ISBN 973-99204-1.9 MAURICE MERLEAU PONTY FENOMENOLOGIA PERCEPTIEI ‘Traducere de ILIES CAMPEANU i GEORGIANA VATAJELUMAURICE MERLEAU FONTY FENOMENOLOGIA PERCEPTIETCuvant inainte Ce exe fenmenologia? Poste pres biza ind tebe 58 ne tm punem aceasta inetare Ta jmiate de ene dpa prmele Ici al i ssn i tots sumtem departed pte dn "spans defintiv: Fenomenologia este stadiolesenclor i cor form ei neaga problematic tine de defnieaesescortaeaa perepfi eso consti, buntour. ar fenomenologa ete ‘0 Tilotic care reintegreasl esnfle in exist nu eousiert ‘kam putes ifleg oma Tame altri porn a “fecicate’ or-Esc 0 ose wanseenenal a, pete injlege,suapendh steric stein natu fsa pons eae ames ete mere ae" a Neca x0 prezsa inalienable are, neg! nosey eft Times s repscacs acest contact ingen cues penta do Instrum stu losofic Este ambia tne lwo cae 3 fe © im exact, dar ent oda de seam refertoar la spa, {stim i fm Bate Ineercaren dea desre tire xperiianoast ja cam een fird re rportae a eneza eh Potolope sila explicaile causae pe cae savanna sat Sociologel por sf le funizeze St tii In ultimele sale eran, Huser amimtese-de'0 sfenomenologt gency thinr de © feomenalogie consciva™ Oates re fltraea acesior ona faeind disineie ine fenomenologin i Hussel va Heidegger? Dar Seon und Zeta taverdt dint nee dist de Husser i mu este tm exentl dace o explicate © aeelt tatrlichen Wellegrff so a elt Lebenswet pe care Huse a TE time eee 2A Smee tart wea ratn wnt leans tn caostyl vei esocotn dept tema principal a enomenclogic — Aste inet conradicpia x apn i lose MUser Tas ioral rib va remnja Sh dliieze o octind ee 2 spy tol ge va Ine dock fost ere mi aunge ah se det teasch merit ft tapajl care se face fn jul ct gach tu ee Yorba mai degra Ge un mit de o mod ‘Cia dck a ga potted flee prestg acest mit si origina acest mb sao flosolich a trade acca Shae puna e enomenologin se poate practic ecunaste ta mond at ens od on cui or mito na ate oo ‘nga l onreng cong fli, Ea ein destguare de salt timp, Sucpot at © eglce pete, Hegel I ickegnrd, desig dati la asa a Niece, Ia Freud. Un Comentara fologie a texteor mu ar dace lane in reat fs in texte dit cen ce tm ps no neh sed torn Faeot veodnth pel la sterpretaen nous, acct ete desu ‘ra fils Doar not igne vom gs unttesfenomena: i sdeviraa cl senu, robles mu ee de a mua de te taf eat eit tes xa 8 biota scent Jenomerologe ‘onru nol bine ceca ce arcana Cpu ck parcrpin ‘Fe Husel ns Heidegger cet mal ul dnt conenperant ogi $e at ma ptm scntinctl e u eait hloste mows ci pe Seca aan gt coca ce ajlepu.Fenomenolopn met ne Shit secitprinuco meodhftomenoloycs. St icercém, soda ‘innate tibrteebele tee fenmensogie sy cht a itndat ee sontn in va ec Poot atl vom ilo dec feacmeologi rims mui veme tata de cep Se problem de mii Exe aici vorba despre a desi i ou dexpe:aexplica au 9 analiza. Aces prim consemn pe ear Huse! W dade nomena. ings ce tcepea 38 devind 0 -piolopic descripvi sau 3. ‘WHE fa lure tn ine, inscamnd fine de Tote. renegarea Bin. Bou sunt real sou panel ce ites a unar Sha le res deo apt nin tu pot autogindi ex o pare a mi cau sla obiet a Tipe lpeitologil sau al sxtalogil gnc po st thd Ssh me insu vera uj Tecra ce tn ese me, _fiNOMENOLOOIA rencEPTEL hi pin interme iti i plein deta 0 viene pe sonal side ao expenc a oi fd eae smell ig) i arf capable st puna nimi. Ines ania enstatavnd x fndament ea ta, dct we osha Stina ist cu viguorinte, arcing eet ssl 9 Sac Ae inelegere, were ma ini St nes acer capone ak 4 cli expres second este. Stije au tatu ga ‘icodath acca raiune dea fea lumes peep, pea ee Dla motiv ete este 0 dterminar suo explicit Ea fm sat find care tte" sau un som nie mang ‘consti eu tate arctic po care zoclogin ame Social su pshologia matctn Ie veeuose cet pes aie ‘ari sau ae erie ~ cu sun oral, extent mea acarge din antcedencie mele im mel eu fi oa oa Ine ive sinc tro care ex ermine (estat eit In singral ses perf poste $e van din punta men de veer) aces aie pe cae fu lg 0 rein stu sent ion ter dts at Pine Mite docrece ma spare oo cacti rope, aes oo taf acolo pon aa prconge se pve, Soe mete ane Sipe rand de ee secon cy ey ht inoment af am, pence sibel st N mesonese ‘alk pone de vedere, el al oom, pin crs no he j= anc nl onic seve pene min A eve is ucranie inne tnscormoevent To eee Tne se Einoarer dene ete vores meu euonerea EAs Te oe ‘ice determine pis este abt oependen ps cos Ste peogratn fh dep in pif era snail Sk inane ee mnt 0 pide 0 cme so on Aceasta mere ete abl Sstnt a renwarcerea ide SI const cern impeinss' uci dese ure chide att procede sna reine eit peel a teal ‘ine. Deseartes yim cu semi Katsu Ube subeetalfa Sst, cand tte vad cam ay putea epee 2 existent dct, ma nai, nu may dovedt ex esta Sol iclesr. Et a0 fact sl par cogtint, abl ceuing Coll pene dept contin fr deca ma sss oe Stal Se velar Tame ar Inoue Stl develo a‘elaine In Kant unitatea consis este tu total eontemp fen hui, var Ia Descartes indoiala sistematicd 3 ht Cog teste lai sabcca Stal hv sunt tect tra daca a fost aya, einen Tomar font dat, penta Deserts, dena cu cea Coo $8 Kant ar savor de -rsturaea copmiciant Aiea Fenty plecnd dea experiena pos eer fa le, ae Jn vedere fbicetl ea condi de posite distinct dec ives sinteza universal cae un Tuer in ipa cu a vista Tame. In aceasta porspectiva, ea Ineteaza st adere Ta expercns nia subs 0 dared seam cao recomsrctie. injlogem prin att ck Huser ba eprogat at Kan un psibolo- sin al olor sultry, ei analize nowce care Intmca mea pe acitateasintted a subetui el opus once 0 despre ssefleia noematic# ce ramane in oie SSUEt expe untae pmordal,f Toe sf zimiseae. Lome cust it insite ence nalize pe ere 3p ple face a atic #80 dev dntna serie de sinters care at ‘enn senate ma poi spect de perspective bie {sin inp ce nee ace sun loenmi produ ale analisct Siu" ebuie inte inten ci Analiearfeiva cree ch = bile eeicye um spune Sifu Aug © tiene fost mete el ssh. Aste ee Sine Ing pi se reaped feo suet fnvulnerbi, once defi np. Dar aii apare oma sa, dc prefe ‘im. o feflecic incompleta care pier eonsima prope sv InceputAm incepot sh relectez 51 reflecia mea este reflea ‘espe reflect, ma ost i se seore ei ca event in-eonscinis ca ar apicn cau adevirt act de crea, coo schimbore de srutrd a contin ~ st teebule sh ecunosscy Gincolo de prope entre subcetaleste dt isu Rea ebotedesers ons anu consti. Acet Tuer fear ee tu pot sh 7 Legis Untersuchungen, Prolgomens sr inn Lagi 93 asimilez percept eu sintezele care tin de ordinul jude, ‘cel sat al predicate. I fice clip ipl mew prceptv este tumplat de oglindn, de zgomote, de impresi tactile Tuptive pe fare nu sunt in stares Te relations preci etn content peep dar pe eare, totus, Le plasez irs govsire in lume, fk Te con. Funda vreodatt eu in fccare moment sez pornind de Ia anumite cro, imi imagines obieet su persoane a ciror prezent aici au este incompatiila cu contexul, §1totui ele nase amestecd ew Tamea, sunt in fata lum pe seen Imaginarlui Daca realitaea prespiei mele mo wat Inemeia deci pe cocrenfa intrinseed a yreprencotirilor", ca at trebut fe Sovdielniea seu, pradiconjectrlor mele probable a trebui in Ficareclipa si desfac sintezele mele iluzri i si reitestez in teal fenomene aberante pe care Teay fi exchas Ia incepat. Dat Weranite nu stu aga. Reaol este o fesaturs sold, el nu asteapt junecile noastre pentru a st anexa fenomenele ecle mat surprin= ‘itoare, sau pentru a respinge imaginaile noastre cele mai E10 simile. Peccepia neste o tings despre lume, mu este aici Sear tn act, o Ina de pozitie dliberat; este fonds pe care se ind vidulizeazi toate aetele gi este presupush de acestes, Lumen nv fste un obiect ale cru leg de constituire sf Te posed eu, che adrul natural si cémpul tutor gindurlor mle pal tutor petcepfillor mele explicit Adevaral na locate" numa in somal Interior, sau mai degraba nu exist om interior; oral exist in lame, ef Se cunoaste pe sine in home. Cand revin la mine plecind dela dogmatism simpli comin sav de Is dogmatisma sine sce mm con de adem, ci un sublet cosaca Prin aceasta se njelegesensulcelcre rectitfenomenologice. Fark indoal ci nua exstatvro als problema cireia Huser fi dedicat mai mult timp peatrua se ofelege pe sine, nici reo alt problemi asupra caren 58 fi revenit ma des, deourcce -proble- matics reductiei" ocupl in ineditel sale un loc important Vremme fndelangatd, $i pin in texte recente, reductia este rezentta rept vl am eis bie; intro homin hab verte ‘sou heir socal a agereintoarcerea la 0 contin transcendentala in fafa circa tumea| ino transparena deplini,animati de la un capt la bul ole recon mea de ros tte percept ca manifestare uni anit oR simi, acesta ea ‘manifestare a unel suprafterosi, ca manifestare a unui carton fos iar acest din rm manifestare eau profil al wou obiect, og, al aceste cri Agadar aceasta at fh aperceptia uneh anume Tpte'ca semmficant al uns fenomen de rang superioe, Siow 2e- ‘ug, operatia activa de semnificare ce ar din contin, ‘nu ar fr nimie alceva decst .semmificatia fume" Imenologicd ar f idealist, in Sensul unr idealism ‘are trteazl lumen ca pe o unitate de valoare nelmparta ire Paul gt Petre, meare perspectivele lor se amesteca si care face 53 comunice ine ele yconsini Iai Petre" $i yconstina lui Paul feoarece perceperea mite etre Petre” mete fapta lui Petre Si nck perceperea lumi de cite Paul” no este apts Tui Paul Cal iechradinte i, este faptaconstinjelorprepersonale a ‘vor comunicare nu erseazi probleme im ce priveyte rene at Salevirul findch sunt certe te chitr definita contin. Cath ‘reme et sunt constina,adichatita vreme eft Neeun Tuerd are unt nit ais, it acolo, niet Pete, ni ime deo all" conpin,pent ed fe in Tams iar aceasta ume este rin {efi unies, find sstemul adevaruilor. Un idealism transcen- ‘ental conseevent dezgoestehimea de opaciate si transcendenfs fk Lumea este toemateeea ce ne reprezentim fol, au ca oameni {nu ca subicei empiric, ct masura Tp care suntem cu tot ca 0 ‘ingurtTumins $i partcipim Ia Unul fra a diva. Analiza re- Alexia ignors problema celilalt ea problem a Tumi, deoarece face i pard in mine, 0 dad cu prima ledrite de consting,puterea dea merge la un adcvie universal, find ecllalt fra individu Iitate metafiied, fk lo in sptie jt Firs coporaitate, Alter $i Ego sint un singur luce in lumen adevSrati, un Fant al spisitelo. Nive nei o dificultates& fnjeleg cum pot Eu si-1 gindese pe Cela, finded Eu 3h, pe cale de consecings, Celsialt-u su sunt pring in fsatura fenomenelor ian valoare eu att mai mult cu eit hiv exist Nise ascunde aime ip spatcle seestor chipur sau ger tur, nu exist nici un pelt) naceesibil mic, doar puyind umbrs eNowbsouocta ERCErTIEN u re nu existd dee datorité mini, Dimpotrivs, se sie bine ci pentru Hussed! exist problema. celui aller ego este un p= Fadox. Dac eellalt exist int-adevar pent sine, dincolo de exis- tenja aa penta mine, si dact existnt unul penta celallt si ma ‘unl gi celaale pented Durnnezeu, at webu sine artim manifest ‘un lull, af uebui ea ie ew s8 vem o inftigate exterior shar webuj 44 existe, dincolo de perspective Int Penttu Sine — Sick privirea nen stupri-mi si prviea celle asp Iu fnsush 19 pespectiv a ui Penta Celallt~ adic priviren mea asupra CCeluilte 51 privirea Colilatasupra men, Desiguy, aceste Jou perspective nu pot fi pur si simplu justapuse, cc? amet mu pe Inine mar veden celal # mi pe el tay vedea eu. Trebuie eeu Su forma mea exterioars corpo! celtilalt si fie cl insu ‘Acest paradox st aceast dialectics Toi Ego sa lui Aller ma