu ex-
punere scurtii trebuie totdeauna tra-
tate In reve latoare proaspete.
Sol uliile regeneratoare li vrabile ce-
lor care se servesc de ta ncur i ~i ma~ i ni
pent ru deve lopat con1 in toate compo-
nentele unui reve lator, cu except ia
brom ur i i depotasiu. D in aceast.lcauzii,
ele nu pot f i fo losi te ca reve latoare
independente . Dacii nu se ii ne seama
de aceasta, se risdi apari1ia unor nega -
t ive voa late intens.
8.1.6. Adaosuri speciale Ia revelator
Existii un mare numiir de adaosur i
spec iale care fie ca ame li oreazii pro-
prietiilile practice a le revelat oarelor,
fie cii le desch id do menii de intrebu in-
1are cu totu l no i.
Adaosuri/e dedurizante , despre care
s-a vorbit de ja in cap ito lul 8.1 .1 . ,
servesc Ia reducerea duritii.t ii apei
(ORWO ant icalcaros A 901).
Adaosuri dezinfectonte se amestecii.
in revelatoare le pentru tanc pentru
a imp iedica bacteri il e sa descompunii
solui ia revelatoare , Ia o folosire mai
indelungatii.. Modu l de intrebuinlare
al tanc ORWO A 902.
in astfel de cazuri, va fi
expl icat in capitol ul 8.5.3.
Desensibilizotorii servesc ,
s-a ariit at in capi t ol u l 3.4., Ia
sensibilizJ.ri i mater ialelor de
f iat. Prin aceasta cream
de a developa toate
lumina ga lben-verzu ie a
scure , urmiirindtotul
sib ili zator ORWO D
omogenii. ~ i
bu lelor de aer.
Su/fatul de sodiu (sare G lauber) l m-
pied icii umf larea exagerat .l a ge latinei
atunci cind se deve lopeazii Ia temper a-
turi ma i r idicat e . De aceea se ~ ; ada uga
a~a- num i te l e reve latoar e tro picale. Cu
un adaos de 150 g su lfat de sod iu Ia
litru l de reve lator se poat e developa
chiar Ia 35°C. Dar in aceste condilii
timpii de developare t rebu ie, ce-i
drept , aflal i pr in incerd.ri prealabi le .
Adaosuri pentru dizolvarea si5rurilor
de argintcum ar fi, de exemplu , Rho-
danide, segiisesc mai ales in reve lator ii
cu granu lal ie finii gata preparaf i. Ele
impiedic.'i aparilia unor ag lomer<ki de
granu le, ca efect al deve lopiirii . Ace-
ea~i aq: iune o are ~ i un con1inut sporit
de sulfat de sod iu in reve lat or.
Adaosuri accelerotoore cum sint oxa-
latul de potasi u sa u ureea efect,
pe lingii ridicarea gradu lui alcali-
nizare ~i o aqionare mai
ve latoru lui.
Adaosuri stimulatoare ole
tOtii, ca de exemp lu hyd raz in,a,
revelatorul sii poatii. exploata ma i
bine sensib il itatea Ia lum in a a mate-
rialului fotografic .
51
 C laritatea maximli fn fot og r afia de
aproape este o problemli fot ot ehn i' li d eo·
sebiU 'are, print realt e le , ~e poate rezolva
prin folo~ irea materia lelor fotografice cu
granu la\ ie finli, expunere exacU ~i deve·
lopare corespunzhoare, pentru granu la~ i e
f inli.
Adesea se pune intrebarea dacii are
vreun rost sa ne prepariim revelatoa·
rele dupii reteta. Abstraqie fiiclnd de
faptu l cii aceast a imp licii mai n:u ltii
muncii, trebu ie sa f1 e bin e stabil1t d i
numai cu greu am putea ega la cali-
tatea revelatoarelor gata preparate.
Aceasta este valabil in special in ceea
ce prive~te exploatarea exhaustivii a
revelatoru lu i. De acee,1 se recomandii
sa fo losim . pe cit pos ibil, intotdeauna
revelatoare gata preparate. Numa i
clnd acestea nu ne stau Ia d ispozitie,
sau cind avem nevoie de revelatoare
speciale, este rezonabi l sa 1e prepar iim
revelatoarele dupii reteta. Pr in reve-
latoare speciale inJ;elegem revelatoa·
rele cu o deosebitii aqiun e de omoge·
nizare sau de accentuare a contraste·
lor , revelatoarele adaptate Ia condi-
ti ile tropicale , revelatoarele cu o deo·
sebit de intensa exo loatare a sensibi-
litatii ~i a~a ma : .cparte.
Se recomanda de asemenea sii nu
experimentam prea multe ~i fe lurite
revelatoare , ci sane lim itam Ia unu l
sau Ia citeva, a le ciiror proprietati
sii le studiem , pentru a le putea fo losi
din pl in.
Des pre revelatoarele gata preparate
~ i despre citeva re1ete reputate vom
vorbi mai amiinunt it in capitolu l 8.6.
8.2. Factori care influenfeaza
procesu l de developare
Desfa~urarea procesu lui de develo-
pare nu depinde numai de componenta
~i concentrarea reve latoru lui. Factori
exteriori. cum ar fi temperatura, du-
rata tratamentulu i ~ i ag itarea mate-
riatelor in solutia developantii, i~i au
~i ei rolul lor. Cum se r.lsfringe com-
ponenta revelatoru lui in modul de
aqiune, re iese clar di n capitolul 8.1,
8.2.1. Concentra~ia
Concentrat ia revelatorulu i are foa r-
te mare inf luentii. fn principiu , se
poate spune cii soluti ile revelatoare
mai di luate aqioneazii nu numai lent
ci ~~ mai echil ibrat, in t imp ce so lu-
ti ile reve latoare mai concent rate de-
velopeaza repede ~ i mai _contrastan~.
Putem deci, chiar ~i numa1 prin modl-
ficarea concentra1iei revelatorulu i, sa
mod ificiim apreciabil modu l de act io-
nare al acestui a din urma. Un exemplu
in acest sens ni-l ofera solut ia revela-
toare ORWO R 09. in di lutie de 1+ 10
pin! 1a1 +1 5, aceasta se preteaza perfect
Ia deve loparea contrastantii a repro-
ducerilor lin iare. In dilutia de 1+ 20,
ea serve~te ca revelator norma l pent ru
negat ive le de format mare. In di lu-
tie de 1 +30 ~i cu adaos de 70 g sulf it
de sod iu Ia litru , solu1 ia revelatoare
ORWO R 09 poate fi fo losit.l ca revela-
tor universa l. In d ilutie de 1+ 40 pinli
Ia 1 +200, ea constitu ie un bun reve-
lator compensator al granulatiilor f ine,
pentru filme le de format mic ~i pentru
ro lfilme.
8.2.2. Temperatura
Cain toate reaqii le chi mice, tem-
peratura joacii. un rol important ~i in
deve lop are. Cu cit revelatoru I este
mai cald, cu atlt mai repede se desfii-
~oara procesu l de developare ~ i in-
vers.
Nu ne este perm is sii a legem in mod
arbit rar temperatura revelatorului.
Temperatura cea mai favorabilii este
cupr insa rntre 18 ~i 22°C. in acest in-
terval. reaqia decurge curent, fara ca
gelatina sa se umfle prea tare. in ge-
53
 fig. 32. Prel inge ri de revelator ( .. tr im be
de f um") se produc pr in agi t ar ca insu fi-
c ie nU a mater ialu lu i neg ati v in ti m p ul
develop.lr ii.

fi g. 33. Puncte tra nspare nte ~i dire de

reve lator pe negativ , provoca t e deagi-
tarea insuficie nU a doze i de developa t,
cu ba n d~ de mater iil l plast ic.
Fig. 31 . Locuri tra nsp ar en t e , r otund e . pc
negativ , se da t o r csc bule lo r de ae r afla te
pe emulsie in t impul deve loprtrii.

ner al in st ruqiuni lc de devclopare r c-

coma ndii o temperatura de 20°C.
Dacii ac easta temperatura n u poate fi
menr in utii, at unc i trebuie aj us t ari co-
res punziitor timp ii de deve lopare. La
t em perat uri mai rid icate , du r ata de-
velopiir i i t rebu ie redusii propoqional,
Ia t emperatur i mai joase ea trebui e
mari t ii . Deoarece di ve r~ ii reve latori
reaq ioneaza d iferit Ia variafiile de
temperatura, exist.'i pentr u fi ecare r e-
vel ator un t abel de recalculare . Pen t ru
cele ma i import ante revel atoare gata
preparate , dam in capito lu l 8.6 aceste
tabele .

8.2.3. Agitarea

in tim pu l deve .... pa r ii , trebuie sa

avem grijii ca reve lator ul uza t de pe
suprafa1a stratul ui de gelat in.'i al ma-
teri alelo r sa f ie lnlocuit cu reve lator
proasp.'it. Fara agitare, aceasta in lo-
cuire ar decurge prea lent ~i s-ar pro-
du ce defecte de develo pare . Aces te
de fect e se man ife sta pr in pr·e lingeri
de. bromurii sa u pr in ., pale de fum"
In cazu l prelinger ilo r de bromurii ,
reve latorul uzat se scurge in jos de pe
port iu ni le intens lnneg ri te ;de nega-
tivu lui ~i provoac.'i o subdevelopare
par1 iala in poq iun il e aflat c imed iat
subacestea
in cazul .. pale lor de fum" , r eve lato-
rul neuzat se scurge de pe poqiunile
neexpuse ale negat iv ului ~ i provoac.'i
aco loo supradeve lopare par1 ia lii. N ic i-

54
unul d intre aceste douii defecte nu drept, granul a1ia f inii, dar sint in
ma i pot fi inliiturate u lterior , totul general prea inconsistente ~~ prea pa-
terminindu-se cu obtinerea unor nega- lide . Negative le su pradevelopate sint
tive inuti lizabile . de regu la prea dense, prea dure $i cu
0 mi~care constanta ~~ uniformii a granulatie prea grosiera. Pri ncipia !,
materialelor in timpul deve lopiirii materialele fotograf ice cu granu lat ie
poate provoca de asemenea defecte mare (foarte sensibile) trebu ie mai
asemiiniitoare. De aceea se recomandii inde lung developate decit ce le cu gra-
ca materialele din revelator sa fie mi~­ nulatie fina (senSibilitate redusii). A-
cate Ia fiecare 1 pinii Ia 2 minute, scurt ceasta se explic<i prin aceea ca. Ia o
dar putern ic. Deosebit de importantii egala masa totala de gelatina, granu-
este aceasta mi ~care Ia inceput u l pro- le le mari ofera reve latoru lui o supra-
cesului de deve lopare , pent ru a im- fat<i de atac mai redusii decit ce le mici .
piedica fixarea unor bu le de aer pe Durata opt ima de deve lopare de-
supra fa~a stratu lu i de gelatina a l fi l- pinde de mul~i factori. Miirimea con-
melor ~i pliicilor . Acestea apiirii emul- trastului propriu al obiectu lui ce va fi
sia de aq iun ea revelatorului ~~due Ia fotografiat , felul materi alu lu i foto-
apari~ i a unor puncte clare de for ma grafic ee-l fo los im, component a. con-
rotunda sau ova Ia , pe negat iv. $i aici cent rarea ~~temperatura revelatoru lui
este vorba de un defect care nu mai precum ~ i m i ~carea mat erialului in
poate fi inliiturat u lterior. timpul developiirii , toate acestea i~ i
au rol ul lor . In practiciise recomandii,
8.2.4. Duraw develop<.'Jrii pentru a ajunge Ia rezultate constante
~i repetabi le , sa nu variem decit durata
Aceasta este de o insemniitate hotii-
rltoare. Odata cu prelung irea dura-
tel operatiei de deve lopare, cont inua
sa creascii ~ i innegrirea, cont rastul ~~
granulat ia . Oaca se pre l unge~te prea
mult developarea , innegrirea r §.mine
pe loc, in timp cesporesc doar valoarea
$i granu latia . Prin voalarea in gri a
poqiunilor neexpuse a le negativului,
se produce iarii~i o di minuare a con-
t rast ului .
Din cele expuse in ca pitolul 6, re-
iese ca negativul idea l trebu ie sit in-
deplineasca anum ite condil ii refer i-
toare Ia innegrire, contrast ~~ gra-
nula~ie . Dad toate acest e condilii
trebuie indep lini te , atunci materia le le
nu pot fi tratate in reve lator decit pe
o duratii precis determinata . Negati-
vele developate prea scurt au, ce-i

fig . 35. Subiect cu contrastc norma le

(circa 1 : 100). Pentru a ati nge contrastul
coree! pe negativ (circa 1 : 10), trc buie
expus normal ~ i deve lopat normal.

55
 developari i, mentinind ceilalti factori,
in limit a posibilului, Ia valori con-
stante.
Exemple de deve loparea fotografii-
lor obi ~nui te :
Fe lul revela- F 43, respectiv A 49
torului:
Concentratia : nedi Ivat
Temperatura : 20°C
Mi~carea : lafiecare90s , Ssener-
gic
Dvrata deve- Ia motive cu contrast
loparii : bogat ~~ materiale cu
sensibilitate redusa-
mai scurta , iar Ia mo-
tive cu contrast redus
~i materiale cu sensibi-
litate foarte ridicata-
mai lunga.
Dad se schimba concomitent mai
multi factori, nu prea mai este posibil
sa se evalueze exact rezultat ele obti-
nute sub forma de negative fin ite ~ i sa
56
se traga conc luzii asupra activitatii
viitoare. Spre exemplu, pentru a nv
lasa contrastu l negativului unor foto-
grafi i fikute in contra lumina sa devina
prea mare, nu avem neap.irat nevoie
de revelatoare d iluate sau de tempe-
raturi diferite. Este suficient sa de-
veloplim intr-un timp ceva mai scurt
decit ar fi cazul in mod normal. Daca
in aceste cond itii se va constata ca
negativele sint inca prea dure. at unci
vom ~ti ca data vi itoare, intr-un caz
asemanator , trebuie sa developam in-
tr-un timp ~i mai scurt. ln felu l acesta
ajungem sii c un oa~tem exact modul de
a aqiona al unui reve lator ~~ sa fim
in situatia de a a lege in cele mai di-
verse cazuri, totdeauna , durata optima
a developiirii .
Timpii de developare indicati de
vzina producatoare (de exemplu pen-
t rv NP 20 cu folosirea l t~ i F 43 Ia
20"C = 7 ... 9 min) sint va labil i numai
pentru motive cu astfel de contraste
Fig. 16 . Subiect cu foarte mari
de I•.Jmin:i (circa 1 :1 000) . Pentru a
pe nega ti v contrast ul necesar (1
va expunc suf ic ient de Iu ng ~i ~e
velopa scurt.
de lumina, cum se prezinta in mod cu-
r ent In practica fot ografic.'i . in caz ul
motive lor cu contraste foarte puter-
nice , poate fi necesM, pen t ru a echi-
libra co ntr astu l, sa reducem dura t a
developa r ii cu pin a Ia 50%. Asemenea
fotografii trebu ie binein~eles expuse
mai indel ung. deoarece altfel n u se
poate obl ine grad ul neces ar de inne-
gr ire a zonelor de umbra.
8.3. Util izare a ~~ d urabi li tatea
reve lato are lor
Utili zarea diverselor reve latoare
pentru negat ive nu este acee a~i , dar
intr-un litru de reve lator se pot to t u~ i
developa eel puiin 10 rolfilme de for-
mat mic. in moduri le de intrebui nla-
re, aflate in pac helele gata confeq io-
nate , se dau indicaiii exacte. Ca r e-
gula genera la, trebuie sa miirim du-
rata de developare, de Ia un anum it
grad de ut il izare in a inte .
sa nu develo pam prea
multe reve lator , dc i
a ltfel nu se mai poate garanta o bunii
exp loatare a sensibilitiiiii. Apa renta
econom ic Ia deve loparea negat ivulu i
va trebui sii o pl.1tim scump ma i t ir-
ziu. Ia procesul poz it iv.
Pentr u imbun ataiirea util iziir ii re-
ve latoarelor prep arate pen tru t anc ,
se pot proc ur a, dupii cum s-a a r iitat
dej;>. in cap ito lu l 8.1.5. , regeneratori
in pachete pen t ru 5 litri de solufie.
Diferitele r.:o mpon e nte trebuie d izo l-
vate w nform prescr ipi iei .· Cu
so lut ii, din care unele mai trebuie
prea labil diluate, com r.le tii m din t in1p
reve latorul d in ta nc. In felul acesta,
as igu r iim pe citeva luni men1 in erea
aproape constan t ii a calitali i revela-
tor ul ui .
Piistrarea so lul ii lor reve latoare est e
~i ea deoseb ita ~i depinde de di feri~i
factori. Componen1a ~ i concentra rea
sol u"!; iilor revelatoare, t emperatura Ia
57

fig. 38. Lam pl pen t ru camer<1 ob scu r~.
care sint piist rat e acestea, prote jarea
r eve lat orului lmpotriva oxigenu lui di n
aer ~i a lu mini i p~ternice, toate aces-
t ea ro lu l lor . In principi u, reve la-
cu un fo a rte ina It grad deal-
(hid roxid de pot asiu, hi -
dr·ox id de sodi u) se con serv.l mai
pul in b ine dec it cele cu un grad sc.lzut.
Ace l a~i lucru se poate spun e ~ i desp re
so lutii le reve lat oare d il uate, care se
co nservii sensib il ma i bi ne decit cele
concentrate.
Revelat oare le t rebuie p5.str ate in -
t otdeauna Ia rece ~i pe cit posibi l in
recipiente apace ~i ermet ic lnchis e,
d upii ce au fast ump lute pln.l Ia li-
mit J . Tn aces te condilii , so luti ile de
ca re ne servim pot fi piistrate ma i
mu lte siiptiimin i. St ic lele de cu loare
cafen ie se pret eaza bine Ia piis trarea
soluliilor . Pen tr u comp letarea lichi-
du lui pin ii Ia buza sti c lei, putem in-
t roduce in interi or m ic i b il e de sticla .
Da r ~ i mai ind icate ar fi bidoane le
de plast ic, de cu loare inchisii ~i cu do-
puri ermetice, deoarece Ia acestea pu-
tem evacua ae ru l d iniiuntru inainte de
ast upare, pr in simp la presare a
t il or. Din piicate , deocamdatii se
giisesc asemenea rec ip ien t e In comeq.
58
in cazu l tanc uril or pent ru
un capac fl ota nt din PVC preia
rarea reve latoru lui impot riva
nului din aer .
8.4. llum inarea camerei obscure
Dupa cum s-a demonstrat incii in
cap itolul 3.3, ilumina rea came rei ob-
scure trebuie Ia sensi-
bi lizarea urmeazii a f i
pre luerat.
Camera obscurii pentru negatrve
neces ita trei fe luri diferi t e de il umi-
nare, dacii vo im sii fim echipati pentru
toate cazurile .
Fi lt rul protect or pen t ru ca mera ob-
scurii ORWO nr.113 D (ga lben-verzui)
se fo l ose~te Ia mater ia lele fotogra f ice
putin sensi bi le .
Exemplu : FU 5.
Fil t ru l protect or pentru camera ob-
sc ur <'i ORWO nr. 107 (ro~u) se fo lose~te
Ia materi a lele fotografice foarte sen-
s ibile preeum ~~ Ia toate ce le ortocro-
matice . Exemple : FU 2, FO 1. FO 4.
FOS, F0 6.
Fi ltru I protector pentr u camera ob-
sc ur ii ORWO nr. 108 (verd e-inchis)
poate f i folosit Ia toate mat e ri alele
fotogra fice, paneromat ice ~ ~ sensib ili-
zate Ia infraro~u . Dar trebu ie s5. ti-
nem seama cii in prezen t a materiale-
lor cu sens ib il it at e medie sa u r id icata ,
ilumin area trebuie sa f ie indi rect<'i ~ i
sa nu se exti nd5. pe toat ii durat a de-
velopiiri i. Exem p le : FP 1, FP 2, FP 3,
NP 15 , NP 20. N P 27, N l 750, DK 5.
Condi! iile de fo los ire a ce lor t re i
fi ltre sint ace l ea ~ i . D istant a dintre
lamp<'i ~ i masa de lu cru t re bui e sa f ie
d e ee l pu"fin 75 em, iar sursa de lu-
mina- un bee de 15 W. Cu cit vor f i
ma i mari Iam p i le spec ia le de camer.'i
obscurii, eu at it vor fi mai ~~
cond if iil e de v iz ibili tate . ma r
indicate sint fi ltre le de d imens iun il e
18 em x24 em.
Fig. 40. Doz~ de developat.
 Fig. 41. D un g ile negre pe negat iv se
datoreaz~ indo ir ii fil mu lui inaint e de
deve lopar e (a!a -num it e lc expuneri prin
pres iune).
Fig. 42. Por~i unilc t ransparen t e pe ncg a-
ti v sc da to resc lip iri i fi lmelor in d oza de
develop at .
Fig. 4 3. Tasll de developat.

