Você está na página 1de 126

NORBERT GbPE L

DEVELOPAREA
maferialului alb-negru

Traducere de
i11g . N . TOM ESCU ~i dr. 0. LUPA~ ·

EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI 1978
Autorii fotografiilor :
Gabriele Blank p . 104
Heinz Wil/eke p. !!5, -t o, liS
Wol!erWilleke p . -II
Erika Waldeck . . p.
Aurorul - restul {o!Ogra/iilor

Norbert G6pel
ENTWICKELN
VEB Fotokinoverlag Leipzig , 1976.
Editia a 4-a imbvn.lt.l1it.l .
Prefata Ia edltia Tn limba germana

Primelc editii a le ocestei cdr~i au permitd ob(inereo unor imogini ire-


stirnit un (oartc mare interes in rindu- pro~abile din punct de vedcre tehnic.
rile amatorilor pasionati de fotogra(ie ln aceastd cdi(ie s-o pus, de oscmenea,
~~ s-ou epuizat curind dupQ aparitic. more pre ( din nou pe /Qmur!rea celor
De aceeo. editura ~~ outorul s-ou dec is mai diverse metode de tratare ullerioa-
sO dea curs, Ia scurt interval, unci noi rd a negalivu/u!. Acest capitol a uezit
edifii . un deoseb1t interes Ia cititori, fiecore
Cerereo mare a acestei cdril dove- dorind sa extrog6 d1n fatografiile lui
de~te cd filmul a/b-negru i~i ment ine totu/. Edi~iile ulterioa re nu au fast
co ~~ mal inainte /ocul ~~ niCI in modificate in ce prive~te conceptio.
viitorul opropiot nu va inlocuit Binein(e/es , uncle copitole au fost pre-
intrutotu/ de filmul in Avan- lucrate ~~ complctate potrivit noulu1
tajul (i lmului alb-negru nu consta stadiu a/ tehnicii .
numai in pretul sdu red us c i mol c u Co ~ ~ pinG acu m, rog cititorii s6
seama in aceca cd fiecare amator, (ara contribuie cu critici ~~ indica(ii Ia
prea marc che/tuia/0, poate sO focd imbundtdtirea cdrtii ~ ~ accept bucuros
singur totul, de Ia c/i~eu Ia (otogra(ia
indemnuri ~~ propuneri ce pot ajuw ca.
(inild pe hinie .
La aceasw trebuie sO-l OJUtc cortea Ia edi(iile ulterioare, carteo sd devind
de fora. Eo uebuie sO- l ajute sa dcvc- ~~ mai practicd ~~ mai u~or de folosit.
lopeze ast(el {ilmu l incit sd poata (i
mOrit imedia r, fOrO dificu/tO~i . ~~ sil NORBET GOPEL
Cuprlns

1. lmportan~a developlirii 9 4. Cele mai utilizate materlale


fotografice ~i propri ed~ile
2. Aldtuirea stratificatii a ma- Icc 23
terialulul negativ ;1 rolul fie-
d.rui strat 11 4.1. Fil mul negativ Orwo
NP 15 23
2.1. Suportul em u lsiei 11 4.2. ~~m~ci. negativ Orwo
24
2.2. Emu lsia 12 4.3. Filmul negat iv sovieti c fo -
2.3 . Stratul de proteq:ie 12 to 65 24
2.4 . Stratul protector antihalo 4.4 . Fi lmul negat iv Orwo NP 27 27
~~ strat ul NC 13 4.5. Filmu l O rwo Dokument
DKS 28
3. ProprieU~ilegenerale ale ma- 4.6. Materi ale le fototehnice
terialelor negative ;i lnfluen- Orwo pentru reproduceri 28
~area for 15

3.1 . Sensibi li t at ea Ia lumina ~~ 5. Depozitarea adecvat3 a ma-


utilizarea er 15 terialelor fotografice negative 33
3.2. Spor irea sensibilitiit;ii Ia lu-
m in a prin hipersens ibil izare 6. Ce condl~li trebuie sa inde-
sr latens ificare 16 plineasd un bun negativ~ 34
3.3. Sensib ilitatea Ia culoare ~~
rmportant;a ei pentru prac- 6.1. Contrastul corec t a l negati-
tica de la borator 16 vului 34
3.4 . ini.Hurarea sensib ili tat; ii Ia 6.2. Conturarea co recta a lum i-
culoare prin desensibilizare 18 ni lor ~ ~ u mbrel or 40
3.5 . Gradat; ia, important;a ~~ m- 6 .3. Gran u la1ie cit mai redusii
fluent;area ei pr rn develo- posibil 40
pare 19 6.4. C laritate mare a detaliilor
3.6. Granulat; ia ~~ influ ent area ei 20 i mport ant e 40
3.7. Puterea sepa ratoare ~~ cla- 6.5. Cur ii1enie ~ ~ absen1a defec-
ritatea contururilor 22 telor 42
7 . Prepararea solutiilor de tra- 8.6.3. Revelatoare contrast 69
43 8.6.4. Revelatoare pentru gra -
nulat ie fi nii 72
7.1. Prepar area d up ii instr uq iu- 8.6.5. Revelatoare rap ide 76
ni a substante lor preamba- 8 .6.6. Reve latoare pentru tem -
!ate 43 peratur l r idicate 78
7 .2. Dilua rea in proport ia ceru t ii 8 .6.7. Revelatoa re pentru fo lo-
a sol ui iilo r gata preparat e 43 sirea deoseb it de buna a
7.3. Prepararea dupa retetii . 44 sensibilitiitii 78
7.4 . Prepararea dup a conti nutu l 8 .6.8. Revelatoare fixatoare 80
procentual 45
8.6.9. Priv ire asupra diferite lor
7.5. Diluarea dupa continutul
revela toare ~i a utiliziirii
procentual 46
loc 80
8 . Deve lopare a neg at ivu lui 47 9. lntrerupe re a proces ulu f de de-
velopare aJ
8 .1. Component ii r evelatoru lui
~i ro lur il e lor 47
8.1 .1. Apa 47 10. Fixarea a4
8.1.2. Substan"fa r eve latoare 4a
8 .1.3. Sulfitul de sodiu . so 10.1 . Elementele componente ale
8.1.4. Substanta a leal ina (bazicii) 50 biiii de fixare ~i atributiile
8.1.5. Bromura de potasiu 50 loc a4
8.1.6. Adaosuri speciale Ia re- 10 .2. Prepararea diverse lor bai
ve lator 51 de fixare as
8.2. Factori care influenteazii 10.3. Regulile fixiiri i a7
procesu l de deve lopare 53 10.4. Ut il izarea ba ii de fixare . a7
8.2.1. Concentrat ia 53 10.5. Ver ificarea ba il or de f i-
8 .2.2. Temperat ura 53 xa re a9
8.2.3. Agitarea 54 10.6. Recuperarea arg int ulu i a9
8.2.4. Durata deve lo par ii 55
8.3. Ut ili zarea ~i d urab ilitatea 11. Sp!larea materlal e lor foto-
reve latoare lor 57 grafice 90
8.4 . lluminarea camerei o bscu re sa
8 .5. Ustensi le le pentru developat 12. Uscarea mater lalelor foto-
~i uti lizar ea lor 60 grafice 92
8.5.1. Doze le de deve lopat 61 12.1 . Tratarea mater ialelor ln a-
8 .5.2 . Tasele pentru reve lato r . 62 inte de uscare 92
8.5.3. lnsta lat iil e de tancur i 62 12.2. Uscarea Tn aer 92
8.5 .4. M a~ini de developat 64 12.3. Uscarea cu potasa 94
8.5.5 . Cur.lt irea ustensilelor ~~
vaselor pentr u developat 64 13. Tmm• •ped•l> • f;Jmeloc
8.6 . Tipu ri de revelatoare ~i uti -
~~ plki lor . 95
lizan'!a lor 66
8 .6 .1. Re ve latoare normale 66 13.1. lntarirea u lterioara astra-
8.6.2. Revelatoare compensatoare 66 turi lor de gelatin a 95
calcar ,,
13.2. indepiirtarea pete lor de
striurilor ca lca-
15. Modul de lucru in procesut
de inversare in alb-negru 108
roase
13.3. Curii~irea negat ivelor ,, 95
15.1 . Generalitiiii
15.2. Principiul procedeu Iu i
108
108
d iapozitivelor uscat e 96
15.3. Prepararea solutiilor de
13.4. Sliibirea fi lmelor ~i pliici- tratare 109
loc prea opace
transparent e
"C pre a
96
15.4. Pre scripi ii de lucru ~i ce·

.,,.
comandiiri spec ia le 110
13.5. Redeveloparea negativelor
prea opace ~i a celor prea
dure 98 16. Ame najarea adecvat1i
bo r atorului pe ntru negative 114
13.6. intiir ire a negat ive lor prea
transparente ~i a celor prea 16.1. Organ izareJ unu i laborator
slabe 100 pentru negat 1ve, io scop
13.7. Posibilit.lii de imbun iHiili- profesional 114
re a negativelor subexpuse 103 16.2. Echipamentul m1n1m pen-
t r u un amator 117
14. P!strarea negativelor 106 Index de termeni tehn ici 119
1. lmportanta developarll

Dupii expunerea Ia lumin a. i n a pa- 11. Spiila re finalii


rat , materi alel e negat ive sint prel u- 12. Uscare .
crat e mai departe in laborator . Pentr u Rezultii pozit ive ce pot fi
aceasta , d isti ngem in pri ncipi u doua numai in t ransparenfil.
metode ce d ue Ia rezu ltate d iferite: poz 1t1 ve.
Obii nerea negati vul ui; Prima ~ i ce a ma i importantii fazii ,
Procesul de inversare. in ambe le procedee de prelucrare ,
Pentru obiine rea negativu/ui sint este deve loparea. De aceea , adeseori,
necesare urm iitoarele faze : int reaga pre lu crare a un u i mat er ial
1. Develop are fotograf ic , de Ia deve lopare pin.i Iii
2. in trerupere uscare, este numi ta DEVELOP AR E.
3. Fixare Ce lelalte faz~ nu ma i modificii re-
4. Spiilare zul tatul dad sint executat e corect .
5. Uscare . Ele servesc de fapt num ai Ia asigur area
Negat ivel e redau valoril e luminoase imag inii ob1 inu te prin deve lopare
ale subiectu lui invers (lum i nile - in - impotri va infl ue nfe lor ext e r ioa re. in-
tunecate ~i umbrele - luminate). Cu treruperea imp iedi ca obtinerea de
ajutor ul unui negat iv , pot f i obiinute , rezu ltate gre~ite, datorate excesu lui
pe un a lt mater ial fotograf ic , oricite de deve lopare , fixarea face imag inea
pozitive dor im. Poz itivele redau co- sta b ilii Ia lumi na , sp ii la rea indep.i r-
rec t valori le l um i noase ale subiectu lui teaz.i toate chim ica le le ce se pot
( lum ini le - deschis ~ i umbr·e le - descompune ulterior in t impul depo-
inch is) . zitiirii, iar prin usca re abia, ge latina
Pentru procede u/ de inversa re si nt dob in de ~te rezi steni a necesa r a .
necesa re urmiitoarele faze: Prelucrarea materialelor fotog rafic e
1. Pr ima developare nu este posibi l.i fiir ii cunoa~terea co-
2. Spiilare intermed iar ii recta a anum itor corelalii . Astfe l de
3. lnversa re corelafii exist.i intre contraste le su-
4. Sp.ilare intermediarii biect u lui fotografic, a ld.tui r ea stratu-
5. Clari fica re (transparenp) rilor materialului fotogr afic, propr ie-
6. Spalare in termed iar.i tafile decurgind din aceasta precum
7. A doua expun ere ~i pre lucrarea. Tol i ace~ti facto r i,
8. A doua developare lua1i impreunii , dete rm inii in f ina l
9. Spii lare intermediar.i caracterul negativulu i ori a l d iapo-
10, Fi xare zitivului.
j Tehni ca de pre lucrrtre

j St ructura stratificatii a materia lul ui I

I
I
Propriet.3.fi le materialu lui

Caracter u l negat ivu lu i obtinut, res pectiv a l d iapozi t ivului

Tehn ica de pre lucra re este, a~adar,


num ai unu l d intre numero~ii factori
care det erminii cal itatea fotografiei unor rn-
obfinute. Dacii deve loparea (factoru l comode ~i care iau timp, se ma i poa t e
eel ma i important al teh nici i de salva cite ceva ; de cele mai mu lte
lucrare) nu este pus ii de aco rd de
la lt i factor i, atunci, fa r i'i
sint de a~tep t a t r ezultate
La o fotografie de arh it ecturii inte-
r ioar a . ma i cu seama atu nci cin d se
fo l ose~te un fi lm cu granu laf ie f ina, cal it ate
dec i cu sens ib il itate sciizuti'i , pentru ma i inal te
co mpe nsa rea contraste lor puter n ice de clnd le
lumina ale sub iectu lui este necesarii o prietiit i le pun em
al t a deve lopare decit Ia fotog rafie rea developarea cu acestea . Num ai cind
unui portret bine lum inat. Dacii nu izbu t im acest lucru, vom fi stiipini pe
se va t ine sea mii de aceasta , hazard ~ i ne vom bucura de creafia
vor rezul t a negat ive ce ne vor· fotograficii .
2. Alciitulrea stratlflcatii a materlalelor fotograflce
$1 rolul fleciirul strat

Teate materialele fotografi ce au in


pri ncipiu o structura strat ificata ase-
manatoare. Pe un suport transparent
(fi lm ori placa de sticl3) este apl icat
stratu l sensibil (emulsia). Aceasta este =======¥:Jfft"1
- '.:._;_---'---'Preparare
aparata pr intr-un strat prot ector sub-
tire, apl icat deasupra, impotriva dife-
r itelor influente diiun ;ltoare. Pe spa- Suportuf
tele suportului emu lsiei, rolfilmele stratului
~i planfilmele mai au stratul NC care
impiedica o riisucire prea puternica
a f ilmu lui. Pentru a feri imaginea de Slral NC •
reflexiile de lumina. stratul NC este ------~strolantihalo
colorat corespunzator. La unele ma-
teriale, intre suport ~i emuls ie este
previizut un strat anti ha lo, special.
Fig. 1. Sec\iune prin rolfilm, alcltu irea
stratificaU . Scara 500:1 .
2.1. Supo rtul emulslel
optic . Pentru ca e mu ls ia sa adere mai
La filme, este facut din acetilcelu- bine de suport. acesta ar e suprafata
loza sau poliester, Ia placi- din special pregatita. Pliic ile de sticl a au
sticla. Fi lmele din po!iester au, fatii chiar un strat special, adeziv. La u nele
de cele din acet i lceluloza. avantaju l filme, suportul este afumat pe spate,
unor rez1sten~e mecan1ce ma1 man ~~ pentru a se putea efectua retu~u l cu
al unor dimensiuni mu lt mai constante. creionul .
Avantajul pliici lor de st iclii fatii de Grosimea suportului difera: Ia rei-
filme consta , in special, in planeitatea film, ea este de circa 0,09 mm, Ia
perfecta. Suportu l da materialului filmele de for mat mic de 0,12 mm ~~
fotografic stabi Iita tea necesara. El Ia filmele plane de 0 ,2 mm. Chiar ~i
trebuie sa fie greu inflamabil (film pl<lcile de sticlii au, potrivit miirimi i
de sigurantii) , cu dimensiuni stabile ~i lor, o grosime diferit.i variazii
fadi defecte din punct de vedere intre 1,3 mm ~i 2.4 mm .

11
Suporlul
slratuiUJ

2.2. Emulsia acest a o imprii~t i e re nedoritii a luminii


in interiorul emu lsiei , in timpul expu-
Este stratul eel mai important ~~ nerii in aparat . in negativul sau pozi-
este f.kut d in gelatin ii, in care sint tivul gat a fiicut, ha lo-ul se manifesta
impregnate, sub forma de granule prin neclar itate. Prin acesta se explidi
fine, siirurile de argi nt sensibile Ia ~ide ce imag inil e supraexpuse nu sint
lumina (bromur ii , c lorurii sau iodur.'i tot a~a de clare ca ~i ce le corect expuse.
de argint). Acest e granu le au un dia- in afar a de gelatinii ~ide siirur ile de
metru lnt re 0 ,2 ~i 5 ~J.m (1 11-m = argint, emu lsia ma i contine citeva
1 m iime de Milimetru). Fiecare con- adaosuri g ra1ie ciirora se obtin pro-
i ine intre 100 milioane ~ i un mil iard prietiiti deosebite. Printre acestea se
de molecu le ce for meaza o retea numiirii, de exemplu, sensibilizatorii,
cristal inii In formii de cub. Prin expu- pentru a face sarurile de argint sen-
nerea lor Ia luminii.. iau na~tere, in sibile Ia culor i, combinatii chimice
acest e granule, modifi diri ch i mice ~ i cu aur pentru spor irea sensibil iteit ii ,
fizice al cclror rezultat este formarea coloranti pentru reducerea halo-ulu i,
unei imagin i invizibile (latente). Ulte- stabi Iizator i pentru imbuniitcJtir ea du·
rior, prin deve lopare. imaginea la- rabilitiitii , intii.ritoare pentru lmbu·
tenta este intaritii de milioane de ori, niitiitirea st ab il ita.tii Ia caldura ~~ a
devenind prin aceasta vizibilcl . De rezistentei mecanice a gelatinei ~i
mclrimea med ie a granu lelor de argint mij loacele de conservare pentru pro·
de pind propriet.'li i importante ale tectia gelatinei impotriva bacteri ilo r .
emulsie i, mai intii de toat esensibilita-
tea ~i granulatia. Cu cit diametrul
este mai mare, cu atit mai sensibilii 2 .3. Stratul de proteqie
este emu lsia, insa are o granulatie
cu atit mai mar e . Constii dintr-o gelatind intiiritii in
Grosimea emulsie i in stare uscatii mod specia l. ce t rebuie sii manifeste
variaz.'i dupii naturil fi lmu lui, intre in acela~i t imp proprietiiti antistatice.
8 11-m ~~ 25jlom. Cu cit emulsia este mai in acest mod emu lsia este apiirata
sub~i re ..cu atit mai mi_c este perico l ~ l intr-a anumit<'i miisurii de zgiriere
formiiri• halo-ului . lntelegem prm ~i de inciircarea , prin frecar e , cu e lec-

12
Fig . 2 . f>roducerea halo·u lui.

Fig. 3. Apari \i a fulgcrl'irii pc nega ti v


pro vocatedesarcinac lcctrostat idi ~

Fig 4. Producereatmu ih alop rinr·eflo-x ie


,~ Emu/5/e

Suportul
strofu!ui
<
"

13
strat ro ~u tnseamnii, de exemplu, d. situat intre su port ~ i emu ls ie. Su portu I
emulsia nu este sensibila Ia lum ina este c:omplet transparent.
ro~ i e . Ar f i deci lips it de sens sii lntre- La toate p liicile , stratul de proteqie
bu iniiim acest material lmpreunii cu ant ih a lo este plasat pe spatel e supor-
u n filtru ro~u. or i sii fotograf iem cu tu lui. Else dizol vii Ia develo pare . La
el subiecte ro~ii. Dimpotr ivii , putem fe l este situaiia Ia ro l ~i p lanfilme.
sa- l prelucriim Ia lumina ro~ i e a ca- lntr-adeviir , este verba aici de un
merei obscure far a c:a prin aceasta sa st rat co lorat de ge latinii Ia care, in
se produca vreo exp une re nedori t a. t impu l pre lucriirii, se distruge numai
Ia lum ina . culoarea. La ac:este fi Ime, ge latina are
La f il mel e de format m ic N P 20 ~ i ro lu l sa compenseze tens iun il e ce se
N P 27 nu vom giis i vreun strat special pot produce pri n variaiii le d~ umi-
de proteqie antihalo. Tn loc:ul aces- ditate , intre emulsie ~i suport. In felul
tuia , su portu l este co lorat in cen u~ iu acesta este imp iedicata ru la rea mat e-
pentr u a sliib i cit mai mu lt. inai nte r ialu lui. Din acest motiv, stratu l se
~i dupii reflex ie, raze le prod use de mai num e~te ~ i strat N C (non-curling,
halo . engl. = nu se ru leazii). Ateniie!
La filmu l de format mic NP 1S st ra- Filme lecu st rat NC nu trebu ie n ic io-
tul violet de proteqie ant iha lo este data ~terse cu ci r pa um eda pe spate.
3. Proprietatlle generale ale materialelor negative
,1 influentarea lor

Deosebim urmiitoa re le propriet,W Un spar de 3 DIN inseamna a


esentiale ale materia lelor fotogr afice dublare a sens ibilitiif ii, 3 DIN in mi-
negative ~i a celor r eversib ile : nus, injum3t <'i1; irea ei . Deoare<:e eel
- sensibil1tatea Ia lumi na : mai sensi bil f il m, N P 27, est e mai sen-
- sensibili tatea Ia culoare : sibi l cu 12 D IN decit N P 15. inseamna
- gradati<l ; cii. este d e 16 o ri mai sensi bil decit
- gran ula~ia; acesta . Deci NP 27 are nevoie nu mai
- puterea separatoare ~i prec1zia d e a ~aisprezecea parte din cantitatea
contururi lor. de lumina necesarii filmu lui N P 15,
in paragrafe le ce urmeazii vor fi pentru a expunere corecta.
explicate mai detaliat aceste pro- Va loare de p lecare: 15 DIN
prietiil i. in acela~i t imp vom cerceta 18 D IN = de dou a ori ma i sens ibil ;
ce influent.l are developarea asupra 21 D IN = de patru ori ma i sensibil:
d i feritelor proprietat i , cu m trebuie 24 D IN = de opt or i ma i sensibil:
lu;ltc in conside r are Ia deve lopare 27 DIN = de 16 ori mai sensibil.
propricta~ilemater i alului fotografic. Unele reve latoare fo losesc mai bine
sensib ilitatea mat e ri a lelor _fotografice,
altele, mai pu~in b ine. In paragra-
3.1 . Sc nsibil itatc a Ia lu min3 ful 8.6.7. se va vorbi despre revela-
~i utilizarca e i toare cu o ut il izare deosebit de bunii
asensibili t iili i, in timp ce. adeviiratele
Aceasta mai cs te denum i t <'i ~i sen- revelatoare cu granulatie fi nii, pe
s ibi litate g ene raLi:. Determ inarea sen- baza de parafenilend iaminii (§ 8.6.4 .),
si l>il it i'itii unu i materi al fotogr afic se reprezintii cealalta extrema.
executa In uzina producatoare potrivi t Prin supradevelopare, de asemenea,
normelor. mdic area e i facindu-se in sensibil itatea unui mater ial fotografic
un itill i de milsurii ,.D IN" . Cu cit este mai bine folositii. Supradevelopa-
numiirul DIN este ma i mare , cu at lt rea influenfeazii insii foarte defavora-
materia lul este mai sensib il, adica b il ce le la lte pro pr ietii"ti (ma i cu seamii
are nevoie decu a t it mil i pufin5. lumina gradatia ~ i granula1;ia). Pentru acest
pentru a expunere corect5.. La toate motiv,esteo mare gre~ea l ii sii credem
mat erialele de fotografiat . valori le ca. di n fotografi i subexpuse, putem
DIN sint notate prescurtat (de exem- obline negat ive excep1ionale. printr-o
plu , NP 15, UP 15, NP 20, NP 27). supradevelopare.

15
Pr in supradevelopare nu este fo lo-
sitii lntreaga sens ibili t ate a materia le-
lor fotograf ice. Aceasta in seam nii d.
il~
~~-----I
~
o deve lopare scurt a , a~a cum e ste G!s 4UJ 500 fJJO l:JOnm
necesarii uneo r i pentru ev itar ea con - UV /;.'bas!ru Verde Ga/ben Rosu IR
t rast e lor prea mar i pe r: egativ , trebuie se ns ibil it.itii u ne i emulsi i
compen sata pr intr-o expunere cop ioa- (UV = ul traviolet , IR =
sa. Dacii aceasta n u are lac , atun ci
negative le sin t prea trans paren t e ~i
de-a bia pot f i miirite sau copiat e. "' e . I
_g ~
3.2. Sporirea sensibilitli~i i
Ia lum inii prin hipersens ibil izare
~ 'fXJ
UV M;as!ru
~ 500 600
Verde Ga/ben Rosu
7DDnm
Ill
~~ latensificare Fig. 8. C ur ba sens ibiliUiii unei emu ls ii
ort ocromatice.
Sdns ib i litatea Ia lum ina poate fi
spor ita ~i printr-o trat are spec ia L§. a
materia le lor negat ive mai in a inte de ~~~
expunere (h ipersens ibi Iizare), or i dupii
expunere ( latensificare).
~t=~-l_J
..'l: ' f1J 5lJO 6/XJ 700nm
Un exemplu de hipersens ibilizare /IV Albas/ru VerdP Gai!Jen Rosv IR
est e metoda FAH, ind icata indeosebi Fig. 9. Curba sens ib il itliiii un e i e mul sii
pe ntru tehn ica formatului m ic. Sen - pan cromatice cu sensib ilitate normal li Ia
sibi lit atea tmu i fil m NP 27 se spo r e~te r os u .
cu ci rca 6 D IN, a~adar , de patr u ori .

~~
Fil mu l e ste inmuiat ci rca 1 min in tr-a
so lu1ie de 50 ml metano l (denumi r ea
veche : fo rmalin) 30----40% ~i 950 ml
apa ~ i apo i se spa lii scurt t imp, dar & W
' 00 500 600
Albaslru Verde Gliben Rosu
7fJJnm
/R
intens, cu a pa d ist il at a. Temperatura
bii il or trebuie sa fie, pe cit posib il , fig . 10. Cu r ba se nsibili tli\ii unci ~mulsii
pa m r omaticc cu semibil itate Ia ro~u
sub 16°C. lmed iat dupa aceea , se
a t enuaU.
usucii fi lmul, Ia intuneric , cu un cu -
rent de aer nein ciilz it, intr-un du lap

t~
de uscare. 0 uscare prea caldii duce Ia
for mare a de vaal uri puter ni ce. Fi lmul
astfe l tratat areodurab il itatedecTteva
sii ptiim ini. ·~ ~ 'W 5(J} 600 70Drm
UV Albastru Verde Galben Ra~11 IR
fig. 11. Cu rba sensibilit.'l\ ii LJnci em ulsii
3.3. Se nsibilitate a Ia culoare pancr oma tice c u s ensibilit at~ spor iU Ia
ro;;u (emu lsie superpancro ma} ic<'i ).
~~ im portan~a ei pentru
practi ca de la borator

Ull exe mp lu d e latens ificare este


tratarea u lter ioar ii a f il me lor, cu
va por i de merc ur. Ea spore~te sensibi- Fig. 12 . Cu rb a sensibiliUiii unei em ul sii
litatea cu 4- 5 DIN. Film u l expus scnsibile Ia infraro;;u.