sant posibile docdt acd igo gi Aller igo sunt defini prin stuarea lor fen sunt eliberai de orice inerent, adica dactilosofi mu $targeste eu eeitoureerea Ta mine insu 1 daca ev descop prin Tino spectator stdin" adel dae, in chiar omental cid int ‘dovedese existent st ps in acest punct culminant al reflectie tive ined lipsa de aceasta densitateabsoluc care mar face $8 ies ‘in timp si descopar in mine un fel de slabicine interioard. care {nd ipledich ofa ua individ ia td absolt gi mk expune pve ‘ca un om priate oament sau, cel put, ca 0 conguinit Pine coastline. Pink acum Cogit-al ar" devloriza percept cil, mar Tavija-c& Bul mu este accesibil decd lot Insus pentru cd mar defini pe mine prin piterea pe cate o am despre ‘ine Insumi si pe care sunt evident Singurl so am, cel pun in Aces tim sene Penta eelat sf fie wn euvnt Ip ‘ens, tebuiecaniciodatdexstenja mea si nu se reduca Euprindscongtina pe care poti s8 0 ai si deci Incamarea mea to mara gi posibiiatea amicar pel situ storie Cogito-ul UWebuie s4 ma descopere In sitware i numai cu aceast conde Subietivitatea transcendental va putea ad fie oitersubiectivitate, ‘dups cum afirma Huss In caltate de go cugettor, pot lesne euptzchen Wiseschfon wa de transendentte (ee me)‘ma isting de lume gi de Iururi, deouree in mod sigur ev nu ‘xis in fell n care exit crue” Trees indeprer de mine ompul meu infles ca un lua pre ler, ea © sud de pro- ‘est fiico-chimice Dar acea cogtlatio pe care o descopar ast, Siar daca © (ie lo fn tnpal se split obicetive,rotuyi mu este firs de loc in lume fenomenologies. Lumea pe este ay distinge-0 dde mine a soma de Iuerrt sau de process legate prin taportun de ‘auzalitat, evo descopie in mine" ca orizont permanent al tt {or acestor cogiatones ale mele 9 ca dimensiune fal de eare nu incetez sf'mi situez prin raportre. Adeviratul Cogito nu definesteexstntasubiectui prin judecata pe care o emit asupra Taprulas de a exist, mu converteie ceritudinea Tumi im ceri dine ajudecaps despre lume 5, n cele din una, nu nlocueste lumea Tnsisi prin semnificatia lume. Dimpotriva, el recunoaste judecata men ea pe un faptsnaienail ce forma de Heals deseopetindu-mt ca existent la lume" DDeoarecesuntem intr tot raporare la me, singuranoasta rmodalitate se te da seama dee est $3 suspen aceasta imigcare, si relizim complicates aoasta (<8 privim ole mi Zumachon, spune adesea Husserl) sau chiar si © Seoatem din joc ‘Nw finde renunjim Ia certitude sinful comun 3a atta ‘it natrale cle sot, dimpotriva tema constants filosolish i finde, tocmai in ealitate de Irani presupuse ale orciel Jdecit, ee vin dela sin”, tee neobservate spent ale cz, hale face sk apa, trouve si ne Tisim o clip de ele. Cea mai ‘buns formu rete este, iri doin, cea data de Eugen Fink, asistentl i Mussel, cng vorbea de 0 uimire™ in fata Tumi Refletia ma se etrage din lume eSte wnitten consis fundamental Tumi, et ia stays penta a vedea sind Uanscendenfce, slibeste fuel itenionale care ne leaga de Tame pent ale face vizibie easingud este contin & lumi, penta ho rovela deep sranie i paradoxals, Transcendental lat Hus- feel nu este ico al Tai Kant gt Huser! reprogeazafiloroie kon tiene cd este © Hilosofie ,mundan’, deoareee loses rapa nostra eu lumea, care esie motor deducferiranscendentae, $3 face ca lumea si fie imanenllsubieetuu, in loc 88 se wimeatc? = Ba pincer Pope Edn srl mde rem SINOMENOLOGIA pencerTEt Bb si sh conceapa subiectul ea transeenden{i spre lume. Toate heinfelegerile Tui Busser cu interprefih sly co -isideni” exis tena gin cee din urma, eu ef insu vin din acceae emai pentru a vedea lumea si ao sesiza ca paradox, ebvie 84 rupem legaturile noasre imtime eu ea st aceast ruptra ma poate 58 fem afar de tnirea nemotivats lumii Cea 1 liu dat de reductie este imposiblitatea wack iat de ce Hussel se inteaba mereu despre pos fate reductie. Dac am f spirit absolt, redutia maf 0 blemaieS. Dr, findedsuntem in lume, finde reletile noasre aloe fn fox temporal pe care ele inceard sil prind (stich finstrimen, com spune HusserD), nu exists vreo pindire care iimbrtgeaza toa gindivea noasts, Filosoful, spun ineditele lu Hussel, este un vefnicIncepitor Aceastainstamad ck nu cons ‘era drop edstisincontestabilnimie din ceca ce aren sau saan cred ch tu. Tnscamnd, de asemenca, & filosofia nu trebule prin ‘1 sig st se consiereincontestabi in ceea ces parte spine ‘devia, este 0 experienfsreinnits de a proprtul stu inceput 5c reflctia radicals este contin a proper dependente fa de © vial nereflectats, care este stvaia iil, constant i final. Departe de af, aa cum sa erezut, formula une losis dealt, redlucfin fenomenologicscste ea a une! flosof excuse: I: ‘der WeltSein a at Heidegger nu apare Jecat pe fondu reduce} fenomenologce. ( neinfclegere de acest fl incetoeaza notionea de assenten Ja Mussel Orie reducti,zice Hussen este transcendental i 19 acelisi timp, tn mod necesar eideics Ceea ce inseamnd ci puter suptne nel abordivi flosofie perceptia noah asupra Tit fied inceta de a face un tot eu acenst tera despre lume, cu acest interes penta fume ~eare ne defines, fir ada Iaapot, fincolo de angaarea noasrs,penew a face Tames ins $8 apard fa un specacol, fra a tece de Ia fopml exisentel noaste la rmaturaexistenfl oastre, de Ia Dasein a Hesen, Dat este limpede aici esenja nu este seopul,c& este un mijloe, ef ocmat amga- Jaren noastriefectivs in fume trebuie fnjeleast 91 adusa a sara ‘de concept gi ed ea polarizeazA toate Fxafile noaxre conceptual, Necestaea de a tree prin eseafe nu inseamns ef flosofia le iaSteins prnsi in lame pentra se cunoagte pe sie ca tare, atunc ind se aruned in a, i ef are nevoie de'un edmp de idealitae entra ai cutoaste si cucer factcitates, Scoala de Ia. Viena, se fie, admite © dati pentru totdeauna cin putem stabil aport Aeeit cu semnitiafit. Buntoard, pera Scoala dela Viena, acon- tay mu este ceea ce suntem, co semnifcaie trzc si compli ath de care nu tyebuie sh ne Tolosim decdt cu cireumspectie $i bia dupa ee am explicat mumeroasele semnificai care au cont but a dterminarea ci In cusulevolutetsemantce @ cuvintul ‘Acest pozitviem logic se flf la antipodl din lui Huser Oricare a falunccrile de Sens eat, th cele din usm, ne-au ads svat si concept de consing ca achiifie lima, aver tun mijloe diect'de a ajunge la ceca ce desemneazi el, avern propria nosstrd experienf, a acstelconginfe ce suntcm; in bara Bessel experiefe se misoard toate semnifcailelimbajlui sca {ace ea limbajul 58 insempe ceva pentru no. Toemai experenla (C-) mutt webuie 58 fe adust a expresia purd a propriviul stu cit" Esonfele fui Huser! tebuie 8 readues ‘eu cle toate rapor- fujile vit ale experiente, aja eum nfvedul advce la suprafsi din andol mari pest gt algele pulsind de va. Agadar nu tebuie si spunem, impreunt cu J. Wahl, el «Hlussrl separa eseatele de txpericin, Eseajcle separate Sunt ele ale limbajuli. Functia Timbajuli este tocmai acces dea face sf existe esenfele intro separare care, Ia dept vorbind, nu este decd aparenth, deorese i limba} eseajele se intemeazd pe via amepredicativa. a ‘ongtinge. In tScereaconstnfe onginare vodem iesnd la ial ‘nu numa ce vor cuvintsle sf spund, ci gi eeva ce vor Iucrrile spund, nucleul de semnificaiprimare in jurolcSruia se organizes 2 actole de denominatics1 de exprimare. ‘A cluta egenfa congtinfel nu va ingerna #8 dezvoltim acca Wortbedeutung $1 sh fugim de existent in universul Ieruslor spuse, cis repasim aceastt prezenf efectiva dela in- Aividualtate la individvlitate, acest fpt al consinfei mele eare 7 Man Carcome, 9.22 1 Rlalimedecgue e mpre CAale, toan 1942 hm represats ceca ce vor 88 spund in ecle din urmi euvnml gi cone cept de contin A cua esenfa lumi nu insearnd a eduta ceca cevexisid In idee, 0 datd ce am reduso la tema discursului nostra inseam elutaceea ce exist in fapt entra noi, mai ia ‘de orice tematizare, Senzvaisml«xeducen Tumea observind 3 in ‘defintiv nok nu aver niciodaa deeit str ale noasre. $1 seals: ‘mul wanseendental «reduce» lumea, deoarcce, chiar daci 0 face ‘Sigurd, ea ajunge astel doar in calitate de gandize sau de constints 4 Tumi en simp element corelativ al consinei nase, atl fncit Iumea devine imanent constiinfe gi astel este suprimata ipseitatse lvrurlor,Dimpoteva,reduciaeideticdreprezinta hot rarea doa face ca lumea si apard aga cum e ea, inantea ovine Intoareen etre noi inpine,eeprezina ambifia dea egalareflechia cu viajaiefletaté a congtinge. Am in vedere gi percep o lume. ach, sliturindwems senzalimlt, ag zice cd ati nu exists decat ‘stride consti $1 dac8 a5 uta #8 dooscbese percepile de ‘isele mele prin weiter, ay rata fenomenul de lume. Cac, dact pots vorbens despre wvisen§hdespeewrealitte, tm Inc In Fepiturt cu distingerea imaginal ish pu wrealuly sub seminal dol, aceasta se datorea faprluic8 eu am feut ‘ceasth distinc Inaintea amaliz, ef am o experien’ atta Tutu, cit sia smaginaratis¢, atunci, problema no este a cluta ‘cum anuine fst poate ofertgandireaeyites eehivalenje secundare Sle acestel isting, i a expliea pinta noasedpeimocdal rete Titoare In wreal gt deseie perecperea Tumi dept elemental care indamenteard pentru toldeauna ideca noasta despre adevir iar, nu tebuie -neintrebim dacs itr adevir pereepem © fume, ch, dimpoteva, webuie s2 spunem: lume este ceca ce per- cepem, int-o manieei mai general, nu tfebuie si ne inirbi ‘ed cvidenelenoaste sunt adevarui sau dad, printrun defect Sspiriului nostra, ceea ce este evident pen noi mu ar fi eumva fuori fafa de orice adevir in sine; clei, dack vorbim despre ‘lui inseamnd ef am recunoscutiuzile si am putt face acest Ico tocmal in mumele unei anume pereepyi ear, tn chiar aclagt ‘nomen, se dovedea ca adevarata, astfel int indoiala sau team ‘Goa nef ingelat demonstreaz toiodats putea noasra dea des- ‘cope greeala gi, c& alare, nu ar putea si ne dezrcineze de ‘udev Nov existim in adev i evident este wexperenf a adevi-ruluin.” A elata esea percept insearnd a declar cd percepiia {ste mu prezumata ca adevsras ci defini pen noi cao cae de feces la adevir. Dach acum, aiturinds-m dealsmluy ay Vea i intemeier aceast evident a Taptlu, aceast ceding iezis- ‘bila pe o evident absoluth,adicd pe absolut clritate pene tine a propnilor mele gindur, daca ag viea sh regasesc in mine fo gindire care fac osatra deansainbl a Yum sa © Tuminez In totaitate, aj fined o dats fade fs de expeienja mea fa de Tne i a eduta ceea ce face posibils Tames, i Tos s4caut ceea crests ca Even preci inseam girs adecvat sa ‘videsta spodictica’” Lumea nu este ceea ce gndese eu, ei ccea ules; sunt descis eatre lume, comonie evident eu ea, dar ny ' posed, este inepuizabila,wExsta o fume», sau, mai degrabi, ‘eekist fumeay ~ niciodatd nu ag putea i dau seama pe de-an- ‘regal de sceast cea constants a viel mele. Aceast fatiiate a Tami dt ager acct Meltichtei der Welt, face ca lames 88 Tue, aga cum facticitaten fo cogto next 0 imperfetiune fa sine, ei, dimpotriva, este ecca ce ma face sigur de existenta mea. Metasa citi este repreventats de un porstvism fenomenologt care intemeiaza posibill pe real ‘Putem acum ajunge la noyiunea de intenionalitate, prea adesea citata ca principala descoperre a fenomenologiei, desi nu poate fngeleasa deest prin reductie «Orice congtin(s este congtints 2 Un Tucan ~ aceasaftmajie nu constitie © outa In Ref tiom de Valisme, Kant a aitat e pereepiaintesioar este im posibils farapercepfie enteioaa, ct lumea, ca o conexiune de fenomene, este antelpata in congtinja unitatit mele gi este pentru imine miioeul de 2 mi rein im eaitate de congtinta, Cech ce Aistinge intenjionalitatearaportuli Kantian faa de un obicetposbi teste faprulc3untatea lum, inante dea i exprimath de cunoas- tere gi intean act de indentiiare anume, este wit ca deja fp tuita Sau deja existinda acolo. In Critea puter de deca, Kant Des nis der Math i Lace Untersuchungen. 