ANALIZA ŢĂRILOR

AFRICA DE SUD
ŞI
BULGARIA

-1-
CUPRINS

Capitolul I – Prezentarea generală ţărilor…………………………………..….3

Capitolul II – Analiza indicatorilor turistici ……………………………….….9

Capitolul III - Analiza S.W.O.T………………………………………………..35

Capitolul IV – Promovarea ţărilor ca destinaţie pe piaţa românească …..41

Bibliografie ………………………………………………………………………..46

-2-
CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERALĂ A ŢĂRILOR

AŞEZARE ŞI CĂI DE ACCES

Africa de Sud este aşezată în cel mai sudic punct al Africii, cu ieşire la două oceane,
Atlanticul în vest şi cel Indian în est, având ca vecini de la est la vest: Mozambic, Zimbabwe,
Botswana, Namibia (independenta din 1990). Africa de Sud deţine nouă provincii
administrative: Western Cape, Eastern Cape, Northern Cape, KwaZulu-Natal, Free State,
Mpumalanga, Gauteng, North West, Northern Province. Ţărmurile au o lungime de aproape
3000 de Km, de la graniţa cu statul Mozambic, în est, până la fluviul Orange, în vest.
Bulgaria este asezată in sud-estul părţii centrale a Europei, partea de est a Peninsulei
Balcanice, cu ieşire la Marea Neagră, având ca vecini: România (în nord), Marea Neagră (în
est), Turcia europeană şi Grecia (în sud), Macedonia şi Serbia (în vest). Graniţa de Nord a
Bulgariei coincide cu limita până la care este luată în considerare Peninsula Balcanică:
fluviul Dunărea şi Podişul Dobrogei. Ţărmurile la Marea Neagră au o lungime de 354 km.

REPERE GEOGRAFICE:

• Relief
Relieful Africii de Sud se împarte în douǎ zone. Prima este formatǎ din podişuri
predominante în roci bazaltice, cu altitudini medii de 550-1000 m. Cel mai extins dintre
acestea este Podişul Veld (alcǎtuit din High Veld în est, cu altitudini medii de 1500-2000 m
şi Middle Veld în vest, cu altitudini medii de 500-700). A doua regiune a reliefului este
formatǎ dintr-o unitate montanǎ alcǎtuitǎ din sistemul muntos Great Escarpment, care
mǎrgineşte podişurile spre litoral. El se terminǎ cu Munţii Scorpiei (Drakensberg) în est; cele
mai însemnate sunt vf. Njesuthi cu 3408 m, şi vf. Cathin Peak - cel mai înalt vârf montan - cu
3657 m. La nord de fluviul Orange este un sector al deşertului Kalahari - cu câmpiile lui de
dune şi cu vegetaţia sǎracǎ - cu altitudini medii de 900-1100 m. În vestul ţării se aflǎ o parte
din sudul deşertului Namib. Dupǎ el se întinde de-a lungul coastei (60 km) o câmpie litoralǎ.
Malurile - de la graniţa cu Mozambic din est, până la fluviul Orange din vest - sunt în
majoritate înalte, stâncoase şi abrupte, presărate din când în când cu golfuri (Sf. Elena) şi cu
peninsule (Capul Bunei Speranţe, Capul Acelor).

-3-
 Relieful Bulgariei este predominant înalt, munţii şi podişurile ocupând suprafeţe mai
întinse decât câmpiile. Sud-vestul muntos al ţării prezintă două lanţuri alpine - Rila şi Pirin -
iar mai la est sunt munţii Rodopului, mai scunzi, dar mai extinşi. Muntele Rila include şi cel
mai înalt vârf din Peninsula Balcanică, Musala, cu 2.925 m. Muntii Balcani/ Stara Planina
(l000-2400 m.), care continuă arcul Carpaţilor, străbat ţara din Valea Timokului (V) până la
M. Neagră (E). Între Balcani şi Sredna Gora, pe cursul Mariţei/Marica, se află depresiunea
Kazanlâk sau Valea Trandafirilor, iar între Sredna Gora şi Rodopi, Câmpia Traciei
Superioare.
Dealuri şi coline se pot găsi în sud-est, de-a lungul coastei Mării Negre în est, şi de-a
lungul principalului râu al Bulgariei, Dunărea, în nord.

• Clima
Clima din interiorul Africii de Sud este caldă şi umedă vara, dar secetoasă şi blândă
iarna. În zona Cape Town verile sunt calde şi secetoase, iar iernile calde şi umede. De-a
lungul coastei de vest se întinde zona foarte secetoasă a deşertului Namib. Deşertul
propriu-zis nu se întâlneşte decât pe o fâşie îngustă în lungul Oceanului
Atlantic (Namib), adăpostită de podişuri înalte. Umiditatea creşte spre est
si nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbrăcă alizeul de
sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre Oceanul Indian. Regiunea
Cap are un climat mediteranean, cu ploi de iarnă.
Bulgaria are o climă temperat-continentală cu ierni geroase şi veri calde şi
uscate şi cu precipitaţii bogate primăvara, dar totodata o climă aproape mediteraneana in
Câmpia Traciei Superioara. Pe culmile înalte ale munţilor clima este aspră. Efectul de
barieră a Munţilor Balcani influenţează clima de-a lungul ţării: nordul
Bulgariei este ceva mai răcoros şi ploios decât regiunile sudice.
Precipitaţiile medii anuale înregistrate în Bulgaria sunt de aproximativ 630
mm. În timpul verii, temperaturile din sudul Bulgariei depăşesc de obicei 40 de grade, dar
rămân mai scăzute pe coastă. Cea mai mare temperatură de până acum a fost 46,7 grade
Celsius, înregistrată lângă Plovdiv.

SCURT ISTORIC

-4-
 Africa de Sud este populată din preistorie; în antichitate îi găsim pe boşimani şi
hotentoţi, iar în sec. X-XVI pătrund triburile bantu, venind din zona Zambezi şi asimilându-i
pe băştinaşi. În sec. al XV-lea, portughezul Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe,
iar în sec. al XVII-lea Jan van Riebeeck întemeiază oraşul Kaapstad (Cape Town), ca
reprezentant al Companiei Olandeze a Indiilor Orientale. După războiul anglo-bur din 1899--
1902, republicile bure sunt transformate în colonie britanică; în 1910, unind toate aceste
colonii, Marea Britanie proclamă dominionul Uniunea Sud-Africană. În 1934, Africa de Sud
devine stat suveran în cadrul Commonwelth-ului. Prin referendum, la 31 mai 1961, este
proclamată Republica Africa de Sud, care se retrage din Commonwelth. Între 1985-1986,
lupta populaţiei africane împotriva segregaţiei rasiale ia amploare. În 1990, guvernul condus
de Frederik de Klerk iniţiază încetarea segregaţiei rasiale. În aprilie 1994, au loc primele
alegeri multirasiale. Participarea negrilor la putere devine efectivă odată cu instalarea
Consiliului Executiv de Tranziţie, în decembrie1994.
Teritoriul Bulgar era populat de traci în mileniul II î. Hr.; colonizat de greci pe litoral
în sec. VIII î. Hr.; cucerit de romani în sec. I î. Hr. provincia Moesia; aparţine Imp. Bizantin
(395 d. Hr.). În 97l cade sub bizantini. În l0l8, ţaratul bulgar este cucerit de bizantini (de
Vasile al II-lea Bulgarohtonul) în întregime. Se crează Imperiul Vlaho-bulgar (ll85). La
sfârşitul sec. XIV Bulgaria este cucerită şi devine provincie a Imperiului Otoman (paşalâc)
pentru cinci secole. După războiul ruso-turc (l877-78), prin Congresul de la Berlin se
stabileşte crearea unei Bulgarii autonome şi se păstrează administraţia otomană asupra părţii
de sud a Bulgariei (în Macedonia şi Rumelia Orientală). În l908 Bulgaria accede la
independenţă sub Ferdinant I de Saxa-Cobourg, care va lua titlul de ţar. În l9l5 intră în război
alături de Puterile Centrale; înfrântă pierde Tracia apuseană în favoarea Greciei (l9l9).
În l946 Bulgaria este proclamată republică populară, iar în l947 semnează tratatul de pace de
la Paris. Todor Jivkov, prim-secretar al PCB, conduce Bulgaria din l954 până în l989. În
toamna lui l989 Jivkov este înlăturat de la putere, iar în l990 partidul comunist renunţă la
rolul său conducător, dar câştigă alegerile libere, acum numindu-se Partidul Socialist. În l992
au loc alegeri parlamentare în care intră şi reprezentanţi ai minorităţii turce. Bulgaria devine
membră a Consiliului Europei. În ianuarie 2007, Bulgaria devine membră a Uniunii
Europene.