Deoarece, mai ales in lumina indi-

rectii , filtru l nr. 108 pentru camera
obscurii nu fur ni zeazii declt o lumina
foar te siJbti , at unci cind est e vor ba
de mater iale pancromat ice cu se nsi-
bilitat e med ie sa u foarte ridicata sau
de mat e ria le in fr a ro~ i i se renun1ii de
obicei Ia developarea sub control vi-
zual ~i se deve lopeaza doar dupa du-
ratii , in int une ric total . Numai pent ru
negative de for mat mare, care necesit ii
o deosebitii compensare a cont rast u-
lui , se recomanda developarea sub con-
trol vizua l, dupa o prea labila desen-
sibili zare, a~a cum a fest descr isa in
paragrafu l 3.4.

8 .5. Ustens ilele de developat

~ i uti lizarea lor

fn fotolaboratoarele de amator i ~ i
tehnico-~ti in i ifi ce cu consum de ma-
teria l redus , sint folosite, ca ustensile

60
de developat , exclusiv dozele ~i t aselc
de developat. in fotolaboratoarele de
profesion i ~ti ~i in t oate i nstala~iile in
care zilnic t rebuie deve lopate mu lte
filme, developarea se efectueaza cu
ajutoru l unor instala~ i i de tancuri sau
ma~ini de developat. In toat e cazu-
ri le, ceea ce est e importan t este ca
materialele sa fi e udat e pe ambele
pa r ~i de soluiia reve latoare, sa poaL'i
fi agitate in cursu I procesului de de-
velopare ~i sa se impiedice lipirea
laolalta a lor.
8.5 .1. Dozele de developot
Se gasesc in cele mai diverse exe-
cutii. Se compun de regu la d in trei
p3rii : vasu l, suport ul filmului, capa-
cul.
Vasul pr i me~te at it solutia de t ra-
tare cit ~i suportul filmului. Est e con-
feqionat di ntr-un mat erial plastic
opac .
Suport ul filmului poate fi construi t
in felurite chipuri . Modelul eel mai
simplu consta din t r-o bobina de mate-
ria l plastic pe care se in fa~oara filmul
impreunii cu o ba nda cu prot uberante.
din fol ie de material plasti c. Protube-
ra ntele de pe marginea benz ii au ca
scop sa me niina o distania intre spi-
rele filmului infa~urat , Alte modele
de supoqi sint din material plastic ri-
gid ~i fixeaza fi lmul pe o singura mar-
gine sau pe am bele , ast fel incit acesta
sa formeze a spirala . Unii supoqi sint
reglabili as t fel incit sa poat ii servi atit
Ia deve loparea fi Ime lor de format mic
cit ~ i a rolfilme lor . La introduce rea
filmului t re bui e sa respect am in tocmai
instruq iuni le prescrise. De asemenea
se recoma nda sa ne exersam mai intii
se r ios in tehnica int roducerii f ilme-
lor atit Ia lumina. cit ~i Ia intuneric ,
servindu-ne de un film gata deve lopat
dar netrebuinc ios . 0 in t roducere gre-
~ita sau bru t a la poate provoca a in-
doire sau o lipire a fi lmului , ducind
astfel Ia un negativ cu defecte ce nu
mai pot fi inlaturate .
Capacul dozei de deve lopare este
astfel construit incit , de~i as iguri'i a
opacitate perfectii, permite totu~ i in-
locuirea solutiilor cu care facem t ra-
tament ul. El est e confeq ionat din
acela~i mater ial cu doza ~i are in mij-
loc o scobiturii circ u!ari'i prin care
iese deasupra mineru l suport ului fil-
mulu i , doza riiminind bine inchisa.
Cu ajutorul acestui miner, suportul
filmului poate fi mi~e<'lt prin invirtire .
Cum acest miner este gal (Ia unele
doze este ~i demontabil), prin el sc
mascara temperatura cu ajutorul unui
termometru pentru dozii, r·espectiv se
e fect ueazii umplerea dozei bine in-
chise , cu so luti ile de t ratare sau cu
apa .
La developarea in doza este bine sa
procedam a~a inclt mai intii sa um-
plem doza cu toata cantitatea de solu-
tie revelatoare necesarii . Se inie/ege
de Ia sine ca aceasta solutie trebuie sa
fie Ia temperatura justa. Dupii aceea
a~ezam fi lmul in suportul lui, pe in-
tuneric complet. Suportul fi lmu lui,
cu filmu l bine a~ezat in e l, va fi cufun-
dat in doza ump luta cu revelato r ~i
apoi smucit ~ i invirt it de citeva ori ,
pe ntru a face sa se desprindii bulele
de aer ces-ar fi putut eventua l prinde
de film. Acum se poate pune capacul.
Doza odatii bine inchisa, se poate
aprinde lumina electric<! . In timpul
procesulu i de developare invirtim ma-
te r ialul d in doza, Ia intervale de 1
pina Ia 2 minute, de citeva ori, ener-
gic , a~a incit revelatoru l uzat de Ia
suprafaia stratului sensibil al film u lui
sa poata fi inlocuit cu alt ul proaspiit .
Sensu I ob ligat al invirtir ii difera de Ia
o doza Ia alta. Evacuarea solut iei re-
ve latoare din dozii t r ebuie sa co incida
cu expirarea timpului de developare .
Dupa aceea , urmeaza a pri ma clatire
cu apa , de circa 1 minut, in car e timp
mate ria lui fotografic din doza t rebuie
61

Fig.44. !nstalatiedetancur i (vederepar-
1 ia !~). fa stinga. t ancu( cu r evelator, cu
dispozit iv de pompare, termost J t ~i manta
de rlc ire.
bine agitat . in continu are, se trece Ia
etapele de pre lucrare numite fixare
~~ limpezire, care vor fi expuse ami'i-
nuntit in capitole le 10 ~~ 11.
8.5.2. Tosele pentru revelator
l<1 developarea negat ivelor , tasele
nu se mai fo losesc asti'izi decit Ia de-
veloparea individuala a celor de for-
mat mare (filme plane ~i cli~ee de
format de Ia 9 em x 12 em in sus).
62
Negativele se a~aza cu stratu I sensi-
bil in sus, in vasul umplut pe sfert cu
revelatorul tinut in continua agitare
prin incl inarea u~oara a vasu lui in
toate piirti Ie. Dad se developeaza mai
multe negative deodata. trebuie sa
impiedicam cu orice pret ca acestea
sa alunece unele peste altele in timpul
develop.lrii . Abstraqie facind de peri -
colul lipirii unele de altele ~ide de-
fectele de developare ce rezulta din
aceasta , negat ivele se mai pot ~~ zgi-
r ia reciproc. Pent ru a evita aceasta.
este indicat sii se fixeze fi lmele plane
cu ace, in ce le patru colturi, deopladi
de mater ial plast ic moa le ~~sa se de-
velopeze impreuna in acela~i vas.
Tasele pent ru r evelator se confec-
tioneazii astii.zi numai d in mat eriale
sintetiee ~ i se oferii in d imensiu ni in-
eepind eu 10x13 e m.
Pe eind Ia developarea in tanc fil-
mul riimine de regula in acesta iar
solutiile reve latoare sint cele ce se
sehimba , Ia developarea in tase ne
trebuie cite una pentru fi ecare solutie
eerutii de trat ament . Ne trebuie , a~a­
dar, eel put in trei tase : pentru deve -
lopare, pent ru cliitire ~i limpezire ~i
in sfir~it pentru f ixare.
8.5.3. lnscolapile de taneuri
Aeestea sint instalilt ii eoncepute ra-
t ional pentru developarea Ia scarii
mare, care sint folosite aproape in
toate stud iourile fot ograficc Ia deve-
loparea negativelor .
0 inst a lat ie de tancuri se eompune
din mai mult e recipiente prismatice
inguste ~~ inalte, con feqionate d in
ceramicii sau materi a l plastic. Capaei-
tatea acestora variazii intre 5 ~i 70 I,
dar uneori se fo losese insta lati i ehiar
~~ mai mar l.
fntocma i ca ~ i Ia developarea in
tase , Ia developarea in inst alatii de
t ancuri materialu l fotografic este eel
ee se depl~ seazii , In timp ce so lu ~ i i le
de t rat are r5m in t ot tim pul in tancul
res pect iv . Ne t r· eb ui e tot atitea tan-
so luf ii de trat are sin t nece-
sare pe deasupra eel pufi n un tanc
pentru spa larea cu a pa. Pentru deve-
loparea negat ivelor a lb-negru, prac-
tio ne recom anda fo los ire a a patru
t anc uri_ (developare. in t rerupere, fi-
xare ~.r spa lare) . Amii nunte despre
montaj ul uner mstalafi t de t ancu rt
putem g<isi in parag rafu l 16.1 .
Cufundarea materi ale lor fo togra-
fice in tancuri se face cu ajutoru l unor
rame confeqionat e pe masura acesto-
ra , sau a unor dispoz iti ve speciale de
metal sau de materia l p last ic, de care
se prind ~i se fixeaza ca de ni~t e su -
porfi. Ace~ ti suporfi pot f i confec-
iionafi in difer ite feluri, dar e i trebuie
neapiirat sa garanteze o ir igare gene-
ral a a materialelor fotografice pe toat a
su prafafa cu solufiile de tratare. De
asemenea t rebuie sii ave m grijii t ot-
deaun a ca ramele sau piese le speciale
sa fi e de o curiifenie exemp la r a.
Tancu l pentr u revel ator ocupii o
poz ifie oarecum deosebitii. Adeseori
e l are peref i dubli, astfel incit reve-
latorul sa poatii fi riicit cind s-a inc a l-
zit prea tare. In acest scop, facem sii
circu le printre cei doi perefi ai tan-
cu lui apa de Ia robi net. Pen t ru incal -
zirea reve latoru lui in timp de iarnii,
se apeleaza Ia termofoa re electrice de
r.ezervor. de mare efi cienfii (sau Ia
frerbiitoare submersib rle). Tan curile
moderne pentru revelator mai sint
dot ate ~i cu un dispozitiv de pompa re
~i un termostat . Pri n acestea se asi -
gu ra atlt o t emperatura con st an ta a
revel ato ru lui cit ~i .~ o ag itare a lu i
neintreruptii. Ex istii ~i tancuri de de-
velopat Ia care un dis pozitiv cu jet de
azot asigura automat, Ia intervale de-
ter mi nate , o ci rculafie cit ma i nere-
gul atii a revelatoru lui .
Ca revelatoare pentru tanc , ce le
mai a preciat e s-au doved it a fi , in
rind, cele g<~ til pre parate . Ce le
uzitatesin t:
ORWO F43 -
ORWO A49- gra-
pe ntr·u ne-
Pentru fiecare aceste trei reve-
latoare se pot procu ra regene rator i
gata prepara11 .
Cu so lufii le rege nera to are se com-
pleteazii d inc ind in cin d, pinii Ia n i-
velul prescr rs, revelatorul d in ta nc.
Pent ru a asigu ra bu na ca litate a reve-
lator ului, nu trebuie totu~i sii se in-
locuiasca ma i mu lt de jumiitate din
continutul t ancu lui cu solu fi a regene-
ratoare. Nerespectind aceastii reco-
mandare, ne putem a~tepta Ia o mai
s laba exp loatare a sensib ilitiifi i, Ia o
granul af ie mar e~ ~ Ia un cont rast scii-
zut .
in lunile de vara. se poat e u~ or in-
timpla ca part icu lele de gel at ina ce se
des p_rind de pe mater_iale le fot ogr afi ce
in t rmpul deve lopiirr i fie descom-
puse de catre bacteriil e t anc. Ast-
fe l de fenomene de desco mpunere au
un efect nefavorabi I asupra proprie-
tiif ilor revelator_u lui. Put e m i~pie ­
dtca aceasta pr tn fo losirea blle lor
pentru tanc, O~WO A 902. des pre care
am mai vorblt in paragrafu l 8.1.6.
La 70 I de solufie revelatoare, este ne-
voie de 4 bile pentru ta nc. So lufia
r~velatoare dizolva numa i o piirtic idi
dm substanfa foarte activii a bi le ior
ce st au pe si ta a~ezata pe fundu I ta n-
cului. De~i bi lele pe nt ru ta nc i~i piis-
t reazi.i un timp indelungat eficacita-
tea, ele trebuie totu~i sa fie inlocuite
de fie care data cind se prepara o nouii
so luti e re!elatoare . Bilele pentru tanc
nu partictp ii Ia nici un fel de aqiune
fo tochi mica. Tan cu I de developare tre-
buie foarte bt ne spa lat ~i curiipt din
punct de vedere chimic , inainte de
6)
 aceasta opera1ie face
vreme cit in-

8.5.4. Ma~ini de developat

fig. 45. Ma?in:i de developat Pcntacon
EAR 200 . pentru planfilme
o solu1ie revelatoare
paragraful. 8.5.5
curiitirea uneltelor ?i
folosite Ia developare .
Pentru a prelntimpina oxidarea re-
velatoru lui , suprafa1a de contact
dintre revel.1tor ~i aer trebuie sii fie
cit se poate de micii. Pentru
dele de nefolosire , lndep linim
ceriniii cu aj utorul unui capac flotant
din material plastic. Pentru a putea
aprinde pu1in lumina In timpul lucru -
lui, acoperim t ancu l pentr u develo-
pare cu o cascaopaca. Dar aceastii cascii
nu poate fi folosi ta lncont inuu, deoa-
rece materjalele, Ia fe l cu cele din
zonele de develoPare, trebuie m i~cate
din ~ind in cirid . Aceastii prescripi ie se
real 1zeazii sii ltind ~i scufundind, intre
ramele de cafe Sint fixate , materia lele
fotog rafi ce puse Ia developat. Dar
recipiente .
latratarea
grafice de
mare efort
larg. Un dezavantaj
are aceasta ma~inii
doua constii in ca
fotografice in sta re udii , deci
expuse Ia deteriOriiri , trebu ie ma 1
inti i desprinse de pe rame a fi
puse Ia uscat. Varianta a nece-
sitii un spaiiu mult mai restrin s
este completata cu o ma? in ii de
(dulap usciitor). Astfel de
folos ite mai ales Ia pre lucrarea
lor cinematografice, dar exista
astfel de instal alii ~i pentru
rea f il me l o~ plane (filme
~i filme fototehn ice).
8.5.5. CurGprea uneltelor
~i vase/or de developot
Desfii~urarea act ivitiiiii intr-a am-
bianiii curatii este o premisii fundamen -
tal a pentru obiinerea unor rezultate
bune , in mod constant.
Lao intrebuin1a re mai inde lungata,
cu to ate spiiliiri le regulate ~~ temei-

64
 65
5- Deve lopor""
 8.6. Tipurl de revelatoare
fl utillzarea lor
Dupa modul lor de lucru, deosebim
cele mai diferite revelatoare. Folcr
sirea lor depinde de rezu lt atul pe
care dorim sii-1 ob~inem.
Cele mai importante tipuri sint:
-revelator normal;
-revelator compensator;
-revelator contrast;
-revelator pentru granu lalie finii;
- revelator rap id;
-revelator pentru temperatur i mai
ridicate :
- revelator cu uti lizare deosebit
de buna a sensibi litalii .
8.6.1 . Revelatoorele norma le
Acestea lucreaza relativ repede, uti-
lizeaza bine sensibilitatea materiale-
lor ~i daca expunerea a fast corecta,
conduc Ia negative cu acoper ire nor-
mala. lipsite de vaal, bine desenate.
atit in lumin i cit ~i in umbre. ln ce
pri ve~te compensarea contrastelor ~i
fine1ea granulatiei . nu trebuie sa
avem pretenti i prea mari de Ia reve-
latoarele normale. De aceea ele i~i
gasesc intrebuin~are aproape exclu-
siv Ia developarea negative/or de for-
mat mare, mai cu seama atunci cind
Revelatoare normale tipice sint:
Gata preparate:
ORWO. revelator-solutie M-H 28 in d ilutie 1 +6
Timpi de developare Ia 20°C
ORWO, revelator-solulie R 09 in d ilutie 1+ 20
Timpi de deve lopare Ia 20°C
66
0 r eprezentare neobilnui U a tcmei
.,Om ~ i arhitecturli".
Pentru a Ob\ine un efectdecompensare
deoseb it de bun, deve lopar ea s-a Uc ut in
R 09 (1+100).
trebuie fotografiate obiecte cu con-
trast in lim ite nor ma le. O intre aces-
tea din urmii, fac parte portrete le ~i
peisajele ori reproducer ile in semi-
tonun.
Teate reve latoarele normale se pre-
teazii bine Ia deve loparea Ia vedere
a materia le lor negati ve de format ma-
re . La materialele pancromatice, poa-
te fi fo lositii desensibi Iizarea (paragra-
fol 3.4).
8.6.2. Reve latoare le compensatoore
in paragraful 6.1 s-a aditat de ce este
necesar sii fie reduse in negativ con-
t rastele puternice de lumina ale su-
biectu lui . 1n paragraful 8.2.4 s-a ex-
plicat ca aceastii compensare a con-
trastelor se obtine ee l mai bi ne pr in-
tr-o scurtare a t impu lui de expunere.
Pentru ca negat ivele sa aibJ. totu~i o
acoper ire suficien tJ. , e le trebuie ex-
puse ceva mai mu lt. Aceastii t ehnicii
normalii de compensare (expunere
abundentii ~i developare scurta) poate
fi ajut ata printr-un revelator adecvat.
NP 15 ~~
NP 20 ... 5 min
NP 27 6 mi n
NP 15 ~i
NP 20 ... 6 min
NP 27 ... 8 min
ORWO, reve lator universa l A 77 compus din 1 part e
A + 1 parte A2 + 1 parte B+9 paqi apa
Timp i de developare Ia 20°C ' N P 15 ~i
NP 20 3 . . Smin
Fi lme ~i p liici
fototehnice ... 5 min
Dupa refet a: ORWO 40:
M 143 1,5 g
Sulfit de sodi u 18 g
H 142 2,5 g
Carbonat de potasiu sicc 18 g
Bromura de potasiu 1 g
Apa pin .'i. Ia 1 I

Timpi de developare Ia 20°C NP 15 ~~

NP 20 5min
Fi lme ~~ p iJ.c i
fototehnice 4 .. 5 m in
ORWO 61
A 901 2 g
M 143 3,5 g
Su lfit de sodi u 50 g
H 142 6,5 g
Car bo nat de sodiu s icc 40g
Bromurii de potasiu 1 g
Apii pinii Ia 11
Pent ru intrebu intare, revelatoru l se amestecii cu 3 piiqi apii .
T impi de developare Ia 20°C - NP 15, NP 20 ~i f il me ~i
p liici fo tot ehn ice 5 .. 6 mir>

Revelatoare compensatoare t ipice sint:

Gata prepara t e:

ORWO solufie revelatoare RfYI in dilutie 1+100 Ia 1 + 200

Tim p i de deve lopare Ia 20°C 1+200 1+100
N P1S~iNP20 54 ... 66 min 27 ... 33min
NP 27 72 ... 78 min 36 ... 39 min
ORWO revelator universal A 77 campus d in 2 pii q i A1 +1 parte B+1 5 p.'i.q i ap.'i.
Timpi de d evelopare Ia 20°C NP 15 7 . 9 min
NP 20 8 .. 10 min
NP 27 10 ... 12min