190 rex eve ph, in enh Pore Sed ence senate Lop p Insusi aratd cl exist 0 u Injelegere si unitate a subieeior mat experiena de cunoasere a frmosuui, buna, eu fac dovada fant acord ine seaibil g concept, Tare eu gt celal, care el insusi este Firs concept. In acest ea subiestul nu mai este ein ioral universal al unui sistem de obiccteriguos legate in cea putere erdonatoare care supuae mulliphl Ta Tegea capaci de nfelegere, dacd tcbuic $5 poath einai o Tame; el se deseo perdi se apreciaz3 ca o nafs de Ia sine conforma cu legea Eapacitatis de lnjlepere. Dar, dach exstdo naturdsubiectla, ajadardaci ara latent a imaginaiettebuie st condiioneze 3c. tivtatea categoria, tunel mu mumai judeeata estes, ch 1 noasterea se bazeazi pe acesa sie iatemars unitatea consinei $a congtinfelor. Hassel Yeia ‘Chitea puter de judeca tunes ind vorbeste despre o eleologie a conghintl Na este vorba despre ‘dublrea consinfel umate print-o gandire absolut car, dingpre fsa scopurile. Este vorba despre recunongtres inet isepiea un proiect al lumit ~ destinaté net tum pe fare nicl n-o imbraieaza, ni nu 0 poseds, dar cite care Inceteazh s2'se onienteze — i despre reeuncayttea lumii deep acest individ preobiceti a cir unitate imperioass i prescre Cunoasteri scopul stu. Tata de ce Hussell deoscbete imeno- halttea atu, care este cea-a judecaflor noastre ja Iusrilr roast de poze volustare ~singira despre care votbise Chica Yajunil pure ~, si itenionalitates operant3fungierende Inen onal, cea ca naturals aneprediatva a sain ha vit pare In dorinele, eval $i i veligilé noasire mai fimpede. det in cunoasicrea obiectva, $1 fare pune Ta dispoztietextul a clr traducere fn Timbaj exact Inceaed si fie cupoytnite oats. Raportul eu lames, aga cums relifeazi neobosit in noi ingne, nu este ceva ce ar poten devenh ‘mai clar print-o analiza: ilosofia poate doar 1 inlocuiased sub Prive noaste gsi n+l ofere spre consnar Prin aceastsnojiane lirgita de intenfonalitate, «puterea de injelegre» fenomenologici se deosebeste de winjclegeres intelec- ‘walt elasc lumitats Ta enator adevarate gi imudblen, 1 Teno menologia poate deven o fenomenolosie a generei Fie ce vorba ‘espre un Toe percepot, despre tm eveninent atric sau 0 doe ‘rind, «a Injelege» insearna a sesiza inenia global ~ nn dosteea ce reprezin pentru reprezentare epropietiilen luce per ‘epi, coll «fapteloristorien,widilenintoduse de 0 doctin’, 1 unica modalitate de a exisa care se exprima in propristile Dietrei, ale stile sau ale Buca de cear, in toate faptele une voli a toate gindorie unut bie ree matemati, acessibildgindin objective, ei formula uni compen: tament unic Falk de elilal, de naturi, de timp si de moarte, 0 ‘anumitd manicra de areprezetalumea pe care istoricul tebuie st fei stare si o coreceze isd gio asume. Aici se gisese imen- siune istose, Prin eaportare la acestea, nu existh cut, gest, uma, fie ele obignute sau faimplatoare, cate si au aiba 0 Eredea cd a spas deedto frat de citcumstana iat cd eeres mea sau cuvinta Tu capité‘un sens, deoareee oboseala mea sau recurs la un eligew mu este Indmplitor, expr anumite lips Ge interes fi, ea atare, ined o anumita lure de poze fa de sinaja dak. tun eveniment peivit de aproape, atunci end est tei ol pe se ptreaed Ta itimplare: ama unui, o sme Conjucturd fsvorabil, 0 anume cieumstans locald par 98 Tost, ‘dechive: Dar inthpltie se compenseazl ith cd aceatspurderi fe fapte se string laolalts, creioneaza o anumita atiadine fata de ‘uate umand, un eveniment ale cir conan sunt dlimitate 3 ‘despre care te poate vorb. Treble infelegem istoraplecSnd de Heologie sau de Ta politics, sam poate de Ta eligi sau, mai bine, de a Sconomie? Trebuie si infelegem o doctin’ prin conjnutl sia vidit sau poate prin psibologia autorlui stu §1 prin elementele vil Iui? ‘Trebuie sa tnjelegem fn tote felrle deodats total are un sens si sub toate raportunilefegieim aeeeagt structura de fine. Toate aces unghitn de vedere sunt adevarate cu condifasi ule izolim, ‘i mergem pind in stdfandurle istorii gf ah gsi nvcleul unic ‘de semniicnt existential care se expla in focare perspectis de abordare. E adevarat cum spune Mars, ef storia mu pigste pe [ropriul cap, dare la fl de adevirat si cd mu gindeste cu pcion- {ele Sau, ai degrabi, nu tree sh ne preoeupim nei de «eapul, fit de wpicioareiey ey oi de topo et. Toate explicaile de ordin conomie 51 pathologic ale unei doctrine sunt adevarate Jeoarece ‘nditorl nu gindeftcniciodas alfel deat plecdnd dela coca ce _sexowexonoors pencermtt exists. Chiari eflectiaasupra unei doctrine nu va fi wold cit ‘dca iobuteste st fae letra ou istorn doctrine ci expicale fextere i si reapeve cazele i ssnoul doctrine Int-o tuctrd de existent, Exist, cum afirma Huser, o tenes a sensulut (Sir ‘rene care ne invath doar fn ultima anaes ceca ee evtea 5 Spundy storia. Ca si infelegeres,entca ae treba seyi-urmeze Arama pe toate planurles,desigu, pentru a respingeo docting, fv eam putea moltum doar so relafioaim eu un eveniment fosrecare din vioja autor: ea are osemnifiatiedincoo de aceasta ‘il in existen[ nie in coexisted mu exist accident pur Simpl, deoarcee gi una si ceaals ii asums intmpliile penta 3 face din ele o motivate Ia cele din wrms,istorin este indliibs In prezent gi tot asa 9 in diacronie. Prin aportare la dimensiunile Toate pesioadleistorict spar ca manifest ale lune’ singute exstenfe stu ca episoade ale tnel singure drame — despre eare nu tim dact are un demodimsint. Penta c8 exstim jn fume, sunten!-condamnai la sent 3h mi putem face 9 pune nimie eare sl nu eapete un num In isto (Cel mai insemnat cistig al fenomenologei este, desigur, apt ‘e48 unit in nojiunea sa despre lume sa despre ratonalitate ex- tremul subicetivism 91 extemal obicctvism, Rahonalilatea este rmisurata cu precizi In expetientele fn cate so eoveleaS. Faptal el «xis rajionaitateinseamna ed perspectivee se inetaic, peeeepile Se confima reciproe gi apare um sens. Si wansformat in Spint absolut Fenomenologici nu est existent pura, imterscetarea experientclor proprio mele experiente gi Ta inter scctarea experienclor mele ew ale celuilal, prin lntrepltrunderes ‘unora cu celelale;ajadar, ea este inseparabila de subiceti 4 intersubicetiviiate care IghUntemetaza unitaea prin relate ‘experientelor mele tccute in experienjele mele prevente i ‘experienfc celulalt tea mea. Petry prima dats median filoso- Fulu este indeajuns de consticnts init 3 nai realizeve prope “Teme ene des Inuit nei, Lees se ela ick a ‘ermal nd ramen Leg p18 woereautte tn lame gi nsintea et. Flosoful incur’ si Tomes pe a clit ip a sins sh inezdreases portale Aintree. Dar Ego gindiorwapcttorl spatial amir: Siertor Zusehayer)" no repaese 0 raioaliate Jat. tron, fran i existent stiicar legiti o azcae I {Saal pe puterencletvd pe ete ne-o d pent ne asna so fin Lames fonomenologicl ou et expliciars we! enstente pe Sabie ci inemereres existent, Alsofa ns est reflex tn ‘dove preslab casement ai estereaizarea um avr Am pce inch cam exe posta aceasta realizare$tdach ma ‘hmv ‘a oganeste in luca ¢ Rafe pesessenth, Dar sngurl Logs pucesiset ste Insp ies, iat losin care o fee 53 svn estat manifests mu incepe pin 4 Th posi: ca este Stoll, 9 men din care face parte al al Jpotecdexptctiva nu et ma impede deat acl amt pin care "rl i tai sess ime ntermiat, pont 4 incetea Si lobaizam yi sto gindim, Rajonalitaten a exe o problem’, in satele cs mos afk 0 necuposeats pe care not webu 51 0 Alicrmindos pin dedvefe sa 38.0 demons indo pornind {kis cada cere ips stem martort asta) miroeol a cove Sin experienslor jtimeni qe ma bine deat not ce fel {eproce el conte not sant nod eestor reali mea Tagine nu ried probleme; st scem, dich sem, sunt mite ‘Rose, dat toma acest mister le defineste 9m ar pone Po ‘lie tsp pants ante eslien~ et eat dnc de ‘Slut. Adevartaflosoi Ineamns st vag #8 vedem mes ‘inno i i acest ean, o store cw fle pont sh den scama ‘dpe setniicapa ami cu to atta eprofunsime» et yun watt {e osofie. Ne" laden in ml sara, even resporabil de ‘storia meas prin refetareasypra i, dar 3 pit hetre in ‘ie ne implicim vss in amble sti este vorba Sap un dct olen care se veried pan exerts, CCavrevelare lumi, Tenomensogia te bazeaz8 pe ex isi sao, mat degabs, se ntmciacs es Insgi™ Toate cunoqintle se TE he Madtation Crdaene (est et), "picts der Panomonoope ef ch fat, sun ine spijink pe un wsoby de postulate sin cele din em, pe comuni- ‘iret nots cu himea ct prima iste a atonal. Ca reflect radicals, filsofia se priveazS, in principiy, de aceast resus. ‘Cum ins si ease afl in storie, se foloseste si ea de lume gi de rafinen consist Asadar, ar tebui ssi pun el Inset inteba fea pecare 9 pune tarorconstinflor, dees sar dedubl rf, cum afm Husser, un dialog sw o medtaie infin, "se Indreaps. Infaigreaincormpels& fenomenologies Shaparenta so de foeryaflat In inceputiri reprints semmncle Tun esc; cle erau inevtaile, deoarece fenomenologia sia pro pus sf reveleze mister Tumi gi mistral rpm.” Nu e miei {ntmplar, nici hazard faptl cd Tenomenologin 3 fost © migcae, Imai inainte dea fio doctrin sau un sistem, Asementopere I Balzac ai Valéry saa lui Cézanne, ea este anevoiosobosioare 1 sii aclap fel de tenic $i de imi, aces Sorina dea ssiea sensu luisa toric in stie inciprenta. Sub acest raport ea se confunds. ca ‘fortul gandirt moderne ‘Geman re desi orci ponte aINTRODUCERE PREJUDECATILE CLASICE $1 INTOARCEREA LA FENOMENE,1. «Senza Tncepind studierea percepjiei, gisim in limbs notiunea de sencafc,eare ne apare foarte cla: simt rol, abstr, clldur, fhigul. Toni, vom vedea c& aceasta noiune este cea mal confura sted, pena 0 fi admis, anaizele lasice au scipat din vedere Tenomenul percepici, "Mat inti, prin senzalie ag putea inelege felul in care sunt impresionat si dovada unc sia proprei mele pereoane” Culoa ea gi care mi nconjoara fra a avea profinzime cind stat ey ‘chit Tachi, sunetle din starea de sommolena care imi vibreszt ‘dn capo a ata ceea ce poate fi ape pur de smi. Vor sim In aceeagi misurt tn care coincide Tuer simpit acest ince tach smal iba un loc tn lumes obieetiva si nu ma setoiicd nimic. Acest fap inscamod sh recunoasem ear rebut 23 est Senzafia dincolo de orice cootnutcalificat, deoaroce, penta se < Hib deat segnewe de dcop te nt ol, nih neal; cata sera <5 NSE ema i fen bie ti Chul viznl ete focal aes imediy tate tn care 0 ttrpdirond royale eontaitori, pene obi: tse dept i Miller yer = nu ont erate i domenil existe unde a pos o compari} ‘Sin seite caren pate acon ho patel, a 9 in ‘nv ar aparne acelin univers. Paiologt sau dat malt vem “lig ah tore sere fenomene fa fms fat sine ttl ete eterna. Evista multe pivelist confre ~ buntosrs un pes) intro i cefoast > dar ov adem mere edit tn pet) real tu ecte confor isin, ch doar din punta stu Je vedere Obiectal, vor spine prbologl nu es nicictod ambign, et de: ‘ine afl dour dato nett! noaste Limitle camp Zul nv sunt varie prin cle tsce 1 cust un moment ed hes care fe apopi nce sie vaut two abso, deat 8 oot por simp ml eased Da, ag cum 0 vom ata De larg, nojinea de stenie mae, oe'v privet, nicl © 7 Raia, Pts p80 eNoMENoLOA PERCEFTIEL 2» rmirtrie « consti. Este door 0 ipotzs auxiliars pe care © ‘rim pont a salva idcea noastrs preconceputs despre o ime bjectva. Trebuie si recunoastem indeterminarea ca pe un feno- men pociiv. Toca in aceasta ambianf se prvint caltatea, Sen- ful pe care il euprinde este unul echivoc, este vorba mai degrabs ‘espre ovaloate expresiva decdt despre 0 semnifieatic obicetiva CClitatea determinati~ cea prin care erpirismul voia si def ‘eased senzafia~ este un obieet, au un element al contin, $1 Ssnume este obiectlinrzat al uel congtinte tiniic. In aceasta ‘Jub ipostad, ea maschesz4 sublectivitatea mai deprabl decit = fo deeviluie ‘Cele dout defini ale senate seitate mai sus mu erau di recte decit in aparen. Com am vz, ele se models pe abictal ‘ereepnt Prin aceasta, ele era de acord cu buntl-siny care, sel feimiteazs domentulsensibf prin conde obective de eare epinde- Viibill este ceea ce sesizam av och, sensibiul este eea ce sesiziqn prin simfur. Si urmarim ieea de senzate in seer domen’ sh vedem ce devin In primul nivel de rellecic ae éste sna ~ acest wprinn, acest veu» gi nofiunea de organ de “Sim, In lipsa nei experiene a senzatch,oae vom gsi, in eauzele Shin geneza sa obiectiva, macar rajunile de a 0 menjine dept Concept explicaliv? Firiologa, la care pahologl face apel ca lo instant Superiara, seats cain acevai Incuresturt ca psibolo- ® Re cau cin ie, de exempt sper (ar dae der Tuga ‘etmamgen. 