SITUAŢIA ECONOMICĂ

-5-
 Fiind foarte bogată în zăcăminte de aur, argint, diamante, titan, vanadiu, crom, fier,
mangan, azbest, uraniu şi platină, Africa de Sud este teritoriul cel mai industrializat de pe
întreg continentul, deţinând pe plan mondial monopolul unor resurse minerale. Astfel, Africa
de Sud este unul dintre principalii producători de diamante, uraniu, metale rare (titan,
vanadiu, antimonio) şi totodată ocupă primul loc în lume în producţia de aur, minele
din Johannesburg furnizând 30% din totalul mondial. La Pretoria şi Newcastle se produc oţel
şi fier; alte ramuri foarte importante sunt: siderurgia, metalurgia neferoaselor, chimia,
construcţiile de maşini. În ceea ce priveste agricultura, Africa de Sud este mare producătoare
de: porumb, grâu, trestie de zahăr, viţă de vie, bumbac, tutun, papas. În ceea ce priveşte
creşterea animalelor, în Africa de Sud se cresc mai ales: bovine, ovine (pe păşunile de pe
platouri). La fel de importante din punct de vedere al economiei Africii de Sud sunt şi
finanţele, asigurările şi turismul. Principalele produse importate ale acestei ţări sunt piesele
de maşini, autovehiculele, produsele textile, produsele chimice, produsele alimentare.
Principalele produse de export sunt: aur, diamante, metale, produse chimice, fructe, lână.
Bulgaria este lipsită de resurse minerale suficiente, importă hidrocarburi, minereuri
de fier şi cărbune. Energia electrică este asigurată 40% pe baza energiei nucleare a centralei
de la Kozlodui, de pe Dunăre (deficitară din.punct de vedere tehnologic). Agricultura
concentrează sub l8% din populaţia activă. Se cultivă: cereale (grâu, porumb), sfeclă de
zahăr, floarea soarelui şi tutun; un loc aparte îl are producerea de ulei de trandafir (70% din
productia mondială). Viticultura este bine dezvoltată, Bulgaria fiind producătoarea unor
vinuri recunoscute. În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în Bulgaria se cresc mai ales:
ovine, bovine şi porcine. Turismul Bulgariei se dezvoltă din ce în ce mai mult. Din punct de
vedere al exportului, Bulgaria exportă mai ales ulei de trandafiri şi ţigări. Un alt sector bine
dezvoltat este acela al industriei de armament. În 2007 Bulgaria a exportat arme şi
echipamente militare în valoare de 180 milioane de Euro, iar în 2006 în valoare de 173
milioane Euro.

TURISMUL

Turismul Africii de Sud, legat prioritar de vizitarea numeroaselor zone naturale

ocrotite, contribuie, de regulă, cu aproape 3 mld. $/an la veniturile ţării.

-6-
 Africa de Sud este ţara care are nu una, ci mai multe capitale. Acestea sunt: Cape
Town (legislativă, politică, reşedinţa parlamentului), Pretoria (administrativă, reşedinţa
guvernului) şi Bloemfontein (judiciară). Alte oraşe importante atât din punct de vedere
economic cât şi din punct de vedere turistic sunt Johannesburg, Durban şi Port Elizabeth.
Oraşul Cape Town este un oraş cu plaje sălbatice, iar porturile, parcurile, clădirile şi
munţii care străbat practic zona urbană, fac din acest oraş destinaţia principală a Africii de
Sud. Frumuseţea oraşului este dată de vegetaţia extrem de bogată care se află în deplină
armonie cu arhitectura simplistă, dar cu un farmec aparte. Surfingul este o modalitate foarte
îndrăgită de petrecere a timpului liber, mai ales că aici se desfăşoară în fiecare an o
competiţie destinată iubitorilor acestui sport: Red Bull Big Wave Africa. Acvariul Two
Oceans Aquarium este o altă atracţie turistică importantă. De asemenea se poate călători cu
feribotul spre Robben Island. Iubitorii de animale pot admira mai multe specii de balene şi
delfini care vin în apopierea coastelor oraşului, mai ales în timpul verii.
Fascinaţia turiştilor pentru viaţa sălbatică şi pietrele preţioase ale acestei ţări a crescut
continuu. Africa de Sud se laudă şi cu propriul Las Vegas - Sun City - staţiunea de top a ţării.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Africa
de Sud: Parcul natural din zona umedă Sainte-Lucie (1999); Robben Island (1999); Siturile
fosilifere cu hominizi de la Sterkfontein, Swartkrank, Kromdraai şi din împrejurimile
acestora (1999, 2005); Parcul natural Drakensberg (Qathlamba) (2000); Peisajul cultural din
Mapungubwe (2003); Arealul protejat din regiunea Cap Floral (2004); Domul Vredefort
(2005); Peisajul cultural şi botanic de la Richtersveld (2007); Parcul Naţional Kruger - unul
dintre cele mai spectaculoase trasee din Africa de Sud; Insula Robben.
Transporturile şi comunicaţiile sunt dezvoltate într-o vastă reţea rutieră, maritimă,
aeriană. Aeroporturi există la: Johannesburg, Cape Town, Port Elizabeth, Durban,
Bloemfontein.
Şi pentru Bulgaria turismul este de asemenea un sector economic important,
contribuind cu aproximativ 5% la produsul intern brut al acesteia.
O atracţie turistică de seamă a Bulgariei poate fi considerată chiar capitala acesteia –
Sofia – precum şi alte oraşe importante cum ar fi: Plovdiv (pe valea Mariţei), Varna şi
Burgas (porturi la M. Neagră), Russe (pe Dunăre), Stara Zagora.
Ca atracţii turistice, există mai multe locuri istorice precum şi staţiuni de iarnă:
Boroveţ, Bansko şi Pamporovo sau staţiunile de pe litoral, Nessebar, Sozopol şi Varna

-7-
 Balcic este un orăşel situat pe ţărmul Mării Negre, în Bulgaria, la circa 60 de km de
Vama Veche. Aici se află şi castelul “Cuibul linistit”, resedinţa preferată a Reginei Maria a
României, fiind înconjurat de o grădină botanică, unicat în Europa centrala şi de est, în
special datorită colecţiei de cactuşi. În prezent, broşurile din Bulgaria care prezintă oraşul îl
numesc “perla litoralului bulgăresc”. Alte atracţii turistice aflate în apropiere sunt Capul
Kaliakra şi orăşelul Ensebar, precum şi salba de staţiuni turistice, printre care Albena şi
Nisipurile de Aur (cea mai mare statiune turistică din nordul Mării Negre, cu cele mai curate
nisipuri de pe litoralul mării Negre).
Varna este un oraş în estul Bulgariei, situat pe coasta de vest a Mării Negre. Este un
important port maritim şi staţiune balneară, totodată deţinând şi un Muzeu Naval, cu o navă-
muzeu.
Alte obiective turstice din Bulgaria sunt Sinagoga (1894); Biserica "Sfântul
Velikomachenik Dimitri" (1923); Reşedinţa Arhiepiscopului Vidinului(1924) - de importanţă
naţională; Clădirea Teatrului Municipal (1891 - primul edificiu construit după eliberare);
Galeria de Artă "Nikola Petrov" (de importanţă locală).
Transporturile şi comunicaţiile se realizează cu ajutorul căilor ferate, căilor rutiere,
transportului fluvial şi maritim, iar principalul aeroport este la Sofia.

-8-
 CAPITOLUL II:

2.6 CALATORII IN SCOP PERSONAL

AFRICA DE SUD

Cheltuielile personale ale turiştilor includ cazare, transport,divertisment, mase, servicii

financiare si bunuri folosite in activitarti de turism şi calatorii.

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Calatorii in scop 5.6 7.0 8.0 8.7 9.5
personal

Indicele de dinamica cu baza fixa:

7
I bf 2004 / 2003 = 5.6 *100=125
R=125-100=25%
Ĩn anul 2004, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 25%.

8
I bf 2005 / 2003 = 5.6 *100=142.85
R=142.85-100=42.85%
Ĩn anul 2005, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 42.85%.

8.7
I bf 2006 / 2003 = 5.6 *100=155.35
R=155.35-100=55.35%
Ĩn anul 2006, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 55.35%.
9.5
I bf 2007 / 2003 = 5.6 *100=169.64
R=169.64-100=69.64%
Ĩn anul 2007, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu 69.64%.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

8
I bl 2005 / 2004 = 7 *100=114.28
R=114.28-100=14.28%
Ĩn anul 2005, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2004 cu 14.28%.

-9-
 8. 7
I bl 2006 / 2005 = 8 *100=108.75
R=108.75-100=8.75%
Ĩn anul 2006, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2005 cu 8.75%.

9. 5
I bl 2007 / 2006 = 8.7 *100=109.19
R=109.19-100=9.19%
Ĩn anul 2007, numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2006 cu 9.19%.

Personal Travel & Tourism in Africa de Sud

10 9.5
8.7
9
8
8
7
7
6 5.6

5
4
3 Personal Travel & Tourism
2
1
0
2003 2004 2005 2006 2007

BULGARIA:

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Personal Travel and Tourism 1014.7 1298.2 1368.7 1545.4 1952.8
Indicele de dinamica cu baza fixa:
1298.2
I bf 2004 / 2003 = ∗100 = 127.94
1014.7
R =127.94 - 100 = 27.94%

- 10 -
Ĩn anul 2004 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu
27.94%.
1368 .7
I bf 2005 / 2003 = ∗100 = 134.89
1014 .7
R = 134.89 - 100 = 34.89%
n anul 2005 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu
34.89%.