16
este pus intr~un tanc de deve lopat pe Materia /e /e insensibHe sint se nsibile
fundul ciiru ia se giisesc citeva piciituri exclusiv pentru r aze u ltr aviolete ~i
de mercur ~i este piistrat astfel t imp de albastre ~ i de aceea sint folosit e
circa t rei zile. lmediat dupii aceasta , numai pentru reproduced alb-negru
trebuie developat cit mai repede de desene . Cel mai bi ne. ele se deve-
deoarece efectul de spor ire a sensi- lopeaza Ia vedere. in lu mina ga lben-
bil it cltii pr in vapor i de mercur scade verzuie a camerei obscure (filtru de
dupa aceea. proteqie ORWO 113 D. pentru ca-
Sensibilitatea Ia cu loare mai este me ra obscurii) .
~~~nu:~~:si~ s~~~i~i Iii~ar~~r~n~~~~~7:
Materiale le ortocromatice sint sen-
sibile at it Ia radiat ii u lt raviolete (UV)
neazii material u l fotograf ic Ia diver- cit ~ i Ia razele viz ibile, in afarii de
sele domenii spect ra le ale lum inii. ro~u . Ele sint int rebu intate mai cu
Saruri le de argi nt sensibi le Ia lumina seamii pentru reproducerea desenelo r
sint , de Ia natura, oarbe Ia culori, a lb-negru ~i colorate (dacii acestea nu
ad:ca pot inregistra numai razele conti n ro~u) . Ele oat f i developate
ultraviolete ~i al bastre. Pri n adauga- Ia veder e , Ia lum ina ro~ie a camerei
rea de sensibilizatori Ia fabricare , obscure (fi ltru de proteqie O RWO 107
e mu lsia poat e fi fiicuta sensibilii ~ i pent ru camera obscur a).
pentru alte domeni i spectrale. Sen- Materia/e/e pancromatice sint sensi-
sibilitatea Ia cu lori nu este influen1ata bi le Ia razele ultraviolete (UV) ~i Ia
de deve lopare ; in sch imb , prin folo- toate radiat iile spect ru lui vizibil Nu-
sirea filtrelor co lorate Ia fotografieri , mai in domeniul ..verde" sensit.il ita-
t e a poate fi i n fl uen~ata in mare miisurii. tea este mai red usa. ast fe l incit putem
" La deve loparea materi alelor fotogra- vor bi de o .. lacun a verde" La develo-
fice e ste necesarii c un oa~terea exactii parea unor astfel de mate ria le poate
a sens i bilitii~ilor Ia cu lori, pentru a fi fo los ita, de aceea , pentru scurt
fi in situatia de a folosi iluminare a t imp, lum ina verde inchis in camera
potrivita pentru camera obscurii. obscurii (film de protec~ie 108, pentru
Deosebim ~i grupe d ife r ite de sen- camera obscurii). Vizibil it ate a Ia aceas-
sibi lizare: ta iluminare fiind foarte rea , aprecie-
- insensi bil prescurtare U rea. f.irii gre~ a negati~ulu i nu este
- ortocromatic 0 posLbilii. Pentr u acest motiv, mater ia-
- pancromatic P Jele pancromatice se developeazii de
- sensibilIa infr·aro~u I regula cronometrat, complet in in·
in denumirea prescurtata a mate- tune ric .
rialului, sensibil izarea este indicatii Maceria/e sensibile Ia infraro~u sint
prin ce a de-a doua litera . Fac excep~ i e sensibi le pentru t oate r adiat iile, de
citeva materiale cu scopur i speciale. Ia UV (ultraviolet) , pinii Ia in fraro~u .
i lata citeva exemple : Dupii natura materi a lului, sensibilita-
/ NP = material negativ pancroma- tea maxima corespunde unei ao umite
tic ; lung imi de und ii din domeniul infra-
FU = film fototehnic insensibil; ro~u ce va fi indicatii prescurtat.
FO =film fototehn ic ortocroma- Astfel, Nl 750 inseamnii un mat erial
tic; negativ sensibil izat Ia in fraro~u . care
N l = mater ia l negativ sensibi l Ia este sens ibil mai cu se amii pentru
infraro~u, radiati i cu lung imea de und ii de
UP = materia l pancromatic r ever- 750 nm (1 nm = 1 Nanometru =
sibi l. = 1 milion ime de mm) . Toate materia-

17
fig . 13. Fotograf ia unu i subiec t cu mai
mul te cu lo ri pe un materia l negativ ne-
sensibilizat. Estetipic.lsens ibititateamare
pent ru albaHru ~ i sens ibilitatea r edusl
pcn t ru gal ber>. Rosu l este redat Ia lei cu
negrul.

fig . 14 . Materialu l negativ ort ocromatic


poseda o sensibili tate redusi Ia albastrv
$i osensibil itat ecrescuU:pentrugalben.
RO'jul . totu~i. va f i redat si aici Ia lei ca
negrul.

Fig . 15. Num a i ma teria lul negativ pan-


cromat ic tra nspu nein tonuri cenusii dife-
ri t ele t onu ri cromatice. as~ cum le simte
ochiul nost ru. El es te sensibil si pentru

lele sensibile Ia infr aro~u se deve lo-


peaza cronome t rat , complet in intu-
neric, tot u ~ i ~ i in acest caz poate fi
folosit3 lumina verde inchis, Ia fel ca
Ia mat erialele pancromatice.

3.4. ln11iturarea sensi bl li t1i~ii


Ia culoare prin desensi bi lizare

Sensibil itat ea Ia culori poate fi


in laturata prin ad.iugarea Ia revelator
a unor substanie potrivite. in acest
mod e ste posib i I sii trans formam in
insensibi le materlale sensibilizate or·
tocromatic, pancromatic sau infraro~u.
Dupa adaugarea unei tablete de de-
sensibilizator ORWO 0 903 Ia 500 ml
de solufi e revelatoare, se developeazii
mai intii 3 m in Ia intuneric . in acest
timp, sensibil itat ea este diminuat.l,
datoril<'i desensib il izatorului. Mate-
ria lu \ se comport .) in ace st moment
ca ~i cum ar fi fast sensibil izat ~~
deve lopa r·ea poate fi term inal.] Ia
vcclere . Des igu r , trebuie sa avem in
vcdere d . pri n desensibilizare, sen-
sibilitatea lumi noasii a materiale lor
nu va mai fi integra l folositii, 1-2
grade DIN se vor pierde. Desensibil i-
zarea se recomandil. ma i cu seama lil
negativele de form at mare , cind s-au
fotografiat subiecte foarte contras-

18
tante (de exemplu , arhitectura inte· mascara treptele individua le de in-
rioarii). Dupa aceea, developarea poate negrire ale probe i ~i Ia fiecare valoare
fi bine observata ~i o putem intrerupe a expuneri i se trece intr-a di agrama
cind negativul a atins contrastu I corect . valoarea corespunzatoare a innegririi.
Rezu lta a~a-n u mita curba de innegrire
care, in cazul normal. arata ca in
3.5. Grada{ia, ! mportan~a fig. 16. Din aceasta curba se deduce
~ ~ influen{area ei valoarea gamma , care este panta por-
prin developare liun ii rectil inii de curbii BC (y=tg o:).
Cu cit curba gradal ie i este mai abrup·
in1elegem prin aceasta modul in ta, cu atit valoarea gamma este mai
care materi alu l fotog rafic transpune ridicata ~i cu atit materialu l lucreaza
valori le luminoase ale subiectului in mai dur . Un material cu valoaregamma
ton uri cenu~ii . Capac itatea de red are a ridicatii redii mai contrastant un
contrastelor este o proprietate fun· subiect decit un materia l cu valoare
damentala a mater ialelor fotografice. gamma mai sciizutii. Materialele lu·
Miisura grada1iei este valoarea gam- crind foarte contrastant sint fo losite
ma. Ea se determinii in laboratoru l Ia reproduceri .
de incerciiri al fabricii produdtoare. Exista o legaturii nemij locita intre
Pentru aceasta, o proba de material grada1ie ~~ sensibi litatea Ia lumina a
este expusa sub o prisma in form a de unui material fotografic. Materialele
pana. ale carei nuan1e cresc treptat cu sensibi litate sciizuta lucreaza in
pina Ia negru , ~i a poi este developata principiu ma i dur (mai contrastant)
in acelea~i condili i ca in practicii. Se dec it cele cu sensibi Iitate ridicata .

f ig. 16. Cur ba g rad a~iei.


AB - Poqiunea sube xpusa. lnnegrirea nu creste propor1ional cu
expunerea, paqile umbrite sint lipsite de d etalii .
BC - Por~ i un ea expunerii corecte. lnneg r irea crest e pr opoqional
cu expunerea. umbre lesi lumi nile sln t bine propor1ionate.
CD - Poqiunea supraexpunerii . ln negr irea nu mai creHe proper·
1iona l cu e><pu nerca . panile lum inoue, mai ales , ab ia se
deosebesc une lc de a lte le.

19
Prin developare, grada1ia unui ma. Fig . 17. M.1r ire paqial.1 de 35 de ori a
ter ial poate f i foarte la rg influen1ata . negativului de format mic NP 15
Subdeveloparea aplatizeaza curba Fig. 18 . Acela~i subiect si o mlri re par-
gradal iei , in timp ce prin supradeve· 1ial.11a fel de ma re cain fig . 17, a neg a
t ivului de format mic NP 27
lopare se ob1 ine o valoare gamma
ridicata . Despre aceasta se va vorbi
mai in detaliu in parag raful 8.2.4 . In
fotografia artistica se ti nde in genera l 3.6. Granula~ia ~i influen~area ei
spre negative cu o valoare gamma de
0,6--0,9 . Daca va loarea gamma este ~upa cum s-a spus in paragrafu12.2.,
mai mica de 0,6, at unci negativele pot ex1stii o legaturii nemijlocita intre
fi prea s labe pentru hirtia fotograficii sensibilitatea unei emulsii ~i mar i-
extradura (extra ha rt). Daca valoarea mea medie a granulelor siirii de argin t
gamma este mai mare de 0,9, atunci contmute in ea . Cu cit granula medie
negativele pot fi. in unele imprejurari, este mai mare, cu atit sensibi litat ea
prea dure pentru hirt ia fotografica ce em ulsiei este mai mare. La develo-
lucreaza moale (weich). Deoarece con· pare, granule le siirii de argint expuse
trastul negat ivu lui depinde de con- Ia lum ina sint transfo rmate in granu le
trastul subiectului de fotografia t ~ i de de argi nt . Cu cit granu lele silrii de
valoarea gamma a negativului , a r fi argi nt sint ma i mici , cu atit mai mici
ideal dacii f iecare negativ in parte a r vor fi granulele de argint rezu ltate
fi developat pina Ia atingerea con- din acest proces de reducere ~i invers
trastu lui adecvat. Din piicate, acest Aceasta inseamn a cii materialele foto -
lucru nu este posibil Ia rolfi!m ~i Ia grafice cu sensib ilitate mare dau ne-
filmele de format mic . Asupra acestei gative cu granula1ie mai mare decit
prob leme se revine in paragraful 6.1. cele cu sensibilitate scazuta.
La materialele fototehnice. cum sint Sensibilitatea nu dep inde tot u ~i
cele intrebuin l ate pentru reproduceri . numai de alciituirea emulsiei. Pre lu-
grada1ia este mai importa nta decit crarea (expunere ~i deve lopare) joaca.
sensibilitatea. De aceea, in cele ce de asemer;ea, un mare ro l; in cazu I
urmeaza. in denum irea numer ica pres- subexpunerii, gra~ule l e cel e mai sen-
curtata a mater ialul ui, vom da valoa- Sibile (mai mar1) de bromura de
rea gamma ce poate fi rea li zat a, in argint au pastrat suficien t a lum ina
locul sensibi litiili i, astfel , de exemplu, pentru a putea fi totu~i deve/opate.
simbolul FO 5 arata ca aven de-a face Urmarea acestui fa pt este ca, Ia aceea~i
cu un material fototehnic ortocroma- developare, negativele subexpuse au
tic cu care , Ia developarea conform o granula1 ie mai mare decit cele expuse
prescript ie i, se poate obline o valoa re corect. La developare, se poate in-
gamma egalii cu 5. Este vorba a~adar timpla ca . prin folos irea unui reve-
de un material care lucreaza extrem lator nepotriv it , sa u prin supradeve-
de dur . folosit aproape exclusiv pentru lopare, sa se prod uca aglomerari de
reproducerea desenelor lineare in granu le. Granulai ia unui materia l fo-
alb-negru . Pe linga aceasta , cu cit un tografi c poate fi, a~adar , influen1atii
material fotograf ic lucreaza mai dur, foarte defavorab il pri ntr-o deve lo-
cu atit trebuie expus mai exact. pare nepotriv ita .
Deoarece, in acest caz, ce le mai mici In imaginea finita, granula1ia se
varialii in expunere au ca efect mar i eviden1iaza prin aceea ca suprafete
modificiiri al e innegririi, lat itudinea cede fapt ar trebui sa fie de un cenu -
de expunere este foa rte mica. ~iu uniform, apar sciimo~ate .

lO
Fig. 19. M.irimea o ri gina l ~ a negativu lui
din fig.17.

poate reda di st inct emulsia. Cu cit


sint mai multe li ni i, cu atit est e mai
bun.'i pu t erea separatoare a pe licule i
~i cu atit mai mar e este conti nutu l
infor ma"tional al mater ia lu lui foto -
grafic.
Fabrica de fi lme VEB Wo lfen dii de
exemplu urm iitoare le va lori:
NP 15 111 lini i pe mi limetru
NP 20 91
NP 27 65
NP 15 are o pu t ere separatoare
aproape de douii ori mai bunii decit
In general, in tehnica fotograf ica NP 27. Aceasta inse?.m nii ca NP 15,
se cautii sa se ob"ti nii o gra nu laf ie cit din ace l a~i sub iect in ace l ea~ i condit i i,
ma i finii , deoarece o granu lafie mare cu o i lum ina re ~i o deve lopare corecte,
reduce con1inut ul informat io nal al poate reda mu lt mai mu lte deta lii
unei imagini . In unele cazuri, din decit NP 27 . Cea ma i mare putere de
mot ive de creat ie , pentru a ate nu a separare dintr e mater ia lele fabr icate
detali ile lips ite de importantfi, este Ia Wolfen o are placa ORWO-Mikrat
doritii gra nula"tia mare. Granulatia LO 2. Ea poate reda peste 2 000 li ni i
poate fi , a~adar , introdusii in mod pe mil imetru ~i este folos itii exc lusiv
con~tien t ca m ijloc de cr eat ie.
pentru microd ocumentafii.
Clar itatea contururi/or oferii de ase-
3.7 , Puterea separatoare menea in fo rmat ii asupra performan-
~i c laritatea contururilor
telor de _c laritate a materia lelor foto-
grafice . lntimp ce putereadeseparare
indica numiirul de detalii ce pot fi
Aceste dou<'i propriet<'iti lmpreuna recu01oscute pe un m il imetru de peli-
ne informeaza in ce miis ura materialul cul a , clar itat ea contururilor spune
fotog r afi c este capabi l sii redea in cii mai mu lt ~i anume cTt de c lar e sin t
destul de clar cele mai mici detalii . contu rurile acestor det alii. Claritat ea
Din paragraful precedent putem trage con t ururi lor este cu a tit mai bun a cu
concluz ia cii am bele propr ietii1i dep i nd cit proteq ia ant ih al o a materi al ulu i
in largii miisurii de granu latie. Pr in est e mai bun ii . Mater ia le le fotogra-
urmare , ele pot fi influeniate deopo- fice moderne se evidentiazii print re
trivii prin expunere ~i developa re . altele prin t r-o proteqie an ti halo deo-
In caz de expunere sau deve lopare sebi t de eficace. Aceasta este oblinuta
gre~itii, puterea de separare ~i c lari- pr in colorarea emu ls iei (violet) ~i
tatea contururi lor unui material se prin plasa rea stratului ant ih alo intre
red uc s imt itor . e mul sie ~i suport. Un exemplu tipic
Puterea sepa ratoare re prez in ta nu- est e N P 15, care are o minunata cla-
miirul de linii pe milimetr u pe care i l r itate a con t u rurilor .
4. Cele mal uzltate materlale fotograflce
,1 proprletatile lor

Cuno;qt erea proprietdtilor spec ia le major it atea celor lalte fi lm e Ia su b


die diferitelor materi a le negat ive nu sa u supradeve lopare. Mai ales cind
este im portant.1 numai pentru alegerea este vorba de sub iecte bogate in
mater i alu lui celui ma i pot riv i t : ea contrast e (fotografi i in contra lumi -
este necesara ~i pentru pre lucra rea na !), ch iar ~ i o u~oari'i depii~ire a
Kestu1a. developar ii duce Ia ob1i nerea unor
negative foilr t e dure .
Tim pi i dedevelopa re pentru NP15,
4.1. f i lmul negat iv ORWO NP 15 Ia temperatura d e 20"C , sint urmiitorii :

Acest film se deosebe~te de cele lal te Revelator Timp


mat eriale fotograf ice ma i a les prin
gr anu la t ia extrem de fin a ~i prin A49 9-11 min
claritatea remarcabilii a contururilor . F43
De aceea este foarte indicat, mai a les R 09 (1 + 40) 9- 11
aco lo unde se cere un cit mai mare R 09 (1+100) 25--30
continut in format ional in negativ. R 09 (1 + 200) 50-60
Chiar ~i miiririle foarte mari, obti- A03 8
nu te dupii negat ive mici , precum ~i
m.3rirea extrema a unor detalii, sur- Alte posibilit.3ti de developare sint
prind prin marea bogiit ie a valorii t ratate in capitolul 8.6.
tonale ~i prin c lar itatea in amiin unte . La fixarea filmului NP 15 trebuie
Pentru ace ste cal it<it i. NP 15 este cu neapiirat sii avem grija ca b~ia de
tot ul indicat pentr u folos irea in do- f ixare sii fie totdeauna suficient de
men ii fotografice cum sint: fo tografii acidu lata ; in caz contrar, colorantul
de materiale, peis aje , sub iect e teh- vio let antihalo nu va fi distrus. Dacii
ni c o-~tii n i i f ic e ~i reproduceri . filme le fixate acuza totu~ i o colora1ie
Dar avantajele acestu i f il m nu se accentuat a, atunc i t rebuie adiiugate
vor pune in evideniii decit dacii va baii de fixare incii 5-10 g meta bisul-
fi prelucr at corect. Supraexpunerea se fit de potasiu de fiecare litr u.
repercuteazii negativ in redarea clara. in t im pul develo piirii se poate fo-
Expunerea insuficienta poat e u~or sa losi , pentru i!uminarea camerei obscu-
produd transparen\:a poqiuni lor vm- re , fil trul de p10tec1ie pentru camera
brite de pe negat iv. Fi lmul negativ obscura ORWO nr. 108 (verde inch is).
NP 15 reaq ioneaza mai t are decit impreuna cu un bee electri c de 15 W.

23
Distanta Ia sursa de lumi na a camere i Ia t emperatura de 2\J>C , sint urmii-
obscure trebuie sa fie de 75 em . torii :
NP 15 se preteaza fo arte b in e Ia
mot ive le cu detal ii foa rte fi ne ~ i cu o Revelator Timp
mare bogiitie de nuante cromat ice. La
subiectele in m i ~care, el ce re totu~i A 49 9-11 min
uneori o expune r e prea lunga . F43 7- 9
R 09 (1+40) 9-11
R09 (1+100) 27-33
4.2. Filmul negativ ORWO NP 20 R 09 (1+200) 54--66
AOJ 8
Pentru un mater ia l de sem ibil itate, Alte posib ilitii.ti de deve lopa r e sin t
NP 20 are o g ranulatie foar t e finii ~i trat ate In cap itolul 8.6.
o claritate a contururilor exceptional La procesul de fixare, ca ~i Ia fo lo-
de b un a , ch iar dad. sub acest aspect si rea fil mul u i N P 15 , trebuie sa avem
nu poate to t u~1 concur a cu N P 15. o baie de f ixare sufic ient de ac idii.,
Daca nu avem preten1i i ext rem de adaugind eventual metab isu lf it de po-
mari in privint a con finu tu lui infor- tasiu (vezi capito lu l 4.1.) .
mat ional al negat ivu lu i, atu nc i NP 20
este filmu l ideal pentr u aproape toate
domenii le fotografiei. De aceea nu 4.3. f ilmul negativ !ovi etic Foto 65
este d e mirare ca. se bucura de cea mai
larga intrebuin t are. ?i in ceea ce prive~ t e ilumi narea
Fata de NP 15, else deosebe~te prin camere i obscure, sint valabi le cele
aceea ca lucreaza mai echilibrat . Nu spuse in legiiturii cu NP 15.
prod uce a~ a de u ~o r negative prea dure Acesta co respu nde ca propr ietiiii .
care apo i sii n e faca g r eu t .3.fi cind le In mare miis urii , filmului negat iv-
miirim . Din acest motiv, e l se pret eaza ORWO NP 20 ~~ i l poate inlocui In
deoseb it de b ine acolo unde trebuie t oat e cazurile in care se folose~te
dominate mar i contraste de lu mina acesta d in urma. Sensibi lit atea de
(de exemp lu. Ia fotogra fi ile in contra 20 DIN est e riguros respectat a ~i expu-
lumina , sau Ia fotografierea arhitec- neri le u~or deficitare se corecteaza
turii interioare) . Dad dorim sa obfi- fiira dificultiiti . Granu lai ia est e foar t e
ne m fotograf ii mar i, cu max ima c la- f inii iar red a rea co nt urur il or, Ia o
r itate ~ ~ bogat ie a valorii tona le. expunere corectii, e ste bun ii. .
atunci incardm in aparat u l nostru, La developare insa. se comportii
de format mij lociu sau mare , fil mul altfe l decit N P 20 . Reaq ioneazii cu
N P 20 . In aces t caz negati ve le nu ma i mai multii sens ibilitate , Ia o develo-
trebu ie mar ite pr ea mult . pare excesiva . Ch iar ~~ Ia mic i depa-
NP 20 nu reaqioneaza Ia fel de ~iri a le duratei de developare putem
sensib il ca N P 15 Ia o expunere prea obf ine negat ive prea dure . Dur ata
scurt a . Dar o su praexp un ere se tra- deve lopii.r ii este indi cat a pe ambalaj
duce ~i Ia el neaparat printr-o d imi- Pentru subst ant e le chi mice ORWO se
nuare a claritatii . recomanda u r miitor ii timpi Ia 20°C:
in situ af iile in care NP 15, dat orita
s labei sale sensi bi lit iii i. ar recla ma o
Pentru subiecte cu de ta li i foa rte fine ~ i
expunere prea lungii , N it 20 este ma- mare OOg~ ~ i e de tonur i, fi lmu l NP 15 e ~ t e
terialu l ideal. foa r te potrivit . La subiectele In m i ~care este
Timp ii de developare pent ru N P 20 , necesar~ uneor i o expunere mai l ung~.

2~
Kevelator Timp decit Ia NP 20 ~~ cu mult mai mare
decit Ia N P 15. Ambe le dezavantaje
A 49 8-9 min pot fi totu~i evitate, daca introducem
F 43 5-6 filmul NP 27 in apa r ate de fotogra-
R 09 (1 + 40) 7- 8 fiat de format mi jlociu sau marc,
R 09 (1 +60) 11- 12 astfel incit sa nu fie nevo ie de m.lriri
R 09 (1 +80) 15- 17 exces ive. Deoarece cu NP 27 in .1pa-
R 09 (1 + 100) 22-26 r atul de fotog rafiat de form at mi j-
lociu se face fatii aproape t utu ro r
La o developar e corectii , Foto 65 si tuatiilor in care se poate afla un
posed a o lim it a de s igurantii a ti mpilor fotograf, el reprezin t ii mat er ialu l sta n-
de expunere tot a~a de mare ca ~i dard al foto reporterilor . Fotogra fier i
NP 20 . pe vreme rea (de exemplu. insta nt anee
pe p loaie) , fotografieri de scen e spor-
4.4 . Fllmul negativ ORWO NP 27 tive cu expunere aproape inst antanee,
fotog rafieri in amurg (de exemplu ,
animale siilbatice in libertate) , foto-
Avantajele acestui film cons t au in grafie r i noctur ne (de exemplu , oameni
primul r ind in inalta lui sensibil itat e pestraz ile luminat e a le marilor ora~e)
generala precum ~i in excelenta sa ~i fotografieri in contra lum ina de
capacitate de compensare . Cu NP 27 toate fe lurile , toate acestea consti t uie
se pot face fotografi i, t inind apa rat ul domeniul predilect al filmului NP 27 .
in minii, chiar ~i in cele mai gre le
Granulat ia poate fi retinutii in li-
conditii de lumina, acesta reu~i nd sa mite acce ptabi le. printr-o prelucrare
domine contrastele extreme ale su- at enta . in primul rind , trebuie evi t ate
biectul ui. El est e a~adar fi lmul menit
supradevelopari le excesive. ele pu t ind
sa dea satisfaqie ~ i in cel e mai difi-
u~or provoCil filme lor NP 27 aglome-
cile condit ii de fotografiere.
rari de granule .
Filmul N P 27 se pret eaza indeosebi
Ia fotografierea pe lumina artificiala. Timp ii de deve lopa re pentru NP 27
deoarece are o sensi bilit ate spor it a Ia 20°C, sint:
!a ro~u (~tiut fiind ca in lumina becu-
Revelator Timp
ri lor electrice predomina sectorul
ro~u al spectrului). Pe lum ina art ifi-
A 49 12-14 min
cia/3 , poate a~adar f i expus Ia fel cu 11-13
filmul 30 DIN . Dintre toate mate-
F43
R 09 (1+40) 12-13
r ialele de fotogra fi at, e) poseda cea
R 09 (1 + 100) 36-40
mai mare latitudine de expunere ~~
A 37 1-1,5
ramine insensibil Ia eventuate gre~e li
A03 B
de expu nere (in anumi te li mite !).
Toate acest e avantaje trebuie plii- Alt e posibilittiti de deve lopare sint
t ite cu doua dezavantaje: in primul
t ratate in ca pi to ful 8.6.
r ind , clari tatea contu rurilor este mai
mica ~i apo i granulatia este ma i mare Oeveloparea ar trebu i executata pe
cit posibil in obscur itate completa .
Dar se ad mite~~ o iluminare indirect6
cu filtr u I de protectie pentru camera
A'o lo unde film ul NP 15, din cauza sensi-
bilitii~ii lui reduse, 'ere timpi de expunere
obscu r ii ORWO 108, impreun ii cu un
prea lungi, f,,mul NP 20 estc ma t erialul bee de 15 W, distanta m inima a
ideal. su r sei de lumina fiind 75 em.

27
Deoarece cu acest fe\ de i luminare 4.6. Materlale le fotochimice O RWO,
abia daca se poate recunoa~te ceva, pentru reproducer!
recomand<'im sti. se ~ ina seama de ce\e
relatate (in cap ito lul 3.4.) despre po- fn ce le ma i multe cazu r i, at it ama-
sibilitatea folosir ii desensibiliziirii. torii cit ~i in parte fotogr afii profe-
sioni~ti nu fo losesc pentru repro du-
ceri mater ia le spec iale. Reproducerile
4.5. Fi lmu l ORWO - in demitonuri se executa pe NP 15
Dokument qK 5 sau N P 20. Reproducerile subiectelor
\i niare, pe O K 5. Altfe l stau lucrurile
Este un material de fotografiat cu o c ind este verba de industria poligra-
comportare foarte dura. care se pre- ficii. Pentru confeqionarea c li~eel or
teaza in pri mu l rind Ia reproducerea sint necesare reproduceri care sa
subiectelor lin iare (desene, pagini de satisfad. pretenrii foarte mari in pri-
ciir~i ~ i ziare t ipar ite , documente vinta ca litiifii. Far a uti lizarea unor
etc.). materiale speciale de fotografiat, co-
Acest film se livreaza in banda de respunziitoare , nu s-ar putea obtine o
format mic ~ i ca fi lm plan , incepind imprimare de buna cali t ate.
cu formatu l 9 x 12 em . DK 5 e ste Mat eria le le fototehnice pot fi pro-
pancromatic, trebu ie deci prelucrat cu rate fie ca filme plane de format :
in obscur itate sau Ia lumina verde 9cm X12cm;13cm X 18cm;18cm X
inchis (filtrul de proteq ie pentru x24 em; 24 em X 30 em ; 30 em x
camera obscurii. ORWO 108). El are o x40cm ; 40 cm x50cm:50cmx60cm;
sensibilitat e Ia lumina de 4 DIN ~i o 21 em x29,7 cm(A4):29,7 cm x42cm
putere separatoare de 200 liniifmm. (A 3) : fie ca rolfilme (lungi de 10
Din datele ind icate , reiese ca DK 5 sau 20 m, late de 68 sau 105 em). Unele
posedii o putere separatoare foarte fi lme nu se giisesc in toate formatele !
bunii, putind astfel sii redea cu deo· Du pii cum s-a ar iitat deja in capito-
sebit.'i claritate cele mai mici deta lii. lele 3.3. ~i 3.5 .. pr indpalele ca litati
Nu-l folosim insa numai cind pe un ale mat er ia le lor de fotografiat sint
negativ mic trebuie :epr<:>duse c~t mai sens ib i litatea Ia culoare ~i gr adaria ,
multe detali1 , ci ch1ar ~~ atuno cind fapt ce explid. prezenra indicatii lor
avem de-a face cu sub iecte cu linii in corespunzatoare in notar ie prescur-
diferite cu lor i ( inclusiv ro~u !). t atii. Luiim ca exe mp lu indicar ia F U 3
Timpii de developare pentru OK 5 care trebuie c itit.i astfel :
Ia 20°C sint:
F = film fototehnic:
U = nesens ibi lizat :
Revelator Timp 3 = valoarea gamma ce poate fi
atinsii (a~adar aqioneazii de Ia forte
Revelator pent ru hirtie Ia dur).
N113(1+4) 3- 4min Din multimea de materia le foto-
MH 28 (1 + 4) 3-4 tehn ice, pentru ..consumatoru l nor-
Revelator Repro A 71 3-4
Rezept ORWO 20 3-4
Rezept ORWO 22 3-4 NP 27 este fi lmul pot rivit atunci cind
tre buie lnvinse condi\ii dific ile de fotogra-
Revelator fixator 109 fi ere f:tr.1 nici cea mai m ica lumin.1 supli-
Ia 25°C 4- 5 mentar~ .

18
5. Depozltarea corecta a materlalelor fotograflce negative

Materialel e sensib i le Ia lum ina au meta na! (denumit mai inainte for-
in pr incipiu o durat ii de conservare li- ma lin). ule iu ri eterice ~ i substante
mitatii. Depii~irea acestei limite duce tanan t e. Acestea i~i pot face aparitia,
Ia o sliib ire a sensibil it ii1 i i Ia lum i na , printre altele , in aprop ierea grajduri-
Ia a gradatie mai ~tearsii ~i Ia o accen- lor ~i a cana le lo r de scurgere, in vop-
tuare a tendin~ei de voalare a margini- se lile zugravi lor ~i vops itori lor, in
lor Ia developare . Acest u lt im nea juns cle iur i sa u ba ituri precum ~ i in lem nul
afect eazii ~i puterea de separare, pre- verde. Trebuie sa fim totdeauna atenii
cum ~i claritatea contururilor . sa fer im mater ia le le de fotograf iat de