5a respingem seo Spnand © poowiope Srp oe “inleen fences wet png epteve cae fn conic ge ‘2 Pool pve me cone fi past cry nest ini in pani e vere srt smal ene cpt ee © ‘de everat i sft cites icee perce. Fae contin ‘ten ome eat pace seo out tae» conn I aen [eset ace spec le pcp oh te espe Spe Spree ca proms compete se ant genese. Meta sent me ‘ote Sin rept pars dei dm anc de ves enscndot Da, ‘hr pain ace pact de verre denen cog emarel Sau saat srt inte ats penta ea pee polo es bevoso pobkn prvi geet etl ps neo wre, i aeevolaen sa fone explicate pent prec onal 8 nein advien'sa pri anambll ade nde ce vom is Sein oapngr sian fo deals este Poe ae nh1a $i ea incepe prin asia in lume objet shu de cevcetare gi rin al trata ea fragment de struturs dimensional. Aste, com- Portamennl este ascuns de reflex, ia elaboratea si stuctrarca Emulilor sunt ascunse de o teorie longitudinala 4 fonction netvoase care face sbi corespundh fiecrui element al sivaieh un tal teactii® Ca $i Gora actlul reflex, fizologia peceptch ‘Mimi iil un tsicet anatomic cae. duce lan reespor deter ‘mina de un transmjaror anume la un post de fnegistare’, sel fpevaliat.Frindetlumea objectivs este dats, se admite eh ea icredinjeaa oreanelor de sim mesaje cate rebuie putts gi apot desciffate atfel inet sf repreducd not textal original. De ae ‘esiva, in principio corespondents punctuals #10 conexiune ‘oustants Unie stimal si porepfa clement Dar acess wipo- fer de constants in confit ev datle conse # chia i Paihologcare'0 admit recunose carter tooreic” De exea- pls, in anomite condi ria unuksunet it face sii panda din {njime, adaugarea unor lini axiliae face inegale dows figur ceale objetivo plaa coloras ne apare pe toathsupraata sa de seecasi culate, ln veme ce pragunle cromatice ae. diferitelor le retine! ar tebut si fas ba rose, ba portoealis, ba chiar snumite svat Oare accste situa edad feno~ menu nu aed la stimuli teebuie mentite in. eadrul Legit de ‘constasfs explicate prin factor sional atenfe gh judecats — fu trebuie expinet legea sag? Cd din rogutvetd, prezente Taolalt, rezulh un cenupu, se admite despre combinaia central de stimu ch poate s de loeimediatunei senza dente faa de sea ce ar cere stimult obictiv. Cand dimensianea sparents a Sinutobicet varia fn fumcte de depirtarea s4 aparenth, suc Toarea sa sparents i funete de amintinile neatte despre el, se ccuoagte e@ uprocesele sezorie nv sunt naccesibile influen- 7 Yes Le Scns Comportement ca. 2 Trtace apna se Singer Uri Empindr dsp cae ost Sin Oe de Ferd der Somer wd de ns ‘hg, ow Trapmairecimangen P33, 8 aches cr abererie os and Ursiaaerchangen + Stomp ofc mod imtentoent CX Keckler, p54 p58 ok pp 8. Tet Conditions ebro de fa Perception woul, p 60 {elor centrale" Asada, in aceast situate, ,scnsbill® me mai poate definit ca efect nemijloet al uni stim exterior. Ore ni Se apich acceasiconelusieprimelortret exemple pe care l-am ita? Dac atenta, sau o ordine mat preci, sa stares de vepaus, au exerciial prehingt fc, in cle din rma, percepile conforms fu legea de constn|s, aces fpt nu dovedste valoarea eon ‘als, cic, in exemple citate, prima aparenid ven un caraeter Senzoral de acelastordin ca irezullatle finale yi problema ev si im daca uli asupra it analitiee ‘8 celor dou lini principale in saria Tui Miller Ler ~ mu cum fubsituie un mont exceptional al fenomenuli original” In Toc idea la veala wsenzajia normaly. Legea de coastanid nu se poate prvilaimpotriva mértureiconstifet de ici o experiens Tn care mu ft fost deja splat, pretlindeni unde tfedem ci o instaurim, ea este deja presuposh” in foareem la fenomen, ele ne ara apereeperea une cai, 1a fe ‘1s aceea a une mirimi, legate de un inte context percept, ar uta penta a dl ‘utim o dfiniie wobicetivin a senztiey, mv noma stim Bese Sesustrge amalize,Aparatul sensorial pa eur previ Bz Togia moderna, nu iat este pourivit pentru slut de wtansmiiters pe cafe gtinfa clases i a auibuit. Lezinileaparatelr tactile Bitte devit cele dela nivel cortexului~ fac al rare, design, punctele sensibile Ta cad, Ta fig sau Ta prsiune 91 diminucazd ennbilitates punctelorrmase. Dar, dackaplicsensparatlu lezat ‘specific reapar, er {crea praguir de exctsbilitate este compensta pinto explore ‘mai cnerpicd a mimi” Se ingezirest, ln nivel elementar a “Sp eat de Koel, pt ct eon ag hac sto ne ee goa Komment ene oleae Pe coer enomeree 3 Rt opt pp 35739.sensibilitii, 0. colaborare a stimullor aria inte ei st inte SSstemal sensorial g eel motor, cate, ino constelatie zioogich ‘arabs, mentine Constant senzaia, Asadar, accat colaborare Interzice dtinireaprocesulu nervos ea simpla wansmitere unui sess) dat, Distrgeren fnefil viral eneare arf lcalizarea Teziunior, urmeaza acceagi lege: Ia inceput toate cuore sunt afectate” pp pitd satura. Apoi spectrl se simplified 91 se restringe la patra i, curd, la dovi eulon. In cele din uema se ‘junge la un monocromantisin cenuiu, fk ea, de all, culoarea pafologiea si fe ilenifiabila vrodati cu oculoarenormali care are, Astle, att in Tesumile centrale cat $1 in cele perience tpierderea de substan nervoass are dept cfect na nmat un de fet de arumite alti, ei gtrecerea la © structura mal putin diferent gi mai primitivio.” Inver, funejonares normals te. bie injeleasi ca un proces de integrate in care textol Tumi ext Floare mu est recopiat el constitu Si, dacs incereim s nflegern ‘senzatian in perspective fenomenclor corporate are o pregates, fisim mu o indvidualitate pshict ~ funche a anumitor variable funoscute, ei 0 formaiune deja Tegats de um ansambhe 31 deja Inzestraté cu un Sens, care nu se dstinge de percepile mai com: plexe deci in ce privestegradul ct care, ca stare, mune al 5 facem niet un pas inate in delimtaren sensiilut pur’ Nu cxist 0 definite fziologicd a senzatici si in gener, nu exist psinologe fiziologicl autonomd, deoareceinsustevenimentul fi Zologic asculh de lel biologic pribologice Mul vreme 8-2 rezut ed In conditonarea peifrcd se poste gist 0 modal sigur de a repera fnetinilepshice elementarey st dea le dis tinge de foncienileesuperiore» mat putin riguroslgate de inf structura corporal. O analiza mal exacascoate la veal fp e& aceste Jout feluri de funefuni se iniepsirnd, Elementaril mi fste ceca ce, prin aiionare, va constitu Ttregl seo simplt ‘oeazie pent intreg de ase consti. Evenimental clementar ete ° Dati Iam dovede ck anemite apt af pum Incnt u svedres rope St verde decom seve ‘ara liek el op eo ora a ek Pen ‘Pmaseer a e Skin pe LNOMENOLOGIA PERCEPT] 3 deja tego in un sens gi funetimea superioaré mu va ea: rod de existent mai intgrat sav 0 adatare 1, prin uilizarea gi sublimarea operatunilor subordo rate. fn mod reciproc, wexperienta sensibilt este un proces vit, Ia fel peeum procreati,respiratia sau cresterean Agadar,paho> Togia $1 fiziologia nu mai sunt dows stinte paralele, et dou deter minis ale comportamentlvs, prima consrei, dou abstract vom spune ciel replseste pe acest teren prop Sale dificult, si vedem acum de ce antme Fiziologul are in Saicing st se eibereze de prejudecsta atilistin pe cae Toate ‘injele aw impramutato de Ta bunl-sim scare le stnenest in Sezvolarea lor. Schimbarea de sens a termenilor wclementarn $i ‘superior in fiziologia modema vestete 0 schimbare de file se" $i onl de git tebute si invetea critica idea existenei ‘ei lui exterioare in sine, deoarece chiar fate i sugereazh abandonezeideca unui cospwansmitor de mesic. Sensiill este ‘een ce pecepem cv simjurile, dar acum stim e acest we» ay este tun simplo instrument, ct apafatul senzoral aw este un conductor, lil peiferieimpresiafizilogich este angajata io suit de Fela considerate odinoarS ef a Secunda singei — CCredeam 2) gun ce az, dar aceste cuvinte ne reese scum probleme. Penta le redefni, suntem invitai si gevenin Ta hie experienele pe cate Te desemnears, Nofiunea clases de Senzaie mu era un'concept de refletie, ci un pros tard al indi intoarse edt obiectc,ulimel termen al reprezcatii Ii, cel mat fadepirat de ioral constitu gh, prin aceasta, cel ‘mai putin limpede. Este icv forte siu general de sbiectvat, stina si ajungh sii reprezinteorganismul uman ca eum sistem fikeafat in prezeta unor stimulh defini eins ‘in proprietiile lor fzicochimice, La fel, ea ange si caute 8 se pom ts La Sac Coren sles * Ge Die Fie onto dr Schge, p98.recnsnase prcefa eft pe acai ba 9 ici Cereal constr stage descoperind eile conform cor prodice caogyese insight iemeind © sin abet Stier“ Dar lt att de inevitable se acrat ice fare dea es. Dach ne apt la sree obietve, des eri nie conieexteriare ale empl Senora mo {E determing rnd pe rand, pe fare pat, inervin dat yin fce pou ooganizteaueond ft demonstat de sath in al dlr vee cn organism af um Stal bog dpine de impr, to satel suet de Pied vr caren a stv ea st nsambll sep venga cu instumencle conosco ale ana- ina Mleo-mmenatce pet's ve desc dete un at ip inelipinitate™ Daca ne Iloreem acum, a cum facet sch ‘lve expen peeepvdy consti ef sana mu 8 eUst Sh Conswimet deed un simula de subetvtate:eu invodce Seren care sunt Tue acolo ode experina ar cS ext {ja mean eu srnieae 9 sopne unveraal fepomenal Ia ego cae my He neg ect eae aniverul uj. Ea fren in ocepte so in cl, 98 fe eae Su frre un stl cep sab momar determinate ine fa nd veda co specie element perepat este 58 mit ambguiaten~ amis ~ 9 3c lase modest de con- {cl sit oe i Alerter, tna inte fin ieee tot fe egal eueealliy rhc tony sf vind wincpalan: ea Tone sahan Adie line bs tlt acm Tiie co fish ites gue ncteazd 8 mai eaceran in punto de ‘ere al cele, Eau este ertifeath inact od fncin {ret pen o percep ana ce ete natal Tot a im tte aici, eo bre ane in conic dn set pct de ved, ele Zn ttl compere Scie eae de coset, re sae reap» Kota, stele p 8% Pcie, LObectstt en Pachlot Gf Scie du Comportoment op. * Rofl, Pachoope pp. 330 38 bieculperxput ae acune care nu sunt nist simple wmpercepfi. (Cu vizul sau prin pire pot s8 cunosc un cristal ea find un corp ‘regula, fied shi numarat ature; pot fin famiarieat ca Ficionomia cuiva find si-i fi pereeput vtcodats. culoarea ochilor. ‘Teoria senzaic, are pone Ina inteaga eunoayere a unor cali determinate, construteste pentry noi obiccte encterite» de once ‘chivoc, pure, absolute, care sunt mai degraba ideal cuncastert fecdttemle ale efective, faz dec la suprastrac- tara tardiva a cunoagteni. Ail use realizenea aproximatv Hee de enzatcn™ Imagini pe care snstinetal Te priccteara in fata 88, tesla pe care tain Te reereeaza in Tevare generate, st por st ‘mpl vssle se prevints mai Inti cu deeptrs egal cu percepile Dropriv-rise, iar percepia adevieat, atoala 1 explicit, se dise tinge de fantasme inee-ncet, print-o operate ei. Cuvéntal Indes © direcfie mat degrabs decito funetie primitiv.