1545.4
I bf 2006 / 2003 = ∗100 = 152.30
1014.7
R = 152.30 - 100 = 52.30%
Ĩn anul 2006 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu
52.30%.

1952.80
I bf 2007 / 2003 = ∗100 = 192.45
1014.70
R = 192.45 - 100 = 92.45%
Ĩn anul 2007 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu
92.45%.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

1298.20
I bl 2004 / 2003 = ∗100 = 127.94
1014.70
R = 127.94 - 100 = 27.94%
Ĩn anul 2004 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2003 cu
27.94%.
1368.70
I bl 2005 / 2004 = ∗100 = 105.43
1298.20
R = 105.43 - 100 = 5.43%
Ĩn anul 2005 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2004 cu
5.43%.

1545.40
I bl 2006 / 2005 = ∗100 = 112.91
1368.70
R = 112.91 - 100 = 12.91

- 11 -
Ĩn anul 2006 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2005 cu
5.43%.

1952.80
I bl 2007 / 2006 = * 100 = 126.36
1545.40
R = 126.36 - 100 = 26.36%
Ĩn anul 2007 a crescut numărul calatoriilor in scop personal a crescut, faţă de anul 2006 cu
26.36%.

Personal Travel and Tourism in Bulgaria

1952.80
2000.00

1800.00
1545.40
1600.00
1368.70
1298.20
1400.00

1200.00 1014.70

1000.00 Personal Travel and Tourism

800.00

600.00

400.00

200.00

0.00
2003 2004 2005 2006 2007

2.5 VIZITATORI

Venituri obţinute din bunuri si servicii oferite vizitatorilor internaţionali.

AFRICA DE SUD

- 12 -
 Anul 2003 2004 2005 2006 2007
Vizitatori
6.5 7.4 8.4 9.0 9.7

Indicele de dinamica cu baza fixa:

7.4
I bf 2004 / 2003 = 6.5 *100=113.84
R=113.84-100=13.84%
Ĩn anul 2004 numarul vizitatorilor a crescut,faţă de anul 2003 cu 13.84%.

8.4
I bf 2005 / 2003 = 6.5 *100=129.23
R=129.23-100=29.23%
Ĩn anul 2005 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2003 cu 29.23%.

9
I bf 2006 / 2003 = 6.5 *100=138.46
R=138.46-100=38.46%
Ĩn anul 2006 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2003 cu 38.46%.

9 .7
I bf 2007 / 2003 = 6.5 *100=149.23
R=149.23-100=49.23%
Ĩn anul 2007 numarul vizitatotilor a crescut, faţă de anul 2003 cu 49.23%.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

8.4
I bl 2005 / 2004 = 7.4 *100=113.51
R=113.51-100=13.51%
Ĩn anul 2005 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2004 cu 13.51%.

9
I bl 2006 / 2005 = 8.4 *100=107.14
R=107.14-100=7.14%
Ĩn anul 2006 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2005 cu 7.14%.

9.7
I bl 2007 / 2006 = 9 *100=107.77
R=107.77-100=7.77%
Ĩn anul 2007 numarul vizitatorilor a crescut, faţă de anul 2006 cu 7.77%.

- 13 -
 Vizitatori in Africa de Sud

9.7
10 9
8.4
9
7.4
8
6.5
7

4
Vizitatori
3

0
2003 2004 2005 2006 2007

BULGARIA
Anii 2003 2004 2005 2006 2007
Vizitatori 2050.5 2796.3 3062.7 3314.4 4189.8

Indicele de dinamica cu baza fixa:

2796.3
I bf 2004 / 2003 = ∗100 = 136.37
2050.5
R =136.37 - 100 = 36.37%
Ĩn anul 2004 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 36.37% faţă de anul 2003.

- 14 -
 3062.7
I bf 2005 / 2003 = ∗100 = 149.36
2050.5
R = 149.36 - 100 = 49.36%
Ĩn anul 2005 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 49.36% faţă de anul 2003.

3314.4
I bf 2006 / 2003 = ∗100 = 161.64
2050.5
R = 161.64 - 100 = 61.64%
Ĩn anul 2006 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 61.64% faţă de anul 2003.

4189.8
I bf 2007 / 2003 = ∗100 = 204.33
2050.5
R = 204.33 - 100 = 104.33%
Ĩn anul 2007 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 104.33% faţă de anul 2003.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

2796.3
I bf 2004 / 2003 = ∗100 = 136.37
2050.5
R =136.37 - 100 = 36.37%
Ĩn anul 2004 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 36.37% faţă de anul 2003.

3062.7
I bl 2005 / 2004 = ∗100 = 109.53
2796.3
R = 109.53 - 100 = 9.53%
Ĩn anul 2005 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 9.53% faţă de anul 2004.

3314.4
I bl 2006 / 2005 = ∗100 = 108.22
3062.7
R = 108.22 - 100 = 8.22
Ĩn anul 2006 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 8.22% faţă de anul 2005.

4189.8
I bl 2007 / 2006 = * 100 = 126.41
3314.4
R = 126.41 - 100 = 26.41%
Ĩn anul 2007 numarul exportului de vizitatori a crescut cu 26.41% faţă de anul 2006.

- 15 -
 Vizitatori in Bulgaria

4500 4189.8

4000
3314.4
3500
3062.7
2796.3
3000

2500
2050.5
2000
Exportul de vizitatori
1500

1000

500

0
2003 2004 2005 2006 2007

2.4 CHELTUIELI GUVERNAMELNTALE COLECTIVE

Sunt servicii oferite de guvern,ce cuprind promovarea turismului,aviatie,administratie,

servicii de securitate şi servicii legate de sanatate.

AFRICA DE SUD
Anul 2003 2004 2005 2006 2007
Cheltuieli guvernamentale colective
0.1 0.2 0.2 0.2 0.2

Indicele de dinamica cu baza fixa:

0.2
I bf 2004 / 2003 = 0.1 *100=200
R=200-100=100%
Ĩn anul 2004 au crescut serviciile oferite de guvern , faţă de anul 2003 cu 100%.

0.2
I bf 2005 / 2003 = 0.1 *100=200
R=200-100=100%
Ĩn anul 2005 au crescut serviciile oferite de guvern, faţă de anul 2003 cu 100%.
0.2
I =
0.1 *100=200
bf 2006 / 2003

R=200-100=100%
Ĩn anul 2006 au crescut serviciile oferite de guvern, faţă de anul 2003 cu 100%.

- 16 -
 Anii 2003 2004 2005 2006 2007
Cheltuieli guvernamentale colective 43.6 54.8 59.2 65.5 78.4
0.2
I bf 2007 / 2003 = 0.1 *100=200
R=200-100=100%
Ĩn anul 2007 au crescut serviciile oferite de guvern, faţă de anul 2003 cu 100%.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

0.2
I bl 2005 / 2004 = 0.2 *100=100
R=100-100=0
Ĩn anul 2005, serviciile oferite de guvern au ramas la fel, faţă de anl 2004.
0.2
I bl 2006 / 2005 = 0.2 *100=100
R=100-100=0
Ĩn anul 2006 serviciile oferite de guvern au ramas la fel, faţă de anl 2005.
0.2
I bl 2007 / 2006 = 0.2 *100=100
R=100-100=0
Ĩn anul 2007 serviciile oferite de guvern au ramas la fel, faţă de anl 2006.

Cheltuieli guvernamentale colective in Africa de Sud

0.2 0.2 0.2 0.2

0.2
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
0.1
0.08
0.06
Cheltuieli guvernamentale
colective
0.04
0.02
0
2003 2004 2005 2006 2007

BULGARIA

Indicele de dinamica cu baza fixa:

- 17 -
 54.8
I bf 2004 / 2003 =
∗100 = 125.69
43.6
R =125.69 - 100 = 25.69%
Ĩn anul 2004 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 25.69% faţă de anul 2003.

59.2
I bf 2005 / 2003 =∗100 = 135.78
43.6
R = 135.78 - 100 = 35.78%
Ĩn anul 2005 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 35.78% faţă de anul 2003.
65.5
I bf 2006 / 2003 =∗100 = 150.23
43.6
R = 150.23 - 100 = 50.23%
Ĩn anul 2006 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 50.23% faţă de anul 2003.

78.4
I bf 2007 / 2003 =∗100 = 179.82
43.6
R = 179.82 - 100 = 79.82%
Ĩn anul 2007 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 79.82% faţă de anul 2003.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

54.8
I bf 2004 / 2003 =
∗100 = 125.69
43.6
R =125.69 - 100 = 25.69%
Ĩn anul 2004 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 25.69% faţă de anul 2003.