68
Dupa reieta:
M 143- revelator fOra substan~O a/calinO
M 143 7,5 g
Sulfit de sodiu sicc 100 g
Apa. pina Ia 1 I
Timp de developare Ia 20"C NP 15
Revelator cu douG bi'ii
Solutia A
M 143
Sul fit de s:;d iu sicc
Apii pinii Ia
Soluiie B
Borax
Apii pina Ia
Revelatoare le compensatoare lu-
creaza relativ len t . Ca substantii reve-
latoare, ele cont in de cele mai multe
or i revelatorul M 143 care lucreaza
lent. Con1inutul lui in su bstan1e a l-
caline este foarte redus , adeseori ele
au o concentra1ie slabii. Datorilii
acestei compoziti i ele sint repede epu i-
zate de piiriile de luminat ale nega-
t ivului. A~adar, pe miisura ce durata
de developare cre~te, ele ataca din
ce in ce ma i putin piiriile luminate,
actionind in schimb mai departe, ne-
~tingherite, asup ra paqilor umbrite .
In acest mod se realizeaza efectul de
compensare .
in revelatorul cu douii biii, negati -
vele sint 1inute mai intii 3 .. . 6 min
in so lutia A ~i a poi, far a spalare inter-
mediarii, 5 min in so luiia B. Cant i-
tatea redusa de revelator din stratul
cu emulsie se consumii foa rt e repede,
a~tfel incit nu poate rezu lta, acolo,
o innegrire prea puternica . in p<i.riile
umbrite. developarea continua nest in -
gherita. in acest fel, se obtine un
puternic efect de compensare.
Un foarte bun efect compensator au
toate revelatoarele pentru granu latie
fin a descrise in paragraful 8.6 .4, mai
ales dad nu se dep a~e~te prea mult
~~ NP 20 circa 10 min
5g
100 g
11
10 g
1 1
timpu l de developare. Datoritii mo-
dului lor de lucru compensator ~i cu
granulatie finii in acela~i timp , ele sint
cele mai intrebuintate revelatoare,
potrivite pentru toate genur ile de
fotografie artistid; numai in cazuri
speciale sint necesare alte revelatoare.
8.6.3. Reve/atoare/e contrast
Negat ivele bogate in contraste sint
folosite inainte de toate pentru repro-
ducerile de grafid alb-negru ~~ Ia
radiografii. Si unele tehnici deosebite
in fotografia art istica cer negative cu
putine semitonuri sau de ice . in para-
graful 8.2.4 s-a atras atentia asupra
faptului ca printr-o developare mai
abundenta se poate obtine o sporire a
contrastului. Acest mod de develo-
pare contrast are totu~i anumite li-
mitiiri. Cele mai mari contraste pe
negativ se pot obtine folo sind numai
materiale fotografice care lucreaza dur
~~ revelatoare speciale, contrast.
Revelatoarele contrast sint solutii
revelatoare foarte concentrate. Ca
substan1a revelatoare, e le contin cu
preddere H 142 care lucreaza dur.
Continutul in substante alcaline este
foarte rid icat ; adesea se fo losesc sub-
69
 Acest mot iv romantic, ce se intinde mult
in adincime ~i are deta!ii foarte fine , cere
un material fotografic fin granulat si o
deve lopa re pentru granu lai ie fin~ . Film ul
NP15, impreuna. cu cea mai mic~ desch i-
dere a diag ramei , cer de aceea ti mp i de
ex punere foarte lungl.
stante alca line caustice ori soda caus-
tica. Pentru a face ca parti le mai put in
lum inate sa r<i.mina transparente, se
adauga revelatoarelor contrast ma i
multii bromura de potasiu decit tutu-
ror celorlalte revelatoare.

Revelatoare-contrast tipice sint :

Gata preparate:
ORWO Repro A 71
T imp i de deve lopare Ia 20°C
pentru toate materialele fototehnice ... 5 min
film Document DK 5 ... 4 min
Revelator ORWO Universal A 77 campus din
1 parte A1 +1 parte A2 +1 parte B
Timp de developare Ia 20°C
pentru toate mate rialel e pentru reproduceri ... 5 min
Solupe revelatoare ORWO M-H 28 in d il utie 1 +4
Timp de developare Ia 200C
Film Document DK 5 ... 4 min
Revelator ORWO- Roentgen A 30
Timp de developare Ia 200C
Filme Roent gen ~i materia le pentru reproducer i c irca 5 min
Acest revelator est e indus ~i in setul de developare ORWO pentru filme
radiografice A 30--314 (pachete pentru 600 ml).
Revelator rapid ORWO A 37
Timp de developare Ia 20°C
pentrll toate materialele pentru reproduceri 1,5 ... 3 min

Dupa re~eta:

ORWO 75
A 901 2g
Acid citric 5g
Sulfit de sodiu sicc 40g
Trifosfat de potasiu 110 g
Bromu r a de potasiu 3 g
Apa pina Ia 11
Timp de developare Ia 200C
pentru toatc mater ialele pentru reproduceri ... 4 min

71
ORWO 80
M 143
Su lfit de sodiu s icc
H 142
Carbonat de potasiu s icc
Bromura de potasi u a
Apa pinii Ia)
Timp de developare Ia 20"C
pentru toate mater iale le pentru reproduceri
8 .6.4. Revclotocre!e pentru gronu-
la~ie find
Developarea pentru granulat1e fin~
este de cea m:~ i mare importanlii in
fotografia pe format mic. Aceasta,
mai cu seama cind negativele trebuie
marite mult, ~i pe deasupra , lise cere
sa aiba a mare bogiit ie de valor! to-
nale.
Dopa cum s-a ariitat in paragraful
3.6, granula~ia negativelor poate fi
influentat ii foarte defavorabil prin
expunere gre~itii , sau or in developare
gre$ita.
La materialele cu ,ensibilitateridi-
cata (de e xemp lu, N P 27) granu latia
este influen1ata eel ma i mult de catre
tehnica de pre lucrare (expunere +
developare) .
ln paragraful8.2 s-a aratat casupra-
developarea duce Ia negative cu gra-
nula}ie mare. Chiar ~ i felul revelato-
rulul folosit este de mare importantii
dacii vrem sa obti nem negative cu
cea mai fina granu la1 ie . Trebuie sa
subliniem aici c.:i fe lu l revelator u lui
este numai unu l d intre n umero~i i fac-
tori ce trebu ie pu}i de acord , unu l cu
altul. Modul de lucru al unui revela-
tor excelent pentru granulatie fina
poate fi anu lat pe de-a-ntregul prin
subexpunere sau prin supradevelo-
pare, de exemplu . De asemenea , nu
putem pretinde n ici celui mai bun
revelator pentru granulai ie fi n.! ca
72
2,5 g
10 g
50 g
60 g
4 g
1 I
... 4 m n
di ntr-un mat erial fotografic de scnsi-
bilitate mare (cu granulalie mare) sa
scoata. pri n developare, un negativ
complet lips it de granu latie.
Toate reve latoarele pentru granula-
t ie fin a sint in ace l a~i t imp ~~ ni~te
foarte bune revelatoare compensa-
toare . Ele au un continut relativ ri-
dicat de sulfit de sodiu ~~ un con1inut
redus de substan1e alcal ine.
Deosebim intre adevaratele reve-
latoare pentru granulatie fina {numite
~~ revelatoare pentru granulatia foane
fina) ~ ~ revelatoarele compen~a toa re
pentru granu lat ie fma La reve latoa-
rele pentru granula1ie foarte fin a
substanta revelat oare (de exemplu.
parafeni lendiam ina) joad un mare rol.
in timp ce, Ia revelatoarele compen-
satoare pentru granu la!ie fina . a-
ceast a din urma se datore$te in primul
rind con1inutului ridicat de su lf it de
sodiu ~~ adaosurilor dizolvante a le
sarii de argi nt .
Revelatoare le compensatoare pen-
tru granulatie fin a sint revel!!toarele
cele mai des folosite pentru develo-
parea negative lor materialelor pentru
fotog rafia art istic.:i. Ele sint relativ
ieftine , u~or de preparat, rentabile,
folosesc b ine sensibilitate a materialu-
lui ~i nu au nici un fel de efecte se-
cundar e .
Adevar.atele revelatoare pentru gra-
nulatia fma pot da intr-adevar o gra-
nulatie ccva mai fin.! , au insa unele
 dezavan t aje fatii de reve latoare le com-
pensatoare pentru granula~ia fin a. Sin t
mai scumpe , substanfele reve la toare
sin t greu so lubi le, in parte dure,
toxice ~i coloreaza puternic (pete ca-
feniil). Pe linga aceasta, ~i aici este
dezavanta jul princ ipa l al revelatoa-
re lor pentru granulatie foarte fin a. nu
folosesc de regu la . pe dep li n , se nsi-
bi litatea mat eria lelo r fotografice, ast -
fel incit f inefea granulaf ie i trebuie
p l3ti t3 foarte sc ump printr-o p ier-
dere de sens ib ilitate.
Un adeviirat revelator pentru gra-
nu lafie finii, Ia care nu se manifesta.
dezava nta je le enumerate mai sus, este
reve latoru l gat a preparat ORWO A 49
pentru granu latie foarte finii.
Acest reve lator va fi adoptat in
laboratoare le fo to ~ide dtre amatori
Timpi de developare · Ia 20°C:
NP15 ~ iN P20
NP 27
Nl 750
Pentru alte temperatur i decit acestea. timpii de developare indicat.i trebuie
corect a ~i
in modul urmator:
15"C =+60%
1B"C=+25%
22"C=-15%
24~C=-30%
Un adevarat reve lator pentru granu la1ie f inii este
Revelator dupa re~eta Sease Ill
I~ Ap' (40" ... SO"C)
Sulfit de sodiu sicc
Par afenildiamin, baza
' Substan~a revelatoare ORWO G 141
l Apa pina Ia
Timp de deve lopa re Ia 20"C
adesea ca revelator standard pentru
toate fel uri le de materia le pentru foto-
grafie artist id, dar mai cu seama
pen t ru fil me le de format mic. El este
indicat pentru developarea cu bar·,
doze ~ i tancu r i de developat. Du rabi -
li tatea , produ ct iv itatea ~i uti lizarea
sens ibilitatii sint bune.
A 49 est e livrat in amba laJe pen tru
prepararea a 600 ml, 2 I, 7,5 I, 35 I
~~ 70 I de sol ufie revelatoare. Pache-
te le de regenerator cont. in substanfe
pentru prepararea a 51 solutie regene-
ratoare, gata de intrebuintat.
in 600 ml de so luf ie reve latoare, pot
fi deve lopate 6 fi lme. incepind cu al
trei lea film, durata de deve lopa re tre-
bu ie pre lungit a cu cite un minut pe n-
tru f iecare film.
... 11 min
12 . . 14 min
8 . 9 min
~i urmiitorul:
750 ml
90 g
10 g
6 g
11
NP15 ~ iNP20 14 ... 17m in
73
 Potrivit experien~ei autorului , acest
revelator da cea mai finii granula~ie
d intre toate revelatoarele existente.
El poseda insa toate dezavantajele
adeviirate lor revelatoare pentru gra-
nula~ie fin ii , enumerate mai inainte.
Deosebit de nepliicut este faptul d
sensibilitatea fi lmului este folos itii
atit de riiu incit trebu ie sa reglam
exponometrul cam cu 5 DIN mai pu-
tin. Pentru fotografii fiicute in condi-
tii foarte rele de lumina , acest reve-
lator nu este citu~i de putin indicat .
Folosirea lui est e !ogica Ia filme de
format mic de eel mult NP 15 ce tre-
buie marite extrem de mult. Aceasta
este insii necesar numai atunci cind
t rebuie demonstrat citeodata pina
unde poate merge fotografia modernii
pe format mic.
Revelatoare tipice, compensatoare.
pentru granulatie fin<l, sint:
Gata preparate:
Revelator ORWO pentru granulaiie
(ina F 43*
Este un revelator st andard pentru
toate filmele de materiale fotografice
negative. de Ia filmul de format mic
pin a Ia fi lmul plan de format mare.
El este indicat atit pentru deve lopa-
rea in tanc cit~~ in doze ~i tase. Pas-
trat in sticle bine inchise ~i umplute-
ochi, poate fi p<lstrat luni de zile.
E/ utilizeaza deosebit de bine sensibi·
litatea materialelor ~~ este foarte avan-
tajos. In 600 ml de soluiie pot fi deve-
Jopate 10 rolfilme normale sau de for-
mat mic. Pentru aceasta, durata de
developare trebuie sporita cu cite 1
minut Ia fiecare doua film e .
F 43 este Jivrat in ambalaje pentru
prepararea a 600 ml, 5 I, 10 I, 35 I
~~ 70 I de revelator-solu~ie . Ambalaje
cu revelator contin substante le nece-
sare prepar<lrii a 5 I de solut ie de
• F43nusemaifabricl ; sema i glse$te
t otu~i 1ntimplltor in comer~ .
74
rezerva: pentru intrebuintare se di-
lueaza 1 + 1 cu apa.
Ti mpi de developare Ia 20°C :
NP15 ~~ NP20 7 . 9 min
NP27 11 .. . 13 min
NP752 7 .. 8 min
Pentru alte temperaturi decit 2<fC.
t imp ii de developare dati mai sus tre-
buie corectati astfel :
15°C =+ 600fo
18°C=+200fo
22°C~-15%
24°C~-35%
Solutie reve/atoare ORWO R 09 in
dilutie 1+40
Acest revelator este preferat mai cu
seama de amatori. So luti a concentratii
se conservii multe lu ni, chiar ~i atunci
cind sticla nu este umpluta pinii sus .
Prepararea soluiiei pentru intrebuin-
tare necesita putin timp ~i osteneala.
Pe linga aceasta, R 09 are multiple
intrebuiniiiri, lucru ce a fast Jamuri t
in paragraful 8.2.1 . In dilutie 1+40
el este indicat ca revelator standard
pentru toate felurile de materiale
negat ive pentru fotografia artist icii.
de Ia filmul de form at mic pin<l Ia
filmul plan. Sensibilitatea materia-
lelor este bine folosita, iar asupra
l~a~~/~~~=i de~ 11u~1e~a p~~:e~ac;~ii1
lucreaza ~~ mai compensator ~i cu ma i
mare finete a granulatiei (v. paragra-
fu l 8.6 .2.1). Solu~i ile diluate au a
durabilitate simtitor mai redusii decit
solu~ia concentrata . Deoarece insii
revelatoru I este foarte ieftin , ne putem
permite sa arunc<lm solutiile di luate,
dupa intrebuintare, chiar daca nu au
fast complet epuizate . Se recomanda
ca, Ia a umplere a dozei , sa nu develo-
pam mai mult de doua filme (rolfilm
sau film de format mic). Prin aceasta,
se garanteaza a cal it at'e constant a a
revelatorului iar noi nu sintem siliti
sa pre lungim t impii de developare
indicai i.
R 09 este livr at in sticl e de 0,1 ; 0 ,25
~ i 1 I it ru.
Tim~ i de expunere Ia 20~C
NP15 ~i NP20 9 ... 11 min
NP 27 12 ... 13 min
Pent ru temperatu r i d ifer it e de a-
cea sta , t impi i de deve lopa re indica1 i
ma i sus trebu ie corecta1 i In felu l ur-
mator :
15.,C= +50%
18"C =+ 25%
22~C=-1 5%
24°C =-30%
Revelat or negativ ORWO A 03
Ocupa u n Joe aparte in grupa reve la-
t oare lor compens atoa re pentr u gra-
nu la1 ie f inii , deoarece e ste totodatii
un a~a-num i t revelator cu gamma
const ant. Aceasta inseamnii ca . pentr u
acela~i timp de deve lopare , pe rmite
ob"tinerea ace l uia~i contrast , pentru
cel e mai difer ite mater ia le fotog ra-
fic e, de diverse sens ibilita1i. Astfe l,
pen t ru o developare corect a Ia 20°C
~ i ag itare continua moderata a f il me-
lor N P 15, N P 20 ~i NP 27 sin t nece-
sare 8 minute . in ce pr i ve~te celelalte
propr ieta1 i, A 03 corespunde in totu l
Fe lu l ag it.lr ii
Ag itare con ti nua Ia inceput.
apo i pauzii
Ag itare moderat.i , con tinu a
Ag itare intensa, conti nua
Dupa r~1et.l:
ORWO 14
A 901
M 143
Su lfit de sodiu sicc
Bromuri'i de pot asiu
Ap.i pina Ia
Tim pi de developare Ia 20°C
cu F 43. De a ici rezul ta ca A 03 est.e
un r eve lator idea l pentru developarea
in tanc sau cu ma~ina de developat,
deoarece diversel e materia le fotog ra-
fice nu mai treb uie so rtate dupa sen-
sib il it ate ~i deve lopate separat . Prin
aceast a, developarea neg at iva este
r a ~ion al i za ta teme inic In laborato ru l
com ercial pen t ru deve loparea alb-
neg ru. Rez u Ita deopotri va avantaje
atit eco nom ice cit ~i teh ni ce ; astfe l,
du rata de pre lucrare a filmului NP 27
ma i scurta decit pina acum , o mai
bu nii descongest ionare a instala1iei de
tancur i, cal itate constanta a negati-
velo r. Amatorulu i, acest reve lator nu-i
aduce avanta je prea categor ice, de-
oarece el i~i deve lopeaza de ce le mai
multe or i ind ividua l f il mele. De aceea
A 03 nu se livreaza in am bal aje mici .
Pentru A 03 exista un regenerator
A 03 R. din care trebu ie adauga1i 10
lit r i d upa deve loparea a 250 pinii Ia
300 f ilme de format mic , or i ro lf il me.
in a inte de regenerare , trebui e inde-
partata o can t itate corespu nzatoare
de reve lator ast fel incit , pr in regen e-
ra re , sa nu rezulte a cant itate in p lus
de reve lator.
Timp ii de deve lopare in A 03 , Ia
d iferite tem peratu ri ~i cu ag itare,
pentru mater ialele NP 15, NP 20 ~i
NP 27 '
11,5 m in 10 min 8,5 min 6 min
9,5 min 8 min 7 min 5.5 min
4.5 min 4 m in 3,5 min 3 min
2g
4.5 g
1 g
0 ,5 g
11
NP 15 ~i NP 20 12 ... 15 min
NP27 16 ... 18min
75
ORWO 44
A 901 2g
M 143 1.5 g
Sulfit de sodiu s icc 80 g
H 142 3g
Tetraborat de sod iu (10 H2 0) Jg
Bromurii de pot as iu 0,5 g
Apa pina Ia 1 I
Timpi de developare Ia 20°C NP 15 si N P 20 15 ... 18 min
NP 27 19 .. 21 min

8.6.5. Revelotoore rapidc Timpi de developare Ia 20"C

NP 27 1 ... 1.5 min
0 tehnicii pe cit se poate de rapidii Filme radiografice 1,5 .. . 2 min
de prelucra re a mat er ia lelor nega- Materiale fototehnice 1,5 ... 3 min
t ive este necesarii in pr imul rind in
fotografia de presa . in fotografia Dupa re1et1i :
.. ROntgen" (radiografie) ~ ~ in fotogra- ORWO 36
fia de reproduceri. Deosebit de ind i-
cat in acest scop este revelatorul gata SoluJia A
preparat. A 901 2g
M 143 5g
ORWO- revelator rapid A 37 Sulfit de sodiu sicc 40 ~
Are o bun a durab ilitate $i poate fi H 142 6 g
regenerat, astfe l inch poate fi ut ilizat Bromu rii de potasiu 1,5 g
~~ pentru developarea in tanc sau cu Apa pina Ia 600 ml
ma~ i n a. Pentru evitarea gre~el ilor de Solut ia B
developare , este necesara agitarea A 901 1g
cont inua ~~ moderata in t impu l deve- Hidroxid de sodiu 16 g
lopari i. Deoar ece revelatoru l nu lu- Apii pinii Ia 200 ml
creaza numai repede ci ~~ dur. in foto- Pentru intrebuintare, se amesteca
gr afia art isticii el trebu ie folosit numai solutiile A~~ B. Solutia astfel prepa-
pentru prelucrarea rapidii a materia- ratii ar e o durabilitate limitatii.
lelor negative cu sens ibilitat e ridicata T impi de developare Ia 20°C :
(NP 27). in formatele 6 x6 em ~ i mai pentru negative de form at mare ~ i
mari . Pentru materialele cu sensi- mijloc iu ~~ subiecte cu contraste nor-
bil it at e mij locie ~~ redusii, care ~~ male de lumi na
a~a au o gradai ie r edusii, e l lucreaza NP 15 ~~ N P 20 25 .. 45 s
prea r epede ~ ~ prea dur. Pentru N P 15
~~ N P 20 el ar putea fi indicat ca reve-
Port ret ele anima le !or vii sint un inte·
lator contrast. De pui in timp, acest resant ge n de fotografii. Ele cer nu numai
r evelator este intrebui ni at ~ ~ pentru capadtat e de rcaq ie rapid~ $i st~pinire
developarea contrast a filmelor radio- a aparatului , ddr ~i filme de sensibilitat e
rid icat~ , cu o bun~ putere de r ezolvare.
grafice, fototehn ice ~i a mater ia lelor Fil me le N P 27, N P 20 ~ i Foto 65 impreuna:
fotografice folos ite in scopuri teh- cu un revel~tor compensator pcntru gra-
nico-~tiin t ifice . nuiJt ie fin~ ra:spund aces tor cerinte.