® Se ie despre constanta marimit aparent a obiccelor in apor cu distante ‘variable, sau despee cea a culonilor In aport eu diferte itenstt de iluminaree8 este mai bine reprezentatd la copii deci Ia aul. ‘Acest faptinseamad’ ch percepia este mat eiguros Lega de bn exeitant local im etapa sa trae decdt fn starea sa precoce si mat ‘conform’ eo teria senzatch Ta adult deedt In cop Este ea on ‘nivod ale eri noduri ae apirea din ce ince ma cla: primitives 1 s-afocut 0 descriere care nas poate fn ‘eest dacs raportim spunsurile primitiviler, equnfurile lr $1 interprtarea socologut la fondal de experi percepiva pe fate ele incearc, impreuni, si o traduci.” Fie aderenaobieeti- TM Scheie, De Wiensformen und dc Gelbchof p12 2 Ud tha 57 mel pope de ions dene exacte wa bine ect anima ila ine det coil, at ne sect Fee ise lt ne eine lc ol ce ne {Sam aati top 8 Hpac yon Sten chs, ie Mtxnsormen and de Geslicha p.2. GP NWeemer, Ober dar Denton er Norse im Dre Band er i GanattearePORE ee eee eee eee eee eee eee eee ee ec ea cr rrr domenis preabiectiv IL, «Asocierea» si «proiectarea aminti ilor» dats introdusi, notes de senzatie deformeazi intcaga analiza peteepie. Otiguri» pe un afond contine, am spas ou mult mat mutt deedt ealtile date in recent, En ate scone ‘uri care nu wapartin» fondulu ise wdetageazin deel, este waa. Bild» 3 are © culoare «compact», fondul este neti yi de 0 salar nesigued si «se continas sub figua. Difertele pan ale ‘nsamblului— de exempla parle figurt cele ma invecimate ei fondul au, dincolo de culate si cali un sent particular Pro ‘blema estes stim din ce ese eut acest sens, ce vor 8d nsonine cuvintele «margine» gi wcoatury, ce anume se intima cind on snsamblu de cali este prin ca figura pe un fond. Das odata introdusi ca element al cinossteri, senzafia ne Tash aptvonee ‘Aspunsula. Un individ care a putea st in sensal da com, ide absolut co impresie sau evo alist — ar 3h ab alta ‘modalitate de cunoastere. Fie ck calitate sau o supraatd rye Scmniied ceva, fle cde est ssizatl,bunioard. © pall en fond, acest cru insearmnd ck ropul mu mai este doar aceaea co, Foare’calds, resin, tt Ineare mi per, ci el amu vrcun altceva fra sil inch in sine, ed exerts o fetid cunoayere 5 ch pire sale alcituese Impreund o ttaitate la care se leg Fiecare dinte ele, fit asf pirsilocul, De acum inate ropa ‘mai imi este doar prezent, i el imi reprezinta un anume Ieeus ‘eea ce reprints nu este stipsnitca 0 parte realav a pereepti mele, ei doar privit ea o «parte intentional’ Privitca mea nse Impléora in contr sau in plata aga cum 0 face in rol consent din punet de vedere coneret material: eal pareurge sau le dominn, Express aatine a Huse. Leen ete plat profundth de WM Pics, Php de Ta Sston It aes 12 fccPenta @ primi in ea isigt © semnifieatie care @ str3punge ‘evirat, pena se integra inten wcoturylegat de ansamblal “iguniy 3independent de fond, senzatin punctual a trebu s8 Inv mai fe 0 eoinciden about, ca alae, si nv mal existe ca envi ach admitem an eet de siren in sens elas, sem rificatia sensbiulus nu tal poate consta docit tn alte senza, prezene sa virale. A vedea' fguri nu poate insemma decdt poser simultansenzaile punctuate care fac parte din ea. Ficcare inte aceste senza imine merew ceca ce este, adica un contact ‘orb, o imprese,ansambl devine wviune> gi formeaza un tablou in fafa noastrs entra eh ivapim si trecem mai repede de Ia 0 Impresi In alta, Un contr este doar o sumi de percept vizwle locales constiata uni conur este o existent colectiva Elemen: fele sensible din care ese aletuit nu ig px pierde opaiatca care Te definste dept sensibile, pent 9 A se deschide eitre 0 conexiune 804, cll 0 lege de constiuite omen, Fie wei puncte A, B, C 8 Tuate pe conturl uno igus: ondines lor in spe repreinta flu lor de a oenisty sub ochit nots 3h accast oenbstenta a punctlor~ att de apro- pate pe cit fem ales eu — repre ints Bima existenflor lor separate, posta la A, plus posta bi B, plus pocitia lui C Se poate intimpla ca epiismul s3pariseaed acest limba} ato nist si'si vorbeased despre monolile de spatiy sau monolite de Gurad, adaugind 0 experien|t 4 elailor unei experenfe a co Titi Acestfapt nu schimbs nimic fa ce priveyte doctina. Fic Imonlital de spat este parcrs st nspectat de un sprit dat atunc, Pru empl enrece conn nt init pa Impresie ie este el Inno dat sub forma wnel imprest i atunes {se el la fel de inaecesibil unei coordoniri mat extinse decit impresin punctual despre eare am vorbi mat inaite. Dar un co fur no este doar ansamblol unoe date prezene, dcoarece acestea voc! gi allele cae vin si le complete. Cind spun el am in fa fen © pati rosie, sengul cuvintlus wpatd» imi este ofet de xperienteantrioare in corsul eSrora am invajat sil folosesc di __Fevouewo100i rencreTe1 » Dispunerea in spaiv a celor wei puncte A, B, C evocd alte dis: puneeiataloage sh afunei spun ca vad un core. Niet apelul la Experienfa dobinditt nu sebum mimie din teza cmpirst wAso- ‘ietea de ide care readuce in prezentexperiena eeu au poate rest eet conewtun ene 9 pote te eet una Singur’, €2Insis, deoarece cxperienfa orginara nu comport 5 nga ca senzai, orice fel de constingt ‘a rebut sigh imprumuteelaitatea dela senzajc. Cuvantul cere, vinta ondine mau putut si desemneze in expetentle ante- ‘madaltaea conereth In care ‘anita di tnutte de fp, un fel de a sini, Daca ele tee puncte A, B, C Sant pen cere, sepmentul AB wscamandy eu segmental BC, dar ‘sceastssemnare nu Inseazna allceva decdt ed in reaitate nul m3 face sf mi gandese la eellalt Segmentul A, B, Cseamind cu ate segment circular pe car peivirea mea Tea parcuts, dar aceasta Inseamnd doar ci cl wczsste amintivea 9 face ‘st spara imagines lor Nicodats dot termeni mu pot fi flew ident, mu pt fi vazuth Su inclesi ca acelay,fapt cre ar presupune cl ndlvidualiates Tor prezents este depasit; et pu pot deedt sfc indisolubilasocia ‘substitu peste fol unul cu celal Cunoaserea apare ca um $istem de substitu i care o impresie anuna altele fara si ofere ficiodst# vreo motivayie pena aceasta, far cuvintele fae <8 fie Sreplate senzaile aga cum seara face fie agtepath noaptes ‘Snnfiatia perceptului nu este nimie alteva decato constclaie de imagint cre incep $4 vespard fra motiv. In ult analiza, imagine sau senzaile ele mai simple reprezinia tot ceea ce este ‘Ge ingeles In cuvinte, iar coneeptele funt © modalitate complicata ‘Sea le desemna; si, de vreme ce ele Insole sunt imprest ineabile, ‘injelege este © imposturd sau 0 iizie. Cunoaserea nu are nicio= tata vreo influent asupea obicteor sale care se pun tn migeare tnul pe cella 1 spirtal funconenzl ca 0 mapind de ealclats are nu tie de ce sont adevaraterezultatele e. Senzayia. au admite Sia filosofie decit nominalismal, adica redocia sensu Ia con {ra-sensul ascmandrtconfuze sau la now-sensl asociei prin €on- tigate Hus Lalcke Unerenhangen <1 Plagues 2 reaen Loi0, senzaile st imaginile cae a webu s8inceapa is ncheie Inwreaga cuter ni apa niciodst dee iat-un orizont de sens 1 sommificaia objectah percept, departe de a rezulta dint-o Asociere, este, dimpotriv,presupust in toate asocieile, fe ch € Yorba despre un siopsis a une figuri pezente sau despre evoca= fea unor experienfe foarte vechi CAmpul nostru percepiy este Faeut din sharon si din aoidur nie Iacruri- Pie uni Ivers ‘sunt legate inte ele print simp asocicee exterioara care ar rezulta din soliartatea Tor constants ip timpul migcarilor obiec- {hlui. Manteo vide Tver ansamblurh pe care cu nu Te-am ‘it niciodatt migetndy-se eatele,soarele, munis. Dach vreau "Hextind Ia un objet mobil o nojiane dablndis In experienta tbiectelor mobile, tebaie ca montele sk prezinte in infayarea 5a biectivs vreun caracter eate si ea Temei fecunoastert Tui ca Incr ss jostifice acest transfer. Atunci ins, acest eaactr este sufcient, fara de vicun transfer, pentru a explica separarea munte- Ini de emp. Char s1 unitate obieciclor uzuae pe care copa le poate mini si deplash muse rezuma Ia consatreasolubiti lor act e-am pine in gn 88 vedem dept Tuer ntervalele dite Tucrc,infagrea lumi ar Bt ait de oul chimbats ea i cea 4 ghickon in moment end descopiewiepurce» sau wvindtoraly fi accleap elemente afl legate, acleal senza atte ‘acelagi ext Tavestitcu um alt sens, aeeas| mater into lt forms, taf cu devo alts lame. Nexis elemente tnd ferent, care si formeze Inpreuni wn Tuer, devarece nile cont ul Sau nist aera Te asociazd; dimpotriva, tema finda perecpem un ansamblu ca pe un Tuer, attudine aalitied poate sa ffescopere apo in el semi sau contig. Aceasta no inseam numa cd, fra perceperea intreguli, miei mu ne-am gindi sre ‘marci aseminares su contiguiatesclementlor se, i in 8em- Sullcel mai proprio, ele nie} nu ar face parte din aceayi fume 1d mu arexisa dele. Psihologul, are gindese mereu constinia in lume, pune asemnarea 91 contiguitatea stiulilor in rindul condiilor obictive care determing constiturea unui ansamblu ‘Stimuli ei mal apropati sau cei mai asemndtor,spune esau 7 Vek de exemple Koel, GesalePocholgy: pp 64-16. ncaa Ec ee A ri i tn eee -FENOMENOLOGIAFERCEPTIT 0 xi care asamblaj, dau spectacolui cel mai bun echilibr, tind fin punctul_de vedere al petceptici si se unease in acceasi ‘onflguraic. Dar acest fell de a pune probleina este ingeltor ‘eoarece conffuntstimult obiecivi~ cate apartin lumi perce putes chiar lumi secunde pe care a construi-o consis sun) Fea cn constinta perceptiva pe care prbologia ebute 5-0 tlescrie in conformitate cu experenla diet, Gindireaarmibic 2 pribologlui rites merew $8 reinoducl in descrierea sa raportoi are nu apartin hum obicetive.Astel sa putt crede ci Tepes de ‘ontguitate legea de asemsinare ale foi Wertheimer ar restabil ‘ontiguitatea gi aseminarea, obyectve ale asociajionigulr ca pin ‘ii constiive ale percepts. In realtate, pen descrierea Pur ‘3 teoria Forme! se wea af astfl , contguitatea i asemdnarca e ealizeazh pentru c@ a f bu este und pentru ch e realizatf in cadrul experienlet noast ‘Age-isele condi ale percepfii mu devin anerioare percepfii {nest decd! atunei cin, Inloe 8 deserem Fenomenul percep! th pe o prima deschidre eae obec, presupuncm in jrul aces ‘hia un mediv im care se afl deja Inscie toate azninunteleexpl- ‘ative si Toate verifeinle pe care le va obfine percepiaanalitca Si unde sunt justfeae Toate normcle pecepfictefective — ayadar tin Toe al adevrul, lume. Facdnd aceasta, im percep func 1 cecnfald cre ele cea de intemela sau de a snaugura c oasteren ~ pi 0 vedem in pisa tezllatelor le. Dach ne tea Tucrull In pereepfie au este con- ruts prin asociere, i, Hind 0 conde a asocien, ca preceds imirtrile care o verified so detenmind, dei se precede ea Tass Daca merg pe plajelir un vapor cjuat gi copa sau arborada se confunds eu pidurea care mirgineste duna de nisip, va exista se vor uni sins cu vaporul $1 5¢ ‘ce m- propia, nag peteepe asemanie {au proximiti