59.2
I bl 2005 / 2004 =∗100 = 108.03
54.8
R = 108.03 - 100 = 8.03%
Ĩn anul 2005 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 8.03% faţă de anul 2004.

65.5
I bl 2006 / 2005 =
∗100 = 110.64
59.2
R = 110.64 - 100 = 10.64
Ĩn anul 2006 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 10.64% faţă de anul 2005.

- 18 -
 78.4
I bl 2007 / 2006 =* 100 = 119.69
65.5
R = 119.69 - 100 = 19.69%
Ĩn anul 2007 cheltuielile guvernamentale colective au crescut cu 19.69% faţă de anul 2006.

Cheltuieli guvernamentale colective in Bulgaria

78.4
80

70 65.5
59.2
60 54.8

50 43.6

40

30 Cheltuieli guvernamentale
colective
20

10

0
2003 2004 2005 2006 2007

2.3 INVESTITIE DE CAPITAL

Capitalul investit include veniturile directe din industria turismului si agenţiile

guvernamentale care ofera facilitate, echipament si infrascructura vizitatorilor.

AFRICA DE SUD

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Investitie de capital 4.2 5.2 5.8 6.7 8.0

Indicele de dinamica cu baza fixa:

5.2
I bf 2004 / 2003 = 4.2 *100= 123.80
R=123.80-100=23.80%
Ĩn anul 2004 a crescut capitalul investit faţă de 2003 cu 23.80%.

- 19 -
 5.8
I bf 2005 / 2003 = 4.2 *100=138.09
R=138.09-100=38.09%
Ĩn anul 2005 a crescut capitalul investit faţă de 2003 cu 38.09%.

6.7
I bf 2006 / 2003 = 4.2 *100=159.52
R=159.52-100=59.52%
Ĩn anul 2006 a crescut capitalul investit faţă de 2003 cu 59.52%.

8
I bf 2007 / 2003 = 4.2 *100=190.47
R=190.47-100=90.47%
Ĩn anul 2007 a crescut capitalul investit faţă de 2003 cu 90.47%.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

5.8
I bl 2005 / 2004 = 5.2 *100=111.53
R=111.53-100=11.53%
Ĩn anul 2005 a crescut capitalul investit faţă de 2004 cu 11.53%.

6 .7
I bl 2006 / 2005 = 5.8 *100=115.51
R=115.51-100=15.51%
Ĩn anul 2006 a crescut capitalul investit faţă de 2005 cu 15.51%.

8
I bl 2007 / 2006 = 6.7 *100=119.40
R=119.40-100=19.40%
Ĩn anul 2007 a crescut capitalul investit faţă de 2006 cu 19.40%.

- 20 -
 Investitie de capital in Africa de Sud

8
8
6.7
7
5.8
6 5.2

5 4.2

3
Investitie de capital
2

0
2003 2004 2005 2006 2007

BULGARIA

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Investitie de capital 526.4 732.2 1020.2 1234.8 1690.6

Indicele de dinamica cu baza fixa:

732.2
I bf 2004 / 2003 =∗100 = 139.10
526.4
R =139.10 - 100 = 39.10%
Ĩn anul 2004 investitiile de capital au crescut cu 39.10% faţă de anul 2003.

1020.2
I bf 2005 / 2003 = ∗100 = 193.81
526.4
R = 193.81 - 100 = 93.81%
Ĩn anul 2005 investitiile de capital au crescut cu 93.81% faţă de anul 2003.
1234.8
I bf 2006 / 2003 = ∗100 = 234.57
526.4
R = 234.57 - 100 = 134.57%
Ĩn anul 2006 investitiile de capital au crescut cu 134.57% faţă de anul 2003.

1690.6
I bf 2007 / 2003 = ∗100 = 321.16
526.4
R = 321.16 - 100 = 221.16%

- 21 -
 Ĩn anul 2007 investitiile de capital au crescut cu 221.16% fa t ă de anul 2003.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

732.2
I bf 2004 / 2003 =∗100 = 139.10
526.4
R =139.10 - 100 = 39.10%
Ĩn anul 2004 investiţiile de capital au crescut cu 25.69% fată de anul 2003.

1020.2
I bl 2005 / 2004 = ∗100 = 139.33
732.2
R = 139.33 - 100 = 39.33%
Ĩn anul 2005 investiţiile de capital au crescut cu 39.33% fată de anul 2004.

1234.8
I bl 2006 / 2005 = ∗100 = 121.04
1020.2
R = 121.04 - 100 = 21.04%
Ĩn anul 2006 investiţiile de capital au crescut cu 21.04% fată de anul 2005.

1690.6
I bl 2007 / 2006 = * 100 = 136.91
1234.8
R = 136.91 - 100 = 36.91%
Ĩn anul 2007 investitiile de capital au crescut cu 36.91% fată de anul 2006.

- 22 -
 Investitie de capital in Bulgaria

1800 1690.6

1600

1400 1234.8

1200
1020.2
1000
732.2
800
526.4 Investitie de capital
600

400

200

0
2003 2004 2005 2006 2007

2.7 CEREREA IN TURISM SI CALATORIE

AFRICA DE SUD

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Cererea in calatorie şi turism
20.7 24.6 28.3 31.0 34.5

Indicele de dinamica cu baza fixa:

24 .6
I bf 2004 / 2003 = 20 .7 *100=118.84
R=118.84-100=18.84%
Ĩn anul 2004,numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2003 cu 18.84%.

28 .3
I bf 2005 / 2003 = 20 .7 *100=136.71
R=136.71-100=36.71%
Ĩn anul 2005, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2003 cu 36.71%.

31
I bf 2006 / 2003 = 20 .7 *100=149.75
R=149.75-100=49.75%
Ĩn anul 2006, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2003 cu 49.75%.

- 23 -
 34 .5
I bf 2007 / 2003 = 20 .7 *100=166.66
R=166.66-100=66.66%
Ĩn anul 2007, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2003 cu 66.66%.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

28 .3
I bl 2005 / 2004 = 24 .6 *100=115.04
R=115.04-100=15.04%
In anul 2005, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2004 cu 14.04%.

31
I bl 2006 / 2005 = 28 .3 *100=109.54
R=109.54-100=9.54%
Ĩn anul 2006, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2005cu 9.54%.

34 .5
I bl 2007 / 2006 = 31 *100=111.29
R=111.29-100=11.29%
Ĩn anul 2007, numarul cererii in calătorie şi turism a crescut, faţa de anul 2006cu 11.29%.

Cererea in calatorie şi turism in Africa de Sud

34.5
35
31
30 28.3

24.6
25
20.7
20

15

cererea in calatorie şi turism

10

0
2003 2004 2005 2006 2007

BULGARIA

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Cerere pentru calatorii si turism 4348.5 5778.9 6396.1 7209.2 9205.2

- 24 -
 Indicele de dinamica cu baza fixa:
5778.9
I bf 2004 / 2003 = ∗100 = 132.89
4348.5
R =132.89 - 100 = 32.89 %
Ĩn anul 2004 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 32.89% fata de anul 2003.

6396.1
I bf 2005 / 2003 = ∗100 = 147.09
4348.5
R = 147.09 - 100 = 47.09%
Ĩn anul 2005 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 47.09% fata de anul 2003.
7209.2
I bf 2006 / 2003 = ∗100 = 165.79
4348.5
R = 165.79 - 100 = 65.79%
Ĩn anul 2006 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 65.79% fata de anul 2003.

9205.2
I bf 2007 / 2003 = ∗100 = 211.69
4348.5
R = 211.69 - 100 = 111.69%
Ĩn anul 2007 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 111.69% fata de anul 2003.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

5778.9
I bf 2004 / 2003 = ∗100 = 132.89
4348.5
R =132.89 - 100 = 32.89 %
Ĩn anul 2004 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 32.89% fata de anul 2003.

6396.1
I bl 2005 / 2004 = ∗100 = 110.68
5778.9
R = 110.68 - 100 = 10.68%
Ĩn anul 2005 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 10.68% fata de anul 2004.

7209.2
I bl 2006 / 2005 = ∗100 = 112.71
6396.1
R = 112.71 - 100 = 12.71%
Ĩn anul 2006 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 12.71% fata de anul 2005.

- 25 -
 9205.2
I bl 2007 / 2006 = * 100 = 127.69
7209.2
R = 127.69 - 100 = 27.69%
Ĩn anul 2007 cererea pentru calătorii si turism a crescut cu 27.69% fata de anul 2006.

Cerere pentru calatorii si turism in Bulgaria

10000 9205.2
9000

8000 7209.2

7000 6396.1
5778.9
6000

5000 4348.5

4000
Cerere pentru calatorii si turism
3000

2000

1000

0
2003 2004 2005 2006 2007

Odata cu

2.1 ANGAJARI IN TURISM

AFRICA DE SUD
Ĩn domeniul turismului sunt angajate aproximativ un million de personae,
reprezentand 7% din populatia activa.