0 depozitare necorespunziitoare astfel de substanfe , folos ind spati i de
poate ins a duce Ia scurtarea termenului depozitare corespunz.ltoare ~i evitind
de valabilitate a materia lului. Care du lapurile sau raft urile din lemn
sint pr inc ipal ii fac t ori care pot pro- verde . Prudenta est e indicata ~ i cind
voca a deteriorare premat urii? este verba de mediu cu ob iecte proas-
Ace~t i a sint urmatori i trei: di ldura , pi'it vops ite.
umid itatea ~i infl ueniele ch i mice. Daca i inem seama de ace~t i factor i.
Depoz itarea va fi cu atit mai favo- putem pastra in depoz it materiale le
rabi lii cu cit va fi mai rece ~i mai pentru alb-negru , far a n ici ogr ij.3. , doi
uscat . Temperat ura de 18°C ~i um id i- ani ~i jumiit ate. 0 except ie fac numai
tatea re lativ.l de 60% nu trebuie de- materia lele pentru infraro~ii. Acestea
pa~ite, pe cit pos ib il . Aceast .l tempe- au a anduranti'i Ia depoz ita re sensibi l
ratura nu poate fi lnsa totdeauna redusa. Termenul lor de va labilitate
menti nut.l. mai a les vara. De aceea este cu atit mai scurt , cu cit maximul
trebuie sa facem tot ul pentru a inde- lor de sensibi litate se af la mai departe
plini ee l putin celelalte conditii . ln- in domen iul unde lor lungi. Astfel,
fluentele ch im ice sin t provocate de pentru f il mu l infraro~u Nl 750 se ga-
gaze . Astfel de gaze diiun.ltoare slnt, ranteaza a valab ilitate de un an. in
de exemplu, hidrogenul sulfurat , bio- t imp ce, pentru placa infraro~u 11050,
xidul de su lf, amoniacul, vaporii de se ind ica doar 4 luni .

Acesta este un subiect cu o mare


bog.l~ i e de tonur i, dar cu n u prea mari
contraste de luminli. A fost expus norma l
$! developat cu un revelator compensator.

33
3- Developoreo
6. Ce condltll trebule sa Tndepllneascl un bun negatlv?

Se intelege de Ia sine ca materialele tivului este ins a prea mare ~ide aceea
trebuie depozitate in a~a fel, inc'it cele nu mai poate f i acoperit de o hirtie
mai vechi sa vinii prime le Ia prelucrare. fotograficii ce lucreazii moale. Potrivit
Negat ivele trebuie sa poatii. fi rna- expunerii i r~ procesul pozit iv, vor
rite sau copi at e far a un e fort deosebit, rcie~ i bine numai nor ii, iar casele
dind pozitive strii lucitoare, b ine de- vor ie~i prea inch is. Sau casele vor fi
senate in piirtile luminoase ~i in cele bine desenate in timp ce norii nu se
umbrite ~i cu a inalta precizie a deta- vor deta~a de cer.
liilor importante. Pe linga aceasta, Adesea, in asemenea cazur i, putem
negativele nu trebuie sa necesite vreo ajuta pr in agitare ~i expunere ulte-
prelucrare u lt erioarii (retu~. trata- rioar ii Ia miirire; aceasta insii neces itii
ment e chimice etc.). indeminare ~i exper ienlii. Daca nega-
Pent r u a fi indepl inite aceste con- tivul are prea pufin contrast, atunci
ditii, sint ne<esare urmatoarele: nici cu hirt ii fotografice care lucreazii
extra-dur (extra-hart) nu vom ob~ine
pozitive strii luc itoare. Potrivit expu-
6.1 . Cont rastul corect nerii , umbrele adinci nu vor i e~i negre
al negatlvulu l in pozitiv, c i cen u ~ i u-inc h is , ori par~i le
cele mai luminoase nu vor r.lm ine albe,
Deoarece hirtiile fotografice pot ci vor capata o ton alitatecenu~i e . in am-
reda numai un domeniu limitat de belecazuri, imag in i le vor fi lipsitedevi-
contraste, negativele trebu ie sii con- goare ; ele vor fi denumite slabe. Ast-
tina contraste nici prea mari , nici pr ea fel de exemple si'lt imaginile 23 ... 25.
m ici . Negativele cu contraste prea Contrastul negativu lui depinde,
mari sint denum ite .,negative dure". intr-adevar, in primu l rind de con- \
Dacii negative le sint dure hirtia foto- trastul sub iectului ~ide grc.datia ma- \
g r aficii poate reda bi ne fie numai t10·rial u lui fotografic; e l poat e fi insii
piiqile umbrite , in t imp ce piirlile lu- larg influenfat pr in developare. Sint
minate riimin a lbe ca de creta, fie piir- deopotrivii pos ibile atit spor irea con-
l i le luminat e , bine desenate, in timp ce trastului (paragraf 8.6.3.) cit ~i re-
umbrele vor fi negre ca funing inea. ducerea lui (par. 8.6.2.).
Un exemplu in acest sens este ima-
g inea din fig . 20. Cu film NP 27 in aparat, sintcm intotdea·
Pe negativ, se recunosc bine atit una asiguraii in caw I unor asemenea instan-
casele cit si norii. Contrastu l nega- lanee, indiferent de condi1iile de lumin~.
Fig . 20 . Negati v prea bogat in contraste
(dur). ce nu poate fi redat corect d e clitre
hirt ia fotografk~ .

Fig. 21. Poz it iv dupA negati vul d in fig . 20.


f\edare a lum in ilor (cer cu nori). bun~ .
Umbrele ti nd lini~ti t c~tre negru .

Fig . 22 . Pozitiv dup~ negativul din fig . 20.


Redare bun ~ a umbrelor. Norii nu se d e-
ta~az~ de ce r.
Curba gradofiei

Fig. 23. Negat1v cu prea puilrl contrast


(moale), ce nu poa t e f1 reda t corect de
dtre llirt ia fotograficli .
Fig. 24 . Pozitiv d u p ~ nega t ivul din fig. 23.
Luminile sin t d e un alb corect, um bre le
insa numa i cenu~ii ; imaginea este Urli
vigoare.
Fig. 25. Pozi ti v. dup~ nega ti vu l din fig. 23
Umbrele araU destul~ acoper ire. Lumin ile
nu mai sint in~~ albe. ~i aceasU imag ine
este Ur~ viai~ (moale)
Figur a Expuner e De11elopare lumini Umbr e Contrast

26 nor ma lA su b-de11e lopat prezente prezente prea s lab (moale)


pr ea moa le
27 subexpus r.ormal ii bune li psesc (moale)
28 norma Iii norma );!. bune bune corect (norma l)
29 $upraexp u~ nor ma lA pre a pre a prea ~lab
30 norma Ia supra-deve- de nse dense (moale)
lopat dense bune preaputernic
(durl
6 .2. Conturare a corecta In aceast.l lotogralie, fiicuU in cond iiii
lavorabile de lumin.l, se valorilic.l pe
a luminilor ~i um brelor deplin avantajele filmului NP20 (granu -
laiie fin ii: si putere de separare mare).
Pozitivul poate red a bine conturate
atit lumi ni le cit ~i umbrele, numai
cind acestea sint coresp un zator contu-
rate , Ia rindu l lor , in negativ.
Aceasta depinde inain te de toate de
expunerea materialului fotografic in
aparat. Developarea are a ici prea pu- lac de creatie, pentru cii face sa se
~ina influen~ii . Neg ativele subexpuse piardii une le detalii ftirii impor tan~ ii .
aratii intr-ad eviir o bunii redare a lu- Din paragraful 3.6. a reie~it ca. in t r -a-
mini lor : umbrele sin t in schimb trans- devtir, granulatia depinde, in primul
parente ~i apar pe poz it iv ca suprafete rind, de mat erialul fotografic folosit
complet negre. ~idea este totu~i influen1at.J de expu-
in cazul supraexp uner ii, piiqi le um- nere ~ i de developare. in paragraful
brite ale subiect u lui sin t bine redate 8.6.4 . vor fi I.Jmur ite ma i in deaproape
de regula: lumini le, in schimb , arata aceste dependente.
fenomene de suprailuminare ~i nu se Bineinte les, in legiitur a cu aceasta
mai deta~eazii une le de a lte le. Ele joacii un ro l hotiiritor ~i scara m.lririi
apar pe pozit iv ca suprafete de un alb pe care vrem sao realiziim. Dacii nu
uniform. ni se cere o miirire in format mare.
Negativul ideal trebuie sii arate, negativul poate avea granulatie.
chiar ~i in piiqile cele mai umbrite,
un ton cenu~iu ce mai poate fi copiat
inca . Aceasta presupune o expunere 6.4. Claritate mare
absolut exactii a materialului foto- a detaliilor importante
grafic. Developarea joacii aici un rol
numai in masu ra in care sensibilitatea Claritatea imag ini i dep inde , intr-a-
materialului fotograf ic poate fi utili- deviir, in primul rind, de calitat ea
zat.J in mod difer it de di feritele re- ob iect ivului cu care fotograf iem ~ide
velatoare, respectiv metode de deve- punerea exactii Ia punct , Ia fotogra-
lopare. Dacii se fo losesc revelatoare fiere. Expunerea exactii joacii ~i ea
care nu utilizeaza intreaga sensibili- un rol important . in cazul supraexpu-
tate Ia lumina a filmului , atunci tre-
nerii, iau na~tere halo-uri mari ce se
buie sa expunem mai mult decit aratii traduc printr-o pierdere de claritate .
exponometrul . Dad nu tinem seama in cazul subexpunerii, negativele vor
de aceasta , negat ivul va fi lipsit de
avea real mente o granula"t ie mai mare,
deta lii in umbre.
din care cauzii are Joe o pierdere de
claritate. Deoarece expuner ea corectii
depinde ~i de modul in care revela-
6.3. Granula{ie cit mai red usa toru l fo l ose~te sensibili t atea Ia lu-
posibil mina a materia lului fotograf ic (para-
graful 3.1.), developarea poate influ-
De regula . ne striiduim sa obtinem enta claritatea imag inii . Cffiar ~i gra-
imagini lipsite de granula~ie. Numai nulatia mare ce rezultii prin tr-o deve-
in fotografia artisticii se folose~te une- lopare gre~itii, reduce claritatea ne-
ori , in mod voit , granulatia, ca mij- gativului.

40
6.5. Cu r3tenie ~i abse nt a defectelor Diferitele posibilitii~i de imbuniitii-
~ire a negativului prin tratare u lte-
Toate impuritii~ile ~ i defectele de rioarii vor fi liimurite In paragraful13.
pe negativ necesita prelucriiri ulte- Paragraful 14 se ocupa cu pil.strarea
rioare supl imentare incomode, dad
corectii a negativelor .
~u vrem sa ne deranjeze in pozitiv.
In unele cazuri , nu este posibil sa Rezumind, putem spune:
salvam imaginile pr in prelucriiri ulte- Negativul ideal rezultO din fo/osirea
rioare . De aceea, este necesar ca Ia materia lefor ce/or mai adecvate, expu-
fabricarea , depozitarea ~ i prelucrarea nere exactO. developare corectO $i din
negativulu i sa avem cea mai deplinii ceo mai mare grij6 in 1ntreaga prelu-
gr ijii. Un pozitiv ratat :t put em repeta .
crare. Pe flng6 acestea , conteaz6 in mod
Un negativ ~~ric at printr-o pre lucrare
gre~ i tii, prio;tr--:> tratare nepotri - deasebit acordarea exact6 a developiJrii
vitii , arareori poate fi repetat. cu expunerea.
7. Prepararea solutillor de tratare

Compunerea corecta a solu~ii lor de pot sa apara atunci cind substa nfele
tratare este de o importan~a hotiiri- nu au fost integral d izo lvate.
toare in prelucrarea materialelor fo- Cind preparam diversele solu~ii de
tografice. Aceasta este cu atit mai tratare fie dupii reteta, f ie cu pachet:ele
adeviir at cu cit este verba de solu- confinind substanfele necesare in do-
fiile de developare. Pri ntr-o concen- ze le prescris e, ne putem giisi In fat:a
traf ie gre~i t ii se pot iv i g re~e l i de uno r in d icafi i foar te variate . In cele
developare care nu ma i pot f i corectate ce urmeaza, dorirn sii lamurim ma i
de loc, sau numai cu ajutoru l unor tra- bine diverse le posib ili t afi .
tamente ulterioare migiiloase. Tra-
tamentele ulterioare , ca redevelopare, 7.1. Prepararea dupii instruc~iu n i
sL3.bir e, i nt.lrire etc., nu numa i cii a su bstan{elor pream bal ate
reclamii o munca sup limentara, dar
nu ne vor conduce In nici un CJZ Ia Aceasta este metoda cea ma i utili-
rezu !tate mai bune declt ce le ce ar f i zata. Fiecare d intre substanfele aflate
fast obfinute p r intr-o developare co- in pachet:el trebuie dizolvata, de obi-
recta. cei , intr-a canti t ate red usa de apa .
Pentru pregiiti rea ~~ piistrarea solu- intr-o ordine ,pr escrisa, urmind ca
fi i lor trebuie fo los ite nu ma i recipiente a po i sa se comp leteze apa pin a Ia vo lu-
~~ amestecatoare inerte din punct de mul final. Uneori se cere ca fiecare
vedere chimic. Mater ia lele plastice ~i substan1a sa se d izolve separat, iar
stic la sint deoseb it de indicate. fn a poi sa se toarne lao lalta intr-o ordine
nici un caz nu poate fi vorba de reci- anum ita ~i sii se completeze apa pina
piente sau une lte de cupru, care Ia volumul fina l. lnstrucfiun ile res-
face solufi ile de deve lopare pect ive de dizolvare trebu ie respectate
zablle. intocmai de f iecare data. Aceste in -
fna inte de folosirea solui ii lor, tre- strucf iuni se giisesc in pache1e le sau
buie sane asiguram ca ele sa f ie bine pot fi extrase din manualul de reiete
omogenizate. Substaniele treb u ie sa ORWO.
fie a~adar complet dizolvate ~i · un i-
form dispersate in masa solufiei. De 7.2 . Diluarea in propor~ia cerutii
aceea se recomandii sa nu folosim a so lutiilor gata preparate
solufii le imed iat dupa preparare ci sii
le lasam sa stea mai intii citeva ore . Soluf iile gat~ confeq ionatt;: sin t de
Figura 31 ne arata genu I defectelor ce obicei foarte concentrate. In acest

43
fig. 31. Developarea negativulu i provo-
caU de dilolvarea incomp/ et~ a substa n-
te lor revelator u/ui.

mod, ele nu necesi t ii. n ici ambalaje ~i M-H 28 1-f 3 ne trebu ie , atunci, ap li-
nici volume mari de transport, fiind cind formu la. vom calcula :
totodata mult mai rezistente Ia o
depozitare indelungatii. Cantitatea de M-H = 2 000 ~=500 mi .
28 concentrat~ 1+ 3
Pentru intrebuiniare, se dilueaza Va trebu i deci sa masurii.m mai intii
cu apa intr-a anum it a proportie.
lnstruqia de diluare t rebuie neaparat 500 ml de so lutie concentratii. ~i du pii.
aceea sa adiiugiim apii pinii vom obtine
respectatii lnt ocmai ! Proportia di-
tot alul de 2 litri.
luiiri i indica intotdeauna inti i partea
Dad. spre exemplu trebuie sii. pre-
de solutie concentrata . Cind ni se
par am 800 ml solutie revelatoare
indica, de exemp lu : .,ORWO - solu-
ORWO R 091+40 trebuie sii calculii.m
tie de developare R 09-1 : 40", inseam-
astfel:
nil ca trebuie sa amestedim 1 unitate BOOm/
(de volum) de so lut:ie de developare R 09 conce ntrat = - - = 19,5 ml
1 + 40
concentrata R 09 cu 40 un itii.ti (volume)
de apii. . in prezent ni se indica adesea. Mii.suram dec i 19.5 ml R 09 ~i apoi
in locul proportiei de amestec (1 : 40), adii.ugii.m apa pinii. _ce vom obtine
suma unitiiti lor de amestecat (1+ 40). totalul de 800 mi. Jntr-un astfe l de
caz ob i ~nuim sii rotunj im Ia 20 ml
in cazul in care trebuie sii. preg3t im canti tatea de R 09 ~i sa adaugiim
o cantitate prec is<\ de revel ator , atunci a poi o canti tate de apii de 40 de ori ma i
procedii.m conform form ulei : mare. in cazul acesta obtinem, ce-i
Cantitatea drept . ceva ma i multa sol ut ie decit
ne trebu ia, dar propoq ia amestecu lu i
~;n~~~~tie = Cant itat ea de 50/utie diluatli este riguros respectatii. ~i. In definitiv
trat.i Suma unitli~ilor de amestecat aceasta conteazii..
necesar.i

Dacii. spre exemp lu, t rebuie sii pre-


7.3. Prepararea dupli ret etli
param pentru intrebu int:are 2 litri de
solutie ~ i vrem sii. ~tim citii. solutie Aceasta corespunde in principiu
concentrata de revelator ORWO preparii.rii cu pachetele preambalate .

44
atita doar cii dive rse le substan~e tre- Dacii nu respectiim ace~ t i factori de
bu ie in prealab il cintiir ite . Pentru convertire, at unci nu va ma i cores-
aceasta est e necesarii o bun ii balant;ii punde gradul de concent rare a l so lu-
de labor ator cu g reu t atile corespun- t ii lor ~ i aceast a va efe cte foarte
ziitoare. lnainte de a proced.a Ia cin- nep liicute, ma i a les este vorba
t iirire, treb ui e s<'i t inem seamii ca nu de so l u ~i i reve latoare. acest e im-
t o tdeauna substan ~e ce ne s t au Ia dis - prej uriir i , putem obt ine chiar nega-
poz itie se prezinta in forma ceruta de ti ve t ot al inu t il izab ile . Este de Ia
retetii. Retetele cer adesea substante sine in teles cii fo los ind numa i sub-
cr istalizate , fiirii apa (de exemplu , stan~e d in pachet e pr eambalate , ev i-
sodasicc-s iccu m ,in lb. lat in a = uscat), tiim t oat e aceste dificu ltiit i.
dar noi nu dispunem declt de substante
cristalizat e, cu apa (de exemp lu, soda
crist) . ? i cazul contrar est e posib il. 7.4. Prepararea dupa con~inutul
in astfe l de cazu ri trebu ie sa folos im procentual
cantitiiti echiva lente,siicalc uliimadicii.
in prea labil cite grame de sare cr ist .
pot in locui cantitatea de sare s icc Trebu ie sii facem deoseb irea fun-
ceruta de retetii, sa u inve rs . In aceast a dament a l<! intre procen t aju l in g reu-
situat ie, este necesar sa fo los im urma- tate ~ i ace la in vo lume . in fotoch imie
toru l tabe l de ech ivalente : se calculeazii aproape exc lusiv in greu-
tate, de aceea nu vom t rata ma i amii-
nunt it decit aceasta pos ibil itate .
Sub>tart~a Grame =grame
· crist. Ma i a les in retete le mai vech i , se
cer adeseor i solutii cu o anum itii
1 1 ,65 concen t rare procen tu alii , cum ar fi,
0 ,61 1 de exemplu, o so lut; ie 10%de brom ur<'i
1 2 ,70
0 .37 1
de potas iu . Cum pu t em prepara o
1 2,27 astfe l de so lufie?
0,44 1 0 so lut ie de x % conti ne x g rame
1 2
0.5 1 sare sicc Ia 100 grame de so lut ie gata
1 1,9 preparatii.
0,53 1 0 sol utie de 10% bromurii de pota-
1 1,57
0,64 1 siu const ii a~adar d in 10 grame de
bromurii de potas iu ~ i 90 ml apii
de exe mpl u, intr-a retetii de (1 m l apii cin t ii r e~te 1 g). Dacii t rebuie
se cer 8 g de soda s icc ~i nu sii pregat im de exe mp lu 2 500 g de
avem Ia d ispoz it ie decit soda crist ., solut ie 4% de baie de intrer upere din
at un ci treb ui e sii cintarim 8 g x2.7~ metabis ulf it de potas iu, at unc i trebuie
= 21,6 g de soda cr ist. sa ca lcu liim in fe lu l urmiitor:
Dad, de exemp lu , intr-a retet ii de La prepararea a 100 g de so lu f ie ,
ba ie de f ixare se cer 300 g de tiosu l- este nevo ie de 4 g metab isu lfit de
fat de sod iu cr ist. ~ i nu avem Ia d ispo- potas iu ~ i de 96 ml de La prepa-
zi ti e decit th ios ulfat de sod iu s icc , rarea a 2 500 m l de sint nece-
at unci trebu ie sii cintiirim 300 g X sare cantitiiii de 25 de or i mai mari
x0.64 = 192 g din substanp de care a~adar 100 g metab isulfit de potas iu
d ispune m. ~i 2 400 ml de apa .

45
7.5. Diluare d upa con~ i nutul in care: RA est e propoqia ameste-
procentual culu i :
P - procenta jw l dor it:
Din cind in cind este nevoie sa di- P1 - con1inutul procen-
lu<'im solulii foa rte concentrate. ad<'iu- tua l al solutiei con-
gind apa pinii Ia un anum it grad de centr ate.
Daca o apl icii.m Ia cxemplul nostru ,
concentrai ie . Acesta este, de exemplu,
ob~inem :
cazu l cind trebuie sa pregi:tim dintr-un
RAd '(80--2)~2 '78~1 ' 39
acid acetic de 80% o baie de intreru-
pere de 2% . Formu Ia dupii care afliim Daca trebuie sa prepar<'i m o anum ita
raportul de amcstec cerut este: cantitate de solutie diluatii, afliim
mai intii propoqia amestecului , ca
in exemplul de mai sus, dupii care
putem proceda a~a cum s-a aratat in
capi tol ul 7.2 .
8. Developarea negatlvulul

Developarea materialelor fotogra- cont ine adesea impurit.1ti cese pot ma-
fice este un proces de reduq:ie. Par- nifesta foarte daunator . Zkind im-
ticulele de bromura de a rgint din puriti3.ti . ne gindim Ia <arpuri solide,
emu lsia expusii Ia lum in a. sint reduse gaze sau saruri dizo lvate .
Ia argint prin aq:iunea revelatorului . Corpuri sol ide, ca nis ip sau rugina.
De aceea put em consider:a procesul de pot fi u~or in l.1turate prin filtre. Fi l-
developare ca a form idabila intarire a t r e le mk i Parol it produse de uzina de
imagi nii latente ce a luat na~tere in fi ltre VEB din Meissen , <are se mon-
aparatul__ de fotog r afiat , in moment u l teaza in conduct a de apa , s-au dove-
expunerr1. d it deoseb it de indicate pentru labo-
ratoarele fotogr afice. Prin aceste fi l-
tre se inL'itura ~ i pericolul cain t impul
8.1. Componen~i l revelatoru lui spiiliirii sa se depunii grc'iunte de nisip
~~ rolurile lor pe mat e r ialele fotografice, care apoi,
Ia ~tergerea apei inainte de uscare, sa
Un revelator conti ne de regu la cinc i provoa<e zgirieturi pe negative.
componenti principali: Gazele dizolvat e precum dorul, oxi-
genu l etc ., se mani festii negativ in fo-
' P'
substanp revelatoare tochimie , Ele pot fi u~or in liiturate
sulfit de sodi u prin indlzirea apei, deoare<e solubi-
substanta alcalina litatea gazelor scade tot mai mu lt, pe
br omura de potasiu mii.surii ce temperatura <re~te. lnd l-
zirea apei este recomandabila ~i pen-
in afarii de acestea, revelatoarele, tru ca aceasta ajuta Ia o mai rapidii
mai ales cele d in pachete preambalate, dizolvare a subst ante lor, atunc i cind
contin ~~ unele adaosuri specia le ce pregatim soluiia revelatoare. Totu~i.
influenteaza in mare miisura fe lul lor pentru a preveni o de~compunere pre-
de a actiona. maturii. a subst ante lor din solutia re-
velatoare, t emperatu ra apei cu car e
8.1 .1 . Apa pr eparam revelatorul nu ar trebu i sa
depa~easd 45°C.
Ea serve~te <a d izolvant, deoare<e Saruri le d izolvate au efecte foto-
reaqi ile <himice nu se produc dedt <himice foarte neplacute. Este vorba
in solut ii apoase . in general se folo- in primu l rind de saruri le de cakiu si
se~te apa de Ia robinet , dar aceasta de magneziu , care dau na~tere duri-

i7
tati i apei . Dad nu in laturam aceste dur; produce compu~i de argint de
saruri , atunci ele intra in reaqie cu culoare bruna; in revelatoarele uni-
substan~a alcal in ll a revelatorului ~i versale este folositll in genera l im-
formeaza precipit ati i cu aspect t ul- preunli cu substan1a revelatoare
bure ~i flocu lat . Cu cit apa este mai ORWO M 143, sau cu Fenidon .
dura, cu at it vom consuma ma i muiUi Substanta revelatoare ORWO M 143
solutie alcalina ~ i cu atit mai negativ (Metal , Monomethyl-p-aminofenolsu l-
va fi efectul pe care acest proces II va fat, HO · C6 H ~N H · CH 3 • 1/2 H2 S04):
avea asupra eficientei revelatoare a ace sau prisme mici incolore; singurii.,
solutiei reve lat oare. Cele mai multe aqioneazii foart e moale ~i pr9duce
revelatoare din pachetele preamba- compu~i de argint de culoare a lbiistru-
late contin di n aceasta cauza, ca adao- ie: reduce, ch iar far a subslarqa bazica:
suri spec iale, substante protectoare in revelatori universali, este folos it
anticalcaroase, care convertesc acegi de obicei asocial cu subslanta revela-
generatori ai duriliitii in compu~i far a toare O RWO H 142, dar astiizi este
aq iune fotochimid. Cind avem de-a tot mai des inlocu it cu Fenidon; poate
face cu apll foarte dura, alunci canti- sa provoace eczeme.
tatea de substante dedurizante nu va Phenidon (1 -Phenyl-3-pyrazolidon):
mai fi indestul iitoare. in astfe l de praf alb : singur , nu are aproape nici
cazuri se recomandll de aceea , sa adiiu- o aqi une reve lat oare, activeaza totu~ i
gam apei cu care urmeaza sa preparam pe H 142 sensib i I mai tare decit M 143 ;
revelatoru1 1 pin ii Ia 2 g de dedurizant 1 g Fenidon i n locuie~te 8 g de M 143,
ORWO A 901 . asigurind lotodatii revelatori cu un
randament ~i du rabi litate mult sporite
8.1.2. Substanta reve/atoare care n tct nu provoacii eczeme.
Brenz (= Piro) kate!<in (Ortod ioxi-
Aceasta serve~te ca reduclor ~i re- benzol , C6 HiOH)2), cristale albe ; de-
duce Ia argint bromura de arginl ex- oarece produsele de oxidare ale aces-
pusa Ia lumin a, cont inutii in emu lsie. lei subst ante in tiiresc ge latina , reve-
in acest proces, ea insa~ i se oxideazi'i: laloru l Pirokatechin aqioneaza com-
2 AgBr+ HP+ substanta revelatoare pensator: produce compu~i de argint
-> 2Ag+ 2 HBr+ substanta revelatoare de culoare sep ia .
oxidata.
Paraminophenol (NH 2 C6 HPH): cris·
Exista vreo 800 subst ante revel a- tale albe cu nuanla inspre sepia; sub-
loare din care insii numai vreo 30 se stant ll activll in solu~ia revelatoare
folosesc in pract icii. Cei mai multi ORWO R 09: est e folosit ca revelator
revelatori conti n nu numai una, ci universal: aqioneazii cu granula~ie re-
douii substante reve latoare care se lat iv fin<i; pri n diluare mare sc ob~ine
completeaza prin propr ietiit ile lor, un efect compensator .
sau capata prin comb inare proprietiit i
Paraphenylendiamin (1,4-d iamino-
cu totul noi . Aproape toate substan-
benzol, C6 HiN H2 ) 2 ); crista le mari gri
tele revelatoare sinl substante orga- desch is; aqioneaza chiar f<'ir.'i ambiantii
nice ce pot f i obt in ute din benzol. bazid : produce negative cu granula-
Cele mai importante sint :
Substanta reve/otoore ORWO H 142
(H ydrochino n, Parad i oxibenzol, Fiecare este bucurcs sli facli fotografii
de copi i, pline de vialli. Cu NP 27 ~i o
C6 H. OH 2 ): ace mici de crista/ de cu- developare compensaU, aproapc eli nu
loare alba; s ingura, aqioneaza foarte existli nici o problemli tehnicli.

18
tie foarte fin a ; ca dezavantaje. notiim compensatoare ~ ~ in ce le cu granu la-
toxicitatea , proasta solubil itate, slaba ~ie foarte fi n5.
util izare a sensibilita~i i ~i marea ca- Baza con~inuUi in revelator se con-
pacitate de colorare (pete cafeni i 1); sumii in timpul procesului de develo-
mai multe derivate a le acest e i sub- pare , deoarece intra in reaqie cu hi-
st ante sint folosite ca revelatori a i dratul de brom (HBr) ce se formeaza
culori lor, in fotogr afia in culori. odatii cu reduqia.
HBr+alca l in~Bromurii alcal inii +
8.1.3. Sulfiru/ de sodiu Hp ; de exemplu HBr -!- KOH~KBr-1-
Hp .
El serve~te drept conservant in so-
Din cauza continutu lui red us de sub-
lu~ia revelatoare. Deoarece se com-
stante r evelatoare ~i akal ine, revela-
b inii cu produsele de oxidare a le reve-
Jatorului , e l anihileazii efectu l de toar ele uzat e aqioneazii mai lent ~i
mai s lab decit cele proaspete, abia
descompunere al aces tor a . Prin acesata
se impiedid. descompunerea prea ra- preparate.
pidii a substanielor revelatoru lu i ~i in r eve latoarele guta confeqionate,
se mare~te conservabilitatea acestuia substanta alcaliniise prezintii mai mult
d in urma. sub forma de amestecuri-tampon . Prin
amestecuri-tampon , int elegem solu-
~i i le de mai multe substan~e care se
8.1.4. Substanra a/calind (bazicd) completeaza. in a~a fe l incit i~i piis-
treazii valoarea pH chiar in stiirile de
Ea serve~te ca accelerator , in reve- diluare sau impuritate. Aceste ames-
lator. De~i unele substan~e ale reve- t ecuri-tampon fac ca revelatorul sii-~i
latorul u i pot reduce chiar fiirii bazii, poat ii piistra eficienta aproape int act ii
procesul de d evelopare decurge, pen- chiar d upii o indelungata intrebuin-
t ru toate su bstan ~el e reve latoru lui , ta··e . Ele sporesc considerabil
mult mai repede ~i mai sigur, in mediu damentul revelatorului.
bazic. lonii OH miiresc considerabil
capacit atea de redu c~ ie a tut uror sub-
stantelor.
8.1 .5. Bromura de potasiu
D istingem baze tari, medii ~i s labe. Aceasta serve?t e ca agent de clarifi-
Baze le tari (de exemplu Je~ia de pota- care a revelatorul ui. F.3.di bromura
siu, le~ia de soda caustic!) se fo losesc de potasiu , diversele substante d in
de regula Ia revelatoarele cu aqiune revelator ar reduce nu numai granu lele