care arf reuntintrum deten continu suprastc: tors vaporulh Am dove iaisaces obiectlutavea sk Se Schimbe, ci ceva era iminent in aceasta tensune, aga cur fur tuna este iminena in nor. Deodath spectaclul sa reorganizat dnd Ssatisactie agtepanh mele incerte. Abia dup aceea voi reeunoase, et justiiean ale schimbir, aseminarea 51 conigu- tatea coca ce‘mamese wits adicdfenomenele cu cel Taimare rad de determine, objinute lan interval seus gi din ere ‘compan lomea wadeviratin, «Cum aate de nam viaut c& aceste picse de lem ficean corp comun eu vaporul? Ele aveau totsi fcceai euloare ca gi el se poriveay bine cu suprastactra » Dar fceste-motivaii pentra o percepfic bund nu fusesera date c3 motivate inantea pereepleh coreste. Unitatea objeetlut se tte Imeiazd pe presentment une ordi iminene are va da rispuns Alinteo Gath unor intrebir’ doar latente fa pesaj; ea rezolvi @ problem eae fusese pust doar sub forma unet eligi vagh frganizeacé clemente Care pind in acel moment nu aparjineat celia univers i are, din acest motiy~ aga cum a afimat Kant ‘co sagncitte-, nu putea fi asocite. Pundndu-le pe aclas pan, ‘el al obiectului unc, eabloulsinopic face posibile contiguitatca| Siasemdnarea inte ele Prin ea isp unel alte imprest Ea nu afe ick puterea de a tezi alte impresi Nu poate ack decit eu condiia 8 fic mai fot infeleasd In perspectiva cxperinge trecute unde coexist cu impresil pe care este vorba ‘SMletrezeaseh. Fie o sere de slab cupate in ere cca do-a dova fils este rim a cele dnt, rcalizath prin inlocuitea une con Soane sonore eu surda corespnzatoare dak), go ath serie fn ‘ave a dows allabi rezulta prin metatea primelor conscane (ged ‘degy dae este dowd seri a fost fate pe de rst st doc, int-0 tsperienpl critic sed drept cerita uniforma weautares unt rime ute, se observ Impede e2 subicctl Ig dd mai mul osteneala ‘i plscagcd o rims surda pontru ged decitpenu o sila neu Dar doc cern est schimbarea voeael in slabele propase, aceasta ‘operaie se face fr nick oinriere. Agadar, nu frfele asociative intra in jc in prima experiens eric, deoarece, dach arf exis- tat arf rebuit st intre fm jo a na doua. Adevarul este cS, pus fila uorsilabe frvenasocate eu rime sure, subictuly In 1H fet ine-adevar rime, profits de cunostinee sale dobindite 1 pune in migcae oaintenfie de reproduceren*,astfel net, odats Shans Ia dova serie de silabe — in care eernfa prezen ein concordanf cu imbindilerealizate fn experenfle de dre TE Lewin Frbeerkingnsiberdle pychchon Kr wd Energon nd ser Slr der Sc Sao emotes, Ra, Principe of Goal Pycotoy pS evoxeyo10oi9 FERCE?TEL ssi ~, nena de reprodacere nu poate duce dec a gresli Cr ins doua exporicnt, ise propune subicctuui s& schimbe vocals fin silaba indactoore, deoarece este votba despre @ operaie care tiv Tost niciodats includ in experientele de dress, el mu se poate {olost de subterfugia producer iin aeste condi expercntele de dresaj nu au nico influent. ASoeierea nu aclionea’ miciodts ul propus, im postaza sa de face probabild sau Fspttoure o intent de reprodvcere, nv operea7 deci i Vittea $ensulu pe are -1 cipitat in contentl experenteh mai vechi $i, Sugerind recursul a aceastexperen, ate eect in masura in ere fubictul I ecunoast, il pricepe sab ifaigrea sau sub fiziono- ‘nia irceutlu. Dae, in loot simples coniguts, am vteasfacem ‘iatervind asocierea prin asminare, am vedea Tari, pent ‘sevoca osmagine veehe cei scaring in fap, peeepiaprezenth ttebuie 8 fie formotatdastfelincit 8 devind capablls sh poste fceastéascmaare. Fie cl un sublect” a vazut figura 1'de-3 on, fe de S40 de on, el 0 va Fecumodsteaproape la fl de usr tn figura 2 trode se afl wcaraflaty 9h, de afl, nu o va Feeunoaste niciodstd in mod constant. Dime FB pootrivi, un subject cae eautl In igura 2 0 i tigurtascunss (id ea, de ale, 8 tle fare sume), 0 fepaseste acolo mai repede $1 Ini frevent decat un aubieet psi, cw esayt ‘xperientAgadr, sseminarea‘na este mal nul decit coexistenf, 0 fora in persoana a tela care ar dij ociculafie de Imagini sau fe wstiri de consintan, Figura T mu este Fig.2 fvocath figura 2, sau este doar dack am ‘Sizut mai inainte in figura 2 0 wposibil gurl Ty, ceen ce se Tezumt la a spune ck sseminare efectivl nu ne scuteste 8 cer etm cum fost ea Plcutd posibild prin organizarea prezené 2 Figur 21 ca figura windutoarentrebuie st Imbrace acelagh sens figura Indust mai fnainte de ai rechema fn memorse amin * ens Ober dn ifs der Baranya he Wohnen von Pewen‘ence din wr, oc a defpt exe mportan in peep mm meemnism de anacer,c este tlt pn ins Eenstins prezent Putcm asfel vedea ce valoare a formulele ural privind «xoll smite Yo pecepie. Chir 9 in sara dome em Pismo se vorbeste despre wportanie memories" Se tot rept ken percepe fncumnnl aren, Se demenstrazh ch la Testor uno text, parergees rapid cu piv face lacinare Inprsilevetiniene' 9, atire, dale senztve trebule fe Complcic de 0 price amnion” Un peta) su un tr ‘ate pe dos near reprezeta imagine erga pesjl 5 {ara veot normal nfod mal cae dee pee ce ag Sinus Daorith dspuneri obit pres, naa auzelor pshice ma se mai ponte exectan” Nimeni mus I trea de’ ce nite imprest abel sant fac viral abl a Pnsjl de neretunostt, Peau a conpets pereepa, amatine 2 nevoi al he flcute posible rin fitnoma cement dat inanten veri aor memo sea ce exe viz tet organizes in momenta present nay fe ncit simi fete un tbl in care pot ecanoate expel mel aneioar. Ate, ‘pol a amintstprepune ce oe este grt ot expe: forma cada, impunete una ach hos enor Cand evo ‘ren amintnion devine posi c2ajonge supe deoarcee tmanca pe cate agtptiom de laca ete deja facut Sar putea Spune scat luc denpe azasi weslare a aminini (Geach rifarb) care, confoom aliorpriboogsesabtaie cele di tnd alr pczante a objector, ated fncit nol le veer ep ‘chlanin memoret™ Problema este stim ce anume Wesee ‘cum, In prezent, wcloarea smintinin. Ea, spune Hering, se vocal on de ete on revedem un obit dea cunoseit sa cind ‘credo el revedom>. Dat pe ce bach crtem acest her? Ce mune, a perceptia de moment ne spne ch este vorba despre un tice dja cunoscut, de wreme ce pin ote propre sl 7 Bramctieg L'Sptronce humaine etl Colt pq. p66 "Reson Erne piriele£ ert uerct de roagip "ling Grmige Ea vom thr ee sunt modificate? act vrem ca rctmoastere forme sau a mim Sf adued cu sine pe cea a eulort ne afl foteun cere vicios, ‘Scourece mirimea gi forma aparente sunt yi ele modificate 5 recunoaperea mu poate, nici in abestcaz, <8 rezulie din tezirea mintrdor, ci tebuie si proceada. Afodar, ea'nu merge de la trecut la prezet si aproiectia aint» este doar © metafors fare ascunde un tip de recunoastere mai profunda $1 a. Tot asf, iuziacoretoru mu poate fi fjeleash fe fziunea citorva elemente nt-adevar cite cu nist amin la ponetul de a'nu se fea amino Fa. 3 fi calfuzts de aspectl anor date propri-zis senzorale sy ach tte dinjats, ln ce serveye ea, de vreme ce cuvantul are deja propria sa sruturs sau iionomie mat Taint dea lua orgie de reeaurl memorie? Desig analiga huzilr a acreditateproiectia Senior, cfm ut aoa! sacar sunt em 52 petepfiniazore nu se pote spin pe datee prezentey,deoarece Exeiteseudeducfen acolo unde, de fap, pe hire serie aistacien itera cae 4 inlocuit grupol sir, nu ne este ofeid de vedere, ada trebuie 3 vink din alts pare, Nise va spine cl vine din fmetorie. Aste, inte peisaj plan cteva umbre gi Tomin jung fev ram de copa Sugereazd 0 pisica, in nortcsteva lint tnchipuie un cal. Dar ‘nperienla Weeuld nu poate apirea deedt sbin Japa accea dept ‘usd saci tru ca mat inShexperienta preven 8 capete formi st sens pentru a rechema in mine tocmal aceast amintire fiimu alle. Agadar, sub privitea noasta din clipa prezena iau Faytrecalu,pisien,cuvinta ilocut, relieful Umbrcle st luni file tablouls da tin relieT mimand wfenomenul origina al re= Tiefluin'™ In care ele erau invesite eu 0 semniicalic spatial sutohtona. Penta descoper in ghiitore opised, se cue ca “tantatea de semaifcatie «psici» 8 impund foro oarceare mi- ‘sh elementeledatelor pe care activitatea coordonatoaretrebuie Si le refind i pecare tric si le tread cu vederean™Tluzia ne ingealstocma prin fap cd wece drept © percept autentics In Fe ie ar st 9 2care semniticaia se naste in leaginol senzoriluli im vine din sts pare. Fa mits aceasta experien de excepic In cate sensul acopera complet tocmai senzorial, se rticuleaz viibil Sa Se FAspandest tn ol ca implich accasts norm de percepie 3h c8 nate, mdse poate nate dint inal ine domenial sensibil- Tui 91 amit, si-eu atit mai pupin inte acesta i percepbe sProtectiaaminilory Le face pe 'smindovs de neineles. CSch un Tura pereept, dack a fi compu dia ssa , cero no luray, ortzon- tul weet ar fide! tc de congina redactbe a alii are at aptree incl. Enpirismal va pstramereu posblitatea de ‘Tata acest prior! cape rezlaul unc citi mente. FI va ft Ge nord el cee lure se ofer peu fond care mu este 0 otetate ~ preentul inre dou orizonturi de absent, trecut gi vitor. Dar, va adiuga o insisting, aestesemnificatit sunt derivate. uP ura gi efonl, alveruly 9 wceea cel inconjarin,eprezcatly $1 recutul ~ toate aceste cuvinte tezumd experenla enc er Spective spatiale si tempore care in cele din urma se reduce In sfergerea si estompareaamintirisaua imprest marginale. Chiat 5 daca, odath formate fn pereeperea piu, structure av m3i mult sens decd le poate ofeicaltatea, mu trebuie sam mulunese je sceast marturie a congtine i trebuie se reconstuise fore cu ajutoul impresilor ale edo rportr festive le exprim. Din accasth perspectivs, empirsmul mu tebuie respins, Deoarece el fefuza marta reflect! $i, prin asocirea impreslor exterior, ‘enereazh structure pe care avem congtinfa cd le ineleger pled de I intreg care pari nu exists mci un Tenomen pe care Sel putem citadrept proba eruciall impotiva empiri, Lt ‘modi general vorbind, prin dserierea nor fenomene nu puter respinge © gindite cafe se ignora en nsigi st se astaletzd in Incr Atoms fiziianulu vor pdrea totdeauna msi reali decit Sngisreaistovicd si caltativa & aeestei hum, procescle fizieo- chimice ma reale dedtformele ogunie, atm fiz i em ‘uli mai reali deedtfenemenele percep, str incest 2sa-numitele wsernifiain ale Seo de a Viena ~ ma eal decit ‘constinj, cit vreme vom incerea si constr infiaten aces Jus, vat, percep, spirit, tn oes eeunoastem experenta pe care o ave ince le priveste dept suis foarte spropmt 3h crept lula ‘instants pentru cunostintele noasre in Togaturd. cle. Aceasti conversie 8 abordar, care inverscaz3raportrle intre ‘lar 3iabscur, treba reaizal de fecare dinite nt 3i aba apo ‘justifies prin Belyugul de fenomene pe eare le fceinelese, Dat scestefenomene efau inaecesibileintntes acest! conversi at fn ear, ose despa apreape inteaga noosa vn Petey cei mah ml dine not ata ha ste deat exsent vag ndepda,inibugits de oage sae, Case i mails de prose alor came. Or, pent empism, biel ecultwale i chiport i datreazfslonomi, putes tor mapa mor tansfera 3! unor prose a ammie umes in aspect sensi a to pial wnt obict sa a una corp nu ext ii eae 33 i reese sb aba un ar avesely sats, avon sau abe tu, weegant sau ancciopi»: Deloind inc date epem prin propriate ice chime ale simuilor care pot 2efhna asupaspuratclornoastesenzoral rpm lin ia ereepi fria su darren pe cae toy Ie ctse pe un chip Felgi~ a cer eso ssc tots nto gov so tmeo Uigadl oral ea 0 coletvitate mani ~ a cui sac 9 omose tus i adines nul oii sau in sul nuh meme. nent Enpismol mu al poate 8 aib meh spr ble Vala ml ago it ei a pen info se destigame cum