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Angajari in turism 841 749.6 859.4 896.9 941

Indicele de dinamica cu baza fixa:

749 .6
I bf 2004 / 2003 = *100=89.13
841
R=89.13-100 = -10.87 %
Ĩn anul 2004 a scazut numarul locurilor de angajare, faţă de anul 2003 cu 10.87%, in turism
si calatorii.

- 26 -
 859 .5
I bf = *100=102.19
2005 / 2003
841
R=102.19-100=2.19%
Ĩn anul 2005 a crescut numarul locurilor de angajare faţă de anul 2003 cu 2.19%.

896 .9
I bf = *100=106.64
2006 / 2003
841
R=106.64-100= 6.64%
Ĩn anul 2006 a crescut numarul locurilor de angajare,faţă de anul 2003 cu 6.64%.

941
I bf = *100=111.89
2007 / 2003
841
R=111.89-100= 11.89%
Ĩn anul 2007 a crescut numarul locurilor de angajare,faţă de anul 2003 cu 11.89%.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

859 .4
I bl 2005 / 2004 = 749 .6 *100=114.64
R=114.64-100= 14.64%
Ĩn anul 2005 a crescut numarul locurilor de angajare, faţă de anul 2004 cu 14.64%.
896 .9
I bl 2006 / 2005 = 859 .4 *100=104.36
R=104.36-100=4.36%
Ĩn anul 2006 a crescut numarul locurilor de angajare, faţă de anul2005 cu 4.36%.

941
I bl 2007 / 2006 = 896 .9 *100=104.91
R=104.91-100=4.91%
Ĩn anul 2007 a crescut numarul locurilor de angajare, faţă de anul 2006 cu 4.91%.

- 27 -
 Angajari in turism in Africa de Sud

1000 941
896.9
841 859.4
900
749.6
800
700
600
500
400
300 Angajari in turism
200
100
0
2003 2004 2005 2006 2007

BULGARIA:

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Angajari in turism 288.7 298.4 333.7 329.6 347.0
Indicele de dinamica cu baza fixa:
298.4
I bf 2004 / 2003 =∗100 = 103.36
288.7
R =103.36 - 100 = 3.36%
Ĩn anul 2004 numarul angajărilor in turism a crescut cu 3.36% faţă de anul 2003.

333.7
I bf 2005 / 2003 = ∗100 = 115.59
288.7
R = 115.59 - 100 = 15.59%
Ĩn anul 2005 numarul angajărilor in turism a crescut cu 15.59% faţă de anul 2003.
329.6
I bf 2006 / 2003 = ∗100 = 114.17
288.7
R = 114.17 - 100 = 14.17%
Ĩn anul 2006 numarul angajărilor in turism a crescut cu 14.17% faţă de anul 2003.

347
I bf 2007 / 2003 = ∗100 = 120.19
288.7
R = 120.19 - 100 = 20.19%

- 28 -
 Ĩn anul 2007 numarul angajarilor in turism a crescut cu 20.19% faţă de anul 2003.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

298.4
I bf 2004 / 2003 =∗100 = 103.36
288.7
R =103.36 - 100 = 3.36%
Ĩn anul 2004 numarul angajărilor in turism a crescut cu 32.89% faţă de anul 2003.

333.7
I bl 2005 / 2004 = ∗100 = 111.83
298.4
R = 111.83 - 100 = 11.83%
Ĩn anul 2005 numarul angajărilor in turism a crescut cu 11.83% faţă de anul 2004.

329.6
I bl 2006 / 2005 = ∗100 = 98.77
333.7
R = 98.77 - 100 = -1.23%
Ĩn anul 2006 numarul angajărilor in turism a scazut cu 1.23% faţă de anul 2005.

347
I bl 2007 / 2006 = * 100 = 105.28
329.6
R = 105.28 - 100 = 5.28%
Ĩn anul 2007 numarul angajărilor in turism a crescut cu 5.28% faţă de anul 2006.

- 29 -
 Angajari in turism in Bulgaria

347
333.7 329.6
350
288.7 298.4
300

250

200

150

100 Angajari in turism

50

0
2003 2004 2005 2006 2007

Numărul de angajaţi in turism a crescut in fiecare an, lucru ce reflecta dezvoltarea

turismului prin apariţia unor noi unităţi hoteliere, de alimentaţie publica , agenţii de turism.
Domeniul turistic a devenit atrcativ pentru angajaţii şi s-a diversificat.

2.2 PRODUSUL INTERN BRUT

Aportul turismului la PIB in industria turismului este la fel ca in celelalte industrii.

Industria tursimului contribuie cu 3.3% la PIB in 2008, 10miliardeUS$.

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Produsul intern brut 13.8 15.9 19.1 20.3 22.6

Indicele de dinamica cu baza fixa:

15 .9
I bf 2004 / 2003 = 13 .8 *100=115.21
R=115.21-100=15.21%
Ĩn anul 2004 a crescut PIB, faţă de anul2003 cu 15.21%.

19 .1
I bf 2005 / 2003 = 13 .8 *100=138.40
R=138.49-100=38.40%
In anul 2005 a crescut PIB, faţă de anul 2003 cu 38.40%.

20 .3
I bf 2006 / 2003 = 13 .8 *100=147.10

- 30 -
R=147.10-100=47.10%
Ĩn anul 2006 a crescut PIB, faţă de anul 2003 cu 47.10%.
22 .6
I bf 2007 / 2003 = 13 .8 *100=163.76
R=163.76-100=63.76%
Ĩn anul 2007 a crescut PIB, faţă de anul 2003 cu 63.76%.

Indicele de dinamica cu baza fixa:

19 .1
I bl 2005 / 2004 = 15 .9 *100=120.12
R=120.12-100=20.12%
Ĩn anul 2005 a crescut PIB, faţă de 2004 cu 20.12%
20 .3
I bl 2006 / 2005 = 19 .1 *100=106.28
R=106.28-100=6.28%
Ĩn anul 2006 a crescut PIB faţă de 2005 cu 6.28%.
22 .6
I bl 2007 / 2006 = 20 .3 *100=111.33
R=111.33-100=11.33%
Ĩn anul 2007 a crescut PIB faţă de 2006 cu 11.33%.

Produsul intern brut in Africa de Sud

25 22.6
20.3
19.1
20
15.9

15 13.8

10
Produsul intern brut

0
2003 2004 2005 2006 2007

BULGARIA;

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Produsul intern brut 2401.3 2973.4 3627.3 3949.3 5077.5

Indicele de dinamica cu baza fixa:

- 31 -
 2973.4
I bf 2004 / 2003 = ∗100 = 123.82
2401.3
R =123.82 - 100 = 23.82%
Ĩn anul 2004 produsul intern brut a crescut cu 23.82% faţă de anul 2003.

3627.3
I bf 2005 / 2003 = ∗100 = 151.06
2401.3
R = 151.06 - 100 = 51.06%
Ĩn anul 2005 produsul intern brut a crescut cu 51.06% faţă de anul 2003.
3949.3
I bf 2006 / 2003 = ∗100 = 164.47
2401.3
R = 164.47 - 100 = 64.47%
Ĩn anul 2006 produsul intern brut a crescut cu 64.47% faţă de anul 2003.

5077.5
I bf 2007 / 2003 = ∗100 = 211.45
2401.3
R = 211.45 - 100 = 111.45%
Ĩn anul 2007 produsul intern brut a crescut cu 111.45% faţă de anul 2003.

Indicele de dinamica cu baza in lant:

2973.4
I bf 2004 / 2003 = ∗100 = 123.82
2401.3
R =123.82 - 100 = 23.82%
Ĩn anul 2004 produsul intern brut a crescut cu 32.89% faţă de anul 2003.

3627.3
I bl 2005 / 2004 = ∗100 = 121.99
2973.4
R = 121.99 - 100 = 21.99%
Ĩn anul 2005 produsul intern brut a crescut cu 21.99% faţă de anul 2004.

3949.3
I bl 2006 / 2005 = ∗100 = 108.88
3627.3
R = 108.88 - 100 = 8.88%
Ĩn anul 2006 produsul intern brut a crescut cu 8.88% faţă de anul 2005.

- 32 -
 5077.5
I bl 2007 / 2006 = * 100 = 128.57
3949.3
R = 128.57 - 100 = 28.57%
Ĩn anul 2007 produsul intern brut a crescut cu 28.57% faţă de anul 2006.

Produsul intern brut in Bulgaria

6000
5077.5
5000

3949.3
4000 3627.3

2973.4
3000 2401.3

2000 Produsul intern brut

1000

0
2003 2004 2005 2006 2007

Produsul intern brut a crescut in fiecare an raportat la anul anteriro ca urmare a dezvoltarii
economice.