76
 8.6 .6 . Revelatoare pentru tempera- Amintiri fr umoas e din concediu, m.1 r ite
tori mai ridicate eventual pentr u a impodobi pe r e~ii . cons ti-
t u ie i elul multor prieteni ai fotografiei .
Mater ialelecuse nsib il itatem ij locie(NP20
Astfe l de revelatoare se lntrebuin - sau Foto 65) le sint d e a jutor in acestscop .
leaza rar Ia latitudinea noast rii deoa- Cele mai diferite subiecte pe un film ce r
totu~i o developare compensatoare .
rece noi . chiar in cazul veri i, putem
riici reve latoare le Ia tempe ratur ile
normale de lucru.
Numai atunci cind aceastii riicire
Ia 18 ... 22°C nu poate f i asig urata 8.6.7 . Revelatoare pentru folosirea
~~ cind t emperatura reve lator ul ui este deoseb it de bunG a sensibi/itOtii
peste 25°C , trebuie folos ite aja-nu mi-
te le revelatoare tropicale . In para- Astfel de revelatoare sint foar t e
graful 8.6 .6 . s-a atras at enfia cii , prin avanta joase Ia fotografiile expuse
adiiugarea de su lfat de sod iu in reve- foarte sc ur t . Ele permit ca ~ ~ in con -
lator , se evitii umflarea prea puter- d i ~ ii re le de lumi na sa se poatii face
nicii a gelat ine i. in acest mod, orice totu~ i fotografii de reportaj . De fapt,
reve lator poate fi transformat intr-un ut i liza rea mai bunii a sens ibi lit3t i i
reve lator tropical . Adaos u l d e su lfat trebuie p liititii de regula pr intr-o gr'a-
de sodi u poate merge plnii Ia 150 g daiie mai abruptii ~~ o granulatie mai
Ia litru , astfe l incTt se poate developa mare. Pentru subiecte cu foarte mari
Ia temperat ur i pinii Ia 35°C. T impi i contraste de lumina . un astfe l de
de developare necesari , depind de revelator este , pen t ru acest e motive,
felul revelatoru lui folosit, de canti- neindicat. Acum ci~iva ani , s-a gJs it
tatea de sulfat de sodiu adiiugat ii ~i de in comeq un astfel de reve lator, in-
tempe ratura reve lato ru lu i in acel mo- d icat insii numa i pentru un an umit
men t. Ei trebuie determ ina"(: i in prea- fel de fi lm.
labil pr intr-o deve lopare de proba. Revelatoarecu maximum deenergie,
Un bu n reve lator tropical ce lucreazii gat a prepa rate , nu se gasesc deocam-
cu granu laf ie finii ~~ co mpe nsat or, da t ii in comeq. Un ci~t i g de sens ibi -
poate fi preparat dupa urmiitoarea li tate ana log cu a l acestor revelatoare
retetii : II putem obtine ~~ dacii deve lopiim
t imp de ma i mul t e ore intr- un reve-
Kodak D 15 CJ lat o r compensato r cu granu la1 ie finii .
Ci~t i gul de sensib ilitate este de 4 ..
M 143 5,7 g ... 6 DIN.
Sulfit de sodiu sicc 90 g
Meta borat de sodiu 5g • Un bun revelator cu energie maxima
Brom urii de potasiu 1,9 g poate fi preparat dupii urm3t oarea
Sulfat de sod iu sicc 45 g re1etii soviet icii:
Apii, pina Ia 11
Revelator cu Fenidon
Timpi de deve lopare - valori orien- S olu~ i a A :
tative pentru materia le de sensib i litate 250 ml
Ap ' (50°C)
medie: A 901 1g
Ia 20° C 10m Sulfat de sod iu sicc 75 g
Ia 25°C Bm H 142 Sg
Ia 30°C 4 ,5 1n Tetraborat de sod iu 8g
Ia 35°C 2m Fen idon 0 .4 g

78
Solutia B:
Apa (SO"C) 500 m l
A 901 1 g
Sulfit de sod iu sicc 125 g
Bromurfi de pot as iu 6 g
Sc toarn,'i impreu na ambele solut ii
~i se comp\ete azii cu apii pinii Ia 1 \itru.
Soluti.l gata prepa rata trebu ie \iisat~
sii stea ee l put in 12 ore inainte de
intrebuintare, pentr u a se omogeniza
cum trebuie.
T impu l med iu de developare pentru
materia\e \e de sensibi litate mij \oc ie,
Ia 22°C. este de 4 min. Deve \oparea
poate fi totu~i pre lungiti'l pinii Ia
20 m in , in c are caz se obt ine o c re~tere
aparentiidesensib ilitat.e pin a Ia 7 DIN.
Este vorba de o sens ib 1l1tate aparenta
deoarece nu spore~te sens ibil itatea
materialul u i, ci ii uti lizeazii sensibi-
lit at ea, datorit ii revelatoru lui. Bine-
inteles, ~i Ia acest revelator , develo-
parea intens ivii , pre lungit ii, duce Ia
o granula~ie prea mare ~i Ia o gra-
datie abruptii: totu~ i negative le pot f i
copiate fara d ific ultat e.
Trebuie atr as aici inca o data atent ia
cii nu numai prin developare poate f i
fo losita mai b ine sensibi litatea mate-
ria lelor negative. Dupii cum s-a adi-
tat in paragrafu l 3.2., putem spori
8.6.9. Privire de ansamblu asupro diferitelor revclatoare ~ ~ asupro
(o/osiriilor
(Temperatura de developare : 20"C, daca nu se indica altfel)
Revelaroare normale pentru negative de (ormat mare
Gata preparat e:
MH 28(1+6)
R 09 (1 + 20)
A 77(1+1+ 1+ 9)
80
sensib ilitatea ~i prin h ipe~sens ib i li ­
zare or i prin lat ensificare. In ambele
metode este vorba de o c re~tere realii
a sensibilitiiii i.
8.6.8. Reve lotoare (ixaware
Dupa cum a rata insu~i denumire a,
u n astfel de revelator rezolvii douii
faze de lucru in acela~ i t imp: deve-
loparea ~ i fixarea (v. cap . 10). Cu
revelatoru l fixato r se pot obt ine re-
zultate i repro~abile numai daca com-
pozqia ~i temperat ura revelatoru lu i
fixator sint acordate exact cu mate-
rialul negativ. Acel a~i film ar duce Ia
rezu ltate gre~ite cu un alt material
negat iv . Reve latoa rele fixatoare nu
util izeaza in intregime sensibi lit ateJ
material ulu i negativ. Deocamdatli, sin-
guru ! reve lator fixator aflat in comer~
este revelato ru I fixator ORWO F 199 ;
e l trebuie fo losit numa i pentru deve-
loparea filme lor Document ORWO
DK 5. int r-un Iitru de revelator pot fi
developate circa 15 m f ilm docu ment
DK 5. Timpu l de deve lopare Ia 2SoC
este de max imum 5 minute. Dupii de -
velopare, fi lme le trebuie spii late 3 m i-
nute, dupii care pot fi puse Ia uscat.
Pentru F 199 se livreaza ~i un gene-
r ator .
NP15 ~iNP20 4 . . 5 min
N P 27 6 min
NP15 ~iNP20 ... 6 min
N P 27 ... a
min
NP 15 ~ i NP20 .. . 5 min
Materiale fototehnice 4 . . 5 min
 Dupa r eteta :
ORWO 40 NP15~iNP20 4 ... 5min
Materi ale fototehnice 4 .. 5 min
ORWO 61 NP15~iNP20 5 .. 6mi n
Materiale fototeh nicc 5 .. 6 min
Revelatoare cu compensarea contras:elor deosebit de buna
Gata preparate :
R09 (1+100) NP15 ~i NP20 27 .. . 33 min
NP 27 36 .. .
39 min
R 09 (1+200) NP15~iNP20 54 ...
66 min
NP 27 72 . .
78 min
A 77 (2+0+ 1+ 15) NP15~iNP20 7 ... 10 min
NP 27 10 .. 12 min
Dupa re~eU :
M 143 (far a alca li n) NP15~iNP20 circa 10 min

Revelotoare contrast
Gata preparate :
A 71 DK 5 ... 4 min
Materiale fototehn ice .. . 5 min
A 77 (1 + 1+1 + 0) Materiale fototehnice ... 5 min
MH 28 (1+4) DK 5 .. . 4 min
A 30 Materiale fotot ehnice 5 min
Materiale rad io-
grafice 5 min
A 37 Materiale fototehnice 1 ,5 .. . 2 min
Materiale radio-
brafice 1,5 ... 2.5 min
Dupa reteta :
ORWO 75 Materia le fototehn icc 3 .. 4 min
ORWO 80 Materiale fotot ehnice 3 ... 4 min

Revelaware pentru granula(ie (iniJ ~; negative de format rnijlociu, cu o bunG

compensare a contrasre/or
Gata preparate :
A49 NP15~iNP20 9 .. . 11 min
NP 27 12 ... 14 min
N1750 8 . 9 m in
F43 N P1S~ iN P20 7 .. 9 m in
N P 27 11 ... 1) min
/ Nl 750 7 .. 8 min
R 09 (1+ 40) NP 15 ~i NP 20 9 .. . 11 min
~ NP 27
N P 15, N P 20 j; NP 27
12 ... 13 min
A03 8 min
~
l 0 - O~•~lopa••o
81
Dupa reteta:
Sease Ill N P 15 ~i NP 20 14 ... 17 min
ORWO 14 N P 15 ~i NP 20 12 . . . 15 min
NP 27 16 . .. 18 min
ORWO 44 NP 15 ~i NP 20 15 ... 18 mi n
NP 27 19 ... 21 min
Reve/atoare rapide
Gata p reparate :
A 37 NP 27 ... 1,5 m in
Dupa ret eta :
ORWO 36 NP15 ~ i NP20 25 . .. 45 s
Revelatoare pentru temperaturi ridica!e
D upa reteta :
Kodak D-15 a NP 15 ~ i NP 20 200C 10 m in
25'C 8 m in
30"C 4,5 min
35' C 2 min
Reve/atoare cu u!ilizarea deosebit de bunG a sensibi/itO~ii

D upa ret eta:

Revelator cu Fenidon NP 15 ~i NP 20 22oc 4 .. 20 min
NP 27 5,5 .. 20 mi n
Revelator fixator
Gata preparat:
f199 DK 5 25°C in ma~inii· 2 mi n
in doza 4-5 min
9. intreruperea procesulul de developare
Dacii procesu I de developa re este
atlt de avansat ln cit negat ivu l a ilt ins
contrastu l ~ i lnneg r irea corectii, p lii-
c il e ~i film ele slnt spii late de o bice i,
bi ne , cu apii, ma i in ai nte de a fi intro-
duse in ba ia d e fixa r e. Aces t lucru e ste
neces ar pen t ru a se deve lo-
parea pentru ca , pe cit se
ajungii reve lato rul bazic
fixare acidii. Ce l pui in de
trebuie schimbatii apa in
deve lo pare . Mai efi cace decit o
spii lare cu apii este folo s irea
aci de de in t rerupere a deve lopii ri i,
a~a cum se ob i ~nu i e~ t e in teh ni ca po -
Zitivu lui. Aceste bJ i de intrerupere
sint num ite adesea $i bJi de stopare .
Dad sint fiicute cum t rebuie, ele pot
prod uce in ace l a~i tim p ~i o intii r ire a
st ratul ui de ge lati na facind -o pr in
aceasta mai rezistent ii Ia solic itiirile
meca nice.
Durat a de tratar e, pentru biii le de
intrerupere dar nu ~i de in t Jr ire, este
de 1 m in , ia r cu cele ln tJ r itoare , de
2 .. . 3 min.
B.'ii de ln tre r upere da r nu ?i de
intiirire :
Gata preparate:
ORWO baie de fntrerupere A 202
Este livratii ca solui ie concentratii,
In amba laje de 1 litru ?i de 5 litri .
Pentru in trebuintare , trebuie diluata
cu a pii in proportie de 1+ 9.
dup6 reretO :
acet 1c sau
de metabisulfit de po-
Baie intdritoore de lntrerupere
Du Pont 2-S
Apa 750 ml
Al aun de crom (CrKSp 8) 15 g
Acid acetic concen trat 6,5 ml
Apii pin a Ia 1 I
Biiile care nu intiiresc pot fi Tntre-
buintate atita timp cit , Ia o incercare
cu indicator i (de exemp lu, hirtie ind i-
catoare universalii), reaqioneazii inc a
ac id. Pentru ac idul acetic , a junge ,
drept probii , sii-1 mirosim . Baia de
intre rupere int iir itoare dev ine nefo-
losib ila, atu nci cind i~i schimbii cu loa-
rea din a lbast ru-v iolet in verde giilbui.
10. flxarea
Prin procesu l de developare, numaf
circa 25% d in saruri le de argi nt foto-
sensibile, conti nute in emu lsie, se
convertesc in arg int fotografic. Restul
de 75% trebui e preschimbat prin pro-
cesu l de fixare, in combinatii solubile,
pent ru a put ea fi indepiirtate din stra-
tu l de gelat i nil. . Dacii nu se face aceasta,
atunc i aceste saruri se vor descompune.
pr in aqiunea lumini i ~i a influen1elor
at mosferice, in a rg int ~i Tn sulfat de
argint . F.'iril. procesul de fixare, ima-
gini le fotografice nu s-ar putea , a~adar,
piistra. No~i u n ea de .. fixare" deriva
d in cuvintu l lat in fixu s (tare ) ~i in-
seamnii a face negat ivele ~ i pozitivele
conservabile (insensibilii Ia act iunea
lum ini i).
84
10.1. Elementele component e
ale baii de fixa re
~I at r i bu~iil e lo r
Baia de fix.1re este so lut i,, de 10
pin& Ia 30% a unei substan1e fixat ive,
in apa, care mai poate con1ine ~ i a lte
adaosuri speciale .
Ca substan1a fixativa. se fo lose~te
in prezent ap roape exclus iv thiosulfo-
tu/ de sodiu 1Na2 $20 3 ) pentru b3i le de
fixare obi~n uite ~i tiosu lfatul de amo-
niu ((NH 4hSP 3) pentru bJi le de fixare
ra pidJ.
Ca adaosuri speciale sc intrebuin-
teaza:
Metabisu/fitul de potasiu (K 2 SP5 ) sau
Bisul(itul de sodiu (NaHSO:J. pentru
a acidu la ba ia de f ixare. Prin aceasta
baia aqioneaza prompt $i sigur, chiar
dupa o ut ilizare intensa. Apoi, pr in
acidular ea bii ii de fixare , se distrug ~i
colorantii de protec1ie incorporali in
emu ls iile moder ne cu proteqie ame-
lio r ata impotriva halo-ulu i (NP 15 ~ i
Fig. 48. Princip iu l ob;inerii negativului :
a) obiectul de fotografiat (mod~l):
b) mat e r ialu l negat iv dup.'i expunerea in
ap arat (imag inea latent .'! - hasurat,
br omu r adeargint neexpus.'i -punctat);
c) materialul negat iv dup.'i developare
(argi ntu l imag ini i - dublu ha$urat ) ;
d) mat e rialu l neg at iv dupli fi xare :
e) negativul t erminat, in transpa rentJ .
NP 20) . 0 intensa co lorati e violet a a
negative lor se datoreazii intotdeauna
une i insuf ic iente ac id itat i a baii de
fixa r e.
Clorura amon iu (NH 4 CI) acce le-
reaza procesul de fixare in
bii il e de t iosu lfa t de sod iu, faclnd
astfe l, d intr-o baie de fi xare cu ac~i une
normal a, una cu aq iune rap idii.
Ala unu l de potasiu (AIKSP~) sau
alaunul de cram (CrKS 2 0~) sint sub-
st ante ln tiiritoare . F.le fa_c sii se_ intii-
reasc a st ra tu rile de gelat rnii in trmpul
proce su lui de f ixare.
10.2. Pre pararea d iverse lo r bii i
de'f ix are
Biiile de fixare se cumpara gata
preparate, dar e le pot fi de asemenea
p~eparatc dup a r e~ e t ii.
Baie de fixare ac id ii .
Gata preparatii :
$are acidc'J de fixare A 300
Se cum piir.l in pachet e de 0,1 kg ,
0,25 kg, 1 kg ~ ~ 4,5 kg ~i pentru intre-
b ui npre se di zolvii intr-a cant it at e de
apii de 8 ori ma i mare.
Dupii reteta :
Bale de fi xare acidO pe ntru filme
pl6ci
Tiosulfat de sodiu cristale 300 g
Metabisu lfit de potasiu sa u
bisulfit de sod iu 20 g
Apii pin a Ia vo lumu l de 1 I
Baie de fixare rapidii gat a confec-
f ionatii :
Sare de fixare rapidc'J A 304
Se cumpiirii in pachete de 200 g ~i
800 g ~ ~ pentru in t rebui nfar e se d izo lva
in t r-a cant itat e de apii de 5 ori ma i
Fixatorul Expres ORWO A 324
Aces t a se cumpara sub forma de
sol u-r; ie concentratii , in recip ie nte de
plastic de 5 I ~~ 10 ·1. Este o bai e fixa -
tiva neuuci concentratii cu tiosulfat
de amon iu . Pe nt ru prepararea biiii d e
fixare rap idii se ames t ecii ma i intii
10 pii fi i de A 324 cu 1 pa rte de intre-
rupator A 202 . So lufia concentrata
as tfe l ob-r;inuta A 324 (acidii) se poate
piistra, ii nuta Ia rece , ma i multe luni.
Pentru intrebuin~are trebuie diluata
cu apii, in propor\ie de 1+4.
Dupii re~e t a:
Baio fixativc'J rapidO cu Ttosu/fat de
sodiu
T iosulfat de sod iu cr ista le 250 g
Metab isu lfit de potas iu 20 g
Clorurii de amoniu 25 g
Ia volum u l de 1 I
rapidO cu tiosu lfat de
omon1u
T iosu lfat de amoniu 150 g
Meta bisu lfit de potasiu sa u
bisu ll it de sod iu 15 g
Apa pin.1 Ia volumu l de 1 I
Bale fixativO intdritoore
Gata co nfeq ionatii :
Adaos intc'Jritor pentr u bQile fixative
A 302
~~

flg . 49 . Subst an t e le b.:! ii de fix are in

amba la j de mate r ial plas t ic.