face m parent, spt una pe Care alee ce cu cate Une sae eare aes, local ea 4 munca sa de distract. Dacia ten, voices ala sunt date ale inospeci hdc no fnyesmdnti in ele eisjele sau pe celal oameni, 0 facem findch an conta th tot ingie eoieidena dine aceste percep neiore Exteioare care le st asocnte pin hazard organi nonste Asifel rac, perceptin devine pur si simpla 0 optic de anoatre, ofaesinvar propesvds unr cali) a despa Tor cele ma abate, ie aubicl care peteepe se aft Wit preeum eeretitort inf experimensor sale. Ia sci, ac amtem ed toate aeeste eproietibn toate acest easier, toate acest transferrin se intemetasd pe un anume caret in tine al icc tac umes ah ceed dea maf © mato pent a fedcven cen ee exe a Je fp, aed medi $ caecum pur indore nase, Subicetal ere perespe ince feazi de a mai fan subiec pindind eacosmicy, ar semen ‘emimentl, ois in de explora ca modal oviinae ds 2onscra un obec, deoaece a obist pare argator sau es- Pint, Taine de a apiea neg sat sls, clara Para, * Dae. fiednd din fumea extra oii, dst es si noaste, enprsmal mu formar numa expe- ‘nf. Lames aural Tall el exe desfigurt i din acl tive, Nov na rerosim empiri fp ca considera humea ‘ata dept prima tema eal sae ici este foarte adevirat ‘Honce abject cultural wrimite la un fond de nar pe za ein it rs EL pnt xf nde Posn roast prs intl tabula prezeniaapropiat a pinze, indict monuventul pe a imental care se maci, taal prsonju pe cx a actor ae se stnete Dar despre care vortete empirsml esto sum Je stimu alti. Tote absurd of pea despre acca natin of 3 fi ‘car si in inten, obiectul primal perp oat: ea est “roar exprentelebiectelr cule gia drab este una ire cle. Am ven agadar de redescopert si mea naarals $¢ ‘nod ait de existent, cae aoe confunds cesta obec ‘me Foe fondu contin sub figury fie cb ar zu For, eq ca tots il scopers, eet fenomen ete cuprinds ne {reas problem preset ebieti, este ol ascun de este lsat enprsh ore tte ca inviils aceasta pare fo hin ben une dain olgie a vedeiy 90 rez la Sone de sip cla enzo prin fap 0 presupune ea ‘ati de o magne, adie do renafieestmpata- Genesio Obittte rea ae fe parte din empl most Vz fot ft prezcte pena noi deet prin infer una tae 5 Ac acta ce sunt door sposibiti permanent ale snzailor Doct pissin postulate al prt confit, untem her sh eccunoastem modal uni de existent al obec in Spatle postu Cop setc cares nonce cat vadh ach In Sf ns nee de ip in dr mir el lune, percepul gr pied stator orginal care, For om oma, face ca aypectle asinse ab fot att 5 Kaa Th Gm of the Mind p29, igure precam cele viziile, Punind lool atom fic} empi Fismul poate totdeauna si constuisca echivalenfi aropiai ato turoe acestor srt. Dar, in eaptalele unmtoare, aventarul luni petcepute il va face si apara tot mab mult ca un fel de orbire ‘mental si ce sisemul cel mai pin apt i epuizeze experienta dezvaluith im timp ce reflccia Th Inelege adevaral subordonat punindo la Toeul siIIL «Atentiay si «judecata» Discutiaprivind prejudecaileclasice -a purtat pind in acest, ‘moment impotiva empiismulu. in reaiate, nu ea vizat numal fmpirimlTrebuie acum 8 aritim cs! aniteza st tntlecta Se plseaza pe acelagi teen. $i unul i celal ian ca obit de analiza lumen objetva, care mu este primordial nici ca timp, hii ca sens; unol gi eellalt sun incapabil atea specified in care consti rial obtect. Amindous pat Toe st fae8 corp coman ve. Char daea ceca ce pereepem nu rispunde prop we ale stimulus, spotera de constant ne obligh sa admitem ci ‘sseazapile normaley exists deja acolo. Agadar, cle tebuie st Ge feobservate5i vom num alent faetia cae le revelea®, aga cm ti reflector Scoate Ia lumind obiecte peeexistenteaflate in umbrs Dat actu aenjci nu creeazi nimi gi, cum spunea cu proximate Malebranche, un miracol natural face sau delle fn stare 84 aspunds Deooarece acel Bemerkon sa take notice mu est eaza eficace ideilor a chor aparitieo determing, Ia fel se petrece cu toate atele fel cum lumina reflectoului este acces, orcare a ‘© putere general $i sncconditionst, ‘orice clip se poste indrepta spre toate conjnoturileconstine, indiferent eare at fel, Prettindeni Steril e2 mu arf nedeet tneresatd in nil privini. Penta 8.0 moa Ia viola constine, af tebui 33 aratim cum anume © percept tezeste aenfia, $1 mai spot cum atenia 0 dezvota $i 0 Iimbogiteste. Ar webui si deserem 0 eonexiine inte $i empl FENOMENOLOGIA PERCEPTEE seas ‘ismol mu dispune decit de conexiuni exteme, mu poste dec si lature stati de constinj De indatd ce 1 se di dreptl la 0 inifia- liv ~ cick aceasta este rajiunea dea fa uneiteorit a stent rst tu poate prim deedt @ Wbertate absolut, Dim Potrivd, intleetualismal porneste de ta fecunditates stent: de ‘reme ce sunt consient prin ea obyin adevrul obctuli, ea nu face si se succeada a inimplare un tablow dupa altul. Nova Inftigae a obiectuui o suberdoncaza pe cea veche gi exprima tot spun, Ceara este ined de la bun inceput on ie cu suprafaa flexbil gvariabild; pur sm pl stu acest Iueu,limpede sau confuz «dap cur atenia mea se Jndreapta mai molt sata mai putin spee luerarle care exist In ca shu din care este ea alcatuitin’, Deoarece in atenie veriic © cexplicaje limnitoare a obieetlu,trebute ca obictal pereeput si ‘coprind deja in sine strvcturaintligibils pe care o «man. Dacd ‘ongtinja descoperd un cere geometric in fizionomia ctculara a tne farfuni, aceasta Se datoreac’ faptulu cea il ntrodusese deja acolo, Pentra a intra tn posesia une! cunoasteriatente ceeulu fi tte de ajuns i-g revind n sensl in eare se spune despre un om i sha revenit In simi, Reciproe, pereepfianeatent sau ste un fl de atpeall Ea nu poate si se defineasea decit ‘rin nepai, biecul stu nv ae consstenf,singucleabiete despre are putem vorbi sunt cele ale consuinel weze. Avem eu noi un Drinetpin constant de distragere a ateniei side amefire ~ corpol hostru. Dat corpul nostra nv are puterea de a ne face si vedem Geea ce mu exit; poate Jost s4 ne faed $3 credem ch vedem ‘AflatTeovizont, tuna nu este nich nu se vede mai ampli deedt Ta zenit: daca © privim cu ateatic, de exemplu prinw-un tub de carion say print lunet,observim el diametrl et aparent eimane onstant* Perceptia neatentd nu contine nimi in plus, ba chiar Dimic aliceva decit percepia ateath Astfl, iosofia nu fine cont ‘Se un prestgin al aparenti. Sunt la dspocitiaorieui att constigs urd 9 eiberats de obstacolele pe care a const sis le creeze, {it i mea adevarats fia vreo interferes a revere. Ni rebaie Si analizim atl atengiei ca peo trecere de la confuzie la claitate, ‘leoarece confuzia nu inseamnd nimie, Congtinfa au Incepe #3 2 Risin Stine des Re Ar 48existe decit prin determinarea unui obicet gi tint wexperienf internen na sunt cu putin dec mut de fa experienja externa. Asidar mi exis ints priv Constine: st consti nw are ca obstacol decit haosuly care mit fste nimic. Dar, intro consti care oganizeaz tru Sau ear, ‘mai deyrabi, poseda vesmie structurainteligibila a tuuror obiee ‘elo, precum sn constinja empirst care nu organizea ime, imlne o fort abstract, ineficients, deoarece ni are nie dea face cu ele. Consiinfa ny este mar pin anim legal de bicctcle fats de care mi manifesta nich um interes det fa de cele de care se aratintresat si plusol de claritate al actly lenfiei mu imaugufeazi nil un raport now. El redevine 0 lum fare muse diversified dats eu abjetele pe care le sumineaza 93 Inco dats inlocuim cu aete vide ale atentiei emodelele $i drecile specifie ale lene” Apoi, atl ate este necondiiona, pent ch are a dispozitie toate obicetse, orcare a ele, To ‘el Bemerhon al empiritlor era neconditonat deoarece toate biectele 1 erau tanscendentale. Cum oare ar putea un antme fobieet actual, prezent sa excite un act de tent, de vreme ce ongtina fe ate pe toate? Emprismuli i lipsea conexiune {em a object 9} a actu pe cae el il declangeazs. Intlec lism i ipseste contingent oportunitaior de gindire. fn primal ‘az constinta este prea rae nal doilea prea bogatd ca 51 peat ‘suse de veun fenomen. Empiisml mu vede ch aver neve Si gtim acel cova pe eave fl edulim, alter ick nu Lam eiuts, far intlectaliemal mu vede ef avem nevoie st nu si ace ceva pe care il edutim,altminter, ars, nu ham chuta. Abele sunt de cord ince prveyte fapal e& niet unul, nici eelaalt mu sesizeaza constinia pe cate de a invite, ma in cont de aceast3 ignores fircumserisa, de aceasta intentie «vida» ined, dar deja determinats, fae este atenjia insist. Fee atenfia obpine ceea ce eautaprin= {e-un miraeol reinnoit mere, fie ed define dinainte Incr cautt, in ambele situa aletutea obietuli este uecuth sub teere. Fle fh este sum de caltji sau un sistem de rela, de indaa ce exist trebuie 5 fle pu, wansparent, impersonal mu imperfect, tan adevirpentre tn moment din via stdin gta mea, aya cum iar i nalucrite entran impr se Cts Peder ymotsen Forme, a1, Pinon se manifesto constinci. Constinga perceptivl este confer dt eu formelecxace ale conn spies 9) nedetermintal inv inrs in ding spi. In chad ite ateletualim in, cele dood doctine au in comun aceas idee ef tenia te Creeazh mimic, dconeceo hte de inpresi in sine sot en univers Se pindre determina sunt in mod egal scoase do sub aeons Spina In oporte cu accatconcepte despre un subict trnday, I pitolog alia seni dobindeyte valarea nei he de com in cntca sipotezei-de consti» se aprofundeac4 tateo redo’ dopmatice a lumii» considerate ea relia In Sine de cite empiv pes sfrgit manent al contin do ere inslctalism. Ateniaprespone rat nti ansformare sel Pl mental, 0 nous modaltate penta consis de ah pezent Inobieccle sale. Fie dt acl de tet prin care preeizer amplar Svea nu panct al coh me care este sts Anaiza an signe central eae foe posi Tocaliznrea tunca profundi 9 cangtinie. Head vba pe Scart deo wschdcrelocall's tei. Inf neste vorba nc “cope disrugeres nei sau a mat mltoresrptome Tole, ie ‘cope sinc ne! fre sscundare de pereeper. Stare fila tubs este o ezapegare 9 clmpola sencoral care aml timing fi in timp cesubectal peeape, se migesurnnd mgd {ie explore ise setascarh I tmp ceil nvesigim.s O amp. Save trai eat fesomen contactors pone in evientt un nia prebieev cu un mare gad'de extensune ~ dcoaece ma Tle puncte ale conpult tinge loli nu sunt confine de Cire sbicet da eaten are inc o poze univocs, deoaece de ino potcephe le ceasitsubesth nit un cade spatial [Asada prima operaiune a ato este ereatea wnat cmp, pet ‘piv sau mental, pe eae i putem dominay_(Cbershawen) iy tare fie posibie'mieiri ale organulutexplorstor sa evel Sie pind, fark ca To lit, congina Sy peda experiena alfa sau st se pind pe casi transforma pe cae Ie provouch Ponia exacts a petultatins va f invariant Impre Sir senzonial fete pe care Team conform ea oreatatea met "Sei, Cer de ster Sinnextistngen und de Ente. ug von Drgwotrnhonngan, Po ed HSbrclor mele sau a corpus act de atentle poate i fxeze gi jbiectiveze aceasta invariants penta c@ sea hat o distan( fafa de Schimbanie sparenfci Agadar,atenia nu exist ca 0 activate ‘9 formald Ia fccae siuatie exist © anumits berate ie dobindita, un anume spat mental ce baie menaat ‘4 face 28 park insugi obtecul step, Este vorba sek ‘deo cteai, In sensul prope al ewan. De exempla, se sie {de multe, in impul pamelor nous lini de vis, copii na deo- Scbesc decit global domeniul colorat de eel aeromalic ulterior, Poriunileeoloate se aticuleaza in uane valde» si muanje «rec»; Ineele din uema se ajunge la delaile de evloare, Dar pablo admiteau cd doar nestinfa sau eons denumirlor de culoae i Impiedica pe cop a4 Te