CAPITOLUL III: ANALIZA SWOT

3.1. PUNCTE TARI

- 33 -
• 3.1.1. BULGARIA

• Unul dintre punctele tari ale Bulgariei în ceea ce priveşte turismul, este reprezentat
de existenţa unui număr mare de obiective istorice, care pot atrage în special turiştii
interesaţi de practicarea turismului cultural.
• De asemenea, existenţa unor staţiuni de iarnă bine dezvoltate (precum Boroveţ,
Bansko şi Pamporovo) şi a unor staţiuni de pe coasta Mării Negre (precum Nessebar,
Sozopol şi Varna) la fel de bine dezvoltate reprezintă un punct forte pentru turismul
bulgăresc.
• Din punct de vedere geografic şi al climei, Bulgaria prezintă o diversitate notabilă, cu
peisaje variind de la vârfurile alpine acoperite cu zăpadă, în Rila, Pirin şi Munţii
Balcani, la vremea temperată şi însorită de pe coasta Mării Negre, la Câmpia
Danubiană tipic continentală (antica Moesie).
• Prezenţa unui număr mare de obiective din Bulgaria înscrise pe lista patrimoniului
mondial UNESCO reprezintă de asemenea unul dintre punctele tari ale acestei ţări,
din punct de vedere turistic. Printre aceste obiective se numără: Biserica Bojana din
Sofia (1979), relieful ecvestru al Cavalerului din Madara (1979), Biserica rupestră din
Ivanovo (1857), Mormântul trac de la Kazanlâc (1979), oraşul vechi Nessebar (1983),
Mănăstirea din Munţii Rila (1983), Parcul Naţional din Munţii Pirin (1983),
rezervaţia naturală complexă de la Srebarna (1983) şi mormântul trac de la Daosdava
(1985).
• Dealurile si muntii acopera mai mult de jumatate din suprafata Bulgariei, acesta
reprezentând e asemenea un punct forte pentru turismul bulgăresc, în special pentru
turismul montan
• Existenţa a 100 de obiective turistice nationale in Bulgaria poate fi considerată de
asemenea un punct forte al turismului acestei ţări
• Faptul că din ianuarie 2007 Bulgaria se numără printre ţările membre ale Uniunii
Europene reprezintă de asemenea un punct forte pentru turismul acestei ţări, datorită
faptului că intrarea turiştilor străini (şi mai ales a acelora care provin din alte ţări
membre ale Uniunii Europene) pe teritoriul Bulgariei se realizează fără prea multe
dificultăţi, fără a fi necesară deţinerea unui paşaport sau obţinerea unei vize.
• În prezent, Bulgaria are o prezenţă destul de bună pe piaţa turistică a Uniunii
Europene, remarcându-se mai ales prin turismul de litoral.
• Un alt punct forte al turismului bulgăresc este reprezentat de faptul că autorităţile
municipale din această ţară au început în ultimul timp să investească din ce în ce mai
mult în dezvoltarea turismului.
• Existenţa multor posibilităţi de dezvoltare a turismului rural, mai ales în satele în care
un se simte înca atingerea civilizaţiei, reprezintă de asemenea un punct forte al
turismului Bulgariei
• În Bulgaria, turiştii se pot întâlni cu tradiţia, folclorul şi gastronomia unice ale
Balcanilor
• Existenţa unor oraşe unice şi cu o anumită temă specifică pentru fiecare (cum ar fi,
printre multe altele de acest gen, oraşul Târnovo cu spiritul lui istoric, fiind însă
totodată şi oraşul tineretului, Gabrovo – renumit ca fiind oraşul umorului, sau
Tryavna – orăşel meşteşugăresc)

- 34 -
 • Un alt punct forte este reprezentat de faptul că turismul Bulgariei deţine o clasificare
nouă, dar cu o acceptare destul de răspândită.

• 3.1.2 AFRICA DE SUD

• Unul dintre cele mai importante puncte forte pentru turismul Africii de Sud reprezintă
existenţa a numeroase parcuri naţionale. În Africa de Sud există două dintre cele mai
renumite rezervaţii din lume - parcurile naţionale Kruger şi Kalahari Gemsbok, dar şi
foarte multe parcuri regionale şi rezervaţii mai mici. În Parcul Naţional Addo
Elephant se poate merge pe urmele turmelor de elefanţi, rinoceri şi antilope.
• Un alt punct forte al Africii de Sud din punctul de vedere al dezvoltării turismului îl
reprezintă faptul că numeroasele rezervaţii (care includ Shamwari), oferă spaţii de
cazare, precum şi posibilitatea de a admira elefanţi, lei, leoparzi, rinoceri şi alte
animale.
• Africa de Sud are o reţea de transport bine dezvoltată, existenţa acesteia fiind un alt
punct forte pentru turism (30% din reţeaua feroviară şi, respectiv, porturi active şi
aeroporturi internaţionale ce asigură legături cu restul lumii)
• Grădinii Botanică Naţională Kirstenbosch, creată de Cecil Rhodes în 1895, pe pantele
mai joase ale muntelui Table unde se există aproximativ 24.000 de specii de flori.ce
pot fi admirate de către turişti, reprezintă de asemenea un punct forte pentru turismul
Africii de Sud.
• Existenţa masivului montan Drakensbergun, lanţ de piscuri stâncoase ce ajung până la
3.000m înălţime, cu izvoare proaspete, copaci antici îngălbeniţi şi peşteri cu exemple
de artă bosimana, este de asemenea un punct de atractivitate turistică.
• În Africa de Sud există 13 zone viticole, unde turiştii pot degusta multe soiuri de
vinuri de calitate, acestea putând fi considerate de asemenea puncte de atractivitate
turistică
• Pe aşa-numitul Traseu Verde, turiştii pot explora păduri, lagune şi defilee
• Din iunie până în septembrie, Hermanus, din africa de Sus, este cel mai bun loc de
unde se pot admira balenele
• În Africa de Sud se poate face de asemenea bungee jumping, de către turiştii mai
curajoşi, de pe una dintre cele mai înalte locuri: podul de peste râul Blaukrans, în
Capul de vest. La 216m înălţime, săritura este de două ori mai înaltă decât cea de pe
râul Zambezi, de lângă cascada Victoria.
• Faptul că America de Sud prezintă o politică guvernamentală puternică, poate fi de
asemenea considerat un punct forte pentru dezvoltarea turismului
• Africa de Sud deţine un regim bine stabilit al comerţului internaţional: AGOA, UE,
CDAS, industria autovehiculelor, program de dezvoltare (MIDP).

3.2 PUNCTE SLABE

- 35 -
• 3.2.1. BULGARIA

• Unul dintre punctele slabe ale Bulgariei îl reprezintă infrastructura veche sau
“stricată” (nu prea există rute pentru biciclete, există foarte puţine platouri turistice
sau acolo unde există sunt prost realizate)
• Faptul că în general, în domeniul turismului, în Bulgaria, şi mai ales în hoteluri
lucrează un personal sezonier, de obicei necalificat, şi care deci un poate oferi servicii
de calitate superioară, reprezintă de asemenea un punct slab al turismului bulgăresc
• Un alt punct slab este acela că principala tendinţă este de a oferi servicii turistice
destinate în principal acelei categorii de turişti care sunt axaţi pe călătorii la preţ redus
(low-cost)
• Lipsa în unele zone a sistemelor de informare turistică şi a semnelor de orientare (mai
ales a celor în limba engleză) reprezintă un alt punct slab al turismului Bulgariei
• Un alt punct slab pentru turismul Bulgariei este grija insuficientă faţă de obiectivele
turistice, în special cele mai puţin cunoscute sau mai puţin vizitate
• Promovarea insuficientă a Bulgariei în străinătate (unii turişti un ştiu nimic despre
această ţară înainte de a ajunge acolo) este de asemenea un punct slab pentru
dezvoltarea turismului.
• Materialele promoţionale sunt de obicei de slabă calitate, incapabile să capteze atenţia
turiştilor.
• În Bulgaria există un număr insuficient de facilităţi pentru sport şi relaxare – oferte de
închiriere e bicicletelor, complex sportiv, piscină vara, terenuri de tenis.
• Existenţa unui număr insuficient de activităţi alternative (călărie, waterpark-uri,
parcuri de distracţii) care ar putea atrage turiştii pe toată durata anului şi în toate
zonele ţării este un alt punct slab al turismului Bulgariei
• De multe ori Bulgaria tinde să colaboreze numai cu anumite lanţuri hoteliere şi
agenţii de turism, de cele mai multe ori pentru a le promova, dar făcând acest lucru
prin excluderea colaborării cu alte hoteluri sau alte agenţii.
• Bulgaria oferă de obicei informaţii insuficiente cu privire la posibilităţile pe care le-ar
putea avea turiştii care doresc să-şi organizeze timpul independent, fiind astfel destul
de grea practicarea turismului independent
• Obţinerea dificilă a informaţiilor legate de mijloacele de transport din interiorul ţării
face de asemenea aproape imposibilă practicarea turismului individual.
• Prezentarea sărăcăcioasă a obiectivelor turistice, despre existenţa cărora uneori nici
măcar localnicii un ştiu, cu atât mai puţin potenţialii turişti reprezintă un alt punct
slab al turismului bulgăresc.
• Uneori, atitudinea localnicilor sau chiar a străinilor, face ca turiştii să nu se simtă
comfortabil
• Faptul că un se oferă reduceri pentru studenţi la vizitarea monumentelor, sau a
muzeeler, poate fi de asemenea considerat un punct slab al turismului bulgăresc,
atrăgând tot mai puţini tineri şi studenţi.