85
 Contraste !e mari de lum inl ale unor
astfe l de fotografi i de arhi t ecturl inte-
rioarl, pot fi stlpinite numai printr-o
expunere bogatl~i o developare extrem de
compensatoare. In aceste cazuri se folo-
se~ t e revelatorul M 143 flr~ substant.l
alcalinl .
Acest adaos contin e un amestec de
sar uri, ca re trebuie incorporat baii
fixative acide gata de intrebuintare.
Se procur a in pachete pentru con fec-
t ionarea a 10 ~i 50 litri de baie fixa-
tiva intaritoare . Aceste indicati i sint
valabile numai pentru b.lile fixative
intar itoare pentru hirtie fotografic.l.
La prepararea unei b.li f ixative inta-
ritoare pentru fil me ~ i placi, este
necesara a cantitate dub Ia de A 302.
I. AgBr+Na 2SP 3 -+Na· Ag(Sp
II. Na · Ag(Sp 3)+Na 2 SP 3 -+Na 3 · Ag(Sp 3) 2
Ill. Na 3 • Ag(Sp 3) 2 +Na 2 SP 3 -+ Na 5 • Ag(Sp 3) 3
Nu este de aju ns sa incetam opera\:ia
de fixare de indata ce materialele i~i
pierd inf.ll i ~ar ea tulbure. l.lptoasa.
Pin.l in acel moment nu s-au format
decit complexele greu so lub ile (1).
Dar mai inti i numai complexele u~o r
solubile pot fi complet eliminat e din
stratul de gelatina . Pentru ca aceste
complexe u~or solubile (II ~i Ill) sa
se poata forma , trebuie ca fixarea
sa continue ee l pufin inca atita timp
cit a fast necesar ca materialele sa
devin.l clare ~i transparente. De aceea
regu la de fixare suna astfe l:
Timpul de (ixare = dublul timpului
de clorificore
Nu este nevoie sa fixam mai mult
decit dublul timpului de clarificare.
0 exceptie Ia aceasta regula a consti-
tuie numai biiile fixative intaritoare .
Pentru a obiine a intarire suficienta
Dupa re\:eta:
ORWO 305
Apa 750 ml
Tiosu lfat de sodiu sicc 125 g
Sul fit de sodiu s icc 20 g
Ac id acetic concen trat 15 ml
Alaun de potasi u 10 g
Apa pina Ia vol umul de 1 I
10.3. Regulile fi d rli
Procesul de fixare nu este un simplu
proces de dizolvare. Cu acesta ocazie
se produc reac\:ii chimice complicate
care, in conditii normale, se desfii-
~oa r a in felul urmator:
3)+ NaBr (greu solubi l)
(u~or solubil)
(u~or solubil)
a stratur ilor de ge lat ina, timpul de
lixare trebuie sa f ie de eel pu1in
10 minute .
$i in procesul de fixare temperatura
~i agita rea joaca un ro l important.
De aceea temperatura bai i de f ixare
nu t rebuie sa scada sub 17°, c.lci
altfel reaqiile chimice ar fi foarte
incetinite. 0 agitare vioaie a mater ia-
le for in baia de fixare este foa rte
importa nta, mai ales Ia in t rod uce rea
lor in baie.
10.4. Ut illzarea baii de fi xare
in timpul folosi ri i, compozi tia baii
de fixare se schimba continuu. Resturi
de reve lator, apa sau solutie de intre-
rup.ltor (A 202) sint inevitabil int ro-
duse in baia de fixare , substan\:a fixa-
tiv3 se uzeaza , complexel e de fixare
87
 Aceas t A fotogr afie cu s u biect spor t iv felu r i. Ce le ma i indicate sint ver ifica-
a necesitat un timp de expunere scurt . cu de
toate con dil ii le de lumin A dific ile . Pentr u
ast fe l de " egativesc urt expuse , se recoman-
di'l un reve lat o r cu o d('oseb it de buni'l
ut ili zar·e a sensib iliUii i
)

,
indat,'i ce intr-u n lit ru de ba ie
fi xat de ja 12 f i Ime 10.6. Recuperarea arg intului
Conse rva bil itatea
d·~ gata de intrebuin~are est c
ma i mare decit a solutiilor de deve lo-
pare ~ i depa~e~te in orice caz citeva
lun i

10.5. Ver ificarea ba ilor de fixare

Starea de epuizare a unei bai de

fixare poate fi ver ifica ta in diferite
11. Spalarea materlalelor fotograflce
Fig. 50. Zbircituri pe neg ativ provoc:ate
de varia\ii e><;trcme de temperatur3 in
timpul pre lucrh ii
Dupii f ixare, materialele fotogra-
fice mai contin I nd. in straturile de
gelatinli, substan1e (substan"te fixative ,
complexe de fix are etc ... )care trebuie
eliminate prin spiilare. Cu cit spala-
rea se face mai con~t i incios , cu atit
90
mai bunii va fi ~ i rezisten1a negat ivelor
~i po!it ivelor . Chiar ~~ resturi de
numai 1 mg de tiosulfat pe decimetru l
piitrat de suprafafii de strat gelatinos
pot provoca descompunerea imaginii
atu nci cind materialele sint pii.strate
un t imp ma i indelungat. Spalarea se
face, ast 5zi, aproape exclusiv cu apa
curgiitoare. In acest caz trebuie sii
ingrijim ca materialele sii fie mereu
irigate cu apii pe toate pilqi le . Dar
cum apa imbogilf itii cu chi micale are o
densitate ma i mare, fa pt ceo face sa
cad:i Ia fund , trebu ie ca scurgerea sii
se faca prin fund u l bazinulu i de sp.l-
lare.
D aca fi lmele se spa Ia in doza de de-
velopare , atunci garnitura de f il me
in trodusa in doza trebuie agitata des
~i energ ic. 1n dozii, filmul st a rulat
in spi ra le st r imte, ceea ce face ca iri-
garea sii nu se poata fac e in cond ilii
favorab ile .
Viteza cu care se poate efectua o
spalare comp let.l depinde ~i de tem-
peratura. T impii de spiilare indicati
in tabel sint va labil i pentru tem pera-
turi intre 12 ~i 1SoC.
Timpi de spa/are pentru materiale
{atografice alb-negru :
Ti mpu I de spiilare eel ma i
scurt (negativele se fo losesc
doar o singura data, dupa care
se arund) 7 m in
 Timpul de spalare normal Spalarea poate fi facuta chiar ~i cu
(conservab il itate 20 an i) 30 min apa statatoa re . In acest caz, este
Timpul de spa la re pentru necesaraschimbarea apei de mai multe
interese arhivistice (conservabil itat e or i. Daca fo losim pentru aceasta circa
nelim itatti) 60 min un litru de apa de fiecare ro lfilm sau
La otemperatura a apei denumai sec imagine de format mic, pe careo sch im-
este necesara o prelungire a t im pi lor bam Ia fiecare 5 minute , trebuie sa
ind i ca~i cu circa 30%. avem in vedere tabe lul urmator:
Temperatura ape i trebu ie totu~i sa
nu difere prea mu lt de aceea a celor-
lalte bii i, caci in caz contrar gelatin a Numaru l
ar putea face zbirc ituri. Dar trebuie Modu l de schimbiiri
sa recunoa~tem ca . Ia emu lsii le noastre de spii lare a le apei
de ast azi, pericolul formarii de zbirci-
t ur i este foarte redus.
Este foarte indicat sa pun em in lega-
tura doza de deve lopat cu robi netul Spalare min ima la
de apa. cu ajutoru l unui furtun de Spii lare normal a
cauci uc. in fe lul acesta, apa curge cu Spa lare in vede-
pre siune mare pr in doza ~i provoaca reapastriiri i in
o spal are intensa. arhiva 12
12. Uscarea materialelor fotograflce
ina int e ca negativele sau d iapoziti-
ve le sii poatii fi tr·ec ute in a lt stadiu
de prelucrar e sa u sa fie depozitat e ,
e le t reb ui e sii fi e perfect uscate . St ra-
turile de gelatina u mede sin t foarte
expuse Ia de te rior are zgir ie r i
sau cii ld urii (aparat de diapro-
iector i !). In afar a de accasta , gelati na ,
st are u med 5. este descompusii foarte
u~or de ciit re bacterii.
12. 1. Trat arca mate r ialelor inainte
de uscare
Es t e ind icat sa se indepa rteze p icii-
turi le de apii d e pe fa~ a ge lat inei ~i
de dos u l materialelor ina int e de
ma i ales atun c r
aceas t a se
~e te de
decurge ~i mai ech i l ibra t
La indepJrtarea piciituri lor de a pd.
este foarte ind icat un ilmestec de
um id ifi cato r ORWO F 905 ~ i apii d is-
ti latii 1+200. Mat eria le le t rebuie t i-
nute , dupJ. spJ.Iare, circa 1 m inut in
92
aceasti'i solu1ie. F 905 livreaz5. in
st icle de 0, 250 de 1
0 al t a de a in dcpiirta p id-
t ur i le de a pa consta in a ~ t erg e u ~o r
mater ia le le pe am bele fe1e cu o piele
de ciipr ioa r ii , bine udatii in prca lab il .
Cc e drept , in felul au~s t a nu poate
fi total excl us ri sc u l ca st rat u l degela-
t inii sa capete zgirieturi de Ia vreu n
mi nuscu l corp str3 in (de exemplu,
un gr iiunte de nis ip). Au to r u l se des-
curd to tu ~i b ine de a n i de z ile cu
aceasta metoda.
12.2. Uscarea in
Apace se afla in st ra tul de gelat in a
se indepJ.rteaza in mod normal p r in
evaporare in aer . Condi ti il e ce le mai
favorab il e pentru aceasta sin t :
Umiditatea rel at iva a aeru lui : 30
pina Ia 600fo .
Temperatura: 30 pinA li! 45"'C {nu-
ma i st ra t ur ile intiir it e sup lime ntar pot
fi uscate Ia temperaturi ma i ridicate !) .
0 buna aeris ire.
Un ae r curat , li ps it de pra f.
Du lapu l de uscare i ndepli n e~te a-
ceste co n d i ~i i in mod ideal. Un venti -
lato r as igu rii circulatia aer u lu i, o spi-
r alii d e re?o u incii l ze~te aeru I ~ i reduce
astfe l u mi d itat ea re lativJ a aerulu i,
iar un fil tru p las at Ia gura de absorb-

Fig. 51. Ftrme de form at mic, In dvlapul
de vscat.
tie a aeru lui imp ied ica patrunderea
prafului . Du lapurile de uscat moderne
sint echipate cu un termometru cu
contacte, care are gri ja ca temperatura
sii nu depa~easca niciodata va loarea
pentru care a fost reg lat.
Dacii nu dispunem de un dulap de
uscare, atunci procesul de uscare du-
reazii sensibd mai mult . Filmele se
agata cu clame de o sfoara intinsa.
Rolfilmele ~~ filme le de format mic
trebuie ingreunate Ia capatul de jos
pentru ca, prin uscare, sa nu se ruleze
singure ~ i sa se lipeasd intre e l_ e.
Fig. 52 . Statlv pentru uscarea pUciiOf",
Pl acile se a~azj ln picioare pe s tative
speciale, pentru uscare. Pentru a evita
depunerea de praf pe stratul de gela-
ti nil, ar trebui, atunci cind nu dispu-
nem de un dulap de uscare, sa renun-
tcim Ia orice fe l de ventilat ie. Curen-
tu I de aer in camera ln care usciim se
poate dovedi foarte diiunator in aceast.l
privint.l .
Uscarea in aer poate fi mult accele-
ratii dad mater ialele sint imbiiiate
in prealabil in tr-o so lutie de 70% de
akool etilic sau meti lic, t imp de 5 mi-
nute. Prin aceasta , alcoolul se substi-
tuie in mare masura apei din stratul
ge latinos. Si el se evaporii apoi mult
mai repede decit apa. Solutii de alcool
cu concentratie mai mare nu sint re-
comandabile. Acestea sustrag pelicu-
lelor ce servesc drept suport al stra-
tului gelatinos, substantele emoliente,
facindu- le astfel mai casante. Pe dea-
supra, se mai poate produce u~r o
tulbureala liiptoasa a ge latinei, mai
a les cind in Joe de alcool rectificat se
intrebuinteaza spirt industrial. Mai
trebuie de asemenea sa atrag atentia
ca. atunci cind se folosesc akooluri
Ia uscare, trebuie respectate ~i pres-
cript iile referitoare Ia prevenirea in-
cendiilor.
93
 12.3. Uscarea cu potasl
Cind o lucrare trebuie executata cu
o rapiditate in care ~i secundele con-
teaza, atunci se poate recurge ~i Ia
acest mod de uscare a negat ivelor.
Negativele , spa late intensiv circa 5 mi-
nute .. se cufunda pentru 1 minut intr-a
solur1e saturata de potasa. Aceasta
solutie , foarte higroscopid , absoarbe
imediat apa din straturilegelatinoase.
Dad se zvinta apoi stratul cleios de
pe fara materia le lor, cu o clrpa moa le
ce nu lasa scame, atunci negat ivul
poate fi imediat pre lucrat in cont i-
nuare . Daca , dupil. aceea, negat ivele
t rebuie totu~i pa_strate mai mu lt timp ,
atunci ele trebu1e inca o data spil. late
intens ~i apoi uscate Ia aer .
13. Tratarea speciala a fllmelor ,1placllor

Odata cu spalarea ~ i uscarea, pro- g r e u pot fi atacate de alte biii de tra-

cesul negativ este, in mod normal , t are ulter ioare. A~ada r, dupa intiirir e ,
t erminat. Numai In cazuri specia le se numai cu g reu pot f i efectuate ahe
fac intre acestea , sau Ia s flr~ it , t ra- trat amente chi mice ulterioare.
tamente specia le . Astfe l de tratamente Bai le de in t ar ire nu se livr eaza gata
sint necesare at unci cind materia lele preparate, insii pot fi pregiitite cu
trebuie fiicute mai rez ist ente, pr intr-o u~urin1a dupa urmatoarele re1ete:
intiirire, ori cind rezu ltatele ob~inute
nu indeplinesc condi1i ile cerute pen- Biii int <iritoare pentru filme~i pl.lci .
tru un bun negativ, respectiv un bun
diapozitiv. Astfel, putem modifica de Dupa re1eta :
exemplu densitatea ~~ g radaiia precum ORWO 405
~i indep.lrta voalul , striurile ~i petele.
Dupii uscare, este posibil ii imbuniit3- Alaun de crom 50 g
1irea negativului pri n retu ~ manua l . Sulfat de sodi u 75 g
Apa pina Ia 1 I

13.1. lntirirea ulterioara ORWO 410

a st raturi lor de gelat in!
Prin intarire, negativele o ri dia-
pozit ivele pot fi facute mai rezistente
impotriva zgirietur i lor , impotriva u-
mezelii din spalii le de depozita re ~i
impotriva incalz irii Ia uscare , Ia ma-
r ire, respectiv Ia proieqie.
In capitole le 9 ~i 10 s-a exp licat cum
t rebuie facuta intarirea in biiile de
intrerupere ori in bai a de f ixare. ln-
t<'irirea, ca tratare ulter ioara. este
deosebit de favorabila deoarece ima-
g inile pot fi apreciate exact mai dina-
inte, straturi le de gelat ina intari t e
sint in adevar foarte rezi stent e d in
punct de veder e chimic ~i foarte
Sulfat de sodiu 150g
Carbonat de sod iu sicc 20 g
Metanol (foma lin) 40% 20 ml
Apa pina Ia 1 I
Pentru ambele bOi , durata de rra-
rare este de 2 .. . 3 min.
13.2. inde p:irtare a pete lor de calcar
~ ~ a striurilor calcaro ase
Petele de ca lcar de pe dosul fi lmelor
de format mic ~i al placilor precum
~i al diapozitive lo r se produc nu mai
atunc i cind pidturi le de apa de pe
suprafa1a mater ia lelor nu sint inde-

95

Curbele grado.fiei
lnlervolde
expunere
partate inainte de uscare. Cum se pro-
due, este explicat in paragraful 12.1.
Daca s-a neglijat indepartarea pica-
turilor de apa, putem ~terge u~or pe-
tele de calcar cu ajutorul unei piei de
caprioara , pentru ~ te rs geamurile ,
inmuiate intr-a solul ie de 5 pina Ia
10% acid acetic. Lustruirea, atit de
des fo losit.'i, a spatelui filmului cu a
cirpa uscata ori cu un gergar antista-
ti c. nu est e recomandabila, deoarece
duce Ia zgir ierea lui. Striuri le de cal-
car pe emulsia materialelor fotogra-
fice pot fi indepartate prin imbaierea
filmelor ~i placilor intr-a solulie 10%
acid acetic.
13.3 . Cur3~irea negative lor -ii
;I dlapozitivelor uscate
Murdaria, praful fixat pe suprafald
~i urmele de grasime pot fi indepartate
de pe filme le ~~ placile uscate, cu aju-
torul unei budti de cirpa moale
curata, inmuiata in tetraclorura de
carbon (CCIJ. Tetracloru ra de carbon
nu permite stratului de gelatin3 sa se
umfle, astfel incit acesta , cu toate ca
96
Fig . 53 . Modu l de actionareal sllbitorului
Fa rmer:
a) Curba gradatiei unui negativ supraex-
pus , inainte de slabire (luminile prea
int unecate si prea sterse, umbre le
prea apace).
b) Curba gradatie i ac e luiasi negativ dup~
sl .1bire (luminile si umbrele mai t rans -
parente , contrast ma i mar e ca inainte).
Fig. 54 . Negativ prea opac si prea sters,
rezu ltat din supraexpunere $i developarea
n ormal~ .
fi t. 55. Negativca in fig . 53, imbunH.11it
pr in s l.1bire cu slabitorul f1rmer .
fig . 56. Aceast.1 imagine a•a ta un fundal
foarteag<tat.
Fig. 57. Fundalul agitat a lost in !Uurat
paqialdinnegativ, prinsl.1b ire .
devine umed, rdmine totu~ i tare ~i re-
zistent Ia zgirieturi . Por1iunile de
praf nefixate ~~ direle se -iterg eel mai
bine cu ~tergar antistatic. in acest
mod . se evita ~i o incarcare electro-
statica ce ar cauza a noua depunere de
particule de praf.
13.4. Sliibirea filmelor ;i plkllor
prea opace ori prea
transparente
Neg ativele supraexpuse ~i develo-
pate apoi normal prezinta un vaal
cenu~iu chiar ~i in umbrele cele mai
profunde , in timp ce p<i.rtile luminate
nu se mai disting una de alta , din cauza
suprai lum in3rii. Diapozitivele rever-
sibile subexpuse au umbre prea intu-
necate~i sint lipsi t e de par1i luminoase
clare. In ambele cazuri , imaginea este
acoperitii de un vaal cenu~iu . Acest
vaal cenu~iu , daca nu este prea dens ,
il putem sl3bi (cu toata atentia !) cu
sl.!bitorul Farmer.
Sliib itorul Farmer se livreaza gata
preparat , dar poate fi preparat ~~ dupa
relet a.
1- Oeveloporeo
 Gata prepa rat:
Sldbitor ORWO A 700
Substantele se gasesc in tubulete
de sticla , pentru prepararea a 200 ml
solutie gata de intrebuintat, deoarece
durabilitatea ei este de circa 30 min .
Dupa reteta :
Kodak. R-4 a
Solutia A
Feroc ianura de potasiu
(K,Fe (CN),) 18,75 g
Apa pina Ia 250 ml
Solutia B
Tiosulfat de sodiu cris-
tafizat 240 g
Apa pin a Ia 1 1
Pentru intrebuintare, se amesteca
30 ml de solutie A cu 120 ml de solu-
tie B ~i cu 850 ml apa. Si aici, ameste-
cu l are numai 30 min durabilitate.
Cele doua solutii au fiecare a dura-
bilitate practic nelimitata.
Aprecierea slabirii se face intotdea-
una Ia vedere . Dacii efectul dorit a
fast atins, atunci negativul trebuie
spiilat repede pentru ca sliibitorul sa
nu lucreze mai departe. Materiale le
s tabite trebuie spoliate imediat eel
put in 20 min in apa curgatoare, mai
inainte de a fi uscate.
Ca incheiere, trebuie sa amintim ~i
de stabirea partialii. Pentru negati-
vele de format mic nu poate fi vorba
de o astfel de slabire a unor p<lrti de
imagine; pentru negativele 6 x6- nu-
mai in anumite conditii, deoarece nu
permite atingerea preciziei necesare .
Pentru a obtine con t ururi clare ,
paqile de imagine ce nu trebuie sla-
bite se acopera mai intii cu un lac spe-
cial ce poate fi indepiirtat dupa aceea
cu ajutorul unui solvent. In acest mod,
se poate indepiirta pe de-a-ntregul
fondul, de exemplu , pe negativ, astfel
98
incit in locul acestuiasa aparaosupra-
fatii neagra pe pozitiv.
Retete pentru prepararea lacului
pentru acoperire :
Asfalt 20 g
Ulei de terebentinii 100 ml
Ceara 4g
(Piiqite componente se dizolva numai
Ia cald !).
Pentru indepiirtarea lacului, dupa
slabire, se folose~te ulei de tereben-
tina .
Daca nu se pot obtine ni~te contururi
exacte, atunci paqi!e negativului ce
trebuie sliibite se prelucreaza cu un
tampon de vat a. Aceasta metoda nece-
si t a oarecare indeminare pentru a nu
sl3bi din gre~eala ~i piirti care nu tre-
buie sliibite . Slabitorul nu trebuie sa
fie prea concentrat ~i tamponul de
vata nu trebuie sa fie prea imbibat .
Cu putin exercitiu, negativele de for-
mat mare pot fi uneori remarcabi I
imbunatatite in acest mod .
13.5. Redeveloparea negativelor
pre a apace ~I a celor prea dure
Prea apace ~~ in acela~i timp prea
dure sint mai inainte de toat e nega-
tivele expuse normal, dar supradeve-
Jopate. Exista diferite posibilitati d~
:s~~:~u~: ~~;~~~!u~:in~~~~i\ar~et~~~~~ .,_~ '-.
chimic special. Dintre acestea . eel mai
bun s-a dovedit a fi redeveloparea .
Negativele, bine spalate, sint intro-
duse mai intii intr-a baie de inalbire
in care argintul imaginii este trans-
format din nou intr-a sare de argin t
sensibila Ia lumina ~~ care poate fi
developata . Baile de inalbire constau
dintr-un oxidant (de exemplu fericia-
nura de potasiu ori sulfat de cupru) ,
a sare halogena (de exemplu , bromura
de potasiu ori clorurii de sodiu) ~~
apa .
 Fig. 58. C u m aqion e az~ redeve loparea:
a) Curba grada~i e i unu i negativ supra- CurbefP gradOfiPI
deve lopat, ina inte de redeve lopare
(lum inil e - prea opace , umbrele-
corecte, contrastul- prea mare) ;
b) Curb a grada i iei acelu i a~ i negati v, dup~
redevelopare ( luminile mai tra nspa-
rente , umbre le - nesch imbate , con -
trastul - no r mal ;
Fig. 59. Un ncga ti v prea
rezultatd inexpunere
velopare.
Fig. 60 . Negativ lafelcaln fig. 59, co ree-
tat prin redevelopare .