foarte ra pidii ~i energ icii, a~a cum se de bromurii de argint ce au fast expuse
cere Ia developarea reproduceri lor li- dar, partial, ?i pe cele neexpuse. Ca
neare din domeniu l reprofotografiei. urmare, obtinem negative cu u n vaa l
C ind lucriim cu astfel de baze, care cenu?iu (vaal din developare). Bro-
nu fiirii motiv sint numite ,.mar- mu ra de potasiu in r evelator impied icii
dante", trebuie sii ne protej<'im pie- formarea acestu i vaal ~ i ne ajutii sii
lea ~ i mai cu seamii ochi i ! obt inem negative clare, bine desenate
Bazele medii (de exemplu , soda de in lum in i ~i umbre. Dar acest avantaj
r ufe, potasa) se folosesc ma i ales Ia nu-l obtinem, ce- i drept, decit cu
revelato~rele cu aqiune norma l a pen- pretul unei exploatiiri mai red use a
tru pozitive ~i negative. sensibil itat ii . A?adar , cu cit va fi mai
Bazele s labe (de exemplu , borax) mare partic iparea bromur ii de pota-
le intilnim ma i ales in revelatoarele siu Ia constituirea revelatoru lui , cu

so
atit mai lung va trebu i sii. f ie timpu l al tanc ORWO A 902.
de expunere a mater ia le lor fot ografi ce in astfel de cazuri, va fi
lnaparat. expl icat in capitol ul 8.5.3.
Bromura de potasiu nu se uzeaz5 Desensibilizotorii servesc ,
prin procesul de deve lo pare . Dimpo- s-a ariit at in capi t ol u l 3.4., Ia
trivii , prin acest proces se formeazii, sensibilizJ.ri i mater ialelor de
cum s-a ariitat in capitolul f iat. Prin aceasta cream
di n alcal iu l reve latorulu i de a developa toate
bromu l bromure i de argint , o cant i- lumina ga lben-verzu ie a
tate de bromurii de potas iu supl:men- scure , urmiirindtotul
tarii . in cazul altor alcaloizi , se poate sib ili zator ORWO D
forma ~ i bromurii de sod iu, care are
ins.l aceea~i ac1iu ne. So lul ii le reve la-
toare lntrebu intate ac1ioneaz.l
vit ce lor ar.ltate ma i sus, omogenii. ~ i
lent, dar adesea mai clar bu lelor de aer.
proaspiit preparate. Din cauza unei Su/fatul de sodiu (sare G lauber) l m-
mai reduse exp loatiiri a sensib ili t.11 ii, pied icii umf larea exagerat .l a ge latinei
revelatoare le pentru negat ive nu ar atunci cind se deve lopeazii Ia temper a-
trebu i fo losite pinii Ia limitii . Dar turi ma i r idicat e . De aceea se ~ ; ada uga
ma i a les materialele negat ive cu ex- a~a- num i te l e reve latoar e tro picale. Cu
punere scurtii trebuie totdeauna tra- un adaos de 150 g su lfat de sod iu Ia
tate In reve latoare proaspete. litru l de reve lator se poat e developa
Sol uliile regeneratoare li vrabile ce- chiar Ia 35°C. Dar in aceste condilii
lor care se servesc de ta ncur i ~i ma~ i ni timpii de developare t rebu ie, ce-i
pent ru deve lopat con1 in toate compo- drept , aflal i pr in incerd.ri prealabi le .
nentele unui reve lator, cu except ia Adaosuri pentru dizolvarea si5rurilor
brom ur i i depotasiu. D in aceast.lcauzii, de argintcum ar fi, de exemplu , Rho-
ele nu pot f i fo losi te ca reve latoare danide, segiisesc mai ales in reve lator ii
independente . Dacii nu se ii ne seama cu granu lal ie finii gata preparaf i. Ele
de aceasta, se risdi apari1ia unor nega - impiedic.'i aparilia unor ag lomer<ki de
t ive voa late intens. granu le, ca efect al deve lopiirii . Ace-
ea~i aq: iune o are ~ i un con1inut sporit
8.1.6. Adaosuri speciale Ia revelator de sulfat de sod iu in reve lat or.
Existii un mare numiir de adaosur i
spec iale care fie ca ame li oreazii pro-
prietiilile practice a le revelat oarelor,
fie cii le desch id do menii de intrebu in-
1are cu totu l no i. Adaosuri accelerotoore cum sint oxa-
Adaosuri/e dedurizante , despre care latul de potasi u sa u ureea efect,
s-a vorbit de ja in cap ito lul 8.1 .1 . , pe lingii ridicarea gradu lui alcali-
servesc Ia reducerea duritii.t ii apei nizare ~i o aqionare mai
(ORWO ant icalcaros A 901). ve latoru lui.
Adaosuri dezinfectonte se amestecii. Adaosuri stimulatoare ole
in revelatoare le pentru tanc pentru tOtii, ca de exemp lu hyd raz in,a,
a imp iedica bacteri il e sa descompunii revelatorul sii poatii. exploata ma i
solui ia revelatoare , Ia o folosire mai bine sensib il itatea Ia lum in a a mate-
indelungatii.. Modu l de intrebuinlare rialului fotografic .

51
C laritatea maximli fn fot og r afia de rata tratamentulu i ~ i ag itarea mate-
aproape este o problemli fot ot ehn i' li d eo· riatelor in solutia developantii, i~i au
sebiU 'are, print realt e le , ~e poate rezolva
prin folo~ irea materia lelor fotografice cu ~i ei rolul lor. Cum se r.lsfringe com-
granu la\ ie finli, expunere exacU ~i deve· ponenta revelatoru lui in modul de
lopare corespunzhoare, pentru granu la~ i e aqiune, re iese clar di n capitolul 8.1,
f inli.
8.2.1. Concentra~ia

Adesea se pune intrebarea dacii are Concentrat ia revelatorulu i are foa r-


vreun rost sa ne prepariim revelatoa· te mare inf luentii. fn principiu , se
rele dupii reteta. Abstraqie fiiclnd de poate spune cii soluti ile revelatoare
faptu l cii aceast a imp licii mai n:u ltii mai di luate aqioneazii nu numai lent
muncii, trebu ie sa f1 e bin e stabil1t d i ci ~~ mai echil ibrat, in t imp ce so lu-
numai cu greu am putea ega la cali- ti ile reve latoare mai concent rate de-
tatea revelatoarelor gata preparate. velopeaza repede ~ i mai _contrastan~.
Aceasta este valabil in special in ceea Putem deci, chiar ~i numa1 prin modl-
ce prive~te exploatarea exhaustivii a ficarea concentra1iei revelatorulu i, sa
revelatoru lu i. De acee,1 se recomandii mod ificiim apreciabil modu l de act io-
sa fo losim . pe cit pos ibil, intotdeauna nare al acestui a din urma. Un exemplu
revelatoare gata preparate. Numa i in acest sens ni-l ofera solut ia revela-
clnd acestea nu ne stau Ia d ispozitie, toare ORWO R 09. in di lutie de 1+ 10
sau cind avem nevoie de revelatoare pin! 1a1 +1 5, aceasta se preteaza perfect
speciale, este rezonabi l sa 1e prepar iim Ia deve loparea contrastantii a repro-
revelatoarele dupii reteta. Pr in reve- ducerilor lin iare. In dilutia de 1+ 20,
latoare speciale inJ;elegem revelatoa· ea serve~te ca revelator norma l pent ru
rele cu o deosebitii aqiun e de omoge· negat ive le de format mare. In di lu-
nizare sau de accentuare a contraste· tie de 1 +30 ~i cu adaos de 70 g sulf it
lor , revelatoarele adaptate Ia condi- de sod iu Ia litru , solu1 ia revelatoare
ti ile tropicale , revelatoarele cu o deo· ORWO R 09 poate fi fo losit.l ca revela-
sebit de intensa exo loatare a sensibi- tor universa l. In d ilutie de 1+ 40 pinli
litatii ~i a~a ma : .cparte. Ia 1 +200, ea constitu ie un bun reve-
Se recomanda de asemenea sii nu lator compensator al granulatiilor f ine,
experimentam prea multe ~i fe lurite pentru filme le de format mic ~i pentru
revelatoare , ci sane lim itam Ia unu l ro lfilme.
sau Ia citeva, a le ciiror proprietati
sii le studiem , pentru a le putea fo losi 8.2.2. Temperatura
din pl in.
Des pre revelatoarele gata preparate Cain toate reaqii le chi mice, tem-
~ i despre citeva re1ete reputate vom peratura joacii. un rol important ~i in
vorbi mai amiinunt it in capitolu l 8.6. deve lop are. Cu cit revelatoru I este
mai cald, cu atlt mai repede se desfii-
~oara procesu l de developare ~ i in-
8.2. Factori care influenfeaza vers.
procesu l de developare Nu ne este perm is sii a legem in mod
arbit rar temperatura revelatorului.
Desfa~urarea procesu lui de develo- Temperatura cea mai favorabilii este
pare nu depinde numai de componenta cupr insa rntre 18 ~i 22°C. in acest in-
~i concentrarea reve latoru lui. Factori terval. reaqia decurge curent, fara ca
exteriori. cum ar fi temperatura, du- gelatina sa se umfle prea tare. in ge-

53
fig. 32. Prel inge ri de revelator ( .. tr im be
de f um") se produc pr in agi t ar ca insu fi-
c ie nU a mater ialu lu i neg ati v in ti m p ul
develop.lr ii.

fi g. 33. Puncte tra nspare nte ~i dire de


reve lator pe negativ , provoca t e deagi-
tarea insuficie nU a doze i de developa t,
cu ba n d~ de mater iil l plast ic.
Fig. 31 . Locuri tra nsp ar en t e , r otund e . pc
negativ , se da t o r csc bule lo r de ae r afla te
pe emulsie in t impul deve loprtrii.

ner al in st ruqiuni lc de devclopare r c-


coma ndii o temperatura de 20°C.
Dacii ac easta temperatura n u poate fi
menr in utii, at unc i trebuie aj us t ari co-
res punziitor timp ii de deve lopare. La
t em perat uri mai rid icate , du r ata de-
velopiir i i t rebu ie redusii propoqional,
Ia t emperatur i mai joase ea trebui e
mari t ii . Deoarece di ve r~ ii reve latori
reaq ioneaza d iferit Ia variafiile de
temperatura, exist.'i pentr u fi ecare r e-
vel ator un t abel de recalculare . Pen t ru
cele ma i import ante revel atoare gata
preparate , dam in capito lu l 8.6 aceste
tabele .

8.2.3. Agitarea

in tim pu l deve .... pa r ii , trebuie sa


avem grijii ca reve lator ul uza t de pe
suprafa1a stratul ui de gelat in.'i al ma-
teri alelo r sa f ie lnlocuit cu reve lator
proasp.'it. Fara agitare, aceasta in lo-
cuire ar decurge prea lent ~i s-ar pro-
du ce defecte de develo pare . Aces te
de fect e se man ife sta pr in pr·e lingeri
de. bromurii sa u pr in ., pale de fum"
In cazu l prelinger ilo r de bromurii ,
reve latorul uzat se scurge in jos de pe
port iu ni le intens lnneg ri te ;de nega-
tivu lui ~i provoac.'i o subdevelopare
par1 iala in poq iun il e aflat c imed iat
subacestea
in cazul .. pale lor de fum" , r eve lato-
rul neuzat se scurge de pe poqiunile
neexpuse ale negat iv ului ~ i provoac.'i
aco loo supradeve lopare par1 ia lii. N ic i-

54
unul d intre aceste douii defecte nu drept, granul a1ia f inii, dar sint in
ma i pot fi inliiturate u lterior , totul general prea inconsistente ~~ prea pa-
terminindu-se cu obtinerea unor nega- lide . Negative le su pradevelopate sint
tive inuti lizabile . de regu la prea dense, prea dure $i cu
0 mi~care constanta ~~ uniformii a granulatie prea grosiera. Pri ncipia !,
materialelor in timpul deve lopiirii materialele fotograf ice cu granu lat ie
poate provoca de asemenea defecte mare (foarte sensibile) trebu ie mai
asemiiniitoare. De aceea se recomandii inde lung developate decit ce le cu gra-
ca materialele din revelator sa fie mi~­ nulatie fina (senSibilitate redusii). A-
cate Ia fiecare 1 pinii Ia 2 minute, scurt ceasta se explic<i prin aceea ca. Ia o
dar putern ic. Deosebit de importantii egala masa totala de gelatina, granu-
este aceasta mi ~care Ia inceput u l pro- le le mari ofera reve latoru lui o supra-
cesului de deve lopare , pent ru a im- fat<i de atac mai redusii decit ce le mici .
piedica fixarea unor bu le de aer pe Durata opt ima de deve lopare de-
supra fa~a stratu lu i de gelatina a l fi l- pinde de mul~i factori. Miirimea con-
melor ~i pliicilor . Acestea apiirii emul- trastului propriu al obiectu lui ce va fi
sia de aq iun ea revelatorului ~~due Ia fotografiat , felul materi alu lu i foto-
apari~ i a unor puncte clare de for ma grafic ee-l fo los im, component a. con-
rotunda sau ova Ia , pe negat iv. $i aici cent rarea ~~temperatura revelatoru lui
este vorba de un defect care nu mai precum ~ i m i ~carea mat erialului in
poate fi inliiturat u lterior. timpul developiirii , toate acestea i~ i
au rol ul lor . In practiciise recomandii,
8.2.4. Duraw develop<.'Jrii pentru a ajunge Ia rezultate constante
~i repetabi le , sa nu variem decit durata
Aceasta este de o insemniitate hotii-
rltoare. Odata cu prelung irea dura-
tel operatiei de deve lopare, cont inua
sa creascii ~ i innegrirea, cont rastul ~~
granulat ia . Oaca se pre l unge~te prea
mult developarea , innegrirea r §.mine
pe loc, in timp cesporesc doar valoarea
$i granu latia . Prin voalarea in gri a
poqiunilor neexpuse a le negativului,
se produce iarii~i o di minuare a con-
t rast ului .
Din cele expuse in ca pitolul 6, re-
iese ca negativul idea l trebu ie sit in-
deplineasca anum ite condil ii refer i-
toare Ia innegrire, contrast ~~ gra-
nula~ie . Dad toate acest e condilii
trebuie indep lini te , atunci materia le le
nu pot fi tratate in reve lator decit pe
o duratii precis determinata . Negati-
vele developate prea scurt au, ce-i

fig . 35. Subiect cu contrastc norma le


(circa 1 : 100). Pentru a ati nge contrastul
coree! pe negativ (circa 1 : 10), trc buie
expus normal ~ i deve lopat normal.

55
developari i, mentinind ceilalti factori, se traga conc luzii asupra activitatii
in limit a posibilului, Ia valori con- viitoare. Spre exemplu, pentru a nv
stante. lasa contrastu l negativului unor foto-
Exemple de deve loparea fotografii- grafi i fikute in contra lumina sa devina
lor obi ~nui te : prea mare, nu avem neap.irat nevoie
de revelatoare d iluate sau de tempe-
Fe lul revela- F 43, respectiv A 49 raturi diferite. Este suficient sa de-
torului: veloplim intr-un timp ceva mai scurt
Concentratia : nedi Ivat decit ar fi cazul in mod normal. Daca
Temperatura : 20°C in aceste cond itii se va constata ca
Mi~carea : lafiecare90s , Ssener- negativele sint inca prea dure. at unci
gic vom ~ti ca data vi itoare, intr-un caz
Dvrata deve- Ia motive cu contrast asemanator , trebuie sa developam in-
loparii : bogat ~~ materiale cu tr-un timp ~i mai scurt. ln felu l acesta
sensibilitate redusa- ajungem sii c un oa~tem exact modul de
mai scurta , iar Ia mo- a aqiona al unui reve lator ~~ sa fim
tive cu contrast redus in situatia de a a lege in cele mai di-
~i materiale cu sensibi- verse cazuri, totdeauna , durata optima
litate foarte ridicata- a developiirii .
mai lunga. Timpii de developare indicati de
Dad se schimba concomitent mai vzina producatoare (de exemplu pen-
multi factori, nu prea mai este posibil t rv NP 20 cu folosirea l t~ i F 43 Ia
sa se evalueze exact rezultat ele obti- 20"C = 7 ... 9 min) sint va labil i numai
nute sub forma de negative fin ite ~ i sa pentru motive cu astfel de contraste

56
Fig. 16 . Subiect cu foarte mari
de I•.Jmin:i (circa 1 :1 000) . Pentru a
pe nega ti v contrast ul necesar (1
va expunc suf ic ient de Iu ng ~i ~e
velopa scurt.

de lumina, cum se prezinta in mod cu- sa nu develo pam prea


r ent In practica fot ografic.'i . in caz ul multe reve lator , dc i
motive lor cu contraste foarte puter- a ltfel nu se mai poate garanta o bunii
nice , poate fi necesM, pen t ru a echi- exp loatare a sensibilitiiiii. Apa renta
libra co ntr astu l, sa reducem dura t a econom ic Ia deve loparea negat ivulu i
developa r ii cu pin a Ia 50%. Asemenea va trebui sii o pl.1tim scump ma i t ir-
fotografii trebu ie binein~eles expuse ziu. Ia procesul poz it iv.
mai indel ung. deoarece altfel n u se Pentr u imbun ataiirea util iziir ii re-
poate obl ine grad ul neces ar de inne- ve latoarelor prep arate pen tru t anc ,
gr ire a zonelor de umbra. se pot proc ur a, dupii cum s-a a r iitat
dej;>. in cap ito lu l 8.1.5. , regeneratori
8.3. Util izare a ~~ d urabi li tatea in pachete pen t ru 5 litri de solufie.
reve lato are lor Diferitele r.:o mpon e nte trebuie d izo l-
vate w nform prescr ipi iei .· Cu
Utili zarea diverselor reve latoare so lut ii, din care unele mai trebuie
pentru negat ive nu este acee a~i , dar prea labil diluate, com r.le tii m din t in1p
intr-un litru de reve lator se pot to t u~ i reve latorul d in ta nc. In felul acesta,
developa eel puiin 10 rolfilme de for- as igu r iim pe citeva luni men1 in erea
mat mic. in moduri le de intrebui nla- aproape constan t ii a calitali i revela-
re, aflate in pac helele gata confeq io- tor ul ui .
nate , se dau indicaiii exacte. Ca r e- Piistrarea so lul ii lor reve latoare est e
gula genera la, trebuie sa miirim du- ~i ea deoseb ita ~i depinde de di feri~i
rata de developare, de Ia un anum it factori. Componen1a ~ i concentra rea
grad de ut il izare in a inte . sol u"!; iilor revelatoare, t emperatura Ia

57
in cazu l tanc uril or pent ru
un capac fl ota nt din PVC preia
rarea reve latoru lui impot riva
nului din aer .

8.4. llum inarea camerei obscure

Dupa cum s-a demonstrat incii in


cap itolul 3.3, ilumina rea came rei ob-
scure trebuie Ia sensi-
bi lizarea urmeazii a f i
pre luerat.
Camera obscurii pentru negatrve
neces ita trei fe luri diferi t e de il umi-
nare, dacii vo im sii fim echipati pentru
fig. 38. Lam pl pen t ru camer<1 ob scu r~. toate cazurile .
Fi lt rul protect or pen t ru ca mera ob-
scurii ORWO nr.113 D (ga lben-verzui)
care sint piist rat e acestea, prote jarea se fo l ose~te Ia mater ia lele fotogra f ice
r eve lat orului lmpotriva oxigenu lui di n putin sensi bi le .
aer ~i a lu mini i p~ternice, toate aces- Exemplu : FU 5.
t ea ro lu l lor . In principi u, reve la- Fil t ru l protect or pentru camera ob-
cu un fo a rte ina It grad deal- sc ur <'i ORWO nr. 107 (ro~u) se fo lose~te
(hid roxid de pot asiu, hi - Ia materi a lele fotografice foarte sen-
dr·ox id de sodi u) se con serv.l mai s ibile preeum ~~ Ia toate ce le ortocro-
pul in b ine dec it cele cu un grad sc.lzut. matice . Exemple : FU 2, FO 1. FO 4.
Ace l a~i lucru se poate spun e ~ i desp re FOS, F0 6.
so lutii le reve lat oare d il uate, care se Fi ltru I protector pentr u camera ob-
co nservii sensib il ma i bi ne decit cele sc ur ii ORWO nr. 108 (verd e-inchis)
concentrate. poate f i folosit Ia toate mat e ri alele
Revelat oare le t rebuie p5.str ate in - fotogra fice, paneromat ice ~ ~ sensib ili-
t otdeauna Ia rece ~i pe cit posibi l in zate Ia infraro~u . Dar trebu ie s5. ti-
recipiente apace ~i ermet ic lnchis e, nem seama cii in prezen t a materiale-
d upii ce au fast ump lute pln.l Ia li- lor cu sens ib il it at e medie sa u r id icata ,
mit J . Tn aces te condilii , so luti ile de ilumin area trebuie sa f ie indi rect<'i ~ i
ca re ne servim pot fi piistrate ma i sa nu se exti nd5. pe toat ii durat a de-
mu lte siiptiimin i. St ic lele de cu loare velopiiri i. Exem p le : FP 1, FP 2, FP 3,
cafen ie se pret eaza bine Ia piis trarea NP 15 , NP 20. N P 27, N l 750, DK 5.
soluliilor . Pen tr u comp letarea lichi- Condi! iile de fo los ire a ce lor t re i
du lui pin ii Ia buza sti c lei, putem in- fi ltre sint ace l ea ~ i . D istant a dintre
t roduce in interi or m ic i b il e de sticla . lamp<'i ~ i masa de lu cru t re bui e sa f ie
Da r ~ i mai ind icate ar fi bidoane le d e ee l pu"fin 75 em, iar sursa de lu-
de plast ic, de cu loare inchisii ~i cu do- mina- un bee de 15 W. Cu cit vor f i
puri ermetice, deoarece Ia acestea pu- ma i mari Iam p i le spec ia le de camer.'i
tem evacua ae ru l d iniiuntru inainte de obscurii, eu at it vor fi mai ~~
ast upare, pr in simp la presare a cond if iil e de v iz ibili tate . ma r
t il or. Din piicate , deocamdatii se indicate sint fi ltre le de d imens iun il e
giisesc asemenea rec ip ien t e In comeq. 18 em x24 em.

58
Fig. 40. Doz~ de developat.
Fig. 41. D un g ile negre pe negat iv se
datoreaz~ indo ir ii fil mu lui inaint e de
deve lopar e (a!a -num it e lc expuneri prin
pres iune).
Fig. 42. Por~i unilc t ransparen t e pe ncg a-
ti v sc da to resc lip iri i fi lmelor in d oza de
develop at .
Fig. 4 3. Tasll de developat.

Deoarece, mai ales in lumina indi-


rectii , filtru l nr. 108 pentru camera
obscurii nu fur ni zeazii declt o lumina
foar te siJbti , at unci cind est e vor ba
de mater iale pancromat ice cu se nsi-
bilitat e med ie sa u foarte ridicata sau
de mat e ria le in fr a ro~ i i se renun1ii de
obicei Ia developarea sub control vi-
zual ~i se deve lopeaza doar dupa du-
ratii , in int une ric total . Numai pent ru
negative de for mat mare, care necesit ii
o deosebitii compensare a cont rast u-
lui , se recomanda developarea sub con-
trol vizua l, dupa o prea labila desen-
sibili zare, a~a cum a fest descr isa in
paragrafu l 3.4.

8 .5. Ustens ilele de developat


~ i uti lizarea lor

fn fotolaboratoarele de amator i ~ i
tehnico-~ti in i ifi ce cu consum de ma-
teria l redus , sint folosite, ca ustensile

60
de developat , exclusiv dozele ~i t aselc astfel Ia un negativ cu defecte ce nu
de developat. in fotolaboratoarele de mai pot fi inlaturate .
profesion i ~ti ~i in t oate i nstala~iile in Capacul dozei de deve lopare este
care zilnic t rebuie deve lopate mu lte astfel construit incit , de~i as iguri'i a
filme, developarea se efectueaza cu opacitate perfectii, permite totu~ i in-
ajutoru l unor instala~ i i de tancuri sau locuirea solutiilor cu care facem t ra-
ma~ini de developat. In toat e cazu- tament ul. El est e confeq ionat din
ri le, ceea ce est e importan t este ca acela~i mater ial cu doza ~i are in mij-
materialele sa fi e udat e pe ambele loc o scobiturii circ u!ari'i prin care
pa r ~i de soluiia reve latoare, sa poaL'i iese deasupra mineru l suport ului fil-
fi agitate in cursu I procesului de de- mulu i , doza riiminind bine inchisa.
velopare ~i sa se impiedice lipirea Cu ajutorul acestui miner, suportul
laolalta a lor. filmului poate fi mi~e<'lt prin invirtire .
Cum acest miner este gal (Ia unele
8.5 .1. Dozele de developot doze este ~i demontabil), prin el sc
mascara temperatura cu ajutorul unui
Se gasesc in cele mai diverse exe- termometru pentru dozii, r·espectiv se
cutii. Se compun de regu la d in trei e fect ueazii umplerea dozei bine in-
p3rii : vasu l, suport ul filmului, capa- chise , cu so luti ile de t ratare sau cu
cul. apa .
Vasul pr i me~te at it solutia de t ra- La developarea in doza este bine sa
tare cit ~i suportul filmului. Est e con- procedam a~a inclt mai intii sa um-
feqionat di ntr-un mat erial plastic plem doza cu toata cantitatea de solu-
opac . tie revelatoare necesarii . Se inie/ege
Suport ul filmului poate fi construi t de Ia sine ca aceasta solutie trebuie sa
in felurite chipuri . Modelul eel mai fie Ia temperatura justa. Dupii aceea
simplu consta din t r-o bobina de mate- a~ezam fi lmul in suportul lui, pe in-
ria l plastic pe care se in fa~oara filmul tuneric complet. Suportul fi lmu lui,
impreunii cu o ba nda cu prot uberante. cu filmu l bine a~ezat in e l, va fi cufun-
din fol ie de material plasti c. Protube- dat in doza ump luta cu revelato r ~i
ra ntele de pe marginea benz ii au ca apoi smucit ~ i invirt it de citeva ori ,
scop sa me niina o distania intre spi- pe ntru a face sa se desprindii bulele
rele filmului infa~urat , Alte modele de aer ces-ar fi putut eventua l prinde
de supoqi sint din material plastic ri- de film. Acum se poate pune capacul.
gid ~i fixeaza fi lmul pe o singura mar- Doza odatii bine inchisa, se poate
gine sau pe am bele , ast fel incit acesta aprinde lumina electric<! . In timpul
sa formeze a spirala . Unii supoqi sint procesulu i de developare invirtim ma-
reglabili as t fel incit sa poat ii servi atit te r ialul d in doza, Ia intervale de 1
Ia deve loparea fi Ime lor de format mic pina Ia 2 minute, de citeva ori, ener-
cit ~ i a rolfilme lor . La introduce rea gic , a~a incit revelatoru l uzat de Ia
filmului t re bui e sa respect am in tocmai suprafaia stratului sensibil al film u lui
instruq iuni le prescrise. De asemenea sa poata fi inlocuit cu alt ul proaspiit .
se recoma nda sa ne exersam mai intii Sensu I ob ligat al invirtir ii difera de Ia
se r ios in tehnica int roducerii f ilme- o doza Ia alta. Evacuarea solut iei re-
lor atit Ia lumina. cit ~i Ia intuneric , ve latoare din dozii t r ebuie sa co incida
servindu-ne de un film gata deve lopat cu expirarea timpului de developare .
dar netrebuinc ios . 0 in t roducere gre- Dupa aceea , urmeaza a pri ma clatire
~ita sau bru t a la poate provoca a in- cu apa , de circa 1 minut, in car e timp
doire sau o lipire a fi lmului , ducind mate ria lui fotografic din doza t rebuie

61
Negativele se a~aza cu stratu I sensi-
bil in sus, in vasul umplut pe sfert cu
revelatorul tinut in continua agitare
prin incl inarea u~oara a vasu lui in
toate piirti Ie. Dad se developeaza mai
multe negative deodata. trebuie sa
impiedicam cu orice pret ca acestea
sa alunece unele peste altele in timpul
develop.lrii . Abstraqie facind de peri -
colul lipirii unele de altele ~ide de-
fectele de developare ce rezulta din
aceasta , negat ivele se mai pot ~~ zgi-
r ia reciproc. Pent ru a evita aceasta.
este indicat sii se fixeze fi lmele plane
cu ace, in ce le patru colturi, deopladi
de mater ial plast ic moa le ~~sa se de-
velopeze impreuna in acela~i vas.
Tasele pent ru r evelator se confec-
tioneazii astii.zi numai d in mat eriale
sintetiee ~ i se oferii in d imensiu ni in-
eepind eu 10x13 e m.
Pe eind Ia developarea in tanc fil-
mul riimine de regula in acesta iar
solutiile reve latoare sint cele ce se
sehimba , Ia developarea in tase ne
trebuie cite una pentru fi ecare solutie
eerutii de trat ament . Ne trebuie , a~a­
dar, eel put in trei tase : pentru deve -
lopare, pent ru cliitire ~i limpezire ~i
in sfir~it pentru f ixare.

8.5.3. lnscolapile de taneuri


Fig.44. !nstalatiedetancur i (vederepar- Aeestea sint instalilt ii eoncepute ra-
1 ia !~). fa stinga. t ancu( cu r evelator, cu
dispozit iv de pompare, termost J t ~i manta t ional pentru developarea Ia scarii
de rlc ire. mare, care sint folosite aproape in
toate stud iourile fot ograficc Ia deve-
bine agitat . in continu are, se trece Ia loparea negativelor .
etapele de pre lucrare numite fixare 0 inst a lat ie de tancuri se eompune
~~ limpezire, care vor fi expuse ami'i- din mai mult e recipiente prismatice
nuntit in capitole le 10 ~~ 11. inguste ~~ inalte, con feqionate d in
ceramicii sau materi a l plastic. Capaei-
8.5.2. Tosele pentru revelator tatea acestora variazii intre 5 ~i 70 I,
dar uneori se fo losese insta lati i ehiar
l<1 developarea negat ivelor , tasele ~~ mai mar l.
nu se mai fo losesc asti'izi decit Ia de- fntocma i ca ~ i Ia developarea in
veloparea individuala a celor de for- tase , Ia developarea in inst alatii de
mat mare (filme plane ~i cli~ee de t ancuri materialu l fotografic este eel
format de Ia 9 em x 12 em in sus). ee se depl~ seazii , In timp ce so lu ~ i i le

62
de t rat are r5m in t ot tim pul in tancul rind, cele g<~ til pre parate . Ce le
res pect iv . Ne t r· eb ui e tot atitea tan- uzitatesin t:
so luf ii de trat are sin t nece- ORWO F43 -
sare pe deasupra eel pufi n un tanc
pentru spa larea cu a pa. Pentru deve- ORWO A49- gra-
loparea negat ivelor a lb-negru, prac-
tio ne recom anda fo los ire a a patru
t anc uri_ (developare. in t rerupere, fi- pe ntr·u ne-
xare ~.r spa lare) . Amii nunte despre
montaj ul uner mstalafi t de t ancu rt Pentru fiecare aceste trei reve-