• 3.2.2 AFRICA DE SUD

- 36 -
 • Certitudinile politice descurajează investiţiile străine deoarece prezintă încă
instabilitate politică şi lipsa experineţei în relaţiile internaţionale, ca urmare a unei
lungi perioade de timp în care Africa de Sud a fost izolată politic şi economic
• Monade instabilă, valoarea monedei naţionale (1 Rand = 100 cenţi) creşte şi scade
influenţata de factorii economici
• Lipsa de spirit întreprinzător şi de iniţiativă în dezvoltarea afacerilor în rândul
populaţiei.
• Nivelul de calificare este mic, existând multe personae necalificate şi fără studii.
• Costuri de producţie mari, se fabrică produse mai scumpe decât pe alte pieţe la
aceeaşi calitate.
• Productivitatea slabă cauzată de lipsa de pregătire a personalului şi organizării slabe
la nivel managerial şi de execuţie reprezintă de asemenea un punct slab pentru
dezvoltarea turismului în Africa de Sud
• Ĩn zona de nord, precum şi în zona deşertică, condiţiile de mediu neprielnice nu au
permis o dezvoltare echilibrata din punct de vedere economic si social
• Majoritatea populaţiilor locale (boşimani) din zona deşertică şi-au parasit modul de
viaţă tradiţional, dar nu au reuşit să se integreze încă în modul de viaţă al europenilor
impus în Africa de Sud
• Distanţa mare atât între Europa şi Africa de Sud cât şi între aceasta şi America, sau
Australia, face din Africa de Sud o destinaţie scumpă prin costul ridicat al
transportului şi relativă izolare faţă de acestea.

3.3 OPORTUNITĂŢI

• 3.3.1. BULGARIA

• Dezvoltarea unor servicii turistice din ce în ce mai atractive reprezintă o oportunitate

pentru dezvoltarea turismului Bulgariei
• O altă oportunitate în dezvoltarea turismului bulgăresc este reprezentată de
iniţializarea unei campanii de promovare din ce în ce mai bogată şi mai răspândită.
• Bulgaria are o perspectivă bună pentru dezvoltarea turismului cultural.
• Prezentarea unor regiuni ale Bulgariei ca fiind regiuni propice pentru relaxare,
petrecerea unor sfârşituri de săptămână prelungite este de asemenea o oportunitate
pentru dezvoltarea turismului bulgăresc.
• Deja intrată în Uniunea Europeană, Bulgaria se face din ce in ce mai cunoscută în
rândul ţărilor membre din punct de vedere turistic, şi se poate aştepta o creştere din ce
în ce mai mare a numărului turiştilor atât datorită curiozităţii, cât şi datorită înlăturării
obstacolelor de tranzit (viză, paşaport)
• Faptul că Bulgaria se poate inspira din experienţa turistică a celorlalte ţări membre ale
Uniunii Europene, reprezintă o altă oportunitate pentru dezvoltarea turismului
acesteia.
• Există oportunitatea de a creşte numărul de turişti bulgari datorită creşterii interesului
acestora pentru a-şi vizita propria ţară şi ca urmare a creşetii interesului locuitorilor
din zonele urbane de a practica şi turismul rural, chiar în propria ţară.

- 37 -
 • Creşterea numărului de grupuri poate fi considerată o oportunitate, deoarece acestora
trebuie să li se asigure o ofertă cât mai variată de organizare a timpului, vizitând atât
cele mai cunoscute destinaţii turistice din Bulgaria, cât şi pe cele mai puţin cunoscute,
conducând astfel şi la dezvoltarea celor din urmă.
• Se poate aştepta o dezvoltare masivă a turismului din Bulgaria datorită existenţei unui
număr destul de mare de obiective culturale şi istorice încă foarte puţin explorate, dar
care se aşteaptă să intre cât de curând în circuitul turistic. Acestea vor reprezenta o
importantă alternativă la obiectivele deja cunoscute.
• Există de asemenea posibilitatea de a oferi turiştilor o şedere cu mai multe activităţi
suplimentare (creşterea numărului de oferte care oferă modalităţi active de a petrece
timpul liber), activităţi care pot face ca turiştii să fie atraşi să-şi petrecă vacanţa în
Bulgaria nu numai pentru a vizita obiectivele de interes turistic.
• Colaborarea cu universităţile locale de turism, şi cu organizaţiile turistice locale este
de asemenea o oportunitate pentru dezvoltarea turismului în Bulgaria. Absolvenţii
universităţilor sau ai cursurilor de turism reprezintă o importantă categorie a
resurselor umane antrenate în industria turismului, deoarece aceştia vor putea face
parte din personalul calificat în turism, fiind astfel capabili să ofere servicii turistice
de o calitate superioară.
• O altă oportunitate este aceea de a promova imaginea Bulgariei dincolo de graniţe.
Motivul pentru a vizita Bulgaria ar trebui să fie nu “pentru că este ieftină” ci “pentru
că este interesantă”.

• 3.3.2 AFRICA DE SUD

• Comerţul cu China si India,acestia fiind cei mai mari producatori de bunuri din lume
la preţuri mici
• NEPAD un program de dezvoltare africana in care alaturi de inca patru state africane
se doreste dezvoltarea integrate socio-economică a Africii
• Gazduirea Cupei Mondiale de fotbal din 2010
• Dezvoltarea turismului de safarii prin atragerea turiştilor din ĩntreaga lume, zona
beneficiind de infrastructura şi in primul rând de o varietatea faunei
nemaiĩnatlnita.Genul de turism safari-exotic fiind unul in trend in ultimii ani.
• Clima blandă de pe coasta Africii de Sud este un factor important pentru turismul
litoral neexistând sezonalitate oferind turiştilor posibilitatea de a petrece sejururi pe
litoral tot timpul anului.

3.4 AMENINŢĂRI

• 3.4.1. BULGARIA

• Pentru turismul Bulgariei, există o ameninţare reprezentată de construirea masivă mai

ales în zonele litorale.
• O altă ameninţare este competiţia foarte puternică, din punct de vedere turistic, cu
ţările vecine (Grecia, Turcia) mai ales din punctul de vedere al turismului litoral şi
cultural.

- 38 -
 • Imaginea unei ţări cu multe frumuseţi naturale şi culturale riscă să fie aruncată în
umbră de imaginea unei ţări cu servicii turistice insuficiente, infrastructură precară,
dar cu pretenţii băneşti din ce în ce mai ridicate.
• Subestimarea importanţei dezvoltării industriei turismului ca o importantă ramură a
dezvoltării economice a Bulgariei, este de asemenea una dintre ameninţările
turismului acesteia.
• O altă ameninţare este reprezentată de încurajarea insuficientă a zonelor rurale şi a
acelor zone care nu fac parte din obiectivele turistice principale ale ţării.
• Izolarea unor regiuni din cauza dezvoltării precare a infrastructurii, reprezintă de
asemenea o ameninţare pentru turismul bulgăresc.
• În Bulgaria, viitorul evoluţiei puterii de cumparare a populatiei locale este incert, şi
duce la diminuarea cheltuielilor cu călătoriile.
• Nerespectarea modei (trendului) în dezvoltarea necesităţilor turistice (structurile de
cazare, turismul organizat şi individual, serviciile oferite) este de asemenea o
ameninţare pentru turismul Bulgariei.
• Nefolosirea personalului calificat în turism în unele zone ale ţării poate constitui de
asemenea o ameninţare.
• Dezvoltarea unor relaţii de rivalitate între regiunile ţării, în locul colaborării pentru a
atrage un număr mai mare de turişti reprezintă de asemenea o ameninţare pentru
turismul bulgăresc.
• O altă ameninţare este reprezentată de nefolosirea oportunităţilor enumerate mai sus,
care poate duce la diminuarea numărului de turişti ai Bulgariei, ducând şi la creşterea
fluctuaţiilor de profit şi la scăderea potenţialului dezvoltării viitoare pentru această
ţară.

• 3.4.2 AFRICA DE SUD

• Seceta afecreaza nordul ţării,zona deşertica.Febra aftoasa reprezinta o altă ameninţare

in aceeaşi zona
• Depopularea zonelor rurale, populaţia preferând sa locuiasca in zona marilor oraşe
unde oferta de munca este mai buna si condiţiile de viaţa mai ridicate.
• Pandemia SIDA afecteaza populaţia saracă indigena
• Costul fortei de munca si legislatia populatiei este inflexibil
• Pielea braziliana si importul de carne, afecteaza economia prin preţurile foarte mici in
comparaţie cu cele din Africa de Sud. Piaţa locală prefera produsele braziliene mai
ieftine.
• Somajul si gradul de infractionalitate sunt ridicate in special in randul populaţiei cu
venituri scazute
• Legat de turismul de safari,Africa de Sud este in concurenţă cu Kenia şi
Tanzania.Acestea fiind noi pe piaţă atrag acelaşi segment de turişti care altfel ar fi
optat pentru Africa de Sud.