99
 Preparorea bdii de tn6/bire.
Gata preparatii :
Baile de in lilbire se livreaza gata
preparate, numai pentru prelucrarea
fi lmelor color . Este verba de b.lile
C 57 ~i C 59 ce se gii.sesc in ambalaje
pentru prepararea a 0.4; 1 ,5; 1 S ~ i 35 I
de solulie gata de intrebuin1are. A-
ceste biii de iniilbire pentru color pot
fi folos ite ~i in t ehnica alb-negru,
pentru redevelopare.
Dupii reteta:
I Fericianur<'i de potasiu 10 g
Bromurii de potasiu 12 g
Apii, pin<i Ia 500 ml
In aceast! baie, argintu l imagin ii
este t ransformat din nou in bromura
de arg int. Pentru aceasta , au loc urm.l-
toarele reaqii:
Ag+K 3 Fe(CN),+ KBr-
AgBr+K~Fe(CN)6
II Sulfat de cupru (Cu$04) 25 g
Clorurii de sodiu (NaCI) 25 g
Apa. pinii Ia 500 ml
in aceasta argintul imaginii
este transformat clorurii de argint.
Pentru aceasta , au loc urmiitoare le
reaqii :
Ag+CuSO,+NaCI-
AgC I+ NaCuSO,
Toate biiile de in iilbire au o apre-
ciabi Ia duratii de conservare ~ i pot
f i piistrate mai multe siiptamini.
Negativele se lin in baia de iniilbire
pinii ce tot argintul imaginii se t rilns-
formii. lmediat dupii aceasta e le se
spalii t emeinic pinii. ce culoarea gal-
benii (dup3 folosirea biiii J), ori cu-
loarea albastra (dupa fol osirea bii ii II)
dispar.
Apoi urmeaza redeve loparea Ia lu-
mina albii, Ia vedere, intr-un reve-
lator compensator pentru granu lal ie
fin ii. Odata atinse densitatea ~i gra-
datia corecte, se spa lii repede ~ ~ se
nxeaza. Fixarea este importdnta pen-
100
tru a impied ica indepartarea di n nega·
tiv a siirii de argint ce nu a fost redusii .
Bineinleles, negat ivele redevelopate
trebuie bine spalate ~ i uscate dupa
fixare.
Pentru aprecierea negat ivelor in
timpul redevelopiirii, este nevoie de
oarecare experientii deoarece acestea ,
il uminate prin transparen1a. arata
mai opace declt dupii fixare. Dad se
intrerupe prea devreme redevelopa-
rea, negativele vor fi prea transparente
~i prea ~terse. Dad, dimpotriva, nega-
tivele sint deve lopate prea viguros,
atunci redeveloparea poate fi repetata .
In cazul negativelor {oane dure,
putem renun1a total Ia redevelopare.
Filmele, respect iv pliid le, in.'ilbi te
~i spillate, se usuca Ia lumina de zi re-
dusa ~ i apoi pot fi copiate ori mar ite .
Pozitivele executate dupa astfel de
negative se numesc holocopi i. Ele au
umbrele desenate ~i o granu lat ie foarte
fina; conturarea lumi nilor este insa
cam slaba.
13.6. fnt!rirea negativelor
prea transparente ~i a celor
prea slabe
Negativele expuse nor mal ~i subde-
velopate apoi sint foarte transparente
~i cu contraste reduse. Putem spori
densitatea ~i grada1ia unor astfel de
negative prin intarire.
Prin fiecare intiirire, Ia argintul
imag inii se adcuga alte substante ori
este inlocu it prin materiale mai opace
d in punct de vedere opt ic. Negativu l
este mai opac din punct de vedere
optic atunci cind in tocut argintului
imaginii, de o cu loare cenu~ie-neu t ra ,
imaginea capata o cutoare brun 5. ori
ro~ie , deoarece materialul pozitiv nu
este sensibit Ia aceste culori.
Prin int.iri re , are toe intotdeauna o
sporire a miirimii granulelor, de aceea
procedeul nu este ind icat pentru nega·
b)

tivele de formilt mic.

recomandabilii mai cu seamii atunci
fotografierea subiectului nu poate
repetatii.
Acolo unde, pe negat iv, imagi nea
mu lt ar-gint (in poz itiile eel
intens luminate), poate fi depo-
o CJ.ntitate de alte
unde

subexpuse <lU
in piirf ile ~i dP
aceea nu pot fi imbuniititite pr in
intiirire. Umbrele adinci , importante
inca pentru imagine, riimin transpa-
rente ca sticla, Ia fe l ca ~i mai inaint e .
Fac excepf ie re procfuceri!e subexpuse
de desene liniare, a l c5.ror contrast CurDe/e grada.fiei
poate fi sporit in or ice caz, prin int5.-
rire . Existii posibil itiiii de a
efectua
Gata preparat se livreaza numai:

ORWO- intaritor cu cupru A 605

Este livrat in tubule'(:e pentru pre-

pararea a 200 ml soluiie gata de intre-

101
 Fig. 64. M.1rire normalil a unui negativ cu
pliqile umbrite foarte transparente.
Fig. 65. M.1r irea aceluiasi negativ d upJ ce
umbrele au fost intensHicate cu p ig·
ment ORWO N 904, pentru ret u~.
fig. 66. Negat iv subexpus.
fig. 67, Acelasi negativ cain fig. 66, co·
rectat pr in 1n .1 1bire si reproducere.

Negat ive le bine spalate, introduse

in solui ie (gata preparata sau d upii
reietii) devin mai intii brune, apoi
din ce in ce mai ro~ii ~i prin aceasta
mai apace d in punct de vedere optic.
Dupii intii.r ire, trebuie spa late inca
10 minute mai inainte de a f i puse Ia
uscat.
Cea mai intensii. intii.rire se ob~ine
ca subl imat (HgCI 2 ). Trebuie avut in
vedere d subl imatul este o otrava
de categor ia 1 !
Reietii pentru intiiritor cu su bl imat
Soluiia I C lorura de mercur
(sub limat) 10 g
( Baie de
in.'i lbire) Apa 500 ml
Soluiia II
(Baia de
intari re) So lutie amoniacala 10%
Negat ivele bine spalate care. mai
inainte de toate, nu trebuie sa contina
buintat. Deoarece solutia preparata nici o urma de grasime, sint in.'ilbite
are o durabilitate de numai 30 min, in solutia I pin ace nu se mai vede nici
ea trebuie preparata cu putin tim p un pic de argint. lmediat dupa aceasta,
inainte de folosire. ele se ap.'ila 10 minute ~i apoi se in-
Dupa reteta, un intaritor cu cupru negresc in baia de intiirire (solut ia 11).
poate f i preparat in modu I urmiitor : Dupa o spalare de scurtii durata dar
Solut ia I C itrat d e potasiu 10 g intensa, negat ive le pot fi uscate. in
Apa 100 ml nic i u n caz nu tre buie sa fixam mate-
rialele intii.rite dci, prin aceasta ,
Solutia II Sulfat de cupru 1 .2g
int.'irirea se anihileaza.
Apa 10 ml
Solutia Il l Ferocianura in procesul de inalbire au Icc urma-
de potasiu 1g toarele reaqii:
Apa 10 ml Ag + HgCI 2 - AgHgCI 2
Pentru int rebuintare, se amesteca (argintul (sublimat) (o sare a lba)
toate trei solutiile. imaginii)

102
 In procesul de innegrire cu solurie
amoniacalii se produc urmiitoarele
tran sformiiri :
AgHgC1 2 + NHPH-+
N H2 • HgAgCI+HCI+HP
(arg intul intiirit a l im;;ginii)
Tntiiritorul argintului depoziteazii
noi atomi de argin t pe granulele de
argint existente in negativ. Else pre-
para, dupii rereta ORWO 600, astfel :
Soluria 1
Apii distilatii 1I
Substanra revelatoare H 142 3g
Acid citric 3g
Soluria 2
Apa distilata 100 ml
Nitrat de argin t 5g
Deoarece solulia gata preparat ii nu
poat e fi piistrata mu lt t imp, se vor
amesteca, cu purin timp inaintea in-
trebuinliirii, 10 piiqi din soluria 1
cu 1 parte din soluria 2. Negativele
ce trebu ie tratatese introduc in aceastii
solul ie astfel pregiititii. Cre~terea opa-
citalii ~i contrastului pot fi observate
vizua l ; odatii ati ns gradu l de in tiir ire
dorit, negativele sint spalate ~i puse
lauscat.
Pe linga posib i lit31ile de int3ri re
descrise pina aici , in care insu~i nega-
t ivul orig inal este int3rit, mai existii
inca una, in care neg ativul or iginal
nu este mod ificat . Pentru aceasta. se
copiaza negativul prea transparent pe
un film ce lucreazii dur (film docu-
ment , film fototehnic etc.). Din pri-
mul proces de copiere rezu ltii un dia-
pozitiv, din al doilea- un negativ mai
opac ~i mai dur decit originalul.

13.7. Posibilita~i de imbuni t i ~ i r e

a negativelor subexpuse

Negat ivele subexpuse sint foarte

t ransparente ~i au umbrele foarte slab
desenate. Pe lingii aceasta, e le sin t

103
 La fotografii le pen t ru rec !ame, de
mu lte or i es t e nevoie sl se re dea foarte
b inest r uctura materia lulu i. Dacl in ace l a~ i
t imp apar $i diferente ma ri de lum inozi -
tate,atunc i s pecialistul folosc$ teapa r atul
de for ma t mare ~i mat er iale d e expunere
desen s ibilitate m cdie . Negative le de fo r -
ma t ma re se pot dev elo pa individ ual $i
nu au nevoie de o m~rire prea mare. A~a
tepotobtinepozitivcf.ir.igra nulati e , fo ar -
~ e prec ise ~i cu o boglt ie m a r e de tonur i.
deosebit de slabe, mai a les in piirt il e
umbr ite. De aceea , mai intotd ea una,
ele trebuie miirite ori copiate pe
hirtie ce lucreazii foart e dur (extra-
hart). Dad nici pe aceastii. cafe nu
se obtin rezultate mul1 umitoare, iar
fotografia nu poate fi r'epet atii, at unci
meritii ca . cu ajutorul uneia din t re
ce/e dou5 metode care urmeazii, sa se
scoat a tot ce est e posibi l d in nega-
tivu l subexpus.
Oaca subexpun erea nu este prca
accentuatii. , atunci piirtile luminat e
vor fi bine redate pc pozit iv, umbrele
insa vor apiirea neg re ca funinginea.
intr-u n astfel de caz a jut d relu$ul
manua l a l piiqi lor umbrite a le nega-
tivu lui , facu t cu pig mentu l pen tru
retu~ ORWO N 904 . Acest colorant
ro~u estc livrat su b forma de pu lbere ,
in tubulete de st ic li'i de 5 g. El este
foarte sol ubi I in ap i'i ~i a po i, cu o
pensu lii pentru retu~ . poate f i int ins
pe pi'irfile prea putin acoperite a le ne-
gativu lui . Pentru a ci~tiga exper ienfii,
t reb uie sii incepem ma i intii cu o solu-
tie d il uatii, care d ii numai o sla bii
co loraJ: ie in ro~ u . Colo rarea poate fi
repetata de ma i multe ori, eventua l
cu o so lu1ie mai concentratii , pinii se
aj unge Ia acoperirea necesar ii . Dacii
am co lorat prea intens, putem spiila
d in nou negativu l. iar dupii uscarea
lui sa repetam operat ia. Opacitatea
opticii a piirtilor colorate poate fi
aprec iatii. drept corectii dacii neg a-
tivu l, i luminat pr in tra nsparen1ii . poate
fi pr ivit pr intr-un fil t ru a lbastr u -
sau verde-inch is . Cu cit neg at ivul este
mai mic , cu atit, bineinte les,seobJ: ine
mai g reu prec izia necesarii. Dad su b-
exp un erea este atit de puternicii in cit
nici pe hirtie fotograficii extradurii
(extrahart) nu se obfi ne un contrast
sufici e nt, se recoma ndii confeqionarea
unu i negat iv imbu niitii1it, dupii urmii-
toarea metoda (metoda lum inii d i-
fuze) :
Neg at ivu l or igina l este trnnsfo rmat
ma i inti i intr-u n pozit iv , iar acesta
este reprod us apoi pe mater ia l foto-
grafic care lucreaza dur (h art) . Nega-
tivu l, bi ne spi'ilat, este tratat apoi in
baia de in <il birecu sub limat{solut ia 1),
ind icatii in pa ragrafu l pr ecedent(13.6)'.
pinii ce nu mai r iimine ni c i un pic de
a rgi nt in imag ine . lmediat dupiiaceasta
est e sp iilat 10 mi nute ~ i uscat . Acum
e l poat e fi pe un fond negru
iluminind u-1 fap .
in acest mod, ~ i ce le ma i slabe va lori
ce nu~ i i (ce nu mai pot fi co piate !) ale
pii r~i lor umbr it e ale negat ivu lu i o r i-
gi na l, po t fi fiicute viz ibi le ~ i redate
in a l doi lea (negativul repro-
dus) astfel sa poat ii fi copiate.
Prin fo losirea mater ial e lor de repro-
du s cu grada~ i e dura (exemplu, f il m
Document FU 3 etc.), precum ~i pr in
acordarea corespu nziitoare a expunerii
~i developi'iri i, pot fi imb un i'itii1 ite in
mod categoric opaci t atea ~; contrastul
nou lui negativ , fa-r; a de eel orig in a l
(vez i f ig . 66 ~i 67) .
14. Pastrarea negatlvelor
Pentru ca negative le sa fie p<istrate
irepro~abil, trebu ie indeplinite mai
int ii urmlitoarele trei conditi i :
1 . Negativele trebu ie prote jate con-
tra prafului , a zgirierii ~~a umiditati i !
2. Arhiva de negative trebuie sa
ocupe un spat iu cit mai restrins
posibil !
3. Orke negativ trebuie sa poatii
f i seas~~ repus Ia locul lu i in ee l ma i
scurt t imp.
Aceste cond i1ii nu sint indeplinite,
daca negative le sint piistrate ru late.
Foarte indicates-au dovedit pungile
de pergamin af late in comeq, f ilmele
mid piistrindu-se in acestea. in benzi
de cite ~ase , iar ro lfilmele cu foto-
grafii de 6 x6 , in benzi de cite trei
fotografii. Daca pung i le de pergamin
ni se par prea scumpe. atunci ~~ plicu-
rile de scrisor i, format B 4, ne fac un
serv lciu destul de bun . Ele se indoa le
pe lungime, f iecare jumatate putind
astfel adaposti un film taiat in benzi
de lunglme corespunzatoare.
Cartarea pungilor sau plicuri lor cu
fil me (arhivarea) se poate efectua
dupa doua crit erii diferite:
1. in ordinea cro nologid a foto-
grafii lor.
2. Dupa domenii le tematice .
Pentru amator. primul criteriu s-a
dovedlt a f i mai avant a jos . Pungile
106
cu filme primesccite un numiir . Nume-
rotarea se reia fire~te, d-a capo in
fiecare an , ind icindu-se totodata ~ i
anu l Ia car e se r efer a numarul de or-
dine (de exemplu, 1/71 sau 15/73 .
Pungile sau plicurile cu negative se
a~aza in cutii sau cartoane, intocmai
ca fi~e le intr-a cartoteca. Fiecarei
cutii i se afecteaza un caiet sau re-
gistru, care se recomanda sa _fie pas-
trat chiar in interioru l e i. In acest
caiet se inscrie de fiecare data numii-
rul filmului ~~ apoi scurte referin1e
despre t ematica conlinutu lui. Riimine
Ia aprec ierea fieciirui a cit de amii-
n unlite vor fi aceste referinte ~~ d acii
se vor nota eventual ~i unele date
t ehnice.
Dacii ne trebu ie un an u me negat iv,
nu va f i prea greu sane amintim anu l
in care a fast facuta fotografia . Se
scoate caietul din cutia respectiva ~i
cu ajutoru l refer in!elor sumare despre
tematid aflam numarul fi lmului. Scoa-
terea ~~ repunerea Ia Joe a pungii res-
pective se face apoi u ~or ~~ repede .
Cartarea negative lor dupa eel de-al
doilea criteriu, adica dupii d omeniile
tematice , este mai complicata ~~ cere
mult ma i mu lta munca. Ea se reco-
manda mai a les atunci cind , pe linga
arhiva de negative, trebuie tinuta ~~
o arhivii de fotog rafii (arhivii de pozi-
tive) .
 Fotografii profesioni~ti sint acei
care au mai ales nevoie de o astfel de
arh iva, pentru ca sa ofere clientele i
posibilitatea de a se in forma prompt ,
cu ajutorul fotografiilor de format
mic, asupra a ceea ce exista deja in do-
meniul ceo intereseaza. in aceste con-
di1ii, arhiva de fotografii line locul
caietului sau regist rului din arhiva de
negative, ~i ea va fi astfe l organizati'i
incit sa prezinte totdeauna mai multe
fotografi i din aceea~i grupa de motive,
fixate pe aceea~i fi~a de carton per-
forat, Ia dimensiunile fotografiilor.
Fiecare fotografie poarta numi'irul
filmului din arhiva de negative. Sis-
temul de cartare ~i afla re cu ajutorul
fi;elor perforate s-a impus in toate
domeniile economiei na1ionale ~i di-
ver~i fotografi profesioni~ti il fo lo-
sesc cu mare succes pentru arhivele
lor de fotografii.
0 alta posibilitate de a arhiva nega-
tive le dupa domeniile tematice , con-
sta in folosirea cartelelor perforate.
Cartelele perforate, de format AS,
permit inregistrarea a 3 499 de nega-
tive. Cum insa aceste cartele se gasesc
in cu lori le: negru , ro~u ~i verde, cu
ajutorul a trei serii de culori diferite
se pot inregistra peste 10 000 negative .
Aceasti'i metoda este buni'i chiar ~i
cind nu trebuie sa constituim ~i o ar-
hiva suplimentara de fotografii.
Negativele se pastreaza in pungi de
pergament , individual sau in ~traifuri.
Fiecare dintre negativele ce trebuie
inreg istrate, prime~te pe fa1a pungii
cite un numi'ir de ordine. Numerotarea
merge continuu de Ia 1 Ia 3 499.
Pentru fiecare particularitate distinc-
t iva, dupa care trebuie sa fie c!asate
negativele, este nevoie de o cartela
perforata . In aceasti'i cartela se per-
foreazi'i o gaur a Ia numaru l de ordine
al negativului respectiv .
Pentru a gasi negativul dorit, carte-
lele perforate cu semnele de diferen-
tiere sint introduse intr-a caseta, rii-
minind afara numai numerele nega-
tivelor.
15. Modul de lucru Tn procesul de lnversare Tn alb-negru
15.1. Generalitati
in cap. 1 s-a ar.Hat ca materialele
fotogr afice pot fi pre l ucr~te d irect ca
diapoz itive (fiirii r.egativ). In pr incipiu,
acest lucru este posibil cu orice mate-
r ia l fotografic i~sa rezu ltatele cele ma i
din punct de vedere cal itat iv ~ i
ma i s ig ure, se obtin cu materia-
le le reversib il e speciale pentru a-
ceast.l prel ucrare. Pentru confeqio-
narea de diapozitive de format mic ~e
stii Ia dispozi~ie filmul UP 15. Daca
avem de fiicut diapozitive dupii repro-
duceri ori t ext e scr ise sau desene li-
niare , atunci este potr iv it pentru
aceasta $i fi lmul poz itiv ORWO PF2.
Pentru f il miir i , pe lingii UP15 mai
ex istii ~i UP 22 $i UP 27 . Teate fil-
mele reversib il e se developeazii dupii
ilcelea~i prescripl ii
15.2. Principiu l procedeu lu i
Filmu l expus in aparat est e deve lo-
pat mai intli int r-un revelat or spec ia l
(pr imul revelator), ca negativ. Com-
pozilia ~i durata de aqionare a aces-
tui a prin revelator determinii in lar-
gii miisura rezu ltat ul final, deoarece
el un poate fi inl ocuit pr in or icare
alt revelator pentru negativ .
108
Granu le le de argi nt rez u ltate d in
aceasta pr ima deve lopare negativii
(prima developa re) sin t transformate
apoi , intr-a ba ie de in versare ,
combi na1 ie sol ub il ii (sulfat de
~i. in ac est mod, intreaga
negativii este indepiirtat ii d in
Bromura de argint net ransfo rmata in
aceastii pr ima developare nu este
J tacatii de bai J de inversa re.
Pentru ca lum in il e cele ma i int ense
sa rilminii pe depl in t ransparente , ur-
meaza o baie pentru tra n spar en ~ii care,
mai in ainte de toate, d istr uge restu-
r il e bii ii de iniil bi r e ex ist ente in strat .
Bromura de r iimas ii in p lus
este expusii lumina difuz ii
(a doua expunerc) ~ i imed iat dupii
aceea redusii Ia argi nt , printr-o deve-
lopare (a doua developare) . in acest
mod rezultii o im agi ne poz itiva (dia-
pozitiv).
Fixarea care urmeazii acum in liitura
halogenii de argint riima~i eventual
in strat. Prin aceasta se impied icii
co lorarea brunii ult erioarii a imaginii
(formarea de sulfu rii de arg int).
Dup ii toate procesele chi mice (pri-
ma developare, inversare , limpezire,
a doua developare ~i fixare) trebuie
fiicu t a o spiila re mai scurtii ori mai
lungii. Spiilarea fina lii dupii fixare ,
ca ~i aceea dupa develop area negativii,
necesitii cea mai lunga durata.
fig . 08. Principiul pr<X:edeu lui de inver-
sarealb-n eg ru
a) O bi&t de fotografiat (model).
b) Mat erialul reversib if, dupa expunere a
in apar at (ha~urat - imaginea latenU:
punctat - bromuradeargintneexpusa
Ia lum ina).
c) Materia lul reversibil dup~ prima d e- ~.lb
ve lopare (arg intul imaginii - dub lu
ha~urat) .
d) Materialul rcversib il, dup1i inversare.
e) 11ater i;dul reversibil, dup~ a doua ~ic
c<punere Ia lumin1i.
f) Materialul r eversibil d u p~ a doua
de ... elopare.
g) Di~pozitivul obti nut prin inversa re. ~:::::::::Jd
terrninat . vhut prin transparen1a.