putem g<isi in parag rafu l 16.1 . latoare se pot procu ra regene rator i
Cufundarea materi ale lor fo togra- gata prepara11 .
fice in tancuri se face cu ajutoru l unor Cu so lufii le rege nera to are se com-
rame confeqionat e pe masura acesto- pleteazii d inc ind in cin d, pinii Ia n i-
ra , sau a unor dispoz iti ve speciale de velul prescr rs, revelatorul d in ta nc.
metal sau de materia l p last ic, de care Pent ru a asigu ra bu na ca litate a reve-
se prind ~i se fixeaza ca de ni~t e su - lator ului, nu trebuie totu~i sii se in-
porfi. Ace~ ti suporfi pot f i confec- locuiasca ma i mu lt de jumiitate din
iionafi in difer ite feluri, dar e i trebuie continutul t ancu lui cu solu fi a regene-
neapiirat sa garanteze o ir igare gene- ratoare. Nerespectind aceastii reco-
ral a a materialelor fotografice pe toat a mandare, ne putem a~tepta Ia o mai
su prafafa cu solufiile de tratare. De s laba exp loatare a sensib ilitiifi i, Ia o
asemenea t rebuie sii ave m grijii t ot- granul af ie mar e~ ~ Ia un cont rast scii-
deaun a ca ramele sau piese le speciale zut .
sa fi e de o curiifenie exemp la r a. in lunile de vara. se poat e u~ or in-
Tancu l pentr u revel ator ocupii o timpla ca part icu lele de gel at ina ce se
poz ifie oarecum deosebitii. Adeseori des p_rind de pe mater_iale le fot ogr afi ce
e l are peref i dubli, astfel incit reve- in t rmpul deve lopiirr i fie descom-
latorul sa poatii fi riicit cind s-a inc a l- puse de catre bacteriil e t anc. Ast-
zit prea tare. In acest scop, facem sii fe l de fenomene de desco mpunere au
circu le printre cei doi perefi ai tan- un efect nefavorabi I asupra proprie-
cu lui apa de Ia robi net. Pen t ru incal - tiif ilor revelator_u lui. Put e m i~pie ­
zirea reve latoru lui in timp de iarnii, dtca aceasta pr tn fo losirea blle lor
se apeleaza Ia termofoa re electrice de pentru tanc, O~WO A 902. des pre care
r.ezervor. de mare efi cienfii (sau Ia am mai vorblt in paragrafu l 8.1.6.
frerbiitoare submersib rle). Tan curile La 70 I de solufie revelatoare, este ne-
moderne pentru revelator mai sint voie de 4 bile pentru ta nc. So lufia
dot ate ~i cu un dispozitiv de pompa re r~velatoare dizolva numa i o piirtic idi
~i un termostat . Pri n acestea se asi - dm substanfa foarte activii a bi le ior
gu ra atlt o t emperatura con st an ta a ce st au pe si ta a~ezata pe fundu I ta n-
revel ato ru lui cit ~i .~ o ag itare a lu i cului. De~i bi lele pe nt ru ta nc i~i piis-
neintreruptii. Ex istii ~i tancuri de de- t reazi.i un timp indelungat eficacita-
tea, ele trebuie totu~i sa fie inlocuite
velopat Ia care un dis pozitiv cu jet de de fie care data cind se prepara o nouii
azot asigura automat, Ia intervale de- so luti e re!elatoare . Bilele pentru tanc
ter mi nate , o ci rculafie cit ma i nere- nu partictp ii Ia nici un fel de aqiune
gul atii a revelatoru lui . fo tochi mica. Tan cu I de developare tre-
Ca revelatoare pentru tanc , ce le buie foarte bt ne spa lat ~i curiipt din
mai a preciat e s-au doved it a fi , in punct de vedere chimic , inainte de

6)
aceasta opera1ie face
vreme cit in-

8.5.4. Ma~ini de developat

recipiente .
latratarea
grafice de
mare efort
fig. 45. Ma?in:i de developat Pcntacon
larg. Un dezavantaj
EAR 200 . pentru planfilme are aceasta ma~inii
doua constii in ca
fotografice in sta re udii , deci
o solu1ie revelatoare expuse Ia deteriOriiri , trebu ie ma 1
paragraful. 8.5.5 inti i desprinse de pe rame a fi
curiitirea uneltelor ?i puse Ia uscat. Varianta a nece-
folosite Ia developare . sitii un spaiiu mult mai restrin s
Pentru a prelntimpina oxidarea re- este completata cu o ma? in ii de
velatoru lui , suprafa1a de contact (dulap usciitor). Astfel de
dintre revel.1tor ~i aer trebuie sii fie folos ite mai ales Ia pre lucrarea
cit se poate de micii. Pentru lor cinematografice, dar exista
dele de nefolosire , lndep linim astfel de instal alii ~i pentru
ceriniii cu aj utorul unui capac flotant rea f il me l o~ plane (filme
din material plastic. Pentru a putea ~i filme fototehn ice).
aprinde pu1in lumina In timpul lucru -
lui, acoperim t ancu l pentr u develo- 8.5.5. CurGprea uneltelor
pare cu o cascaopaca. Dar aceastii cascii ~i vase/or de developot
nu poate fi folosi ta lncont inuu, deoa-
rece materjalele, Ia fe l cu cele din Desfii~urarea act ivitiiiii intr-a am-
zonele de develoPare, trebuie m i~cate bianiii curatii este o premisii fundamen -
din ~ind in cirid . Aceastii prescripi ie se tal a pentru obiinerea unor rezultate
real 1zeazii sii ltind ~i scufundind, intre bune , in mod constant.
ramele de cafe Sint fixate , materia lele Lao intrebuin1a re mai inde lungata,
fotog rafi ce puse Ia developat. Dar cu to ate spiiliiri le regulate ~~ temei-

64
65
5- Deve lopor""
8.6. Tipurl de revelatoare 0 r eprezentare neobilnui U a tcmei
fl utillzarea lor .,Om ~ i arhitecturli".
Pentru a Ob\ine un efectdecompensare
deoseb it de bun, deve lopar ea s-a Uc ut in
Dupa modul lor de lucru, deosebim R 09 (1+100).
cele mai diferite revelatoare. Folcr
sirea lor depinde de rezu lt atul pe
care dorim sii-1 ob~inem. trebuie fotografiate obiecte cu con-
Cele mai importante tipuri sint: trast in lim ite nor ma le. O intre aces-
-revelator normal; tea din urmii, fac parte portrete le ~i
-revelator compensator; peisajele ori reproducer ile in semi-
-revelator contrast; tonun.
-revelator pentru granu lalie finii; Teate reve latoarele normale se pre-
- revelator rap id; teazii bine Ia deve loparea Ia vedere
-revelator pentru temperatur i mai a materia le lor negati ve de format ma-
ridicate : re . La materialele pancromatice, poa-
- revelator cu uti lizare deosebit te fi fo lositii desensibi Iizarea (paragra-
de buna a sensibi litalii . fol 3.4).

8.6.1 . Revelatoorele norma le 8.6.2. Reve latoare le compensatoore

Acestea lucreaza relativ repede, uti- in paragraful 6.1 s-a aditat de ce este
lizeaza bine sensibilitatea materiale- necesar sii fie reduse in negativ con-
lor ~i daca expunerea a fast corecta, t rastele puternice de lumina ale su-
conduc Ia negative cu acoper ire nor- biectu lui . 1n paragraful 8.2.4 s-a ex-
mala. lipsite de vaal, bine desenate. plicat ca aceastii compensare a con-
atit in lumin i cit ~i in umbre. ln ce trastelor se obtine ee l mai bi ne pr in-
pri ve~te compensarea contrastelor ~i tr-o scurtare a t impu lui de expunere.
fine1ea granulatiei . nu trebuie sa Pentru ca negat ivele sa aibJ. totu~i o
avem pretenti i prea mari de Ia reve- acoper ire suficien tJ. , e le trebuie ex-
latoarele normale. De aceea ele i~i puse ceva mai mu lt. Aceastii t ehnicii
gasesc intrebuin~are aproape exclu- normalii de compensare (expunere
siv Ia developarea negative/or de for- abundentii ~i developare scurta) poate
mat mare, mai cu seama atunci cind fi ajut ata printr-un revelator adecvat.

Revelatoare normale tipice sint:


Gata preparate:
ORWO. revelator-solutie M-H 28 in d ilutie 1 +6
Timpi de developare Ia 20°C NP 15 ~~
NP 20 ... 5 min
NP 27 6 mi n
ORWO, revelator-solulie R 09 in d ilutie 1+ 20
Timpi de deve lopare Ia 20°C NP 15 ~i
NP 20 ... 6 min
NP 27 ... 8 min

66
ORWO, reve lator universa l A 77 compus din 1 part e
A + 1 parte A2 + 1 parte B+9 paqi apa
Timp i de developare Ia 20°C ' N P 15 ~i
NP 20 3 . . Smin
Fi lme ~i p liici
fototehnice ... 5 min
Dupa refet a: ORWO 40:
M 143 1,5 g
Sulfit de sodi u 18 g
H 142 2,5 g
Carbonat de potasiu sicc 18 g
Bromura de potasiu 1 g
Apa pin .'i. Ia 1 I

Timpi de developare Ia 20°C NP 15 ~~


NP 20 5min
Fi lme ~~ p iJ.c i
fototehnice 4 .. 5 m in
ORWO 61
A 901 2 g
M 143 3,5 g
Su lfit de sodi u 50 g
H 142 6,5 g
Car bo nat de sodiu s icc 40g
Bromurii de potasiu 1 g
Apii pinii Ia 11
Pent ru intrebu intare, revelatoru l se amestecii cu 3 piiqi apii .
T impi de developare Ia 20°C - NP 15, NP 20 ~i f il me ~i
p liici fo tot ehn ice 5 .. 6 mir>

Revelatoare compensatoare t ipice sint:


Gata prepara t e:

ORWO solufie revelatoare RfYI in dilutie 1+100 Ia 1 + 200


Tim p i de deve lopare Ia 20°C 1+200 1+100
N P1S~iNP20 54 ... 66 min 27 ... 33min
NP 27 72 ... 78 min 36 ... 39 min
ORWO revelator universal A 77 campus d in 2 pii q i A1 +1 parte B+1 5 p.'i.q i ap.'i.
Timpi de d evelopare Ia 20°C NP 15 7 . 9 min
NP 20 8 .. 10 min
NP 27 10 ... 12min

68
Dupa reieta:
M 143- revelator fOra substan~O a/calinO
M 143 7,5 g
Sulfit de sodiu sicc 100 g
Apa. pina Ia 1 I
Timp de developare Ia 20"C NP 15 ~~ NP 20 circa 10 min
Revelator cu douG bi'ii
Solutia A
M 143 5g
Sul fit de s:;d iu sicc 100 g
Apii pinii Ia 11
Soluiie B
Borax 10 g
Apii pina Ia 1 1

Revelatoare le compensatoare lu- timpu l de developare. Datoritii mo-


creaza relativ len t . Ca substantii reve- dului lor de lucru compensator ~i cu
latoare, ele cont in de cele mai multe granulatie finii in acela~i timp , ele sint
or i revelatorul M 143 care lucreaza cele mai intrebuintate revelatoare,
lent. Con1inutul lui in su bstan1e a l- potrivite pentru toate genur ile de
caline este foarte redus , adeseori ele fotografie artistid; numai in cazuri
au o concentra1ie slabii. Datorilii speciale sint necesare alte revelatoare.
acestei compoziti i ele sint repede epu i-
zate de piiriile de luminat ale nega- 8.6.3. Reve/atoare/e contrast
t ivului. A~adar, pe miisura ce durata
de developare cre~te, ele ataca din Negat ivele bogate in contraste sint
ce in ce ma i putin piiriile luminate, folosite inainte de toate pentru repro-
actionind in schimb mai departe, ne- ducerile de grafid alb-negru ~~ Ia
~tingherite, asup ra paqilor umbrite . radiografii. Si unele tehnici deosebite
In acest mod se realizeaza efectul de in fotografia art istica cer negative cu
compensare . putine semitonuri sau de ice . in para-
in revelatorul cu douii biii, negati - graful 8.2.4 s-a atras atentia asupra
vele sint 1inute mai intii 3 .. . 6 min faptului ca printr-o developare mai
in so lutia A ~i a poi, far a spalare inter- abundenta se poate obtine o sporire a
mediarii, 5 min in so luiia B. Cant i- contrastului. Acest mod de develo-
tatea redusa de revelator din stratul pare contrast are totu~i anumite li-
cu emulsie se consumii foa rt e repede, mitiiri. Cele mai mari contraste pe
a~tfel incit nu poate rezu lta, acolo, negativ se pot obtine folo sind numai
o innegrire prea puternica . in p<i.riile materiale fotografice care lucreaza dur
umbrite. developarea continua nest in - ~~ revelatoare speciale, contrast.
gherita. in acest fel, se obtine un Revelatoarele contrast sint solutii
puternic efect de compensare. revelatoare foarte concentrate. Ca
Un foarte bun efect compensator au substan1a revelatoare, e le contin cu
toate revelatoarele pentru granu latie preddere H 142 care lucreaza dur.
fin a descrise in paragraful 8.6 .4, mai Continutul in substante alcaline este
ales dad nu se dep a~e~te prea mult foarte rid icat ; adesea se fo losesc sub-

69
Acest mot iv romantic, ce se intinde mult stante alca line caustice ori soda caus-
in adincime ~i are deta!ii foarte fine , cere tica. Pentru a face ca parti le mai put in
un material fotografic fin granulat si o
deve lopa re pentru granu lai ie fin~ . Film ul lum inate sa r<i.mina transparente, se
NP15, impreuna. cu cea mai mic~ desch i- adauga revelatoarelor contrast ma i
dere a diag ramei , cer de aceea ti mp i de multii bromura de potasiu decit tutu-
ex punere foarte lungl. ror celorlalte revelatoare.

Revelatoare-contrast tipice sint :


Gata preparate:
ORWO Repro A 71
T imp i de deve lopare Ia 20°C
pentru toate materialele fototehnice ... 5 min
film Document DK 5 ... 4 min
Revelator ORWO Universal A 77 campus din
1 parte A1 +1 parte A2 +1 parte B
Timp de developare Ia 20°C
pentru toate mate rialel e pentru reproduceri ... 5 min
Solupe revelatoare ORWO M-H 28 in d il utie 1 +4
Timp de developare Ia 200C
Film Document DK 5 ... 4 min
Revelator ORWO- Roentgen A 30
Timp de developare Ia 200C
Filme Roent gen ~i materia le pentru reproducer i c irca 5 min
Acest revelator est e indus ~i in setul de developare ORWO pentru filme
radiografice A 30--314 (pachete pentru 600 ml).
Revelator rapid ORWO A 37
Timp de developare Ia 20°C
pentrll toate materialele pentru reproduceri 1,5 ... 3 min

Dupa re~eta:

ORWO 75
A 901 2g
Acid citric 5g
Sulfit de sodiu sicc 40g
Trifosfat de potasiu 110 g
Bromu r a de potasiu 3 g
Apa pina Ia 11
Timp de developare Ia 200C
pentru toatc mater ialele pentru reproduceri ... 4 min

71
ORWO 80
M 143 2,5 g
Su lfit de sodiu s icc 10 g
H 142 50 g
Carbonat de potasiu s icc 60 g
Bromura de potasi u a 4 g
Apa pinii Ia) 1 I
Timp de developare Ia 20"C
pentru toate mater iale le pentru reproduceri ... 4 m n

8 .6.4. Revclotocre!e pentru gronu- di ntr-un mat erial fotografic de scnsi-


la~ie find bilitate mare (cu granulalie mare) sa
scoata. pri n developare, un negativ
Developarea pentru granulat1e fin~ complet lips it de granu latie.
este de cea m:~ i mare importanlii in Toate reve latoarele pentru granula-
fotografia pe format mic. Aceasta, t ie fin a sint in ace l a~i t imp ~~ ni~te
mai cu seama cind negativele trebuie foarte bune revelatoare compensa-
marite mult, ~i pe deasupra , lise cere toare . Ele au un continut relativ ri-
sa aiba a mare bogiit ie de valor! to- dicat de sulfit de sodiu ~~ un con1inut
nale. redus de substan1e alcal ine.
Dopa cum s-a ariitat in paragraful Deosebim intre adevaratele reve-
3.6, granula~ia negativelor poate fi latoare pentru granulatie fina {numite
influentat ii foarte defavorabil prin ~~ revelatoare pentru granulatia foane
expunere gre~itii , sau or in developare fina) ~ ~ revelatoarele compen~a toa re
gre$ita. pentru granu lat ie fma La reve latoa-
La materialele cu ,ensibilitateridi- rele pentru granula1ie foarte fin a
cata (de e xemp lu, N P 27) granu latia substanta revelat oare (de exemplu.
este influen1ata eel ma i mult de catre parafeni lendiam ina) joad un mare rol.
tehnica de pre lucrare (expunere + in timp ce, Ia revelatoarele compen-
developare) . satoare pentru granu la!ie fina . a-
ln paragraful8.2 s-a aratat casupra- ceast a din urma se datore$te in primul
developarea duce Ia negative cu gra- rind con1inutului ridicat de su lf it de
nula}ie mare. Chiar ~ i felul revelato- sodiu ~~ adaosurilor dizolvante a le
rulul folosit este de mare importantii sarii de argi nt .
dacii vrem sa obti nem negative cu Revelatoare le compensatoare pen-
cea mai fina granu la1 ie . Trebuie sa tru granulatie fin a sint revel!!toarele
subliniem aici c.:i fe lu l revelator u lui cele mai des folosite pentru develo-
este numai unu l d intre n umero~i i fac- parea negative lor materialelor pentru
tori ce trebu ie pu}i de acord , unu l cu fotog rafia art istic.:i. Ele sint relativ
altul. Modul de lucru al unui revela- ieftine , u~or de preparat, rentabile,
tor excelent pentru granulatie fina folosesc b ine sensibilitate a materialu-
poate fi anu lat pe de-a-ntregul prin lui ~i nu au nici un fel de efecte se-
subexpunere sau prin supradevelo- cundar e .
pare, de exemplu . De asemenea , nu Adevar.atele revelatoare pentru gra-
putem pretinde n ici celui mai bun nulatia fma pot da intr-adevar o gra-
revelator pentru granulai ie fi n.! ca nulatie ccva mai fin.! , au insa unele

72
dezavan t aje fatii de reve latoare le com- adesea ca revelator standard pentru
pensatoare pentru granula~ia fin a. Sin t toate fel uri le de materia le pentru foto-
mai scumpe , substanfele reve la toare grafie artist id, dar mai cu seama
sin t greu so lubi le, in parte dure, pen t ru fil me le de format mic. El este
toxice ~i coloreaza puternic (pete ca- indicat pentru developarea cu bar·,
feniil). Pe linga aceasta, ~i aici este doze ~ i tancu r i de developat. Du rabi -
dezavanta jul princ ipa l al revelatoa- li tatea , produ ct iv itatea ~i uti lizarea
re lor pentru granulatie foarte fin a. nu sens ibilitatii sint bune.
folosesc de regu la . pe dep li n , se nsi- A 49 est e livrat in amba laJe pen tru
bi litatea mat eria lelo r fotografice, ast - prepararea a 600 ml, 2 I, 7,5 I, 35 I
fel incit f inefea granulaf ie i trebuie ~~ 70 I de sol ufie revelatoare. Pache-
p l3ti t3 foarte sc ump printr-o p ier- te le de regenerator cont. in substanfe
dere de sens ib ilitate. pentru prepararea a 51 solutie regene-
Un adeviirat revelator pentru gra- ratoare, gata de intrebuintat.
nu lafie finii, Ia care nu se manifesta.
dezava nta je le enumerate mai sus, este in 600 ml de so luf ie reve latoare, pot
reve latoru l gat a preparat ORWO A 49 fi deve lopate 6 fi lme. incepind cu al
pentru granu latie foarte finii. trei lea film, durata de deve lopa re tre-
Acest reve lator va fi adoptat in bu ie pre lungit a cu cite un minut pe n-
laboratoare le fo to ~ide dtre amatori tru f iecare film.

Timpi de developare · Ia 20°C:


NP15 ~ iN P20 ... 11 min
NP 27 12 . . 14 min
Nl 750 8 . 9 min
Pentru alte temperatur i decit acestea. timpii de developare indicat.i trebuie
corect a ~i
in modul urmator:
15"C =+60%
1B"C=+25%
22"C=-15%
24~C=-30%

Un adevarat reve lator pentru granu la1ie f inii este ~i urmiitorul:


Revelator dupa re~eta Sease Ill
I~ Ap' (40" ... SO"C) 750 ml
Sulfit de sodiu sicc 90 g
Par afenildiamin, baza 10 g
' Substan~a revelatoare ORWO G 141 6 g

l Apa pina Ia
Timp de deve lopa re Ia 20"C
11
NP15 ~ iNP20 14 ... 17m in

73
Potrivit experien~ei autorului , acest rezerva: pentru intrebuintare se di-
revelator da cea mai finii granula~ie lueaza 1 + 1 cu apa.
d intre toate revelatoarele existente.
El poseda insa toate dezavantajele Ti mpi de developare Ia 20°C :
adeviirate lor revelatoare pentru gra- NP15 ~~ NP20 7 . 9 min
nula~ie fin ii , enumerate mai inainte. NP27 11 .. . 13 min
Deosebit de nepliicut este faptul d NP752 7 .. 8 min
sensibilitatea fi lmului este folos itii
atit de riiu incit trebu ie sa reglam Pentru alte temperaturi decit 2<fC.
exponometrul cam cu 5 DIN mai pu- t imp ii de developare dati mai sus tre-
tin. Pentru fotografii fiicute in condi- buie corectati astfel :
tii foarte rele de lumina , acest reve- 15°C =+ 600fo
lator nu este citu~i de putin indicat . 18°C=+200fo
Folosirea lui est e !ogica Ia filme de 22°C~-15%
format mic de eel mult NP 15 ce tre- 24°C~-35%
buie marite extrem de mult. Aceasta
este insii necesar numai atunci cind Solutie reve/atoare ORWO R 09 in
t rebuie demonstrat citeodata pina dilutie 1+40
unde poate merge fotografia modernii Acest revelator este preferat mai cu
pe format mic. seama de amatori. So luti a concentratii
Revelatoare tipice, compensatoare. se conservii multe lu ni, chiar ~i atunci
pentru granulatie fin<l, sint: cind sticla nu este umpluta pinii sus .
Gata preparate: Prepararea soluiiei pentru intrebuin-
Revelator ORWO pentru granulaiie tare necesita putin timp ~i osteneala.
(ina F 43* Pe linga aceasta, R 09 are multiple
intrebuiniiiri, lucru ce a fast Jamuri t
Este un revelator st andard pentru in paragraful 8.2.1 . In dilutie 1+40
toate filmele de materiale fotografice el este indicat ca revelator standard
negative. de Ia filmul de format mic pentru toate felurile de materiale
pin a Ia fi lmul plan de format mare. negat ive pentru fotografia artist icii.
El este indicat atit pentru deve lopa- de Ia filmul de form at mic pin<l Ia
rea in tanc cit~~ in doze ~i tase. Pas- filmul plan. Sensibilitatea materia-
trat in sticle bine inchise ~i umplute- lelor este bine folosita, iar asupra
ochi, poate fi p<lstrat luni de zile.
E/ utilizeaza deosebit de bine sensibi· l~a~~/~~~=i de~ 11u~1e~a p~~:e~ac;~ii1
litatea materialelor ~~ este foarte avan- lucreaza ~~ mai compensator ~i cu ma i
tajos. In 600 ml de soluiie pot fi deve- mare finete a granulatiei (v. paragra-
Jopate 10 rolfilme normale sau de for- fu l 8.6 .2.1). Solu~i ile diluate au a
mat mic. Pentru aceasta, durata de durabilitate simtitor mai redusii decit
developare trebuie sporita cu cite 1 solu~ia concentrata . Deoarece insii
minut Ia fiecare doua film e . revelatoru I este foarte ieftin , ne putem
F 43 este Jivrat in ambalaje pentru permite sa arunc<lm solutiile di luate,
prepararea a 600 ml, 5 I, 10 I, 35 I dupa intrebuintare, chiar daca nu au
~~ 70 I de revelator-solu~ie . Ambalaje fast complet epuizate . Se recomanda
cu revelator contin substante le nece- ca, Ia a umplere a dozei , sa nu develo-
sare prepar<lrii a 5 I de solut ie de pam mai mult de doua filme (rolfilm
sau film de format mic). Prin aceasta,
• F43nusemaifabricl ; sema i glse$te se garanteaza a cal it at'e constant a a
t otu~i 1ntimplltor in comer~ . revelatorului iar noi nu sintem siliti

74
sa pre lungim t impii de developare cu F 43. De a ici rezul ta ca A 03 est.e
indicai i. un r eve lator idea l pentru developarea
R 09 este livr at in sticl e de 0,1 ; 0 ,25 in tanc sau cu ma~ina de developat,
deoarece diversel e materia le fotog ra-
~ i 1 I it ru.
fice nu mai treb uie so rtate dupa sen-
Tim~ i de expunere Ia 20~C sib il it ate ~i deve lopate separat . Prin
NP15 ~i NP20 9 ... 11 min aceast a, developarea neg at iva este
NP 27 12 ... 13 min r a ~ion al i za ta teme inic In laborato ru l
com ercial pen t ru deve loparea alb-
Pent ru temperatu r i d ifer it e de a- neg ru. Rez u Ita deopotri va avantaje
cea sta , t impi i de deve lopa re indica1 i atit eco nom ice cit ~i teh ni ce ; astfe l,
ma i sus trebu ie corecta1 i In felu l ur- du rata de pre lucrare a filmului NP 27
mator : ma i scurta decit pina acum , o mai
15.,C= +50% bu nii descongest ionare a instala1iei de
18"C =+ 25% tancur i, cal itate constanta a negati-
22~C=-1 5% velo r. Amatorulu i, acest reve lator nu-i
24°C =-30% aduce avanta je prea categor ice, de-
oarece el i~i deve lopeaza de ce le mai
Revelat or negativ ORWO A 03 multe or i ind ividua l f il mele. De aceea
Ocupa u n Joe aparte in grupa reve la- A 03 nu se livreaza in am bal aje mici .
t oare lor compens atoa re pentr u gra- Pentru A 03 exista un regenerator
nu la1 ie f inii , deoarece e ste totodatii A 03 R. din care trebu ie adauga1i 10
un a~a-num i t revelator cu gamma lit r i d upa deve loparea a 250 pinii Ia
const ant. Aceasta inseamnii ca . pentr u 300 f ilme de format mic , or i ro lf il me.
acela~i timp de deve lopare , pe rmite in a inte de regenerare , trebui e inde-
ob"tinerea ace l uia~i contrast , pentru partata o can t itate corespu nzatoare
cel e mai difer ite mater ia le fotog ra- de reve lator ast fel incit , pr in regen e-
fic e, de diverse sens ibilita1i. Astfe l, ra re , sa nu rezulte a cant itate in p lus
pen t ru o developare corect a Ia 20°C de reve lator.
~ i ag itare continua moderata a f il me- Timp ii de deve lopare in A 03 , Ia
lor N P 15, N P 20 ~i NP 27 sin t nece- d iferite tem peratu ri ~i cu ag itare,
sare 8 minute . in ce pr i ve~te celelalte pentru mater ialele NP 15, NP 20 ~i
propr ieta1 i, A 03 corespunde in totu l NP 27 '

Fe lu l ag it.lr ii
Ag itare con ti nua Ia inceput.
apo i pauzii 11,5 m in 10 min 8,5 min 6 min
Ag itare moderat.i , con tinu a 9,5 min 8 min 7 min 5.5 min
Ag itare intensa, conti nua 4.5 min 4 m in 3,5 min 3 min
Dupa r~1et.l:
ORWO 14
A 901 2g
M 143 4.5 g
Su lfit de sodiu sicc 1 g
Bromuri'i de pot asiu 0 ,5 g
Ap.i pina Ia 11
Tim pi de developare Ia 20°C NP 15 ~i NP 20 12 ... 15 min
NP27 16 ... 18min

75
ORWO 44
A 901 2g
M 143 1.5 g
Sulfit de sodiu s icc 80 g
H 142 3g
Tetraborat de sod iu (10 H2 0) Jg
Bromurii de pot as iu 0,5 g
Apa pina Ia 1 I
Timpi de developare Ia 20°C NP 15 si N P 20 15 ... 18 min
NP 27 19 .. 21 min

8.6.5. Revelotoore rapidc Timpi de developare Ia 20"C


NP 27 1 ... 1.5 min
0 tehnicii pe cit se poate de rapidii Filme radiografice 1,5 .. . 2 min
de prelucra re a mat er ia lelor nega- Materiale fototehnice 1,5 ... 3 min
t ive este necesarii in pr imul rind in
fotografia de presa . in fotografia Dupa re1et1i :
.. ROntgen" (radiografie) ~ ~ in fotogra- ORWO 36
fia de reproduceri. Deosebit de ind i-
cat in acest scop este revelatorul gata SoluJia A
preparat. A 901 2g
M 143 5g
ORWO- revelator rapid A 37 Sulfit de sodiu sicc 40 ~
Are o bun a durab ilitate $i poate fi H 142 6 g
regenerat, astfe l inch poate fi ut ilizat Bromu rii de potasiu 1,5 g
~~ pentru developarea in tanc sau cu Apa pina Ia 600 ml
ma~ i n a. Pentru evitarea gre~el ilor de Solut ia B
developare , este necesara agitarea A 901 1g
cont inua ~~ moderata in t impu l deve- Hidroxid de sodiu 16 g
lopari i. Deoar ece revelatoru l nu lu- Apii pinii Ia 200 ml
creaza numai repede ci ~~ dur. in foto- Pentru intrebuintare, se amesteca
gr afia art isticii el trebu ie folosit numai solutiile A~~ B. Solutia astfel prepa-
pentru prelucrarea rapidii a materia- ratii ar e o durabilitate limitatii.
lelor negative cu sens ibilitat e ridicata T impi de developare Ia 20°C :
(NP 27). in formatele 6 x6 em ~ i mai pentru negative de form at mare ~ i
mari . Pentru materialele cu sensi- mijloc iu ~~ subiecte cu contraste nor-
bil it at e mij locie ~~ redusii, care ~~ male de lumi na
a~a au o gradai ie r edusii, e l lucreaza NP 15 ~~ N P 20 25 .. 45 s
prea r epede ~ ~ prea dur. Pentru N P 15
~~ N P 20 el ar putea fi indicat ca reve-
Port ret ele anima le !or vii sint un inte·
lator contrast. De pui in timp, acest resant ge n de fotografii. Ele cer nu numai
r evelator este intrebui ni at ~ ~ pentru capadtat e de rcaq ie rapid~ $i st~pinire
developarea contrast a filmelor radio- a aparatului , ddr ~i filme de sensibilitat e
rid icat~ , cu o bun~ putere de r ezolvare.
grafice, fototehn ice ~i a mater ia lelor Fil me le N P 27, N P 20 ~ i Foto 65 impreuna:
fotografice folos ite in scopuri teh- cu un revel~tor compensator pcntru gra-
nico-~tiin t ifice . nuiJt ie fin~ ra:spund aces tor cerinte.

76
8.6 .6 . Revelatoare pentru tempera- Amintiri fr umoas e din concediu, m.1 r ite
tori mai ridicate eventual pentr u a impodobi pe r e~ii . cons ti-
t u ie i elul multor prieteni ai fotografiei .
Mater ialelecuse nsib il itatem ij locie(NP20
Astfe l de revelatoare se lntrebuin - sau Foto 65) le sint d e a jutor in acestscop .
leaza rar Ia latitudinea noast rii deoa- Cele mai diferite subiecte pe un film ce r
totu~i o developare compensatoare .
rece noi . chiar in cazul veri i, putem
riici reve latoare le Ia tempe ratur ile
normale de lucru.
Numai atunci cind aceastii riicire
Ia 18 ... 22°C nu poate f i asig urata 8.6.7 . Revelatoare pentru folosirea
~~ cind t emperatura reve lator ul ui este deoseb it de bunG a sensibi/itOtii