Ĩn concluzie Africa de Sud este o ţară bine dezvoltată economic, ĩn turism, ĩn

industria extractiveă, dar având probleme cu dezvoltarea neechilibrata a zonelor, in nord
populaţia este saracă şi in sud o economie dezvoltată, implicit venituri mai mari ale

- 39 -
 populaţiei.Ca şi in celelalte state africane SIDA constituie o problemă in special in randul
populaţiei sărace şi needucate. Turismul de safari prezintă o nota specifică prin care
Africa de Sud atrage turişti din toata lumea ĩn timp ce in Bulgaria Turismul litoral s-a
dezvoltat foarte mult ĩn ultimii ani, acesta oferind in general servicii ieftine de o buna
calitate.Deşi din punct de vedere economic Bulgaria este mai puţin dezvoltată decat alte
ţări europene, totuşi in domeniul turismului nu se poate spune acelaşi lucru. Turismul
bulgar s-a dezvoltat apropiindu-se de nivelul ţărilor dezvoltate.
Nefolosirea oportunităţilor ţărilor duce la afectarea mediului economic, social şi
turistic.

CAPITOLUL IV – PROMOVAREA ŢĂRILOR CA DESTINATIE PE PIAŢA

ROMÂNEASCĂ

4.1 PREZENTAREA PRINCIPALELOR FORME DE TURISM PRACTICATE

IN CADRUL ŢĂRILOR

Turismul cultural este o formă de turism bine dezvoltată ĩn Africa de Sud. Ĩn Pretoria
este capitala administrativa a Africii de sud, este orasul parcurilor gradinilor, cu renumitii
pomi de jacaranda, ce impodobesc orasul, strazi rezidentiale si importante cladiri publice
cum ar fi Biserica Square si cladirea Primariei, la est de aceasta se afla Teatrul National cu
sase sali unde se joaca piese de teatru, au loc concerte si spectacole de opera si balet. Muzeul
de Istorie este unul dintre cele mai mari din Afica de Sud, printre exponate se gaseste si un
studiu amanuntit al pasarilor din regiune.
Ĩn Durban se gaseste un numar mare de indieni, ce au adus odata cu ei stilul de viata exotic
de pe meleagurile natale, moschee si temple, sari colorate, piete pline cu antichitati
orientale, fructe tropicale si mirodenii. Centrul cartierului comercial indian din Durban se
afla in Grey Street si este zona cea mai exotica si plina de viata. Marea moschee este centrul
de desfacere a magazinelor cu delicatesuri si bijuterii, si moda europeana. Piata indiana din
strada Warwick, intinsa pe cateva sute de metri la vest de Grey Street ofera turistilor un iz de
romantism si miste.
Ĩn Durban turistii se mai pot bucura de parcurile lui ce includ Gradina Botanica,
Gradina Japoneza si Gradina Roza de Iasomie in care se afla peste 200 de varietati de flori de
primavara.
Johannesburg este cea mai faimoasa metropola commercială din Africa de Sud, unde
zgarie-norii sunt pretutindeni in centrul orasului, dar si parcuri verzi, mari magazine si
hoteluri pot fi gasite in atractivele zone nordice ale cartierelor Rosebank si Sandton in acest
oras, se numara Muzeul Africa ce are ca tema principala cultura popoarelor bastinase,
Galeriile de Arta bogate in tablouri Pre-Raphaelite si Impresioniste si in opere ale multor
artisti celebri sud-africani.
Ĩn oraşul Cape Town se pot vizita Gradina Botanică Kirstenbosh, Rezervatia naturala
Capul Bunei Speranţe care ofera o privelişte minunata asupra oceanului
Turismul de safari se practica ĩn Africa de Sud.Cele mai cunoscute destinaţii sunt:
Parcul Naţional Tsitsikamma, Parcul Addo Elephants datorita elefantilor africani, a

- 40 -
rinocerilor negri, a bizonilor şi datorita multor altor specii interesante. Parcul Addo Elephants
este unul dintre cele mai de succes rezervatii naturale de conservare a speciei de animale din
Africa. Rezervatia Naturala De Hoop este cunoscuta pentru fauna unică, pentru flora sa şi
pentru spectaculoasele imprejurimi
Kruger National Park este unul dintre locurile cel mai bine cotate pentru safari din
lume, este impartit ĩn trei sectiuni - partea nordică, centrală şi sudică. Partea de sud este
considerată “poartǎ” rezervatiei, deoarece, fiind cea mai accesibilă, de aici ĩşi incep
majoritatea turistilor explorarea.Este cunoscuta ca fiind sectiunea cu vegetatia cea mai
luxurianta datorită caderilor mari de precipitatii. Este şi cea mai buna zona pentru observarea
rinocerilor albi sau negri, a elefantilor şi a leilor. Toata sectiunea de drum care traverseaz ă
partea sudica a rezervatiei ofera surprize extrem de placute, dar, mai ales in timpul sezonului
turistic, zona devine destul de aglomerată. Partea centrala este locul cu cea mai mare
densitate de animale salbatice. Vizitatorii au ocazia să admire şi sa fotografieze zebre,
antilope, bizoni si multe alte animale, fie ele de prada sau nu. Ultima sectiune, cea nordică,
este cea mai saracă in vegetatie, fiind total deosebită din acest punct de vedere de celelalte
doua arii. Acest teritoriu este preferatul hienelor şi al câinilor salbatici.
Turismul de litoral este foarte dezvoltat,una dintre staţiunile bine cunoscute este Sun
City. Conform Asociaţiei Agenţiilor de Turism americane, o destinaţie de lux este "un
univers în sine", îmbinând elementul autohton cu cele mai moderne servicii: piscine,
magazine, teatre, săli de cinema, saloane spa, facilităţi sportive.Aici cele 25 de hectare de
junglă sunt completate de parcurile moderne ale celor patru complexuri hoteliere.
Port Elizabeth este o staţiune de pe coasta Africii de Sud renumită pentru plajele sale
cu nisip.Se pot practica sporturi de apa surfing, navigaţie si scufundari subacvatice. Exista
40 km de ţarm cu plaje salbatice cele mai multe cu nisip auriu cunoscutea in toata lumea.
Algoa Bay este capitala sporturilor acvatice din Africa se pot practica: yachting, windsurfing,
jet skiing si croaziere pe vase.
Staţiunea Mossel Bay situată ĩntre Cape Town şi Port Elizabeth este localizată pe o
peninsulă ĩnsorita ĩnconjurata de Oceanul Indian.Este renumită pentru climatul blậnd pe tot
parcursul anului.Cuprinde 24 m de plajǎ şi sute de kilometrii de ţărm nepoluat. De asemenea
este şi un loc foarte potrivit pentru a privi balenele ĩn special ĩn sezonul mai-octombrie.

4.2 VALORIFICAREA FORMEI DE TURISM PREDOMINANTE DIN CELE

DOUA ŢĂRI IN ROMÂNIA

Turismul litoral din România este mai puţin dezvoltat şi mai puţin modernizat in
comparaţie cu cel din Africa de Sud.Exista foarte multe hoteluri care nu au fost renovate,
construite cu mai mult de 35-40 de ani in urma, sper deosebire de Bulgaria unde s-au
construit tot mai multe unităţi hoteliere in ultimii ani.
Sunt foarte puţine baze pentru parcticarea sporturilor de apă in România comparativ
cu Africa de Sud unde se parctică foarte mult scufundarile acvatice, yachting si surfing.
Dezvoltarea sporturilor acvatice prin construirea unor baze sportive pentru practicarea
acestora ar aduce un beneficiu turismului litoral din România.
Ĩn turismul litoral din Africa de Sud este dezvoltată şi latura croazierelor.Ĩn România
nu se practica acest gen de turism de croazieră, turiştii de pe litoralul românesc nebeneficiind
de nicio oferta de acest gen. Prin apariţia vaselor de croazieră pe Marea Neagra staţiunile
româneşti ar putea deveni mult mai accesibile pentru turiştii străini care prefera sa

- 41 -
calatorească pe mare. Pentru aceasta trebuie dezvoltate porturi turistice şi achiziţionate vase
de croazieră sau cel puţin atragerea navelor de pe diverse trasee catre litoralul românesc.
Pentru dezvoltarea turismului românesc este necesară atragerea de investitorilor din
alte ţări fapt ce are putea aduce şi potenţiali turişti din ţarile respective.

- 42 -
Afrca de Sud:

Cape Town

- 43 -
Port Elizabeth

- 44 -
BIBLIOGRAFIE:

http://www.besttourism.ro/ghid-Africa-Africa%20de%20Sud.html
http://www.besttourism.ro/ghid-europa-bulgaria.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria
http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa_de_Sud
http://www.travelers-way.com/continente.html
http://www.e-tur.ro/Africa_de_Sud
http:// www.wttc.org

- 45 -