15.3. Pre parare a solu~i llor ~·

de tratare

Pentru prelucrarea in procesu l re-

vers ibil , fabr ica. de fi lme VEB Wol-
fen livreaza sub simbolul A 4105, se-
turi complete de revelatoare pentru
pre pararea a 6(0 m l, respectiv a 35 I
de solutie gata de intrebuintare. Se-
tu l pentru 600 ml este suficient pent ru Bromurii de potasiu 6 g
5 filme de format mic ori pentru 3 Tiocianat de potas iu 6 g
filme inguste 2 x8. Pe ling a ace stea, Solutia B
pentru primul reve lator mai exista un Apii (Ia c irca 20°C) 125 ml
ambalaj cu regener at o r pentru prepa- Hidroxid de sodiu (soda
rarea a 5 I de solutie gata de int re- causticS) 5g
buintat .
Pentru in treb ui n~are, in solut ia A.
Pentru a ne prepara singuri dife ri- rJ.cit.l , se toarn ii solutia B $i se com-
tele solutii de lucru, fo losim urma- pleteazii pinii Ia 1 litru, cu ap!l.
toarele retete;
Baio de inversare ORWO 833
Primul revelator ORWO 829
Bicromat de potas iu 10 g
Solu1ia A
Acid sul fur ic (atentie !) 15 m l
Apii (Ia cir ca 35°C) 750 ml
Apii pin ii Ia 1 I
A 901 (protector impotr iva
calcaru lu i) 2 g
Baie pentru tronsparentO ORWO 835
Sulfit de sodiu sicc 25 g
1 Phenil-3 pirazoliden A 901 (protector impotriva
(Phenidon) 0,2 g calcaru lui) 1 g
H 142 (Hidroch inon) 10 g Su lfit de sod iu sicc 90 g
Soda sicc 20 g Apa pin!! Ia 1 I

101
il±Hn
Fig. 69. Curba gradatiei unui film rever-
s ib il : cu cit expu nerea cre$te, lnnegrirea
este mai redusl . Prin aceastA alurl a
c;urbei se expl idl. ~i fapt u l d filmele re·
vers ibile subexpuse dau diapozitive prea
opace. iar cele supraexpuse - prea trans-
parente.

10 100 //11) /0/11) IX S

ExpunereH ~
Fixator ORWO 303
AI doilea revelator ORWO 842 Tiosu lfat de sodiu sicc 250 g
Bisu l fit de potasiu, ori
La fe l cu primul revelator ORWO Natrium hidrogensulfit 50 g
829, insii fiirii tiocianat de calciu. Apii pina Ia 1 I

Prescriptie ORWO 4105 pentru p r e lucrarea filmelor alb-negru r eversi bile

Tempera-
T imp. in
Des fii~urarea opera1i i lor Solu1ia de lucru t ura, in
mi nute oc
1. Prima developare 6 .. .7 ORWO 829 20±1/4
2. Sp<llare 4 apii curgiitoare 12 ...15
3. lnversare 2 ORWO 833 19 .. .21
4. Spii lare 2 Apa curgatoare 12 ...15
5. Transparen~a 2 O RWO 835 19 ...21
6. Spalare 2 Apii curgfitoare 12 ...15
7. A doua expunere 2 Lampa 100W Ia d istanifi de
SO em
8. A doua developare 2 ORWO 842 20±1{2
9. Spalare 1 Apa curgatoare 12 ...15
10. Fixare 2 ORWO 303 19 ...21
11 .Spalare 6 Apa curgiitoare 12 ...15
12. Umezire 1/2 F 905 (1 + 200) 19 ...21
13. Uscare pinc'i Ia 40

15.4. Prescr i p~Ji

de lucru daca apar puncte albe in timpul pre-
~i recomandiiri speciale lucr.lri i, se recomandii int roducerea
filmelor t imp de 2 minute in baia pre-
Fazele de lucr u 1 ... 3 se executa Ia liminarii ORWO 825 (19 ... 21°C). A-
intuneric, dupa care se poate folosi ceasta baie nu se livreaza gata pre-
lumina alba . paratii; ea poate fi pregatitii dupii
RecomandOri speciale : urmatoarea re~etii. :
Ap' 1 1
SpOiare preliminarr:J Desens ibilizator ORWO
in general nu este necesara spiilarea D 903 0.25 g
inaintea primei developiiri . Numa i p-clor-m-cresol 0,5 g

110
p-clor-m-cresolul se dizolva In 5 ml de
akool etil ic ~i solu1ia desensibiliza-
toare se adauga pu1 in cite pufin, agi-
tind energic.
Prima developare
Rezultatul fina l poate fi influenfat
lntr-o oarecare masura prin durata
developiirii. Filmele subexpuse se 'lin
7 ... 8 minute in primul revelator, iar
celr:> supraexpuse , n uma i 5 ... 6 min.
Pe cit posibil se va piistra temperat ura
de 20°C. La t emperat ur i mai ridicate,
t impii trebuie redu;;i astfe l:
Ia 24°C 4 ... 41/2 min
Ia 28°C 21/2 ... 3 min
Toi i ' t impii de developare indicai i
sint valabi li pentru o agitare mode-
rata, continua, a materialului deve-
lopat, in timpu l developiirii.
Spa/area
Duratele de spii lare atit de sc urte
presupun o spiilare foarte intensii, cu
Argintul Sulfat de argint
imaginii (solubil)
Deoarece au loc ma i multe reaqii,
una dupa alta (Ia fel ca Ia fixare),
este necesar un timp dub lu de clarifi-
care (transparentii). Aceasta mai cu
seamii atunci cind baia de inversare
nu mai este tocma i proaspiit ii .
Clnd lucri'im in baia de inversare
trebuie, ma i cu sa avem
vedere ca b icromatu l potasiu este
o otrava apaqinind grupei 3.
Dadi aqioneaza necontenit asupra
pielii, poate provoca ulcerati i ce se
un curent puternic de apa ;; i agitarea
continua a materia lelor. Dad iarna,
temperatura apei scade pina Ia circa
5°C. atunci toate duratele de spalare
trebuie prelungite cu eel pufin 25%.
Asupra importantei unei spalar i f i-
nale temeinice, s-a atentia in
cap. 11 . Durate de mai lungi
decit cele indicate instruqiun ile
de lucru, avea decit un efect
favorabi l durabi litati i diapo-
zitivelor.
lnversarco
in baia de inversare are loc reaq:ia
chi m id data mai jos.
Ea trebuie sa intotdeauna
destul ac id su lfuric , altfel, in loc
de sulfal; i de argint care sint solubil i,
se formeaza b icromati de argint pe
care nu-i pot dizolva nici apa ~i nici
b;iile care urmeaza dupa aceea.
De asemenea, nu este suficient sa
liisiim materialele in baia de inversare
pinii ce nu se mai observa nici o in-
negrire (argintul imag inii) .
Miinu~ile de cau-
aceastain modeficace.
C/arificareo
Baia de clarificare (transparentii)
serve~te pentru a ob1ine transparenp
piirfilor lumi noase . Ea distruge res-
tur i le biiii de in versare, care dau o
coloratie ga lbenii, mai ales in piir1i le
luminoase ale negat ivului.
111
 A doua developore

Este indicat pentru aceasta oricare

alt reve lator pentru negative care ac-
viguros , pentru a reduce cit
poate de repede ?i complet sarea
de arg int care mai exis t ii Ind .
Pr imul r evelator nu este potr ivit
in acest scop deoa rece tiocia nat ul de
potasiu pe care- I con~ine d uce Ia fOr-
marea unui vaal, care est e foarte s'u-
ficate in mod esen1ial. pJrJtor pe un dispozit iv.

A doua expunere Fix area

Pe Tn procesul de inversare , fixarea

este numai o miisurJ de siguraniil..
Tr ebuie imp iedicat ca ha logeni i de
arg int care mai exist a sa se tran.sforme
mai tirziu in sulfurii de arg int, sub
actiunea aer ului ~i luminii . Prin for-
marea aceste i su lfuri de argint , ima-
ginea cenu~iu - ne u tru dev ine cu t impu l
tot mai brunii, ma i a les in piiriile
aceasta ramele umbrite .
deve lopat (Ia developarea in tanc) intruclt restu r i red use de siiruri de
ori suporturi le f ilme lor (Ia deve lo- argint trebuie distruse prin fixare ,
parea in doze) sin t din material t rans- t impul de fixare , in procesul de inver-
parent, atunci a do ua poate sare , este mai r edus decit ee l de Ia
obt inerea negativul ui . in loc ul biii i
fi fiicu t ii sub apii. vasul
de fixare ORWO A 303 , poate f i int re-
in care se gii.sesc ramele, respect iv bu iniat ~i fixatoru l ORWO Expres
suportur ile cu f il me, are de asemenea A 324. Preparar ea soluiiei de lucru a
pere~ i Dad a doua ex- fost descrisa in paragrafu l 10.2. Ba il e
punere se in acest mod, d is- fixatoare nor male, ac ide (de exemp lu:
tanta pinJ Ia poat e fi redusii ORWOA 300)cero pre lungi re a !impu-
pentru ca emuls ia nu se deformeze lui de fixare care este indicatii in in-
pr in inciilzire. struq:;un il e de lucru .
Chiar dacii fo 1os im t uburi lumin is-
d is- Umezirea

Pr intr-o ba ie de scurta du r ata , a

chiar cu lum ina totu?i ea nu
treb uie pre lung itii prea mult deoarece
ar putea apiirea o u~oara co lorat ie
ga lbena in piirti le lumi noase .
materia lelor, in so lutia de umezire
ORWO F 905 (diluata 1 +200) se urmil-
re?te sa se impiedice riiminerea de
piciituri pe suprafaia filmu lui. La us-
care, in locul acestora vor apJrea
pete de calcar ori indo ituri .

112
 Developoreo cu ma~ina
in afara de instruq:iunile de prelu-
crare ORWO 4105 mai exista instruc-
~iunile ORWO 4185 pentru deve lopa-
rea rapidii, cu ma~ina, a filme lor alb-
negru reversibile. Se folosesc ace l ea~i
solufii, insa Ia temperaturi intre 23
8 ~ o..... lopo reo
~i 25°C. in locul spalarii in apa curg3-
toare, interv ine spill area prin stropire,
Ia care temperatura apei este de 20°
Ia 24°C. in acest mod, t impul total
de lucru, fara uscare, se reduce de Ia
34 minute (instruqiun ile ORWO 4105)
Ia 16,5 mi nute (in struqiunile ORWO
4185).
16. Amenajarea adecvatA a laboratorulul pentru negative
Amenajarea unui laborat or depinde
bineint eles de scopu r ile d.rora acesta
trebuie sa corespunda. in cazul unui
amator. se va r ecomanda cu totul a lta
dbtare ~i event ual chiar a lte subst ante
decit at unc i cind est e verba de un Ja-
borator de profes ionist , care mizeaza
pe o ampla ~~ rat ionala activit ate de
developare ~i care, pe deasupra. sa
poatii face fatii necesit <lfi ide a pre Iuera
st rict individual anumite comenzi spe-
ciale. Deoseb iri in dot are decurg ~~
din felu l materia lelo r ce urme azii a fi
developate. 0 instalafie de tancuri
pentr u deve lo parea materia le lor re-
vers ibi le, spre exemplu, se compune
di n mu lt ma i mu lt e ta ncuri decit o
instalatie pent ru developarea nega-
t ivelor , 1n afa r a de aceasta mai est e
nevoie ~ ~ de o inst a la1ie pentru re·
expunere. lucru ce nu est e necesar Ia
developarea negat ivelor. La prepara·
rea uno r r evelatoare speciale, a unor
slabitori , a unor intiir itori , a unor
biii de intiirire etc. , po t f i neeesare
subst an1e care nu fac neapiirat parte
din dotarea st andard a unu i laborator
pent r u negat ive. De aceea nu vom pr e·
zent a in acest capito l decit doua exem-
ple de dotare adecvatii ~ i cu utilizare
mu ltiplii , a unui laborator pentru ne·
gative. Cind vom trata despre labora·
tor u l pentru p rofesioni~t i , nu va mai
fi nevoie sa intriim in amiinunte asu·
pra materia le!or .
114
16.1. O rganizarea unul labo rator
pent ru negat ive in scop
profes io na l
0 separare intre Jaboratoru l de
negat ive ~ i laboratoru l de poz it ive
nu poat e fi evitata in nici un caz. Cit
de amp Ia trebuie sa f ie dotarea spe·
eiala a laborato ru lui de negative ~i
de cit s pat iu va fi nevoie, aceast a de·
pinde de mu lr i factori. Mai inainte de
toate , un rol insemnat if joacii in
aeeasta ehest iune numarul celor ce
vo r Iuera aco lo precum ~ ~ fe lu l ~~ vo·
Jumul mat eri a lelo r ee urmeazii a fi
pre luerate. Dispozitia spat ialii a fie·
dr ui Joe de mund. poate fi de aseme-
nea foarte diferit ii. ea depinzind in
mare miisur a de situa1ia lo ca la.
fn pri ncipiu, totu l trebuie reparti·
zat cit se poate mai ra1ional , astfel
inc it sa nu se fad r is ipa in uti Ia de
timp ~~ de e nerg ie . Drumurile lung i,
poverile grele, manipu latiile exage·
r ate etc. tr ebuie neapiirat evitate. in
eazuri spee ia le , repart izarea optima a
Jocur ilor de muncii ~ ~ a ut ilaje lor nu
poate fi giisit a decit pr in incercari
facu te cu ajut o r ul uno r c artona~e de·
cu pat e d upa contur ul proieqiei or i-
zonta le a ut ilaje lor, pe un plan exact
al spatiului dispon ibil, t otu l redus Ia
aceea~i scar ii. Totodat a trebuie , bi ne·
inteles , r espectate toate pr escriptiile
ce se r efer a Ia proteqia mu nc ii, apa-
 Fig. 70. Suport pen t ru film (cadru), pe n-
trudevelopareaintanc,seatirn!indis·
pozitivul pentru p~st rarea lor.

rarea con t ra incendiilor precum ~i

Ia men~inerea igienei. Ca exemp lu
ilustrativ , mentioniim cii num ai un
specia li st este autor izat sa execute in-
stalat iile electrice specia le pentru in-
caperi cu aer umed, astfel incit pre-
scr ipt iil e legale sa f ie riguros respec-
tate. Prescripiiile lega le trebu ie res-
pectate de asemenea cind se lucreazii
cu substan"te tox ice, fapt ce nu este
lipsit de consecinte asupra amenajiirii
laboratorul ui .
Lr. boratorul pen t ru negat ive, de uz
profesional , ar trebui sii se compunii ,
intocmai ca laboratorul de pozitive,
d intr- un spaiiu obscur ?i unu l Jumi-
nos. Ambele spatii ar trebui de ase-
menea sa comu nice intre e le printr-o
u~ ii cu ec luzii de lumina.