peste 25°C , trebuie folos ite aja-nu mi-
te le revelatoare tropicale . In para- Astfel de revelatoare sint foar t e
graful 8.6 .6 . s-a atras at enfia cii , prin avanta joase Ia fotografiile expuse
adiiugarea de su lfat de sod iu in reve- foarte sc ur t . Ele permit ca ~ ~ in con -
lator , se evitii umflarea prea puter- d i ~ ii re le de lumi na sa se poatii face
nicii a gelat ine i. in acest mod, orice totu~ i fotografii de reportaj . De fapt,
reve lator poate fi transformat intr-un ut i liza rea mai bunii a sens ibi lit3t i i
reve lator tropical . Adaos u l d e su lfat trebuie p liititii de regula pr intr-o gr'a-
de sodi u poate merge plnii Ia 150 g daiie mai abruptii ~~ o granulatie mai
Ia litru , astfe l incTt se poate developa mare. Pentru subiecte cu foarte mari
Ia temperat ur i pinii Ia 35°C. T impi i contraste de lumina . un astfe l de
de developare necesari , depind de revelator este , pen t ru acest e motive,
felul revelatoru lui folosit, de canti- neindicat. Acum ci~iva ani , s-a gJs it
tatea de sulfat de sodiu adiiugat ii ~i de in comeq un astfel de reve lator, in-
tempe ratura reve lato ru lu i in acel mo- d icat insii numa i pentru un an umit
men t. Ei trebuie determ ina"(: i in prea- fel de fi lm.
labil pr intr-o deve lopare de proba. Revelatoarecu maximum deenergie,
Un bu n reve lator tropical ce lucreazii gat a prepa rate , nu se gasesc deocam-
cu granu laf ie finii ~~ co mpe nsat or, da t ii in comeq. Un ci~t i g de sens ibi -
poate fi preparat dupa urmiitoarea li tate ana log cu a l acestor revelatoare
retetii : II putem obtine ~~ dacii deve lopiim
t imp de ma i mul t e ore intr- un reve-
Kodak D 15 CJ lat o r compensato r cu granu la1 ie finii .
Ci~t i gul de sensib ilitate este de 4 ..
M 143 5,7 g ... 6 DIN.
Sulfit de sodiu sicc 90 g
Meta borat de sodiu 5g • Un bun revelator cu energie maxima
Brom urii de potasiu 1,9 g poate fi preparat dupii urm3t oarea
Sulfat de sod iu sicc 45 g re1etii soviet icii:
Apii, pina Ia 11
Revelator cu Fenidon
Timpi de deve lopare - valori orien- S olu~ i a A :
tative pentru materia le de sensib i litate 250 ml
Ap ' (50°C)
medie: A 901 1g
Ia 20° C 10m Sulfat de sod iu sicc 75 g
Ia 25°C Bm H 142 Sg
Ia 30°C 4 ,5 1n Tetraborat de sod iu 8g
Ia 35°C 2m Fen idon 0 .4 g

78
Solutia B: sensib ilitatea ~i prin h ipe~sens ib i li ­
zare or i prin lat ensificare. In ambele
Apa (SO"C) 500 m l
A 901 1 g metode este vorba de o c re~tere realii
Sulfit de sod iu sicc 125 g a sensibilitiiii i.
Bromurfi de pot as iu 6 g
8.6.8. Reve lotoare (ixaware
Sc toarn,'i impreu na ambele solut ii
~i se comp\ete azii cu apii pinii Ia 1 \itru.
Dupa cum a rata insu~i denumire a,
Soluti.l gata prepa rata trebu ie \iisat~ u n astfel de revelator rezolvii douii
sii stea ee l put in 12 ore inainte de faze de lucru in acela~ i t imp: deve-
intrebuintare, pentr u a se omogeniza loparea ~ i fixarea (v. cap . 10). Cu
cum trebuie. revelatoru l fixato r se pot obt ine re-
T impu l med iu de developare pentru zultate i repro~abile numai daca com-
materia\e \e de sensibi litate mij \oc ie, pozqia ~i temperat ura revelatoru lu i
Ia 22°C. este de 4 min. Deve \oparea fixator sint acordate exact cu mate-
poate fi totu~i pre lungiti'l pinii Ia rialul negativ. Acel a~i film ar duce Ia
20 m in , in c are caz se obt ine o c re~tere rezu ltate gre~ite cu un alt material
aparentiidesensib ilitat.e pin a Ia 7 DIN. negat iv . Reve latoa rele fixatoare nu
Este vorba de o sens ib 1l1tate aparenta util izeaza in intregime sensibi lit ateJ
deoarece nu spore~te sens ibil itatea material ulu i negativ. Deocamdatli, sin-
materialul u i, ci ii uti lizeazii sensibi- guru ! reve lator fixator aflat in comer~
lit at ea, datorit ii revelatoru lui. Bine- este revelato ru I fixator ORWO F 199 ;
inteles, ~i Ia acest revelator , develo- e l trebuie fo losit numa i pentru deve-
parea intens ivii , pre lungit ii, duce Ia loparea filme lor Document ORWO
o granula~ie prea mare ~i Ia o gra- DK 5. int r-un Iitru de revelator pot fi
datie abruptii: totu~ i negative le pot f i developate circa 15 m f ilm docu ment
copiate fara d ific ultat e. DK 5. Timpu l de deve lopare Ia 2SoC
Trebuie atr as aici inca o data atent ia este de max imum 5 minute. Dupii de -
cii nu numai prin developare poate f i velopare, fi lme le trebuie spii late 3 m i-
fo losita mai b ine sensibi litatea mate- nute, dupii care pot fi puse Ia uscat.
ria lelor negative. Dupii cum s-a adi- Pentru F 199 se livreaza ~i un gene-
tat in paragrafu l 3.2., putem spori r ator .

8.6.9. Privire de ansamblu asupro diferitelor revclatoare ~ ~ asupro


(o/osiriilor
(Temperatura de developare : 20"C, daca nu se indica altfel)

Revelaroare normale pentru negative de (ormat mare

Gata preparat e:
MH 28(1+6) NP15 ~iNP20 4 . . 5 min
N P 27 6 min
R 09 (1 + 20) NP15 ~iNP20 ... 6 min
N P 27 ... a
min
A 77(1+1+ 1+ 9) NP 15 ~ i NP20 .. . 5 min
Materiale fototehnice 4 . . 5 min

80
Dupa r eteta :
ORWO 40 NP15~iNP20 4 ... 5min
Materi ale fototehnice 4 .. 5 min
ORWO 61 NP15~iNP20 5 .. 6mi n
Materiale fototeh nicc 5 .. 6 min
Revelatoare cu compensarea contras:elor deosebit de buna
Gata preparate :
R09 (1+100) NP15 ~i NP20 27 .. . 33 min
NP 27 36 .. .
39 min
R 09 (1+200) NP15~iNP20 54 ...
66 min
NP 27 72 . .
78 min
A 77 (2+0+ 1+ 15) NP15~iNP20 7 ... 10 min
NP 27 10 .. 12 min
Dupa re~eU :
M 143 (far a alca li n) NP15~iNP20 circa 10 min

Revelotoare contrast
Gata preparate :
A 71 DK 5 ... 4 min
Materiale fototehn ice .. . 5 min
A 77 (1 + 1+1 + 0) Materiale fototehnice ... 5 min
MH 28 (1+4) DK 5 .. . 4 min
A 30 Materiale fotot ehnice 5 min
Materiale rad io-
grafice 5 min
A 37 Materiale fototehnice 1 ,5 .. . 2 min
Materiale radio-
brafice 1,5 ... 2.5 min
Dupa reteta :
ORWO 75 Materia le fototehn icc 3 .. 4 min
ORWO 80 Materiale fotot ehnice 3 ... 4 min

Revelaware pentru granula(ie (iniJ ~; negative de format rnijlociu, cu o bunG


compensare a contrasre/or
Gata preparate :
A49 NP15~iNP20 9 .. . 11 min
NP 27 12 ... 14 min
N1750 8 . 9 m in
F43 N P1S~ iN P20 7 .. 9 m in
N P 27 11 ... 1) min
/ Nl 750 7 .. 8 min
R 09 (1+ 40) NP 15 ~i NP 20 9 .. . 11 min
~ NP 27
N P 15, N P 20 j; NP 27
12 ... 13 min
A03 8 min
~
l 0 - O~•~lopa••o
81
Dupa reteta:
Sease Ill N P 15 ~i NP 20 14 ... 17 min
ORWO 14 N P 15 ~i NP 20 12 . . . 15 min
NP 27 16 . .. 18 min
ORWO 44 NP 15 ~i NP 20 15 ... 18 mi n
NP 27 19 ... 21 min
Reve/atoare rapide
Gata p reparate :
A 37 NP 27 ... 1,5 m in
Dupa ret eta :
ORWO 36 NP15 ~ i NP20 25 . .. 45 s
Revelatoare pentru temperaturi ridica!e
D upa reteta :
Kodak D-15 a NP 15 ~ i NP 20 200C 10 m in
25'C 8 m in
30"C 4,5 min
35' C 2 min
Reve/atoare cu u!ilizarea deosebit de bunG a sensibi/itO~ii

D upa ret eta:


Revelator cu Fenidon NP 15 ~i NP 20 22oc 4 .. 20 min
NP 27 5,5 .. 20 mi n
Revelator fixator
Gata preparat:
f199 DK 5 25°C in ma~inii· 2 mi n
in doza 4-5 min
9. intreruperea procesulul de developare

Dacii procesu I de developa re este Gata preparate:


atlt de avansat ln cit negat ivu l a ilt ins
contrastu l ~ i lnneg r irea corectii, p lii- ORWO baie de fntrerupere A 202
c il e ~i film ele slnt spii late de o bice i, Este livratii ca solui ie concentratii,
bi ne , cu apii, ma i in ai nte de a fi intro- In amba laje de 1 litru ?i de 5 litri .
duse in ba ia d e fixa r e. Aces t lucru e ste Pentru in trebuintare , trebuie diluata
neces ar pen t ru a se deve lo- cu a pii in proportie de 1+ 9.
parea pentru ca , pe cit se
ajungii reve lato rul bazic dup6 reretO :
fixare acidii. Ce l pui in de acet 1c sau
trebuie schimbatii apa in de metabisulfit de po-
deve lo pare . Mai efi cace decit o
spii lare cu apii este folo s irea
aci de de in t rerupere a deve lopii ri i,
Baie intdritoore de lntrerupere
a~a cum se ob i ~nu i e~ t e in teh ni ca po -
Zitivu lui. Aceste bJ i de intrerupere Du Pont 2-S
sint num ite adesea $i bJi de stopare . Apa 750 ml
Dad sint fiicute cum t rebuie, ele pot Al aun de crom (CrKSp 8) 15 g
prod uce in ace l a~i tim p ~i o intii r ire a Acid acetic concen trat 6,5 ml
Apii pin a Ia 1 I
st ratul ui de ge lati na facind -o pr in
aceasta mai rezistent ii Ia solic itiirile Biiile care nu intiiresc pot fi Tntre-
meca nice. buintate atita timp cit , Ia o incercare
Durat a de tratar e, pentru biii le de cu indicator i (de exemp lu, hirtie ind i-
intrerupere dar nu ~i de in t Jr ire, este catoare universalii), reaqioneazii inc a
ac id. Pentru ac idul acetic , a junge ,
de 1 m in , ia r cu cele ln tJ r itoare , de
drept probii , sii-1 mirosim . Baia de
2 .. . 3 min. intre rupere int iir itoare dev ine nefo-
B.'ii de ln tre r upere da r nu ?i de losib ila, atu nci cind i~i schimbii cu loa-
intiirire : rea din a lbast ru-v iolet in verde giilbui.
10. flxarea

Prin procesu l de developare, numaf 10.1. Elementele component e


circa 25% d in saruri le de argi nt foto- ale baii de fixa re
sensibile, conti nute in emu lsie, se ~I at r i bu~iil e lo r
convertesc in arg int fotografic. Restul
de 75% trebui e preschimbat prin pro- Baia de fix.1re este so lut i,, de 10
cesu l de fixare, in combinatii solubile, pin& Ia 30% a unei substan1e fixat ive,
pent ru a put ea fi indepiirtate din stra- in apa, care mai poate con1ine ~ i a lte
tu l de gelat i nil. . Dacii nu se face aceasta, adaosuri speciale .
atunc i aceste saruri se vor descompune. Ca substan1a fixativa. se fo lose~te
pr in aqiunea lumini i ~i a influen1elor in prezent ap roape exclus iv thiosulfo-
at mosferice, in a rg int ~i Tn sulfat de tu/ de sodiu 1Na2 $20 3 ) pentru b3i le de
argint . F.'iril. procesul de fixare, ima- fixare obi~n uite ~i tiosu lfatul de amo-
gini le fotografice nu s-ar putea , a~adar, niu ((NH 4hSP 3) pentru bJi le de fixare
piistra. No~i u n ea de .. fixare" deriva ra pidJ.
d in cuvintu l lat in fixu s (tare ) ~i in- Ca adaosuri speciale sc intrebuin-
seamnii a face negat ivele ~ i pozitivele teaza:
conservabile (insensibilii Ia act iunea
lum ini i). Metabisu/fitul de potasiu (K 2 SP5 ) sau
Bisul(itul de sodiu (NaHSO:J. pentru
a acidu la ba ia de f ixare. Prin aceasta
baia aqioneaza prompt $i sigur, chiar
dupa o ut ilizare intensa. Apoi, pr in
acidular ea bii ii de fixare , se distrug ~i
colorantii de protec1ie incorporali in
emu ls iile moder ne cu proteqie ame-
lio r ata impotriva halo-ulu i (NP 15 ~ i

Fig. 48. Princip iu l ob;inerii negativului :


a) obiectul de fotografiat (mod~l):
b) mat e r ialu l negat iv dup.'i expunerea in
ap arat (imag inea latent .'! - hasurat,
br omu r adeargint neexpus.'i -punctat);
c) materialul negat iv dup.'i developare
(argi ntu l imag ini i - dublu ha$urat ) ;
d) mat e rialu l neg at iv dupli fi xare :
e) negativul t erminat, in transpa rentJ .

84
NP 20) . 0 intensa co lorati e violet a a Fixatorul Expres ORWO A 324
negative lor se datoreazii intotdeauna Aces t a se cumpara sub forma de
une i insuf ic iente ac id itat i a baii de sol u-r; ie concentratii , in recip ie nte de
fixa r e. plastic de 5 I ~~ 10 ·1. Este o bai e fixa -
Clorura amon iu (NH 4 CI) acce le- tiva neuuci concentratii cu tiosulfat
reaza procesul de fixare in de amon iu . Pe nt ru prepararea biiii d e
bii il e de t iosu lfa t de sod iu, faclnd fixare rap idii se ames t ecii ma i intii
astfe l, d intr-o baie de fi xare cu ac~i une 10 pii fi i de A 324 cu 1 pa rte de intre-
normal a, una cu aq iune rap idii. rupator A 202 . So lufia concentrata
Ala unu l de potasiu (AIKSP~) sau as tfe l ob-r;inuta A 324 (acidii) se poate
alaunul de cram (CrKS 2 0~) sint sub- piistra, ii nuta Ia rece , ma i multe luni.
st ante ln tiiritoare . F.le fa_c sii se_ intii- Pentru intrebuin~are trebuie diluata
reasc a st ra tu rile de gelat rnii in trmpul cu apii, in propor\ie de 1+4.
proce su lui de f ixare. Dupii re~e t a:
Baio fixativc'J rapidO cu Ttosu/fat de
10.2. Pre pararea d iverse lo r bii i sodiu
de'f ix are T iosulfat de sod iu cr ista le 250 g
Metab isu lfit de potas iu 20 g
Biiile de fixare se cumpara gata Clorurii de amoniu 25 g
preparate, dar e le pot fi de asemenea Ia volum u l de 1 I
p~eparatc dup a r e~ e t ii. rapidO cu tiosu lfat de
Baie de fixare ac id ii . omon1u
T iosu lfat de amoniu 150 g
Gata preparatii : Meta bisu lfit de potasiu sa u
$are acidc'J de fixare A 300 bisu ll it de sod iu 15 g
Se cum piir.l in pachet e de 0,1 kg , Apa pin.1 Ia volumu l de 1 I
0,25 kg, 1 kg ~ ~ 4,5 kg ~i pentru intre- Bale fixativO intdritoore
b ui npre se di zolvii intr-a cant it at e de Gata co nfeq ionatii :
apii de 8 ori ma i mare.
Adaos intc'Jritor pentr u bQile fixative
Dupii reteta : A 302
Bale de fi xare acidO pe ntru filme ~~
pl6ci
Tiosulfat de sodiu cristale 300 g
Metabisu lfit de potasiu sa u
bisulfit de sod iu 20 g
Apii pin a Ia vo lumu l de 1 I
Baie de fixare rapidii gat a confec-
f ionatii :
Sare de fixare rapidc'J A 304
Se cumpiirii in pachete de 200 g ~i
800 g ~ ~ pentru in t rebui nfar e se d izo lva
in t r-a cant itat e de apii de 5 ori ma i

flg . 49 . Subst an t e le b.:! ii de fix are in


amba la j de mate r ial plas t ic.

85
Contraste !e mari de lum inl ale unor Dupa re\:eta:
astfe l de fotografi i de arhi t ecturl inte-
rioarl, pot fi stlpinite numai printr-o ORWO 305
expunere bogatl~i o developare extrem de
compensatoare. In aceste cazuri se folo- Apa 750 ml
se~ t e revelatorul M 143 flr~ substant.l Tiosu lfat de sodiu sicc 125 g
alcalinl . Sul fit de sodiu s icc 20 g
Ac id acetic concen trat 15 ml
Acest adaos contin e un amestec de Alaun de potasi u 10 g
sar uri, ca re trebuie incorporat baii Apa pina Ia vol umul de 1 I
fixative acide gata de intrebuintare.
Se procur a in pachete pentru con fec-
t ionarea a 10 ~i 50 litri de baie fixa- 10.3. Regulile fi d rli
tiva intaritoare . Aceste indicati i sint
valabile numai pentru b.lile fixative Procesul de fixare nu este un simplu
intar itoare pentru hirtie fotografic.l. proces de dizolvare. Cu acesta ocazie
La prepararea unei b.li f ixative inta- se produc reac\:ii chimice complicate
ritoare pentru fil me ~ i placi, este care, in conditii normale, se desfii-
necesara a cantitate dub Ia de A 302. ~oa r a in felul urmator:

I. AgBr+Na 2SP 3 -+Na· Ag(Sp 3)+ NaBr (greu solubi l)


II. Na · Ag(Sp 3)+Na 2 SP 3 -+Na 3 · Ag(Sp 3) 2 (u~or solubil)
Ill. Na 3 • Ag(Sp 3) 2 +Na 2 SP 3 -+ Na 5 • Ag(Sp 3) 3 (u~or solubil)

Nu este de aju ns sa incetam opera\:ia a stratur ilor de ge lat ina, timpul de


de fixare de indata ce materialele i~i lixare trebuie sa f ie de eel pu1in
pierd inf.ll i ~ar ea tulbure. l.lptoasa. 10 minute .
Pin.l in acel moment nu s-au format $i in procesul de fixare temperatura
decit complexele greu so lub ile (1). ~i agita rea joaca un ro l important.
Dar mai inti i numai complexele u~o r De aceea temperatura bai i de f ixare
solubile pot fi complet eliminat e din nu t rebuie sa scada sub 17°, c.lci
stratul de gelatina . Pentru ca aceste altfel reaqiile chimice ar fi foarte
complexe u~or solubile (II ~i Ill) sa incetinite. 0 agitare vioaie a mater ia-
se poata forma , trebuie ca fixarea le for in baia de fixare este foa rte
sa continue ee l pufin inca atita timp importa nta, mai ales Ia in t rod uce rea
cit a fast necesar ca materialele sa lor in baie.
devin.l clare ~i transparente. De aceea
regu la de fixare suna astfe l:
10.4. Ut illzarea baii de fi xare
Timpul de (ixare = dublul timpului
de clorificore in timpul folosi ri i, compozi tia baii
Nu este nevoie sa fixam mai mult de fixare se schimba continuu. Resturi
decit dublul timpului de clarificare. de reve lator, apa sau solutie de intre-
0 exceptie Ia aceasta regula a consti- rup.ltor (A 202) sint inevitabil int ro-
tuie numai biiile fixative intaritoare . duse in baia de fixare , substan\:a fixa-
Pentru a obiine a intarire suficienta tiv3 se uzeaza , complexel e de fixare

87
Aceas t A fotogr afie cu s u biect spor t iv felu r i. Ce le ma i indicate sint ver ifica-
a necesitat un timp de expunere scurt . cu de
toate con dil ii le de lumin A dific ile . Pentr u
ast fe l de " egativesc urt expuse , se recoman-
di'l un reve lat o r cu o d('oseb it de buni'l
ut ili zar·e a sensib iliUii i
)

,
indat,'i ce intr-u n lit ru de ba ie
fi xat de ja 12 f i Ime 10.6. Recuperarea arg intului
Conse rva bil itatea
d·~ gata de intrebuin~are est c
ma i mare decit a solutiilor de deve lo-
pare ~ i depa~e~te in orice caz citeva
lun i

10.5. Ver ificarea ba ilor de fixare

Starea de epuizare a unei bai de


fixare poate fi ver ifica ta in diferite
11. Spalarea materlalelor fotograflce

mai bunii va fi ~ i rezisten1a negat ivelor


~i po!it ivelor . Chiar ~~ resturi de
numai 1 mg de tiosulfat pe decimetru l
piitrat de suprafafii de strat gelatinos
pot provoca descompunerea imaginii
atu nci cind materialele sint pii.strate
un t imp ma i indelungat. Spalarea se
face, ast 5zi, aproape exclusiv cu apa
curgiitoare. In acest caz trebuie sii
ingrijim ca materialele sii fie mereu
irigate cu apii pe toate pilqi le . Dar
cum apa imbogilf itii cu chi micale are o
densitate ma i mare, fa pt ceo face sa
cad:i Ia fund , trebu ie ca scurgerea sii
se faca prin fund u l bazinulu i de sp.l-
lare.
D aca fi lmele se spa Ia in doza de de-
velopare , atunci garnitura de f il me
in trodusa in doza trebuie agitata des
~i energ ic. 1n dozii, filmul st a rulat
in spi ra le st r imte, ceea ce face ca iri-
garea sii nu se poata fac e in cond ilii
favorab ile .
Viteza cu care se poate efectua o
spalare comp let.l depinde ~i de tem-
Fig. 50. Zbircituri pe neg ativ provoc:ate peratura. T impii de spiilare indicati
de varia\ii e><;trcme de temperatur3 in in tabel sint va labil i pentru tem pera-
timpul pre lucrh ii
turi intre 12 ~i 1SoC.

Dupii f ixare, materialele fotogra- Timpi de spa/are pentru materiale


fice mai contin I nd. in straturile de {atografice alb-negru :
gelatinli, substan1e (substan"te fixative , Ti mpu I de spiilare eel ma i
complexe de fix are etc ... )care trebuie scurt (negativele se fo losesc
eliminate prin spiilare. Cu cit spala- doar o singura data, dupa care
rea se face mai con~t i incios , cu atit se arund) 7 m in

90
Timpul de spalare normal Spalarea poate fi facuta chiar ~i cu
(conservab il itate 20 an i) 30 min apa statatoa re . In acest caz, este
Timpul de spa la re pentru necesaraschimbarea apei de mai multe
interese arhivistice (conservabil itat e or i. Daca fo losim pentru aceasta circa
nelim itatti) 60 min un litru de apa de fiecare ro lfilm sau
La otemperatura a apei denumai sec imagine de format mic, pe careo sch im-
este necesara o prelungire a t im pi lor bam Ia fiecare 5 minute , trebuie sa
ind i ca~i cu circa 30%. avem in vedere tabe lul urmator:
Temperatura ape i trebu ie totu~i sa
nu difere prea mu lt de aceea a celor-
lalte bii i, caci in caz contrar gelatin a Numaru l
ar putea face zbirc ituri. Dar trebuie Modu l de schimbiiri
sa recunoa~tem ca . Ia emu lsii le noastre de spii lare a le apei
de ast azi, pericolul formarii de zbirci-
t ur i este foarte redus.
Este foarte indicat sa pun em in lega-
tura doza de deve lopat cu robi netul Spalare min ima la
de apa. cu ajutoru l unui furtun de Spii lare normal a
cauci uc. in fe lul acesta, apa curge cu Spa lare in vede-
pre siune mare pr in doza ~i provoaca reapastriiri i in
o spal are intensa. arhiva 12
12. Uscarea materialelor fotograflce

aceasti'i solu1ie. F 905 livreaz5. in


st icle de 0, 250 de 1
0 al t a de a in dcpiirta p id-
t ur i le de a pa consta in a ~ t erg e u ~o r
mater ia le le pe am bele fe1e cu o piele
de ciipr ioa r ii , bine udatii in prca lab il .
ina int e ca negativele sau d iapoziti- Cc e drept , in felul au~s t a nu poate
ve le sii poatii fi tr·ec ute in a lt stadiu fi total excl us ri sc u l ca st rat u l degela-
de prelucrar e sa u sa fie depozitat e , t inii sa capete zgirieturi de Ia vreu n
e le t reb ui e sii fi e perfect uscate . St ra- mi nuscu l corp str3 in (de exemplu,
turile de gelatina u mede sin t foarte un gr iiunte de nis ip). Au to r u l se des-
expuse Ia de te rior are zgir ie r i curd to tu ~i b ine de a n i de z ile cu
sau cii ld urii (aparat de diapro- aceasta metoda.
iector i !). In afar a de accasta , gelati na ,
st are u med 5. este descompusii foarte
u~or de ciit re bacterii. 12.2. Uscarea in

Apace se afla in st ra tul de gelat in a


12. 1. Trat arca mate r ialelor inainte se indepJ.rteaza in mod normal p r in
de uscare evaporare in aer . Condi ti il e ce le mai
favorab il e pentru aceasta sin t :
Umiditatea rel at iva a aeru lui : 30
Es t e ind icat sa se indepa rteze p icii-
pina Ia 600fo .
turi le de apii d e pe fa~ a ge lat inei ~i
de dos u l materialelor ina int e de Temperatura: 30 pinA li! 45"'C {nu-
ma i ales atun c r ma i st ra t ur ile intiir it e sup lime ntar pot
fi uscate Ia temperaturi ma i ridicate !) .
aceas t a se 0 buna aeris ire.
~e te de Un ae r curat , li ps it de pra f.
decurge ~i mai ech i l ibra t Du lapu l de uscare i ndepli n e~te a-
La indepJrtarea piciituri lor de a pd. ceste co n d i ~i i in mod ideal. Un venti -
este foarte ind icat un ilmestec de lato r as igu rii circulatia aer u lu i, o spi-
um id ifi cato r ORWO F 905 ~ i apii d is- r alii d e re?o u incii l ze~te aeru I ~ i reduce
ti latii 1+200. Mat eria le le t rebuie t i- astfe l u mi d itat ea re lativJ a aerulu i,
nute , dupJ. spJ.Iare, circa 1 m inut in iar un fil tru p las at Ia gura de absorb-

92
Fig. 52 . Statlv pentru uscarea pUciiOf",

Pl acile se a~azj ln picioare pe s tative


speciale, pentru uscare. Pentru a evita
depunerea de praf pe stratul de gela-
ti nil, ar trebui, atunci cind nu dispu-
nem de un dulap de uscare, sa renun-
tcim Ia orice fe l de ventilat ie. Curen-
tu I de aer in camera ln care usciim se
poate dovedi foarte diiunator in aceast.l
privint.l .
Uscarea in aer poate fi mult accele-
ratii dad mater ialele sint imbiiiate
in prealabil in tr-o so lutie de 70% de
akool etilic sau meti lic, t imp de 5 mi-
nute. Prin aceasta , alcoolul se substi-
Fig. 51. Ftrme de form at mic, In dvlapul tuie in mare masura apei din stratul
de vscat. ge latinos. Si el se evaporii apoi mult
mai repede decit apa. Solutii de alcool
tie a aeru lui imp ied ica patrunderea cu concentratie mai mare nu sint re-
prafului . Du lapurile de uscat moderne comandabile. Acestea sustrag pelicu-
sint echipate cu un termometru cu lelor ce servesc drept suport al stra-
contacte, care are gri ja ca temperatura tului gelatinos, substantele emoliente,
sii nu depa~easca niciodata va loarea facindu- le astfel mai casante. Pe dea-
pentru care a fost reg lat. supra, se mai poate produce u~r o
Dacii nu dispunem de un dulap de tulbureala liiptoasa a ge latinei, mai
uscare, atunci procesul de uscare du- a les cind in Joe de alcool rectificat se
reazii sensibd mai mult . Filmele se intrebuinteaza spirt industrial. Mai
agata cu clame de o sfoara intinsa. trebuie de asemenea sa atrag atentia
Rolfilmele ~~ filme le de format mic ca. atunci cind se folosesc akooluri
trebuie ingreunate Ia capatul de jos Ia uscare, trebuie respectate ~i pres-
pentru ca, prin uscare, sa nu se ruleze cript iile referitoare Ia prevenirea in-
singure ~ i sa se lipeasd intre e l_ e. cendiilor.

93
12.3. Uscarea cu potasl imediat apa din straturilegelatinoase.
Dad se zvinta apoi stratul cleios de
Cind o lucrare trebuie executata cu pe fara materia le lor, cu o clrpa moa le
o rapiditate in care ~i secundele con- ce nu lasa scame, atunci negat ivul
teaza, atunci se poate recurge ~i Ia poate fi imediat pre lucrat in cont i-
acest mod de uscare a negat ivelor. nuare . Daca , dupil. aceea, negat ivele
Negativele , spa late intensiv circa 5 mi- t rebuie totu~i pa_strate mai mu lt timp ,
nute .. se cufunda pentru 1 minut intr-a atunci ele trebu1e inca o data spil. late
solur1e saturata de potasa. Aceasta intens ~i apoi uscate Ia aer .
solutie , foarte higroscopid , absoarbe
13. Tratarea speciala a fllmelor ,1placllor

Odata cu spalarea ~ i uscarea, pro- g r e u pot fi atacate de alte biii de tra-


cesul negativ este, in mod normal , t are ulter ioare. A~ada r, dupa intiirir e ,
t erminat. Numai In cazuri specia le se numai cu g reu pot f i efectuate ahe
fac intre acestea , sau Ia s flr~ it , t ra- trat amente chi mice ulterioare.
tamente specia le . Astfe l de tratamente Bai le de in t ar ire nu se livr eaza gata
sint necesare at unci cind materia lele preparate, insii pot fi pregiitite cu
trebuie fiicute mai rez ist ente, pr intr-o u~urin1a dupa urmatoarele re1ete:
intiirire, ori cind rezu ltatele ob~inute
nu indeplinesc condi1i ile cerute pen- Biii int <iritoare pentru filme~i pl.lci .
tru un bun negativ, respectiv un bun
diapozitiv. Astfel, putem modifica de Dupa re1eta :
exemplu densitatea ~~ g radaiia precum ORWO 405
~i indep.lrta voalul , striurile ~i petele.
Dupii uscare, este posibil ii imbuniit3- Alaun de crom 50 g
1irea negativului pri n retu ~ manua l . Sulfat de sodi u 75 g
Apa pina Ia 1 I

13.1. lntirirea ulterioara ORWO 410


a st raturi lor de gelat in! Sulfat de sodiu 150g
Carbonat de sod iu sicc 20 g
Prin intarire, negativele o ri dia- Metanol (foma lin) 40% 20 ml
pozit ivele pot fi facute mai rezistente Apa pina Ia 1 I
impotriva zgirietur i lor , impotriva u-
mezelii din spalii le de depozita re ~i Pentru ambele bOi , durata de rra-
impotriva incalz irii Ia uscare , Ia ma- rare este de 2 .. . 3 min.
r ire, respectiv Ia proieqie.
In capitole le 9 ~i 10 s-a exp licat cum
t rebuie facuta intarirea in biiile de 13.2. inde p:irtare a pete lor de calcar
intrerupere ori in bai a de f ixare. ln- ~ ~ a striurilor calcaro ase
t<'irirea, ca tratare ulter ioara. este
deosebit de favorabila deoarece ima- Petele de ca lcar de pe dosul fi lmelor
g inile pot fi apreciate exact mai dina- de format mic ~i al placilor precum
inte, straturi le de gelat ina intari t e ~i al diapozitive lo r se produc nu mai
sint in adevar foarte rezi stent e d in atunc i cind pidturi le de apa de pe
punct de veder e chimic ~i foarte suprafa1a mater ia lelor nu sint inde-

95
Fig . 53 . Modu l de actionareal sllbitorului
Curbele grado.fiei Fa rmer:
a) Curba gradatiei unui negativ supraex-
pus , inainte de slabire (luminile prea
int unecate si prea sterse, umbre le
prea apace).
b) Curba gradatie i ac e luiasi negativ dup~
sl .1bire (luminile si umbrele mai t rans -
parente , contrast ma i mar e ca inainte).
Fig. 54 . Negativ prea opac si prea sters,