Camera obscurQ

Aici se executa exclu si v lucrii r·i de

developare. Acest spatiu trebuie sii
fie racordat Ia conducta de apii cu-
ren tii , trebu ie sa poata fi, cu toata
obsc ur itatea, bine aerisit , pardosea la
trebu ie sii fie im permeabilii ~i previi-
zutii cu un acoperiimint rezistent Ia
coroziunea acizi lor, peretii trebuie sii
fie, pe cit posibi l, lavabi li, iar insta-
laiia electricii nu poate fi decit din
cele speciale pentru spatii umede.
Spatiul obscur trebuie sa includa
neapiirat urmiitoarele insta latii:
lnstala~ia de tancuri
Minimum patru tancur i (developare ,
intrerupere , fixare, spalare) cu o capa-
citate de 35 pinii Ia 70 I. Cind este
posibi l, rezervoare le trebuie ingro-
pate atit de adinc in pardosea lii, inclt
in31timea lor sa ing<'iduie o activitate
comodil. . Cind acest lucru nu este posi-
bil, atunci va fi necesar un postament
cu trepte. Ambe le trebu ie bineinteles
previizute cu o balustradii.
in aproapierea tancuri lor cu reve-
latoare trebuie sii se mai afle: un
lighean de spiililt pe mi ini; un pro-
sop ; o pol icioarii cu un ceas de~teptii­
tor cu duratii scurta, ce permite re-
lu area prealabilii a timpului; un dis-
pozitiv de atirnare a ramelor de deve-
lopa re in timpu l scufundiiri i ~i scoat eri i
lor din tanc. Deasupra instalatiei de
rezervoare sii se afle , in perete. t rei
liimp i pentru camera obscurii (dimen -
siuni le fi ltrului: 18x24 em) cu fil -
trele protectoare de camera obscura
108 (verde inchis) , 107 (ro~u) ~i un

11 5
ecran de sticl.i matii. 0 singura lampa.
careia i s-ar schimba filtrul dupli ne-
cesitate, s-a dovedit a fi cu tot u l
nefn°~~~~~i,erea inst alat iei de t ancuri
ar t rebu i ca ~i piistrarea materia lului
fotografic adus pentru tratare , a in-
dlzitorului electric pentru tanc, a
clamelor , a termometru lui pentru tanc,
a greutii"ti 1or pentru int:nderea filme-
lor e tc., sa se orinduiasca. pe cit posi-
bil , astfel incit , chiar ~ i in obscuri-
tate totala , sa le avem prompt Ia
indeminii . in general putem spuned
o orinduire irepro~a bila este prem isa
oriciirei act iviti:it i spornice ~i flira in-
cidente.
lnsta/a~ia de bazine
Serve~te Ia deve loparea individua la
a fi lme lor ~ i pliicilor . in doze, tase,
sau tancuri mici (pina Ia aproximat iv
5 li tri capacitate). Ea canst ii d in mi-
nimum doua bazine din cele ma i mari
care , ambele, sint previizute cu robi-
nete de apii curentii (~i, in cazul eel
mai fericit, cu un robinet t urnant,
cu fi lt ru incorporat) . Oeasupra bazi-
nelor trebuie sii se afle patru liimpi
de camera obscura , cu filtre le protec-
toare 108 (verde inchi s). 107 (ro~u),
11 3 D (verde-giilbui) ~ i un ecran de
sticla matii . Sub bazine se vor crea
116
posibilitii{i de piistrare pentru tase.
doze, t ancuri mici etc.
Masa de lucru
Locul ei eel ma i potrivit este intre
inst alati a de t ancuri ~ i cea de bazine.
Mas<! tre buie sii fie previizuta cu ser-
tare, iar dedesubtul e i se vor putea ,
de asemenea, crea posi bil itii"ti de de-
pozit are.
Poli:e de depozitare
Pe pereti. t rebuie fixate polite de
depozitare Ia indemin3 a substante-
lor, recipientelor etc. , pe cit posibil
deasupra nivelului capu lui , pentru a
evita accidente pr in lovire.
Camera lu m inoasi'
Aici se executa toate lucriiri le ce nu
recl ama neaparat obscurit at ea. cum
sint , de exemplu , uscarea, t ratamente-
le ulterioare (sliibirea, redeveloparea
et c.), retu~area, montarea negativelor,
prepararea solutiilor de tratare , arh i-
varea ~i alte le. Din mu lt imea dive r-
selor activitiiti, se vede deja cii spa-
t iul lum inos trebui e sii fi e mai mare
decit spat iul obscur. Spat iu l luminos
are ~i el nevoie de o pardoseala cu
acoperiimint impermeabil ~i de ora-
cordare Ia conducta de apii curentii.
Spatiul lum inos trebuie sii dispun a
neaparat de urmatoarele a menajari:
Locu/ de Jucru pentru prelucrareo
umeda
Ooua bazi ne din cele ma i mari, dea-
supra ciirora se aflii un ecran t ranspa-
rent, luminal pe dedesubt pentru veri-
ficarea negative lor. alaturi - un li-
ghena~ de spa lat pe miini ~ i un pro-
sop. dedesubt- pos ibilitiiti de p3s-
t rare a taselor etc .
C um in acest lac de lucru se prepadi
Fig. 71. LIXuldeJucrupentrupreJucrarea
usca U:, In spatiullum inos allaborator ulu i.
fig . 72. Echipa ment ul m inimal pentru de ·
ve loparea negat ivelor, pentru u n fotoamc-
tor.
~i soluti ile de tratare, trebuie ca tot
aici sa fie p.istrate ~ i une lt e le, reci-
pientele ~~ substan~ele necesare aces-
tei activitati (cintar, cilindru gradat,
plonjor electric, stic le, gii leata e tc.).
Dulap pentru uscarea (ilmelor
Locul de /ucru pentru prelucrarea
uscatO
Aceasta consta dintr-o masa de lu-
cru cu tab lie de stic la mat a, /um inat a
pe dedesubt, pentru lucrari de acope-
rire . de mont a j. de sortare ~i de arhi-
vare. Pe linga aceast a, mai trebuie
~~ un pupitru de retu~ . respectiv o ma-
sut <'i pent r u retu$are. Dintre toat e
variantele de scaune, t aburetu l tur-
nant s-a doved it eel mai potrivit unui
laborator, mai ales cind nu dispunem
de prea mu lt loc.
Dulapuri $i ra(turi
Avem nevoie de ele pentru arhiva
de negative (event ual pentru arhiva
de fotografi i) a at e lieru lu i (studiou-
lui), ca posibi lit ate de depozitare a
comenzi lor. pentru pastrarea cclrti-
lor (cu precadere ciiq i cu rete t e ~~ cu
t abele). pentru depozitarea materia-
Jelor , subst antelor etc. Deosebit de
important este un dulap de substant e
toxice. sau un compartiment cu in-
cuietoare separata ~i marcare conform
prescr ipti ilor lega le , in corpu l unui
dulap pentru chim icale .
16.2. Echlpamentul minim pentru
Deoarece fotograful amator nu de-
velopeaza de regula decit fi lme de
format mic ~~ rolfilme, ech ipame ntul
respectiv nu cere mare cheltuiala.
Amatorul practica exclusiv developa-
rea in doze sau t ase , cu durate fixe de
developare. Una dintre prescriptii -
apa curenta Ia indemina - este inde-
plinita, deoarece developarea se face
de obicei in bucatarie sau in baie.
Pentru a rula filmu l in doza. nici mel-
car nu este nevoie de o camera ob-
scurii. Este suficient un a$a-numit ,sac
de transfer" dintr-o tesatura opaca,
ce se ofera in comequl de special i-
tate. in spefii . echipamentu l necesar
se compune di n :
Dozii pentru developare
Dad: este nevoie, pentru d iferite
materiale, sau reglabil a pentru film
de format mic, ori pentru rolfilm .
Termome1ru de dozO
Ci/indri de stic/Q , gradap
- unvl ma i mare (250 pinii Ia
1 000 ml) ~i
- vn ul mai mic (10 pin.J Ia 25 ml).
Sticie pentru pOstrarea solutiilor
Pt:! cit pos ibi l, sticle de cu loare
bruoii, cu git larg, cu dopuri de stici.J
~le fu i te pentru revelator , iar pentru
baia de fixare, stic la t ransparenta.
1-tarimea- dupa t rebuinta. dar d in
cauza pericolului de oxidare , st icle le
pentru revelator sa nv fie totu~i prea
117
mari. Dad. trebu ie deve lopate ~i filme Fig. 73. Substantele chi mice cc le mai
revers ibile , atunci est e nevo ie de doua imp ortante. necesare amatorului pentr u
devcloparea nega tive lor.
stic le pentr u revelator ~i de eel pui in
trei st icle transparente care, toate,
vor f i identificate precis. t itii . Ea nu trebuie folositii in alte
scopur1.
Vase pentru prepararea so/uiiilor
Snur (lntins) ~~ cir/ige de rufe
Dou5. vase cu o capac itat e de unu l Pentru a agiila filme le puse Ia uscare
pin5. Ia doi litri, de st ic lii, poqelan
~i a le ingreuia .
sau material plastic, iar pentru ames-
tecat, vergele de sticl5.. Prepararea Cirpd de ~ters antistaUcG
se poate efectua in impreju-
riiri ~ i in sticle cu larg. Pentru a indep iirta praful ~ i sca-
mele de pe filmele uscate, cind aceasta
TasQ pentru revelator s-ar dovedi necesar.
Format 24 x30 em sau mai mare. Substanfe chimice
pentru a putea pune intr-insa In Se recomandii sa nu se lucreze deo-
timp ul develop.'ir ii doza de developare
camdatii decit cu substant-e gata pre-
~i sticla respectivii cu so luiia de re-
parate.
zervii, putind astfel sii recuperam Deosebit de indicate sint urmiitoa-
solui-iile reve latoare sau f ixative ce re le:
s-ar scurge prin prea plin. fn afarii de
aceasta , se pot piistra in t as5. ~i t-i ne Ia Revelator: R09 (250 ml), A 49 (pentru
indeminii toate ustensile le necesare 600 ml) sau F 43 (pentru 600 ml);
pentru developarea negat ive lor . Sare fixativii : A 300 (0,1 pinii Ia 1 kg)

Piele de cOprioara A 304 (200 respect iv 800 g) ;

Pentru zvintarea apei de pe supra- Substante pentru umezire: F 905
fat-a mater iale lor , dupii spiilarea f i- (0,250 1).
nalii. Pielea trebuie totdeauna bi ne Teate ce lelalte substan1e se pot pro-
inmuiatii mai intii ~i foarte bine clii- cur a mai tirziu, dupa necesitiiii.

118
Index de termenl telmicl
A 03 (revelator pentru gamma
stant) 75
A 30 (reve lator ROntgen) 71
A 37 (reve lator rapid) 71, 76
A 49 {reve lator pentru cea mai fin a
granulaf ie) 73
A 71 (revelator pentru reproduceri) 71
A 77 (revelator un ive rsal) 66, 68, 71
A 202 (Tntrerup.'itor) 83
A 300 (sare fixatoare) 85
A 302 (adaos Tntaritor pentru biii le
fixatoa re) 85
A 304 (sare fix atoare rapidii) 85
A 324 (fixator expres) 85
A 605 (lnt iiritor cu cupru) 101
A 700 (Siiibitorul Farmer) 98
A 901 (Proteqie impotriva calcaru -
lu i) dedurizant 48 , 51
A 902 (bile pentru tanc) 51
A 4105 (set de revelatoare reversi-
bile) 109
Acce lerator 51
Acetilce luloza 11
Acid acetic 83, 87
Acid clorhidric 65
Acid ifierea biiii de fixare 84
Adaosuri dezinfectante Ia reve lator 51
Alcali {bazii) 47 , 50
Alaun de potasiu, - de cram 85
Amestecuri~tampon SO
Apii 47
Apa dura 48
Aparat d e developare 64
Arhiva de negative 106
Arh iva de pozitive 106
Ba ie de developare 76
Baie preliminarii
Baie de int re rupe re, v . lr> trerup ii-
tor 83
Bile pentru tanc 51 , 62
Bisul fi t de sodiu 84
Bromura de argi nt, v. siiruri de ar-
gint
Bromurii de potas iu 50
Bromurii de sod iu 51
Bule de aer 55
C 57 (ba ie de inJ.Ibire) 100
C 59 (baie de in ii lbire) 100
Cantitiil; i echivalente 45
Cartele perforate 107
Cla r itatea negat ivu lui 38
Claritatea contur ur il or 22 , 38
Clari ficarea (transparentii) In proce·
su i de inve rsare 111
C lorurli de amoniu 85
Compartimentul lu minat (camera lu-
mi noasJ.) a l laboratoru lui 116
Compensarea contrastului 57
Componentele revelatoru lui 47
Concentra1;ia revelatorului 53
Conditiile negativu lu i 32
Confinutul informatiei 22
ConJ;inutul procentua l al solutiilor 45
Conturarea luminilor 38
Contu rarea umbrelor 38
Cont rastele de lum ina a le subiec-
tului 55, 57
Cu riifen ia negativul ui 42
Cu riitirea aparatelor ~i vase lor 64
CurJ.tirea negativu lui 96
119
 Curbi de innegrire 19, 110
D 1J03 (desensibil izator) 18, 51
OK 5 (film document) 28
Dedurizarea apei, v. mijloace de pro-
teqie impotriva calcaru lui 51
Depozitarea ma1erialelor 32
Desensibilizare 18, 51
Descompun ere<1 revelatoru lui 47. 50.63
Developarea i;1 doza 61
Developarea in tase 62
Developarea Ia vedere, v. desensibi-
lizare
A 2-a developare 110
Developarea cu ma~in i 64, 75, 76
Developare reversibila 9, 11
Developarea in tanc 62, 64
Diapozit iv 9
Diluarea solu~ii l o r 43, 46
Doze pentru developat 61
Du lap de uscare 92
Durata de c<.. 1servare a bai i de in.il-
bire 100
ld~m . de fixare 89
Durata de conservare a slabitoru-
lui 98
Idem, a fi lmelor 33
Idem, a negativelor 90, 91
Idem. a revelatorului 57
Ech ipament minimal pentru develo-
pare 117
Emulsie 12
Executarea negativelor 9
Expunere 38
Expunere (a doua) 112
F 43 (revelator compensator pentru
granula~ ie fin a) 51 ' 92, 112, 74
FAH (metoda) 16
Ferocianura de potas iu 98, 100
Formarea voalului 55
Filme fototehnice v. materiale pentru
reproduceri
Filtrarea apei 47
Fixare 9, 84, 110
Formal in v. Metano l
Foto 65 (fi lm negativ) 24
Fulgerare 13
Gaze in apa 47
Gradatie 19
Granu la1ie 12, 20, 38
120
H 142 (substanta reve latoare) 48
Halo de difuziune 12
Halo prin reflex 13
Hidraz in a 51
Hidroch inon v. H 142
Hipersensib ilizare 16
Ho locop ii 100
lluminarea camerei obscure 18. 26, 58
[mag ine latenta 12
lnii lbire 98, 100
lndepiirtarea piciiturilor de apa 92
lnnegrire 55
lnstalat ie de bazine 116
lnstalaiie electricii 115
lnstalatie de tancuri 62, 115
Tntiirire<l stratelor de gelatina 83
lntaritor 100
int.iritorcu argint 103
lnt.kitorcu cupru 101
lntaritor cu mercur, v. intaritor cu
sub limat
lntiiritor cu sublimat 102
intreruptor 83
l ac de acoperi re 98
latensificare 16, 80
lat itudine de expunere 19, 20
latitud ine de innegrire v. contrastul
negativulu i
l ipirea materia le lor laolalta 61
lum in a o rbitoare 13
lumina falsa . Ia developare (text
ng .) 59
M 143 (substanta revelatoare) 48
Marirea contrastulu i v. contrastele
de lumina ale subiectu lui
Ma~ini de developat 64
Materiale sensibilizate Ia infraro~u 17
Materiale ortocromatice 17
Materiale pancromatice 17
Materiale pentru reproduced 28
Materiale sensibil izate 17
Metabisulfit de potasiu 83, 84
Metol v. M 143
Metanol 16, 95
Metoda FAH 16
MH 28 71
Mijloace (substante) intiiritoare 12
Mijloace de proteq.ie impotriva cal-
carului 47, 51
Mij loace de c larifica re, In reve lato r 50 Retu~ar i 95
Mi jl oace de conserva re 12, 50 Sac pentru schimbare 117
Mi~carea {agitarea) mat eria lelo r In Sare G laube r 51
reve lator 54 , 74 sa ru ri de argint 12
NP 15: (fi lm negat iv) 23, 26 Sbirc ituri 90
NP 20-(fi lm negativ) 26 Scurger i de bromurii 54
NP 27 (film negativ) 27 Sen s ibi li tat e , v. sensib ilitate Ia lu-
N 904 (co lorant pentru r etu~) 105 minii , resp. Ia cu lor i
Opacitat ea negativu lu i, v. inneg ri re Sensib il it at e Ia cu lori, v. sensib ili-
Oxalat de potas iu 51
O xidarea reve latoru lui 58 gene ra la,v.sensibi lit at e
Ortodioxibenzol, v.
Par ad ioxibenzo l,
Pa rafenilend iamin Sensibilitate Ia lumina 12, 15
Param inofenol 48 Sens ibi lizare 12, 17
Pastrarea soluti il or reve latoare 57 Sensib il izator i 12, 17
Piistrarea negative lor 106 Servet ant istatic 96 , 103
Pete de calca r 95 Sliibitor 98
Sli3.b itoru l cu bicroma t de potas iu 65
Phenidon 48
Pirocatechin 48 S liibitor Fa rmer 96
Po lieste r 11 Sol ui ie amoniaca lii 102
Prepararea soluii il or de tratare 43 Soluii i regeneratoare 75
Prima deve lopa re 110 Spori rea sen s ibilitati i 16
Proba cu iodurii de potasiu 89 Spor irea contrastu lu i 69
Propo rlia amestecur ilor 43, 46 Spa lare 9, 90
Proteqia ant ihalo 11 , 12, 22 Spii lare pre lim ina r ii 110
Pu t ere de separare 22 Stabil izatori 12
Recopiere 103 , 105 Stativ pentru piJ.ci 93
89 Strat adeziv 11
Recuperarea
Strat an t ihalo 13
Redevelopare
Strat protecto r 12, 13
Reducere 50
Regu li de fi xare 83 Strat NC 11, 13
Subdeve lopare 20 , 37
Revelator compensator 66 , 72
Subexpune r ~ 37
Reve lator con t ri!st 69
Revelator cu douJ. bii i 69 Subst ante revelatoare 48
Reve lato r c u Phenidon 78 Sulfat d~ sod iu 57, 78
Sulfat de sodiu 50 , 78
fixator 28, 68, 86
80 Suportu l stratu lui 11
72 Supraexp unere 37
Suprad eve lopa re 20, 37
Tase (tav i) pen tru reve lat or 62
Temperatura revelatoru lu i 53
Temperat ura bJ: ii de fixare 87
Temperatura ape i de 90
Tetrac lorurii de ca rbon
Reve lator specia l T ermostat 99
Revelator pentru tanc 63 T iosu lfat de sodiu 35
Revelato r pentru tropice 51, 78 T iosulfat de amoniu 85
Reve lator un iversal A 71 53 , 71 T imp (durata) de developare 55

121
Timp (durat a) de cla rificare Ia fi xare
87
Tip uri de revelatoa re 66
Tratamente speciale a le negative lor 95
Trimbe (pa le) de fum 54
Umezire 112
Uscarea cu alcoo l 93
Uscarea cu potasa 94
Uscarea mater ia lelor 92
Uscarea in aer 92
Utilizarea revelatorulu i 57
Utilizarea bJ.ii de fixare 87
Ut ilizarea in trerup.itorulu i 83
Ut ili zarea sens ibi litJ.fii 78
Ut il area camerei obscure 114
Utilarea laboratoru lui 114
UP 15 (film revers ibi l) 108
Va loarea gamma 19
Vea l de deve lopa re 50
Ver ifica rea ba ii de fixare 89
Zg iriet uri pe negativ 92
0 privire de ansamblu asupra dife-
r itelor reve latoare ~ i asupra folosiri i
lor corecte , pag . 80-82 .
 in coleqia

Joto-film"
va aparea:

S. Comiinescu
PROCESUL POZITIV

Lucrarea va trata toate aspectele teoretice ~i practice

a le procesului pozit iy in alb-negru, prezentind ~ i o
ser ie de indicat ii cu caracter genera l asupra diferi -
te lor fabricat ii de materiale fotosens ibi le pozi ti ve .
Totodat;'\ se vor prezen ta su cc int ut ila jele spec ifice de
laborator pentru amatori .
Redactat a Ia un ni ve l la rg accesibi l, cartea se adre-
seaza in special amator ilo r , putind f i uti la, cu unele
cap itole ~i pentru fotograf ii profesioni~ti.
 lledoctor: orh. IlEANA NACU
hhnorodoctor : MAlliA IONESCU
Co~o: THEODOIIA DOXAN

Bun d• tl par, !~ II 1978: col! d• riper, 7.75:

Tiroi : 50C'00 + 60 u . btOIQIO: C.Z: 77.023

o•ocutat lo I. P. SibiY
T i ~arul
Comanda 376
Republlco Sociol is\6 Rom6n io
Lei 11,50

•.., ,
' C( •

~~: •
<'
.· oa. ,
....
.·'a~...
I

EDITURA TEHNICA @
I
.I
I