rezu ltat din supraexpunere $i developarea
lnlervolde n ormal~ .
expunere
fi t. 55. Negativca in fig . 53, imbunH.11it
pr in s l.1bire cu slabitorul f1rmer .
fig . 56. Aceast.1 imagine a•a ta un fundal
foarteag<tat.
Fig. 57. Fundalul agitat a lost in !Uurat
paqialdinnegativ, prinsl.1b ire .

partate inainte de uscare. Cum se pro- devine umed, rdmine totu~ i tare ~i re-
due, este explicat in paragraful 12.1. zistent Ia zgirieturi . Por1iunile de
Daca s-a neglijat indepartarea pica- praf nefixate ~~ direle se -iterg eel mai
turilor de apa, putem ~terge u~or pe- bine cu ~tergar antistatic. in acest
tele de calcar cu ajutorul unei piei de mod . se evita ~i o incarcare electro-
caprioara , pentru ~ te rs geamurile , statica ce ar cauza a noua depunere de
inmuiate intr-a solul ie de 5 pina Ia particule de praf.
10% acid acetic. Lustruirea, atit de
des fo losit.'i, a spatelui filmului cu a
cirpa uscata ori cu un gergar antista- 13.4. Sliibirea filmelor ;i plkllor
ti c. nu est e recomandabila, deoarece prea opace ori prea
duce Ia zgir ierea lui. Striuri le de cal- transparente
car pe emulsia materialelor fotogra-
fice pot fi indepartate prin imbaierea Neg ativele supraexpuse ~i develo-
filmelor ~i placilor intr-a solulie 10% pate apoi normal prezinta un vaal
acid acetic. cenu~iu chiar ~i in umbrele cele mai
profunde , in timp ce p<i.rtile luminate
nu se mai disting una de alta , din cauza
13.3 . Cur3~irea negative lor -ii suprai lum in3rii. Diapozitivele rever-
;I dlapozitivelor uscate sibile subexpuse au umbre prea intu-
necate~i sint lipsi t e de par1i luminoase
Murdaria, praful fixat pe suprafald clare. In ambele cazuri , imaginea este
~i urmele de grasime pot fi indepartate acoperitii de un vaal cenu~iu . Acest
de pe filme le ~~ placile uscate, cu aju- vaal cenu~iu , daca nu este prea dens ,
torul unei budti de cirpa moale il putem sl3bi (cu toata atentia !) cu
curata, inmuiata in tetraclorura de sl.!bitorul Farmer.
carbon (CCIJ. Tetracloru ra de carbon Sliib itorul Farmer se livreaza gata
nu permite stratului de gelatin3 sa se preparat , dar poate fi preparat ~~ dupa
umfle, astfel incit acesta , cu toate ca relet a.

96
1- Oeveloporeo
Gata prepa rat: incit in locul acestuiasa aparaosupra-
fatii neagra pe pozitiv.
Sldbitor ORWO A 700
Retete pentru prepararea lacului
Substantele se gasesc in tubulete pentru acoperire :
de sticla , pentru prepararea a 200 ml
solutie gata de intrebuintat, deoarece Asfalt 20 g
durabilitatea ei este de circa 30 min . Ulei de terebentinii 100 ml
Ceara 4g
Dupa reteta : (Piiqite componente se dizolva numai
Kodak. R-4 a Ia cald !).
Solutia A Pentru indepiirtarea lacului, dupa
Feroc ianura de potasiu slabire, se folose~te ulei de tereben-
(K,Fe (CN),) 18,75 g tina .
Apa pina Ia 250 ml Daca nu se pot obtine ni~te contururi
exacte, atunci paqi!e negativului ce
Solutia B trebuie sliibite se prelucreaza cu un
Tiosulfat de sodiu cris- tampon de vat a. Aceasta metoda nece-
tafizat 240 g si t a oarecare indeminare pentru a nu
Apa pin a Ia 1 1 sl3bi din gre~eala ~i piirti care nu tre-
buie sliibite . Slabitorul nu trebuie sa
Pentru intrebuintare, se amesteca fie prea concentrat ~i tamponul de
30 ml de solutie A cu 120 ml de solu-
vata nu trebuie sa fie prea imbibat .
tie B ~i cu 850 ml apa. Si aici, ameste- Cu putin exercitiu, negativele de for-
cu l are numai 30 min durabilitate. mat mare pot fi uneori remarcabi I
Cele doua solutii au fiecare a dura- imbunatatite in acest mod .
bilitate practic nelimitata.
Aprecierea slabirii se face intotdea- 13.5. Redeveloparea negativelor
una Ia vedere . Dacii efectul dorit a pre a apace ~I a celor prea dure
fast atins, atunci negativul trebuie
spiilat repede pentru ca sliibitorul sa Prea apace ~~ in acela~i timp prea
nu lucreze mai departe. Materiale le dure sint mai inainte de toat e nega-
s tabite trebuie spoliate imediat eel tivele expuse normal, dar supradeve-
put in 20 min in apa curgatoare, mai Jopate. Exista diferite posibilitati d~
inainte de a fi uscate.
Ca incheiere, trebuie sa amintim ~i :s~~:~u~: ~~;~~~!u~:in~~~~i\ar~et~~~~~ .,_~ '-.
de stabirea partialii. Pentru negati- chimic special. Dintre acestea . eel mai
vele de format mic nu poate fi vorba bun s-a dovedit a fi redeveloparea .
de o astfel de slabire a unor p<lrti de Negativele, bine spalate, sint intro-
imagine; pentru negativele 6 x6- nu- duse mai intii intr-a baie de inalbire
mai in anumite conditii, deoarece nu in care argintul imaginii este trans-
permite atingerea preciziei necesare . format din nou intr-a sare de argin t
Pentru a obtine con t ururi clare , sensibila Ia lumina ~~ care poate fi
paqile de imagine ce nu trebuie sla- developata . Baile de inalbire constau
bite se acopera mai intii cu un lac spe- dintr-un oxidant (de exemplu fericia-
cial ce poate fi indepiirtat dupa aceea nura de potasiu ori sulfat de cupru) ,
cu ajutorul unui solvent. In acest mod, a sare halogena (de exemplu , bromura
se poate indepiirta pe de-a-ntregul de potasiu ori clorurii de sodiu) ~~
fondul, de exemplu , pe negativ, astfel apa .

98
Fig. 58. C u m aqion e az~ redeve loparea:
a) Curba grada~i e i unu i negativ supra- CurbefP gradOfiPI
deve lopat, ina inte de redeve lopare
(lum inil e - prea opace , umbrele-
corecte, contrastul- prea mare) ;
b) Curb a grada i iei acelu i a~ i negati v, dup~
redevelopare ( luminile mai tra nspa-
rente , umbre le - nesch imbate , con -
trastul - no r mal ;
Fig. 59. Un ncga ti v prea
rezultatd inexpunere
velopare.
Fig. 60 . Negativ lafelcaln fig. 59, co ree-
tat prin redevelopare .

99
Preparorea bdii de tn6/bire. tru a impied ica indepartarea di n nega·
tiv a siirii de argint ce nu a fost redusii .
Gata preparatii : Bineinleles, negat ivele redevelopate
Baile de in lilbire se livreaza gata trebuie bine spalate ~ i uscate dupa
preparate, numai pentru prelucrarea fixare.
fi lmelor color . Este verba de b.lile Pentru aprecierea negat ivelor in
C 57 ~i C 59 ce se gii.sesc in ambalaje timpul redevelopiirii, este nevoie de
pentru prepararea a 0.4; 1 ,5; 1 S ~ i 35 I oarecare experientii deoarece acestea ,
de solulie gata de intrebuin1are. A- il uminate prin transparen1a. arata
ceste biii de iniilbire pentru color pot mai opace declt dupii fixare. Dad se
fi folos ite ~i in t ehnica alb-negru, intrerupe prea devreme redevelopa-
pentru redevelopare. rea, negativele vor fi prea transparente
~i prea ~terse. Dad, dimpotriva, nega-
Dupii reteta: tivele sint deve lopate prea viguros,
I Fericianur<'i de potasiu 10 g atunci redeveloparea poate fi repetata .
Bromurii de potasiu 12 g In cazul negativelor {oane dure,
Apii, pin<i Ia 500 ml putem renun1a total Ia redevelopare.
In aceast! baie, argintu l imagin ii Filmele, respect iv pliid le, in.'ilbi te
este t ransformat din nou in bromura ~i spillate, se usuca Ia lumina de zi re-
de arg int. Pentru aceasta , au loc urm.l- dusa ~ i apoi pot fi copiate ori mar ite .
toarele reaqii: Pozitivele executate dupa astfel de
Ag+K 3 Fe(CN),+ KBr- negative se numesc holocopi i. Ele au
AgBr+K~Fe(CN)6 umbrele desenate ~i o granu lat ie foarte
fina; conturarea lumi nilor este insa
II Sulfat de cupru (Cu$04) 25 g cam slaba.
Clorurii de sodiu (NaCI) 25 g
Apa. pinii Ia 500 ml
in aceasta argintul imaginii 13.6. fnt!rirea negativelor
este transformat clorurii de argint. prea transparente ~i a celor
Pentru aceasta , au loc urmiitoare le prea slabe
reaqii :
Ag+CuSO,+NaCI- Negativele expuse nor mal ~i subde-
AgC I+ NaCuSO, velopate apoi sint foarte transparente
~i cu contraste reduse. Putem spori
Toate biiile de in iilbire au o apre-
densitatea ~i grada1ia unor astfel de
ciabi Ia duratii de conservare ~ i pot negative prin intarire.
f i piistrate mai multe siiptamini.
Negativele se lin in baia de iniilbire Prin fiecare intiirire, Ia argintul
pinii ce tot argintul imaginii se t rilns- imag inii se adcuga alte substante ori
formii. lmediat dupii aceasta e le se este inlocu it prin materiale mai opace
spalii t emeinic pinii. ce culoarea gal- d in punct de vedere opt ic. Negativu l
benii (dup3 folosirea biiii J), ori cu- este mai opac din punct de vedere
loarea albastra (dupa fol osirea bii ii II) optic atunci cind in tocut argintului
dispar. imaginii, de o cu loare cenu~ie-neu t ra ,
Apoi urmeaza redeve loparea Ia lu- imaginea capata o cutoare brun 5. ori
mina albii, Ia vedere, intr-un reve- ro~ie , deoarece materialul pozitiv nu
lator compensator pentru granu lal ie este sensibit Ia aceste culori.
fin ii. Odata atinse densitatea ~i gra- Prin int.iri re , are toe intotdeauna o
datia corecte, se spa lii repede ~ ~ se sporire a miirimii granulelor, de aceea
nxeaza. Fixarea este importdnta pen- procedeul nu este ind icat pentru nega·

100
b)

tivele de formilt mic.


recomandabilii mai cu seamii atunci
fotografierea subiectului nu poate
repetatii.
Acolo unde, pe negat iv, imagi nea
mu lt ar-gint (in poz itiile eel
intens luminate), poate fi depo-
o CJ.ntitate de alte
unde

subexpuse <lU
in piirf ile ~i dP
aceea nu pot fi imbuniititite pr in
intiirire. Umbrele adinci , importante
inca pentru imagine, riimin transpa-
rente ca sticla, Ia fe l ca ~i mai inaint e .
Fac excepf ie re procfuceri!e subexpuse
de desene liniare, a l c5.ror contrast CurDe/e grada.fiei
poate fi sporit in or ice caz, prin int5.-
rire . Existii posibil itiiii de a
efectua
Gata preparat se livreaza numai:

ORWO- intaritor cu cupru A 605

Este livrat in tubule'(:e pentru pre-


pararea a 200 ml soluiie gata de intre-

101
Fig. 64. M.1rire normalil a unui negativ cu
pliqile umbrite foarte transparente.
Fig. 65. M.1r irea aceluiasi negativ d upJ ce
umbrele au fost intensHicate cu p ig·
ment ORWO N 904, pentru ret u~.
fig. 66. Negat iv subexpus.
fig. 67, Acelasi negativ cain fig. 66, co·
rectat pr in 1n .1 1bire si reproducere.

Negat ive le bine spalate, introduse


in solui ie (gata preparata sau d upii
reietii) devin mai intii brune, apoi
din ce in ce mai ro~ii ~i prin aceasta
mai apace d in punct de vedere optic.
Dupii intii.r ire, trebuie spa late inca
10 minute mai inainte de a f i puse Ia
uscat.
Cea mai intensii. intii.rire se ob~ine
ca subl imat (HgCI 2 ). Trebuie avut in
vedere d subl imatul este o otrava
de categor ia 1 !
Reietii pentru intiiritor cu su bl imat
Soluiia I C lorura de mercur
(sub limat) 10 g
( Baie de
in.'i lbire) Apa 500 ml
Soluiia II
(Baia de
intari re) So lutie amoniacala 10%
Negat ivele bine spalate care. mai
inainte de toate, nu trebuie sa contina
buintat. Deoarece solutia preparata nici o urma de grasime, sint in.'ilbite
are o durabilitate de numai 30 min, in solutia I pin ace nu se mai vede nici
ea trebuie preparata cu putin tim p un pic de argint. lmediat dupa aceasta,
inainte de folosire. ele se ap.'ila 10 minute ~i apoi se in-
Dupa reteta, un intaritor cu cupru negresc in baia de intiirire (solut ia 11).
poate f i preparat in modu I urmiitor : Dupa o spalare de scurtii durata dar
Solut ia I C itrat d e potasiu 10 g intensa, negat ive le pot fi uscate. in
Apa 100 ml nic i u n caz nu tre buie sa fixam mate-
rialele intii.rite dci, prin aceasta ,
Solutia II Sulfat de cupru 1 .2g
int.'irirea se anihileaza.
Apa 10 ml
Solutia Il l Ferocianura in procesul de inalbire au Icc urma-
de potasiu 1g toarele reaqii:
Apa 10 ml Ag + HgCI 2 - AgHgCI 2
Pentru int rebuintare, se amesteca (argintul (sublimat) (o sare a lba)
toate trei solutiile. imaginii)

102
In procesul de innegrire cu solurie
amoniacalii se produc urmiitoarele
tran sformiiri :
AgHgC1 2 + NHPH-+
N H2 • HgAgCI+HCI+HP
(arg intul intiirit a l im;;ginii)
Tntiiritorul argintului depoziteazii
noi atomi de argin t pe granulele de
argint existente in negativ. Else pre-
para, dupii rereta ORWO 600, astfel :
Soluria 1
Apii distilatii 1I
Substanra revelatoare H 142 3g
Acid citric 3g
Soluria 2
Apa distilata 100 ml
Nitrat de argin t 5g
Deoarece solulia gata preparat ii nu
poat e fi piistrata mu lt t imp, se vor
amesteca, cu purin timp inaintea in-
trebuinliirii, 10 piiqi din soluria 1
cu 1 parte din soluria 2. Negativele
ce trebu ie tratatese introduc in aceastii
solul ie astfel pregiititii. Cre~terea opa-
citalii ~i contrastului pot fi observate
vizua l ; odatii ati ns gradu l de in tiir ire
dorit, negativele sint spalate ~i puse
lauscat.
Pe linga posib i lit31ile de int3ri re
descrise pina aici , in care insu~i nega-
t ivul orig inal este int3rit, mai existii
inca una, in care neg ativul or iginal
nu este mod ificat . Pentru aceasta. se
copiaza negativul prea transparent pe
un film ce lucreazii dur (film docu-
ment , film fototehnic etc.). Din pri-
mul proces de copiere rezu ltii un dia-
pozitiv, din al doilea- un negativ mai
opac ~i mai dur decit originalul.

13.7. Posibilita~i de imbuni t i ~ i r e


a negativelor subexpuse

Negat ivele subexpuse sint foarte


t ransparente ~i au umbrele foarte slab
desenate. Pe lingii aceasta, e le sin t

103
La fotografii le pen t ru rec !ame, de d in nou negativu l. iar dupii uscarea
mu lte or i es t e nevoie sl se re dea foarte lui sa repetam operat ia. Opacitatea
b inest r uctura materia lulu i. Dacl in ace l a~ i
t imp apar $i diferente ma ri de lum inozi - opticii a piirtilor colorate poate fi
tate,atunc i s pecialistul folosc$ teapa r atul aprec iatii. drept corectii dacii neg a-
de for ma t mare ~i mat er iale d e expunere tivu l, i luminat pr in tra nsparen1ii . poate
desen s ibilitate m cdie . Negative le de fo r - fi pr ivit pr intr-un fil t ru a lbastr u -
ma t ma re se pot dev elo pa individ ual $i
nu au nevoie de o m~rire prea mare. A~a sau verde-inch is . Cu cit neg at ivul este
tepotobtinepozitivcf.ir.igra nulati e , fo ar - mai mic , cu atit, bineinte les,seobJ: ine
~ e prec ise ~i cu o boglt ie m a r e de tonur i. mai g reu prec izia necesarii. Dad su b-
exp un erea este atit de puternicii in cit
deosebit de slabe, mai a les in piirt il e nici pe hirtie fotograficii extradurii
umbr ite. De aceea , mai intotd ea una, (extrahart) nu se obfi ne un contrast
ele trebuie miirite ori copiate pe sufici e nt, se recoma ndii confeqionarea
hirtie ce lucreazii foart e dur (extra- unu i negat iv imbu niitii1it, dupii urmii-
hart). Dad nici pe aceastii. cafe nu toarea metoda (metoda lum inii d i-
fuze) :
se obtin rezultate mul1 umitoare, iar
fotografia nu poate fi r'epet atii, at unci Neg at ivu l or igina l este trnnsfo rmat
meritii ca . cu ajutorul uneia din t re ma i inti i intr-u n pozit iv , iar acesta
ce/e dou5 metode care urmeazii, sa se este reprod us apoi pe mater ia l foto-
scoat a tot ce est e posibi l d in nega- grafic care lucreaza dur (h art) . Nega-
tivu l subexpus. tivu l, bi ne spi'ilat, este tratat apoi in
Oaca subexpun erea nu este prca baia de in <il birecu sub limat{solut ia 1),
accentuatii. , atunci piirtile luminat e ind icatii in pa ragrafu l pr ecedent(13.6)'.
vor fi bine redate pc pozit iv, umbrele pinii ce nu mai r iimine ni c i un pic de
insa vor apiirea neg re ca funinginea. a rgi nt in imag ine . lmediat dupiiaceasta
intr-u n astfel de caz a jut d relu$ul est e sp iilat 10 mi nute ~ i uscat . Acum
manua l a l piiqi lor umbrite a le nega- e l poat e fi pe un fond negru
tivu lui , facu t cu pig mentu l pen tru iluminind u-1 fap .
retu~ ORWO N 904 . Acest colorant in acest mod, ~ i ce le ma i slabe va lori
ro~u estc livrat su b forma de pu lbere , ce nu~ i i (ce nu mai pot fi co piate !) ale
in tubulete de st ic li'i de 5 g. El este pii r~i lor umbr it e ale negat ivu lu i o r i-
foarte sol ubi I in ap i'i ~i a po i, cu o gi na l, po t fi fiicute viz ibi le ~ i redate
pensu lii pentru retu~ . poate f i int ins in a l doi lea (negativul repro-
pe pi'irfile prea putin acoperite a le ne- dus) astfel sa poat ii fi copiate.
gativu lui . Pentru a ci~tiga exper ienfii, Prin fo losirea mater ial e lor de repro-
t reb uie sii incepem ma i intii cu o solu- du s cu grada~ i e dura (exemplu, f il m
tie d il uatii, care d ii numai o sla bii Document FU 3 etc.), precum ~i pr in
co loraJ: ie in ro~ u . Colo rarea poate fi acordarea corespu nziitoare a expunerii
repetata de ma i multe ori, eventua l ~i developi'iri i, pot fi imb un i'itii1 ite in
cu o so lu1ie mai concentratii , pinii se mod categoric opaci t atea ~; contrastul
aj unge Ia acoperirea necesar ii . Dacii nou lui negativ , fa-r; a de eel orig in a l
am co lorat prea intens, putem spiila (vez i f ig . 66 ~i 67) .
14. Pastrarea negatlvelor

Pentru ca negative le sa fie p<istrate cu filme primesccite un numiir . Nume-


irepro~abil, trebu ie indeplinite mai rotarea se reia fire~te, d-a capo in
int ii urmlitoarele trei conditi i : fiecare an , ind icindu-se totodata ~ i
1 . Negativele trebu ie prote jate con- anu l Ia car e se r efer a numarul de or-
tra prafului , a zgirierii ~~a umiditati i ! dine (de exemplu, 1/71 sau 15/73 .
2. Arhiva de negative trebuie sa Pungile sau plicurile cu negative se
ocupe un spat iu cit mai restrins a~aza in cutii sau cartoane, intocmai
posibil ! ca fi~e le intr-a cartoteca. Fiecarei
cutii i se afecteaza un caiet sau re-
3. Orke negativ trebuie sa poatii
gistru, care se recomanda sa _fie pas-
f i seas~~ repus Ia locul lu i in ee l ma i
trat chiar in interioru l e i. In acest
scurt t imp.
caiet se inscrie de fiecare data numii-
Aceste cond i1ii nu sint indeplinite, rul filmului ~~ apoi scurte referin1e
daca negative le sint piistrate ru late. despre t ematica conlinutu lui. Riimine
Foarte indicates-au dovedit pungile Ia aprec ierea fieciirui a cit de amii-
de pergamin af late in comeq, f ilmele n unlite vor fi aceste referinte ~~ d acii
mid piistrindu-se in acestea. in benzi se vor nota eventual ~i unele date
de cite ~ase , iar ro lfilmele cu foto- t ehnice.
grafii de 6 x6 , in benzi de cite trei Dacii ne trebu ie un an u me negat iv,
fotografii. Daca pung i le de pergamin nu va f i prea greu sane amintim anu l
ni se par prea scumpe. atunci ~~ plicu- in care a fast facuta fotografia . Se
rile de scrisor i, format B 4, ne fac un scoate caietul din cutia respectiva ~i
serv lciu destul de bun . Ele se indoa le cu ajutoru l refer in!elor sumare despre
pe lungime, f iecare jumatate putind tematid aflam numarul fi lmului. Scoa-
astfel adaposti un film taiat in benzi terea ~~ repunerea Ia Joe a pungii res-
de lunglme corespunzatoare. pective se face apoi u ~or ~~ repede .
Cartarea pungilor sau plicuri lor cu Cartarea negative lor dupa eel de-al
fil me (arhivarea) se poate efectua doilea criteriu, adica dupii d omeniile
dupa doua crit erii diferite: tematice , este mai complicata ~~ cere
1. in ordinea cro nologid a foto- mult ma i mu lta munca. Ea se reco-
grafii lor. manda mai a les atunci cind , pe linga
2. Dupa domenii le tematice . arhiva de negative, trebuie tinuta ~~
Pentru amator. primul criteriu s-a o arhivii de fotog rafii (arhivii de pozi-
dovedlt a f i mai avant a jos . Pungile tive) .

106
Fotografii profesioni~ti sint acei permit inregistrarea a 3 499 de nega-
care au mai ales nevoie de o astfel de tive. Cum insa aceste cartele se gasesc
arh iva, pentru ca sa ofere clientele i in cu lori le: negru , ro~u ~i verde, cu
posibilitatea de a se in forma prompt , ajutorul a trei serii de culori diferite
cu ajutorul fotografiilor de format se pot inregistra peste 10 000 negative .
mic, asupra a ceea ce exista deja in do- Aceasti'i metoda este buni'i chiar ~i
meniul ceo intereseaza. in aceste con- cind nu trebuie sa constituim ~i o ar-
di1ii, arhiva de fotografii line locul hiva suplimentara de fotografii.
caietului sau regist rului din arhiva de Negativele se pastreaza in pungi de
negative, ~i ea va fi astfe l organizati'i pergament , individual sau in ~traifuri.
incit sa prezinte totdeauna mai multe Fiecare dintre negativele ce trebuie
fotografi i din aceea~i grupa de motive, inreg istrate, prime~te pe fa1a pungii
fixate pe aceea~i fi~a de carton per- cite un numi'ir de ordine. Numerotarea
forat, Ia dimensiunile fotografiilor. merge continuu de Ia 1 Ia 3 499.
Fiecare fotografie poarta numi'irul Pentru fiecare particularitate distinc-
filmului din arhiva de negative. Sis- t iva, dupa care trebuie sa fie c!asate
temul de cartare ~i afla re cu ajutorul negativele, este nevoie de o cartela
fi;elor perforate s-a impus in toate perforata . In aceasti'i cartela se per-
domeniile economiei na1ionale ~i di- foreazi'i o gaur a Ia numaru l de ordine
ver~i fotografi profesioni~ti il fo lo-
al negativului respectiv .
sesc cu mare succes pentru arhivele
lor de fotografii. Pentru a gasi negativul dorit, carte-
0 alta posibilitate de a arhiva nega- lele perforate cu semnele de diferen-
tive le dupa domeniile tematice , con- tiere sint introduse intr-a caseta, rii-
sta in folosirea cartelelor perforate. minind afara numai numerele nega-
Cartelele perforate, de format AS, tivelor.
15. Modul de lucru Tn procesul de lnversare Tn alb-negru

15.1. Generalitati Granu le le de argi nt rez u ltate d in


aceasta pr ima deve lopare negativii
in cap. 1 s-a ar.Hat ca materialele (prima developa re) sin t transformate
fotogr afice pot fi pre l ucr~te d irect ca apoi , intr-a ba ie de in versare ,
diapoz itive (fiirii r.egativ). In pr incipiu, combi na1 ie sol ub il ii (sulfat de
~i. in ac est mod, intreaga
acest lucru este posibil cu orice mate-
r ia l fotografic i~sa rezu ltatele cele ma i negativii este indepiirtat ii d in
din punct de vedere cal itat iv ~ i Bromura de argint net ransfo rmata in
ma i s ig ure, se obtin cu materia- aceastii pr ima developare nu este
le le reversib il e speciale pentru a- J tacatii de bai J de inversa re.
ceast.l prel ucrare. Pentru confeqio- Pentru ca lum in il e cele ma i int ense
narea de diapozitive de format mic ~e sa rilminii pe depl in t ransparente , ur-
stii Ia dispozi~ie filmul UP 15. Daca meaza o baie pentru tra n spar en ~ii care,
avem de fiicut diapozitive dupii repro- mai in ainte de toate, d istr uge restu-
duceri ori t ext e scr ise sau desene li- r il e bii ii de iniil bi r e ex ist ente in strat .
niare , atunci este potr iv it pentru Bromura de r iimas ii in p lus
aceasta $i fi lmul poz itiv ORWO PF2. este expusii lumina difuz ii
Pentru f il miir i , pe lingii UP15 mai (a doua expunerc) ~ i imed iat dupii
ex istii ~i UP 22 $i UP 27 . Teate fil- aceea redusii Ia argi nt , printr-o deve-
mele reversib il e se developeazii dupii lopare (a doua developare) . in acest
ilcelea~i prescripl ii mod rezultii o im agi ne poz itiva (dia-
pozitiv).
Fixarea care urmeazii acum in liitura
15.2. Principiu l procedeu lu i halogenii de argint riima~i eventual
in strat. Prin aceasta se impied icii
co lorarea brunii ult erioarii a imaginii
Filmu l expus in aparat est e deve lo-
(formarea de sulfu rii de arg int).
pat mai intli int r-un revelat or spec ia l
Dup ii toate procesele chi mice (pri-
(pr imul revelator), ca negativ. Com-
ma developare, inversare , limpezire,
pozilia ~i durata de aqionare a aces- a doua developare ~i fixare) trebuie
tui a prin revelator determinii in lar- fiicu t a o spiila re mai scurtii ori mai
gii miisura rezu ltat ul final, deoarece lungii. Spiilarea fina lii dupii fixare ,
el un poate fi inl ocuit pr in or icare ca ~i aceea dupa develop area negativii,
alt revelator pentru negativ . necesitii cea mai lunga durata.

108
fig . 08. Principiul pr<X:edeu lui de inver-
sarealb-n eg ru
a) O bi&t de fotografiat (model).
b) Mat erialul reversib if, dupa expunere a
in apar at (ha~urat - imaginea latenU:
punctat - bromuradeargintneexpusa
Ia lum ina).
c) Materia lul reversibil dup~ prima d e- ~.lb
ve lopare (arg intul imaginii - dub lu
ha~urat) .
d) Materialul rcversib il, dup1i inversare.
e) 11ater i;dul reversibil, dup~ a doua ~ic
c<punere Ia lumin1i.
f) Materialul r eversibil d u p~ a doua
de ... elopare.
g) Di~pozitivul obti nut prin inversa re. ~:::::::::Jd
terrninat . vhut prin transparen1a.

15.3. Pre parare a solu~i llor ~·


de tratare

Pentru prelucrarea in procesu l re-


vers ibil , fabr ica. de fi lme VEB Wol-
fen livreaza sub simbolul A 4105, se-
turi complete de revelatoare pentru
pre pararea a 6(0 m l, respectiv a 35 I
de solutie gata de intrebuintare. Se-
tu l pentru 600 ml este suficient pent ru Bromurii de potasiu 6 g
5 filme de format mic ori pentru 3 Tiocianat de potas iu 6 g
filme inguste 2 x8. Pe ling a ace stea, Solutia B
pentru primul reve lator mai exista un Apii (Ia c irca 20°C) 125 ml
ambalaj cu regener at o r pentru prepa- Hidroxid de sodiu (soda
rarea a 5 I de solutie gata de int re- causticS) 5g
buintat .
Pentru in treb ui n~are, in solut ia A.
Pentru a ne prepara singuri dife ri- rJ.cit.l , se toarn ii solutia B $i se com-
tele solutii de lucru, fo losim urma- pleteazii pinii Ia 1 litru, cu ap!l.
toarele retete;
Baio de inversare ORWO 833
Primul revelator ORWO 829
Bicromat de potas iu 10 g
Solu1ia A
Acid sul fur ic (atentie !) 15 m l
Apii (Ia cir ca 35°C) 750 ml
Apii pin ii Ia 1 I
A 901 (protector impotr iva
calcaru lu i) 2 g
Baie pentru tronsparentO ORWO 835
Sulfit de sodiu sicc 25 g
1 Phenil-3 pirazoliden A 901 (protector impotriva
(Phenidon) 0,2 g calcaru lui) 1 g
H 142 (Hidroch inon) 10 g Su lfit de sod iu sicc 90 g
Soda sicc 20 g Apa pin!! Ia 1 I

101
il±Hn
Fig. 69. Curba gradatiei unui film rever-
s ib il : cu cit expu nerea cre$te, lnnegrirea
este mai redusl . Prin aceastA alurl a
c;urbei se expl idl. ~i fapt u l d filmele re·
vers ibile subexpuse dau diapozitive prea
opace. iar cele supraexpuse - prea trans-
parente.

10 100 //11) /0/11) IX S


ExpunereH ~
Fixator ORWO 303
AI doilea revelator ORWO 842 Tiosu lfat de sodiu sicc 250 g
Bisu l fit de potasiu, ori
La fe l cu primul revelator ORWO Natrium hidrogensulfit 50 g
829, insii fiirii tiocianat de calciu. Apii pina Ia 1 I

Prescriptie ORWO 4105 pentru p r e lucrarea filmelor alb-negru r eversi bile


Tempera-
T imp. in
Des fii~urarea opera1i i lor Solu1ia de lucru t ura, in
mi nute oc
1. Prima developare 6 .. .7 ORWO 829 20±1/4
2. Sp<llare 4 apii curgiitoare 12 ...15
3. lnversare 2 ORWO 833 19 .. .21
4. Spii lare 2 Apa curgatoare 12 ...15
5. Transparen~a 2 O RWO 835 19 ...21
6. Spalare 2 Apii curgfitoare 12 ...15
7. A doua expunere 2 Lampa 100W Ia d istanifi de
SO em
8. A doua developare 2 ORWO 842 20±1{2
9. Spalare 1 Apa curgatoare 12 ...15
10. Fixare 2 ORWO 303 19 ...21
11 .Spalare 6 Apa curgiitoare 12 ...15
12. Umezire 1/2 F 905 (1 + 200) 19 ...21
13. Uscare pinc'i Ia 40

15.4. Prescr i p~Ji


de lucru daca apar puncte albe in timpul pre-
~i recomandiiri speciale lucr.lri i, se recomandii int roducerea
filmelor t imp de 2 minute in baia pre-
Fazele de lucr u 1 ... 3 se executa Ia liminarii ORWO 825 (19 ... 21°C). A-
intuneric, dupa care se poate folosi ceasta baie nu se livreaza gata pre-
lumina alba . paratii; ea poate fi pregatitii dupii
RecomandOri speciale : urmatoarea re~etii. :
Ap' 1 1
SpOiare preliminarr:J Desens ibilizator ORWO
in general nu este necesara spiilarea D 903 0.25 g
inaintea primei developiiri . Numa i p-clor-m-cresol 0,5 g

110
p-clor-m-cresolul se dizolva In 5 ml de un curent puternic de apa ;; i agitarea
akool etil ic ~i solu1ia desensibiliza- continua a materia lelor. Dad iarna,
toare se adauga pu1 in cite pufin, agi- temperatura apei scade pina Ia circa
tind energic. 5°C. atunci toate duratele de spalare
trebuie prelungite cu eel pufin 25%.
Asupra importantei unei spalar i f i-
Prima developare nale temeinice, s-a atentia in
cap. 11 . Durate de mai lungi
Rezultatul fina l poate fi influenfat decit cele indicate instruqiun ile
lntr-o oarecare masura prin durata de lucru, avea decit un efect
developiirii. Filmele subexpuse se 'lin favorabi l durabi litati i diapo-
7 ... 8 minute in primul revelator, iar zitivelor.
celr:> supraexpuse , n uma i 5 ... 6 min.
Pe cit posibil se va piistra temperat ura
de 20°C. La t emperat ur i mai ridicate, lnversarco
t impii trebuie redu;;i astfe l:
in baia de inversare are loc reaq:ia
Ia 24°C 4 ... 41/2 min
chi m id data mai jos.
Ia 28°C 21/2 ... 3 min Ea trebuie sa intotdeauna
Toi i ' t impii de developare indicai i destul ac id su lfuric , altfel, in loc
sint valabi li pentru o agitare mode- de sulfal; i de argint care sint solubil i,
rata, continua, a materialului deve- se formeaza b icromati de argint pe
lopat, in timpu l developiirii. care nu-i pot dizolva nici apa ~i nici
b;iile care urmeaza dupa aceea.
Spa/area De asemenea, nu este suficient sa
liisiim materialele in baia de inversare
Duratele de spii lare atit de sc urte pinii ce nu se mai observa nici o in-
presupun o spiilare foarte intensii, cu negrire (argintul imag inii) .

Argintul Sulfat de argint


imaginii (solubil)

Deoarece au loc ma i multe reaqii, Miinu~ile de cau-


una dupa alta (Ia fel ca Ia fixare), aceastain modeficace.
este necesar un timp dub lu de clarifi-
care (transparentii). Aceasta mai cu
seamii atunci cind baia de inversare C/arificareo
nu mai este tocma i proaspiit ii .
Clnd lucri'im in baia de inversare Baia de clarificare (transparentii)
trebuie, ma i cu sa avem serve~te pentru a ob1ine transparenp
vedere ca b icromatu l potasiu este piirfilor lumi noase . Ea distruge res-
o otrava apaqinind grupei 3. tur i le biiii de in versare, care dau o
Dadi aqioneaza necontenit asupra coloratie ga lbenii, mai ales in piir1i le
pielii, poate provoca ulcerati i ce se luminoase ale negat ivului.

111
A doua developore

Este indicat pentru aceasta oricare


alt reve lator pentru negative care ac-
viguros , pentru a reduce cit
poate de repede ?i complet sarea
de arg int care mai exis t ii Ind .
Pr imul r evelator nu este potr ivit
in acest scop deoa rece tiocia nat ul de
potasiu pe care- I con~ine d uce Ia fOr-
marea unui vaal, care est e foarte s'u-
ficate in mod esen1ial. pJrJtor pe un dispozit iv.

A doua expunere Fix area

Pe Tn procesul de inversare , fixarea


este numai o miisurJ de siguraniil..
Tr ebuie imp iedicat ca ha logeni i de
arg int care mai exist a sa se tran.sforme
mai tirziu in sulfurii de arg int, sub
actiunea aer ului ~i luminii . Prin for-
marea aceste i su lfuri de argint , ima-
ginea cenu~iu - ne u tru dev ine cu t impu l
tot mai brunii, ma i a les in piiriile
aceasta ramele umbrite .
deve lopat (Ia developarea in tanc) intruclt restu r i red use de siiruri de
ori suporturi le f ilme lor (Ia deve lo- argint trebuie distruse prin fixare ,
parea in doze) sin t din material t rans- t impul de fixare , in procesul de inver-
parent, atunci a do ua poate sare , este mai r edus decit ee l de Ia
obt inerea negativul ui . in loc ul biii i
fi fiicu t ii sub apii. vasul
de fixare ORWO A 303 , poate f i int re-
in care se gii.sesc ramele, respect iv bu iniat ~i fixatoru l ORWO Expres
suportur ile cu f il me, are de asemenea A 324. Preparar ea soluiiei de lucru a
pere~ i Dad a doua ex- fost descrisa in paragrafu l 10.2. Ba il e
punere se in acest mod, d is- fixatoare nor male, ac ide (de exemp lu:
tanta pinJ Ia poat e fi redusii ORWOA 300)cero pre lungi re a !impu-
pentru ca emuls ia nu se deformeze lui de fixare care este indicatii in in-
pr in inciilzire. struq:;un il e de lucru .
Chiar dacii fo 1os im t uburi lumin is-
d is- Umezirea

Pr intr-o ba ie de scurta du r ata , a


materia lelor, in so lutia de umezire
ORWO F 905 (diluata 1 +200) se urmil-
chiar cu lum ina totu?i ea nu re?te sa se impiedice riiminerea de
treb uie pre lung itii prea mult deoarece piciituri pe suprafaia filmu lui. La us-
ar putea apiirea o u~oara co lorat ie care, in locul acestora vor apJrea
ga lbena in piirti le lumi noase . pete de calcar ori indo ituri .

112
Developoreo cu ma~ina ~i 25°C. in locul spalarii in apa curg3-
toare, interv ine spill area prin stropire,
in afara de instruq:iunile de prelu- Ia care temperatura apei este de 20°
crare ORWO 4105 mai exista instruc- Ia 24°C. in acest mod, t impul total
~iunile ORWO 4185 pentru deve lopa- de lucru, fara uscare, se reduce de Ia
rea rapidii, cu ma~ina, a filme lor alb- 34 minute (instruqiun ile ORWO 4105)
negru reversibile. Se folosesc ace l ea~i Ia 16,5 mi nute (in struqiunile ORWO
solufii, insa Ia temperaturi intre 23 4185).

8 ~ o..... lopo reo


16. Amenajarea adecvatA a laboratorulul pentru negative

Amenajarea unui laborat or depinde 16.1. O rganizarea unul labo rator


bineint eles de scopu r ile d.rora acesta pent ru negat ive in scop
trebuie sa corespunda. in cazul unui profes io na l
amator. se va r ecomanda cu totul a lta
dbtare ~i event ual chiar a lte subst ante 0 separare intre Jaboratoru l de
decit at unc i cind est e verba de un Ja- negat ive ~ i laboratoru l de poz it ive
borator de profes ionist , care mizeaza nu poat e fi evitata in nici un caz. Cit
pe o ampla ~~ rat ionala activit ate de de amp Ia trebuie sa f ie dotarea spe·
developare ~i care, pe deasupra. sa eiala a laborato ru lui de negative ~i
poatii face fatii necesit <lfi ide a pre Iuera de cit s pat iu va fi nevoie, aceast a de·
st rict individual anumite comenzi spe- pinde de mu lr i factori. Mai inainte de
ciale. Deoseb iri in dot are decurg ~~ toate , un rol insemnat if joacii in
din felu l materia lelo r ce urme azii a fi aeeasta ehest iune numarul celor ce
developate. 0 instalafie de tancuri vo r Iuera aco lo precum ~ ~ fe lu l ~~ vo·
pentr u deve lo parea materia le lor re- Jumul mat eri a lelo r ee urmeazii a fi
vers ibi le, spre exemplu, se compune pre luerate. Dispozitia spat ialii a fie·
di n mu lt ma i mu lt e ta ncuri decit o dr ui Joe de mund. poate fi de aseme-
instalatie pent ru developarea nega- nea foarte diferit ii. ea depinzind in
t ivelor , 1n afa r a de aceasta mai est e mare miisur a de situa1ia lo ca la.
nevoie ~ ~ de o inst a la1ie pentru re· fn pri ncipiu, totu l trebuie reparti·
expunere. lucru ce nu est e necesar Ia zat cit se poate mai ra1ional , astfel
developarea negat ivelor. La prepara· inc it sa nu se fad r is ipa in uti Ia de
rea uno r r evelatoare speciale, a unor timp ~~ de e nerg ie . Drumurile lung i,
slabitori , a unor intiir itori , a unor poverile grele, manipu latiile exage·
biii de intiirire etc. , po t f i neeesare r ate etc. tr ebuie neapiirat evitate. in
subst an1e care nu fac neapiirat parte eazuri spee ia le , repart izarea optima a
din dotarea st andard a unu i laborator Jocur ilor de muncii ~ ~ a ut ilaje lor nu
pent r u negat ive. De aceea nu vom pr e· poate fi giisit a decit pr in incercari
zent a in acest capito l decit doua exem- facu te cu ajut o r ul uno r c artona~e de·
ple de dotare adecvatii ~ i cu utilizare cu pat e d upa contur ul proieqiei or i-
mu ltiplii , a unui laborator pentru ne· zonta le a ut ilaje lor, pe un plan exact
gative. Cind vom trata despre labora· al spatiului dispon ibil, t otu l redus Ia
tor u l pentru p rofesioni~t i , nu va mai aceea~i scar ii. Totodat a trebuie , bi ne·
fi nevoie sa intriim in amiinunte asu· inteles , r espectate toate pr escriptiile
pra materia le!or . ce se r efer a Ia proteqia mu nc ii, apa-

114
Fig. 70. Suport pen t ru film (cadru), pe n-
trudevelopareaintanc,seatirn!indis·
pozitivul pentru p~st rarea lor.

rarea con t ra incendiilor precum ~i


Ia men~inerea igienei. Ca exemp lu
ilustrativ , mentioniim cii num ai un
specia li st este autor izat sa execute in-
stalat iile electrice specia le pentru in-
caperi cu aer umed, astfel incit pre-
scr ipt iil e legale sa f ie riguros respec-
tate. Prescripiiile lega le trebu ie res-
pectate de asemenea cind se lucreazii
cu substan"te tox ice, fapt ce nu este
lipsit de consecinte asupra amenajiirii
laboratorul ui .
Lr. boratorul pen t ru negat ive, de uz
profesional , ar trebui sii se compunii ,
intocmai ca laboratorul de pozitive,
d intr- un spaiiu obscur ?i unu l Jumi-
nos. Ambele spatii ar trebui de ase-
menea sa comu nice intre e le printr-o
u~ ii cu ec luzii de lumina.

Camera obscurQ

Aici se executa exclu si v lucrii r·i de


developare. Acest spatiu trebuie sii
fie racordat Ia conducta de apii cu-
ren tii , trebu ie sa poata fi, cu toata
obsc ur itatea, bine aerisit , pardosea la
trebu ie sii fie im permeabilii ~i previi-
zutii cu un acoperiimint rezistent Ia
coroziunea acizi lor, peretii trebuie sii
fie, pe cit posibi l, lavabi li, iar insta- cu trepte. Ambe le trebu ie bineinteles
laiia electricii nu poate fi decit din previizute cu o balustradii.
cele speciale pentru spatii umede. in aproapierea tancuri lor cu reve-
Spatiul obscur trebuie sa includa latoare trebuie sii se mai afle: un
neapiirat urmiitoarele insta latii: lighean de spiililt pe mi ini; un pro-
sop ; o pol icioarii cu un ceas de~teptii­
lnstala~ia de tancuri tor cu duratii scurta, ce permite re-
lu area prealabilii a timpului; un dis-
Minimum patru tancur i (developare , pozitiv de atirnare a ramelor de deve-
intrerupere , fixare, spalare) cu o capa- lopa re in timpu l scufundiiri i ~i scoat eri i
citate de 35 pinii Ia 70 I. Cind este lor din tanc. Deasupra instalatiei de
posibi l, rezervoare le trebuie ingro- rezervoare sii se afle , in perete. t rei
pate atit de adinc in pardosea lii, inclt liimp i pentru camera obscurii (dimen -
in31timea lor sa ing<'iduie o activitate siuni le fi ltrului: 18x24 em) cu fil -
comodil. . Cind acest lucru nu este posi- trele protectoare de camera obscura
bil, atunci va fi necesar un postament 108 (verde inchis) , 107 (ro~u) ~i un

11 5
ecran de sticl.i matii. 0 singura lampa. posibilitii{i de piistrare pentru tase.
careia i s-ar schimba filtrul dupli ne- doze, t ancuri mici etc.
cesitate, s-a dovedit a fi cu tot u l
Masa de lucru
nefn°~~~~~i,erea inst alat iei de t ancuri
Locul ei eel ma i potrivit este intre
ar t rebu i ca ~i piistrarea materia lului inst alati a de t ancuri ~ i cea de bazine.
fotografic adus pentru tratare , a in- Mas<! tre buie sii fie previizuta cu ser-
dlzitorului electric pentru tanc, a tare, iar dedesubtul e i se vor putea ,
clamelor , a termometru lui pentru tanc, de asemenea, crea posi bil itii"ti de de-
a greutii"ti 1or pentru int:nderea filme- pozit are.
lor e tc., sa se orinduiasca. pe cit posi-
bil , astfel incit , chiar ~ i in obscuri- Poli:e de depozitare
tate totala , sa le avem prompt Ia
indeminii . in general putem spuned Pe pereti. t rebuie fixate polite de
o orinduire irepro~a bila este prem isa depozitare Ia indemin3 a substante-
oriciirei act iviti:it i spornice ~i flira in- lor, recipientelor etc. , pe cit posibil
cidente. deasupra nivelului capu lui , pentru a
evita accidente pr in lovire.
lnsta/a~ia de bazine
Camera lu m inoasi'
Serve~te Ia deve loparea individua la
a fi lme lor ~ i pliicilor . in doze, tase, Aici se executa toate lucriiri le ce nu
sau tancuri mici (pina Ia aproximat iv recl ama neaparat obscurit at ea. cum
5 li tri capacitate). Ea canst ii d in mi- sint , de exemplu , uscarea, t ratamente-
nimum doua bazine din cele ma i mari le ulterioare (sliibirea, redeveloparea
care , ambele, sint previizute cu robi- et c.), retu~area, montarea negativelor,
nete de apii curentii (~i, in cazul eel prepararea solutiilor de tratare , arh i-
mai fericit, cu un robinet t urnant, varea ~i alte le. Din mu lt imea dive r-
cu fi lt ru incorporat) . Oeasupra bazi- selor activitiiti, se vede deja cii spa-
nelor trebuie sii se afle patru liimpi t iul lum inos trebui e sii fi e mai mare
de camera obscura , cu filtre le protec- decit spat iul obscur. Spat iu l luminos
toare 108 (verde inchi s). 107 (ro~u), are ~i el nevoie de o pardoseala cu
11 3 D (verde-giilbui) ~ i un ecran de acoperiimint impermeabil ~i de ora-
sticla matii . Sub bazine se vor crea cordare Ia conducta de apii curentii.
Spatiul lum inos trebuie sii dispun a
neaparat de urmatoarele a menajari:
Locu/ de Jucru pentru prelucrareo
umeda
Ooua bazi ne din cele ma i mari, dea-
supra ciirora se aflii un ecran t ranspa-
rent, luminal pe dedesubt pentru veri-
ficarea negative lor. alaturi - un li-
ghena~ de spa lat pe miini ~ i un pro-
sop. dedesubt- pos ibilitiiti de p3s-
t rare a taselor etc .
C um in acest lac de lucru se prepadi

Fig. 71. LIXuldeJucrupentrupreJucrarea


usca U:, In spatiullum inos allaborator ulu i.

116
fig . 72. Echipa ment ul m inimal pentru de ·
ve loparea negat ivelor, pentru u n fotoamc-
tor.

~i soluti ile de tratare, trebuie ca tot


aici sa fie p.istrate ~ i une lt e le, reci-
pientele ~~ substan~ele necesare aces-
tei activitati (cintar, cilindru gradat,
plonjor electric, stic le, gii leata e tc.).
Dulap pentru uscarea (ilmelor
Locul de /ucru pentru prelucrarea
uscatO
Aceasta consta dintr-o masa de lu-
cru cu tab lie de stic la mat a, /um inat a
pe dedesubt, pentru lucrari de acope-
rire . de mont a j. de sortare ~i de arhi- rea in doze sau t ase , cu durate fixe de
vare. Pe linga aceast a, mai trebuie developare. Una dintre prescriptii -
~~ un pupitru de retu~ . respectiv o ma- apa curenta Ia indemina - este inde-
sut <'i pent r u retu$are. Dintre toat e plinita, deoarece developarea se face
variantele de scaune, t aburetu l tur- de obicei in bucatarie sau in baie.
nant s-a doved it eel mai potrivit unui Pentru a rula filmu l in doza. nici mel-
laborator, mai ales cind nu dispunem car nu este nevoie de o camera ob-
de prea mu lt loc. scurii. Este suficient un a$a-numit ,sac
de transfer" dintr-o tesatura opaca,
Dulapuri $i ra(turi ce se ofera in comequl de special i-
Avem nevoie de ele pentru arhiva tate. in spefii . echipamentu l necesar
de negative (event ual pentru arhiva se compune di n :
de fotografi i) a at e lieru lu i (studiou-
lui), ca posibi lit ate de depozitare a Dozii pentru developare
comenzi lor. pentru pastrarea cclrti- Dad: este nevoie, pentru d iferite
lor (cu precadere ciiq i cu rete t e ~~ cu materiale, sau reglabil a pentru film
t abele). pentru depozitarea materia- de format mic, ori pentru rolfilm .
Jelor , subst antelor etc. Deosebit de
important este un dulap de substant e Termome1ru de dozO
toxice. sau un compartiment cu in- Ci/indri de stic/Q , gradap
cuietoare separata ~i marcare conform - unvl ma i mare (250 pinii Ia
prescr ipti ilor lega le , in corpu l unui 1 000 ml) ~i
dulap pentru chim icale . - vn ul mai mic (10 pin.J Ia 25 ml).
Sticie pentru pOstrarea solutiilor
16.2. Echlpamentul minim pentru
Pt:! cit pos ibi l, sticle de cu loare
bruoii, cu git larg, cu dopuri de stici.J
Deoarece fotograful amator nu de- ~le fu i te pentru revelator , iar pentru
velopeaza de regula decit fi lme de baia de fixare, stic la t ransparenta.
format mic ~~ rolfilme, ech ipame ntul 1-tarimea- dupa t rebuinta. dar d in
respectiv nu cere mare cheltuiala. cauza pericolului de oxidare , st icle le
Amatorul practica exclusiv developa- pentru revelator sa nv fie totu~i prea

117
mari. Dad. trebu ie deve lopate ~i filme Fig. 73. Substantele chi mice cc le mai
revers ibile , atunci est e nevo ie de doua imp ortante. necesare amatorului pentr u
devcloparea nega tive lor.
stic le pentr u revelator ~i de eel pui in
trei st icle transparente care, toate,
vor f i identificate precis. t itii . Ea nu trebuie folositii in alte
scopur1.
Vase pentru prepararea so/uiiilor
Snur (lntins) ~~ cir/ige de rufe
Dou5. vase cu o capac itat e de unu l Pentru a agiila filme le puse Ia uscare
pin5. Ia doi litri, de st ic lii, poqelan
~i a le ingreuia .
sau material plastic, iar pentru ames-
tecat, vergele de sticl5.. Prepararea Cirpd de ~ters antistaUcG
se poate efectua in impreju-
riiri ~ i in sticle cu larg. Pentru a indep iirta praful ~ i sca-
mele de pe filmele uscate, cind aceasta
TasQ pentru revelator s-ar dovedi necesar.
Format 24 x30 em sau mai mare. Substanfe chimice
pentru a putea pune intr-insa In Se recomandii sa nu se lucreze deo-
timp ul develop.'ir ii doza de developare
camdatii decit cu substant-e gata pre-
~i sticla respectivii cu so luiia de re-
parate.
zervii, putind astfel sii recuperam Deosebit de indicate sint urmiitoa-
solui-iile reve latoare sau f ixative ce re le:
s-ar scurge prin prea plin. fn afarii de
aceasta , se pot piistra in t as5. ~i t-i ne Ia Revelator: R09 (250 ml), A 49 (pentru
indeminii toate ustensile le necesare 600 ml) sau F 43 (pentru 600 ml);
pentru developarea negat ive lor . Sare fixativii : A 300 (0,1 pinii Ia 1 kg)

Piele de cOprioara A 304 (200 respect iv 800 g) ;


Pentru zvintarea apei de pe supra- Substante pentru umezire: F 905
fat-a mater iale lor , dupii spiilarea f i- (0,250 1).
nalii. Pielea trebuie totdeauna bi ne Teate ce lelalte substan1e se pot pro-
inmuiatii mai intii ~i foarte bine clii- cur a mai tirziu, dupa necesitiiii.

118
Index de termenl telmicl

A 03 (revelator pentru gamma Ba ie de developare 76


stant) 75 Baie preliminarii
A 30 (reve lator ROntgen) 71 Baie de int re rupe re, v . lr> trerup ii-
A 37 (reve lator rapid) 71, 76 tor 83
A 49 {reve lator pentru cea mai fin a Bile pentru tanc 51 , 62
granulaf ie) 73 Bisul fi t de sodiu 84
A 71 (revelator pentru reproduceri) 71 Bromura de argi nt, v. siiruri de ar-
A 77 (revelator un ive rsal) 66, 68, 71 gint
A 202 (Tntrerup.'itor) 83 Bromurii de potas iu 50
A 300 (sare fixatoare) 85 Bromurii de sod iu 51
A 302 (adaos Tntaritor pentru biii le Bule de aer 55
fixatoa re) 85 C 57 (ba ie de inJ.Ibire) 100
A 304 (sare fix atoare rapidii) 85 C 59 (baie de in ii lbire) 100
A 324 (fixator expres) 85 Cantitiil; i echivalente 45
A 605 (lnt iiritor cu cupru) 101 Cartele perforate 107
A 700 (Siiibitorul Farmer) 98 Cla r itatea negat ivu lui 38
A 901 (Proteqie impotriva calcaru - Claritatea contur ur il or 22 , 38
lu i) dedurizant 48 , 51 Clari ficarea (transparentii) In proce·
A 902 (bile pentru tanc) 51 su i de inve rsare 111
A 4105 (set de revelatoare reversi- C lorurli de amoniu 85
bile) 109 Compartimentul lu minat (camera lu-
Acce lerator 51 mi noasJ.) a l laboratoru lui 116
Acetilce luloza 11 Compensarea contrastului 57
Acid acetic 83, 87 Componentele revelatoru lui 47
Acid clorhidric 65 Concentra1;ia revelatorului 53
Acid ifierea biiii de fixare 84 Conditiile negativu lu i 32
Adaosuri dezinfectante Ia reve lator 51 Confinutul informatiei 22
Alcali {bazii) 47 , 50 ConJ;inutul procentua l al solutiilor 45
Alaun de potasiu, - de cram 85 Conturarea luminilor 38
Amestecuri~tampon SO Contu rarea umbrelor 38
Apii 47 Cont rastele de lum ina a le subiec-
Apa dura 48 tului 55, 57
Aparat d e developare 64 Cu riifen ia negativul ui 42
Arhiva de negative 106 Cu riitirea aparatelor ~i vase lor 64
Arh iva de pozitive 106 CurJ.tirea negativu lui 96

119
Curbi de innegrire 19, 110 H 142 (substanta reve latoare) 48
D 1J03 (desensibil izator) 18, 51 Halo de difuziune 12
OK 5 (film document) 28 Halo prin reflex 13
Dedurizarea apei, v. mijloace de pro- Hidraz in a 51
teqie impotriva calcaru lui 51 Hidroch inon v. H 142
Depozitarea ma1erialelor 32 Hipersensib ilizare 16
Desensibilizare 18, 51 Ho locop ii 100
Descompun ere<1 revelatoru lui 47. 50.63 lluminarea camerei obscure 18. 26, 58
Developarea i;1 doza 61 [mag ine latenta 12
Developarea in tase 62 lnii lbire 98, 100
Developarea Ia vedere, v. desensibi- lndepiirtarea piciiturilor de apa 92
lizare lnnegrire 55
A 2-a developare 110 lnstalat ie de bazine 116
Developarea cu ma~in i 64, 75, 76 lnstalaiie electricii 115
Developare reversibila 9, 11 lnstalatie de tancuri 62, 115
Developarea in tanc 62, 64 Tntiirire<l stratelor de gelatina 83
Diapozit iv 9 lntaritor 100
Diluarea solu~ii l o r 43, 46 int.iritorcu argint 103
Doze pentru developat 61 lnt.kitorcu cupru 101
Du lap de uscare 92 lntaritor cu mercur, v. intaritor cu
Durata de c<.. 1servare a bai i de in.il- sub limat
bire 100 lntiiritor cu sublimat 102
ld~m . de fixare 89 intreruptor 83
Durata de conservare a slabitoru- l ac de acoperi re 98
lui 98 latensificare 16, 80
Idem, a fi lmelor 33 lat itudine de expunere 19, 20
Idem, a negativelor 90, 91 latitud ine de innegrire v. contrastul
Idem. a revelatorului 57 negativulu i
Ech ipament minimal pentru develo- l ipirea materia le lor laolalta 61
pare 117 lum in a o rbitoare 13
Emulsie 12 lumina falsa . Ia developare (text
Executarea negativelor 9 ng .) 59
Expunere 38 M 143 (substanta revelatoare) 48
Expunere (a doua) 112 Marirea contrastulu i v. contrastele
F 43 (revelator compensator pentru de lumina ale subiectu lui
granula~ ie fin a) 51 ' 92, 112, 74 Ma~ini de developat 64
FAH (metoda) 16 Materiale sensibilizate Ia infraro~u 17
Ferocianura de potas iu 98, 100 Materiale ortocromatice 17
Formarea voalului 55 Materiale pancromatice 17
Filme fototehnice v. materiale pentru Materiale pentru reproduced 28
reproduceri Materiale sensibil izate 17
Filtrarea apei 47 Metabisulfit de potasiu 83, 84
Fixare 9, 84, 110 Metol v. M 143
Formal in v. Metano l Metanol 16, 95
Foto 65 (fi lm negativ) 24 Metoda FAH 16
Fulgerare 13 MH 28 71
Gaze in apa 47 Mijloace (substante) intiiritoare 12
Gradatie 19 Mijloace de proteq.ie impotriva cal-
Granu la1ie 12, 20, 38 carului 47, 51

120
Mij loace de c larifica re, In reve lato r 50 Retu~ar i 95
Mi jl oace de conserva re 12, 50 Sac pentru schimbare 117
Mi~carea {agitarea) mat eria lelo r In Sare G laube r 51
reve lator 54 , 74 sa ru ri de argint 12
NP 15: (fi lm negat iv) 23, 26 Sbirc ituri 90
NP 20-(fi lm negativ) 26 Scurger i de bromurii 54
NP 27 (film negativ) 27 Sen s ibi li tat e , v. sensib ilitate Ia lu-
N 904 (co lorant pentru r etu~) 105 minii , resp. Ia cu lor i
Opacitat ea negativu lu i, v. inneg ri re Sensib il it at e Ia cu lori, v. sensib ili-
Oxalat de potas iu 51
O xidarea reve latoru lui 58 gene ra la,v.sensibi lit at e
Ortodioxibenzol, v.
Par ad ioxibenzo l,
Pa rafenilend iamin Sensibilitate Ia lumina 12, 15
Param inofenol 48 Sens ibi lizare 12, 17
Pastrarea soluti il or reve latoare 57 Sensib il izator i 12, 17
Piistrarea negative lor 106 Servet ant istatic 96 , 103
Pete de calca r 95 Sliibitor 98
Sli3.b itoru l cu bicroma t de potas iu 65
Phenidon 48
Pirocatechin 48 S liibitor Fa rmer 96
Po lieste r 11 Sol ui ie amoniaca lii 102
Prepararea soluii il or de tratare 43 Soluii i regeneratoare 75
Prima deve lopa re 110 Spori rea sen s ibilitati i 16
Proba cu iodurii de potasiu 89 Spor irea contrastu lu i 69
Propo rlia amestecur ilor 43, 46 Spa lare 9, 90
Proteqia ant ihalo 11 , 12, 22 Spii lare pre lim ina r ii 110
Pu t ere de separare 22 Stabil izatori 12
Recopiere 103 , 105 Stativ pentru piJ.ci 93
89 Strat adeziv 11
Recuperarea
Strat an t ihalo 13
Redevelopare
Strat protecto r 12, 13
Reducere 50
Regu li de fi xare 83 Strat NC 11, 13
Subdeve lopare 20 , 37
Revelator compensator 66 , 72
Subexpune r ~ 37
Reve lator con t ri!st 69
Revelator cu douJ. bii i 69 Subst ante revelatoare 48
Reve lato r c u Phenidon 78 Sulfat d~ sod iu 57, 78
Sulfat de sodiu 50 , 78
fixator 28, 68, 86
80 Suportu l stratu lui 11
72 Supraexp unere 37
Suprad eve lopa re 20, 37
Tase (tav i) pen tru reve lat or 62
Temperatura revelatoru lu i 53
Temperat ura bJ: ii de fixare 87
Temperatura ape i de 90
Tetrac lorurii de ca rbon
Reve lator specia l T ermostat 99
Revelator pentru tanc 63 T iosu lfat de sodiu 35
Revelato r pentru tropice 51, 78 T iosulfat de amoniu 85
Reve lator un iversal A 71 53 , 71 T imp (durata) de developare 55

121
Timp (durat a) de cla rificare Ia fi xare Ut ilizarea in trerup.itorulu i 83
87 Ut ili zarea sens ibi litJ.fii 78
Tip uri de revelatoa re 66 Ut il area camerei obscure 114
Tratamente speciale a le negative lor 95 Utilarea laboratoru lui 114
Trimbe (pa le) de fum 54 UP 15 (film revers ibi l) 108
Umezire 112 Va loarea gamma 19
Uscarea cu alcoo l 93 Vea l de deve lopa re 50
Uscarea cu potasa 94 Ver ifica rea ba ii de fixare 89
Uscarea mater ia lelor 92 Zg iriet uri pe negativ 92
Uscarea in aer 92 0 privire de ansamblu asupra dife-
Utilizarea revelatorulu i 57 r itelor reve latoare ~ i asupra folosiri i
Utilizarea bJ.ii de fixare 87 lor corecte , pag . 80-82 .
in coleqia

Joto-film"
va aparea:

S. Comiinescu
PROCESUL POZITIV

Lucrarea va trata toate aspectele teoretice ~i practice


a le procesului pozit iy in alb-negru, prezentind ~ i o
ser ie de indicat ii cu caracter genera l asupra diferi -
te lor fabricat ii de materiale fotosens ibi le pozi ti ve .
Totodat;'\ se vor prezen ta su cc int ut ila jele spec ifice de
laborator pentru amatori .
Redactat a Ia un ni ve l la rg accesibi l, cartea se adre-
seaza in special amator ilo r , putind f i uti la, cu unele
cap itole ~i pentru fotograf ii profesioni~ti.
lledoctor: orh. IlEANA NACU
hhnorodoctor : MAlliA IONESCU
Co~o: THEODOIIA DOXAN

Bun d• tl par, !~ II 1978: col! d• riper, 7.75:


Tiroi : 50C'00 + 60 u . btOIQIO: C.Z: 77.023

o•ocutat lo I. P. SibiY
T i ~arul
Comanda 376
Republlco Sociol is\6 Rom6n io
Lei 11,50

•.., ,
' C( •

~~: •
<'
.· oa. ,
....
.·'a~...
I

EDITURA TEHNICA @
I
.I
I