disings. Copal trebuin desgur st vad, culearea verde colo unde ete paseste 3h mi mai avea Nevo ‘eedt sd fe alent si i-98 pereeapa propre fenomene.Psiholog nu ibutserd sist reprezinteo fume in care eulorile 4 fe nede- terminate, sau 0 culoae are =8 mi feo caltate pecs In schim, stiiea acéstor prejudeea Indies percepem tumea culonilor ca © onpanizareseeundara,intemeiata pe o see de distinct «izi= romicen:distinetia nuanjelor wcalde» de cole ureco, dstineti ‘colorstaluin de «nomcoloaty. Aceste Fenomene care fn loc te fear la copil nu pot ft comparate cu nit ealitate determinata Sila fl, cule wstani ale unut bolnav ma pot f identifica ici una dinte culone spectrult, Prima percepere a cul Droptiu-zise reprezints o sehimbare de struturi. a constiiner, Instauraea une! noi dimensuni a experienf!, manifstaes uni 4 prior Or, toemas dups modell acestor acte originare tebe ‘oneeputd tenia, deoarece 0 aenjc Secunda, cae sat limita 58 eamimteasccunostinje deja dobandit,ne-a triite inp la act te dobre a lor A atentfascamnd ns mai smina din no date preexistene, ci a realiza in ele 0 artieuare nov Tudirie ‘ep figure nu sunt pre-formate decit ca orizontu, cle flthiese cu adevarat not teitri in Tames global. Tocmai struc- TE Rabin, Die Nihewes der dfmertoamti finde Sem Fe Dar Bing er Feterabactmins ‘Kocher, Ober antemerteEmpfndngen.. p52 * Kota, Pocepion. pp. 361 mare tura orginalé pe care o aduc face si spars ideitatea obicctoui Tninte si dupa actu detente. Abia dup ce a fost daban culoares-caliate, $i numai multi ei, datele aneroare pot apres prep ale cali Abia dups cea fost dbandits idea de ‘euate,opalitiile aritmetice pot apirea ca varietal ale aceeiay ‘cust. Toemai pin stumatendatcor act de aentie se Tesea de ‘ctele anterioare i ast, din aproape in aproape, se constuieste Unitatea consings, prnt-o winters de tranzitien. Miracoll pe fare tt produce cons i, datorts stench, 2 unor rensiune, a momentul end acestea sparg unitatea. Aste stent fo este meio asociere de imagin, nic reinoareerea la sine a une! ‘indir deja stipine pe oblectle sale ct este alates activ ‘unui obieet nou care expiciteaza si tematizeaza ceca ce pina in ‘cel moment nu era oferit decd cu titty de orizont nedeterminat in timp ce pune in aciune ate, obiectl este in orice clip reobservat gf pus din nou in subordonarea et El nu suscitd weve ‘mental gnoseologic» cae il va transforma deedt prin sensu ined tmibigo pe care rl ofert spre determinare, chia da este «anor vu" si mu cauza acestuia. Dar eel putin actul de atenfe este Jnrdlicinat tn viata consi g nfelegem in cele din ema fete din ibertatea sa de indiferena penta 4 da un obicct actual ‘Aceaststrecee de la nodeterminat ta determina, aceast rare lipa de clips propre sale ison in uniatea unui sens nou e finden insiyi.«Luerarea spiritulut nu exist decat in act. Reaultatul acti de atenfie muse afl in icepotul sau, Dae una In orizont nun pare mai mare deci Ia zm, tame cand oprivese ‘sau print-un fob de carton, nu Se poate wage de aici al iberaspectul et este vnvarabil Empirismul mu erede acest lueru pentru ed elma se ocupi de eves ce se vede, cide ceea ce trebuie sf se vad conform eu imagines Fetiniand. inteleeualiemol erede acest vere pena ci el deserie Perceptia faptulu conform cu datele percepfici «analiticen $1 Bente in care luna Ist recapltd in fap ‘adevdranu! sau diametrs TE Ste, etre sw philnopicherBegrindung der Prchaose wd ster Geter 38 perme Sey, inraoton ie post, "App cic Alam, Sime der anu Ar 38aparent. Lames exact, ia integne determina, este in 0 dats ‘stn inane, nu drpt caurd a pecepior nose, deigy frp ‘frst lor manent Dac lumen tcbute fe pos, se vine st le implica tn prima scifi de conan dap cum sf cu aia tile deducia anscenentl 3 de cea luna i trebute sf apart siiodta mat mare det ete la orzont, Dim pot, rec psibologia ne consange si reaesin Inca fa Keapini side contin im cum ete poi cen 4 Tome Saude advar exact ii aut no prima chucite a Sonsini Cindprivese eu chil liber, ino ating nary Pirie cimpolo acomears nel asta celle monica Seas lund uid aflat a rion, seeast dre ems ime. Teebue sh punem contin in presenta ‘ki sal nreflcae fn fcr 9 ho eam In Propra ober De crea witato ai cals sdevartl fol a gee Hlosoice Suma ssl putem ajunge to tere devaratl a ate Tnelecalismal Is ropune ah scopes pin rfc srw tura percep, in foes 0 expe prin Jeu Combine freor ‘Soctntve ale tenet; dar pvirea sa asupe peep fed mo Ste dice. Vom veden aceasta mai bine exsmnind fl pe ere iach in analiens8nojunea de ronament Rafwnamenl ete aacscaintodus dep cee ce liptete semafie! pentru a face posit percept Senta ms nat este pesupast ca clement ‘eal al conjtintcr. Da end vr a conturim srctara percep © facem pacurgid iia puna rasa de encanta ete omina de aeeast rajtme empiri, desi ca nu coe soci sect ca mth consini im serves ect patna a manifesta o forth de legitura acres opus ene Inelectalisma telet din ‘pingeea empiismull i ratonamental ave even, ical Siu, Tanja de'aanula pols disperse a Secale” Analica sisi wrmitare vom ved mai lingede da ce pone de vere ‘soa Lantana ese soe sandan> Sopa, pei flo ‘et fu Hus CU Fak, De phnamensogse Pspe Per er ‘semaine Hr p53 wmatole “una fume aver nevote des rane Satan (..) somal Hobies sven neoie de 0 vane pac Ketan dc euig te op tpn tal eS Br Forma NOMENOLOGIA PERCEPT 0 reflexivi se instaureazs impinging pind la ultimele consecime tezele realists empiniste si demonstind antteza pin redcere la absurd Dar, in aceastl reducer fa absurd, nu se stabil in od necesar un contact cu operatiunileefective ale congtinf. Este posibil ca, daca plea in mod ideal dela 9 intitie oarba, leoria reepict s4ajnga prin compensatic In un concept vid, ct Fafionamentul, contrapondereasencajies pure, si recada lao funcie general de legitura diferent fai de obicctele sale sau chiar st Fedevind fori psihica ce poate fh descoperit prin efetsle sale (Colebra analiza a bucait de’ cera sare de a alii preeum mito sul euloarea 31 gust a for une! infiniti de forme $i de poz fare se afla dincolo ue obscetul petecput si ni defineste decat ‘eara Fisicianalts Din punetul de vedere al percepich, eeara no tai exists cind au disput toate proprictaile cl sensibie, $1 doat Stiija mai presupune acolo © anumitd materie cae se conservi Ceara «perceputa prin ca insisi, cu modaltatea ei specified de a txista, pormanenta e care mi este incl adentiaten exacts a tinge, ‘orizontul ei interior»'* de variate posibil conform forme ‘marine, culoares math earcfanunik molicunes, moienn fare anuojé un zgomot surd cind o. vot lov, in’ fine stuctora pereeptvila obisctulu ~ toate acesten fe picrdem di vedere deoa Fece tebuie determinini de oedin predieativ pentru a Tega cal {intr totl objective inchs in ele inscle. amen pe eae i vad Ino fereasrs sunt ascungi de palile t paltoancle lor 31 imaginea Tor au se poate fafiiga pe retina mea, Agadar cu nf vd, ch jane vane aco’ Gua dein vederen in mieten fists ca posesie a unel cai inserise pe corp de cite sim Scat Sty en Un pi "Sect EA ME a ce SETS SR Ser oe Sor pian ners rata ay aaa weniger cadence sheesh ee eee ane es ee ee ee ae SO Mt” Se uc eaea mak neinsemald iui este sien penrw a stabi Peeps este ojudecai rational deoneee ca atbuc bcc, Iu propritii pe ear assaf tcp rena mea Deore ce fam dot ochi, ar webut si vad obistl dub, dar co nu peseep dec nul, deoarece, eu astral clr dou magn cu consbece ‘cea mut obit um afl a distanys™ Peep devine oie tepretare 8 Semaclor pe care le fumizearscnstlatcn pe teu stimu corpora ipoerin pe ete fee shines stent a sxe pene Da anaes Penta explica exces pecepii asus impresorFetincn, Ia foc de af chiar scl de pereepereaberva din incor de cite @ feflecicautetica,redevine tn simpla afar al percep furizezeeoea ce ms frtzcacospul, ASCH in, ‘in Toe sh feo actviate tansendenal redevin i ae riot a pri inept bt ‘een tr Ant be ih ‘i still corporal sou pin posi wet cali ect sel ce pote dn alas" pn stage een pos ah “Geen ove fap alee peo bine shi ore egsagzee's et ume idea pce epee Sac esteem sess (Cis Laon 905, Bin oa Mais cae of cn eset ‘Sree lc tne et grates peat) (Quatreingm chara. pp31 25). Ace fp ok hee cv et se t per aes Leet uh one ren ae ied, peo doar o ativitatelogica de coneluzionae. fn fel acesta sunt Scop din teflccic i. constraim percepts, in loc sist dezvalim mare; nea 0 dad ratam operatiunea primordall care Toglea dreptcauzalitatepsihologics. Rezulté ch list face de neinjeles Fenomencte perceptive pe care are datria si le elucideze. In tip ce rafionamental yi pierde functia consi tiv gi devine un prinipiuexplicatv,euvintele a vedea>, «a azn, sc simi» T3t plend orice semnifiafc, deoarcee cea mai mid Peteepie senzovals depagesteimpresia purl i nts ase In i rica generala de wrafionaments,wjudeeatiy. Experienta comin face o deosebise net ntre a simi ga judeca rational. Pentre jinlecata este 0 lure de atitudine, Vizeues #8 cunose ceva vali Pentru mine iasumi, in toate momentele viel mele, si entre clelalte mini existente sau posbil, dimpotrivs, simi inseamns Ste increzi fn apareojs fra a eduta si o stipines si si adevarul. In intelectualism aceasta deosebire se estompear’, ‘dcoarece gindirearayional exists peste tot unde nu exist senzatic urd, adied pretutindeni. Dee, mareria fenomenelor arf respinsh otinden O cutie mare de carton mu ar paren ma grea decit 0 tie mied fluth din acclast carton si, menjinindu-e la iv enomenelr, a5 spune 8 o sim! mai insite atiradu-m gre ‘ming, Darintclectualismul dlimiteazS atl dea smi prin afionea ‘uno stimu real asupra coepulus mew Cum in exespl de mai $05, aceasta nu exist, va tebui deci sf spunem ci ctia mu este Sim, et judecats a’ iid mat grea. Acest exempt, care prea ‘Peni aardta aspect sensbil a ze, foloseste,dimpo Schimba inftigares dup cum este vizut dino laurie deasupra sau din cealal laturd si de dedesubt. Chiar daca ju 8 poate fr vazut in dows {elur, Se imsimpla ca figura sf refuze sii schimbe structura$tca sctul meu de cunoastere si trebuinse8 sisi asepte implinies in Uuitvs Stn acest cazs-arcuveai si uagem coneluzia C4 judeca “aap, Ain, Oren chair ee Na, Qumreingronchapnes pTtu inscamnd a pereepe. Dar alternativasenzate-judecath ne obligh 54 spunem ed modiicarea Figur, nedspinzand de welemente Sen sibiley care, €& i stimuli, rimin constante, nu poate depinde Aecit deo modificare in interpretae si ef'in cele din uma, ssconcepiin spirit modiiekperceptia tsigiv”, iar «aparena binds rma si sens la comandan.™ Or, dack vedem ccea ce ju Secim, cum care si distingem percept adevarati. de percepia falsa? Cum oare am mai putea spune despre acasta ca halucinan- ‘ul sau nebunul wered cd vid evea ce au Vd icicums?™ Unde fume ar mai fi diferena inte wa vedean gia erede ch vedent»? Daci raspondem ci omul sinitos judeea doar dupa semne sutl- siente i pe baza unui material indestoltor ~ adie, des, c4 exist fo difereaj inte judecata motivatd a perceptei adcvirate i jude fata vida perecpich fale ~ gt de yreme ce diferenta muse afl tn forma judecapt clin text seasibl pe eae il redacteai, atunci 4 percepe in sensu pin al euvdatulu, eare se opune fi a imagina, hn inseamna a judeca, ei a sesiza un sens imanent domenilu Sensbil mai inaintea oriedresjudecsi. Fenomenul percepict ade- ‘arate ofe ajadaro semniicape inerentasempelot 91 pentru eare Jjudceata neste decato forma de expresiefacutativs Ltelectu Tismul ma poste si fied x3 se fnfleapa nick acest fenomen, forma sutmeics pe care vo confer usa. In lini mai genera ste orb fats de humea existenfl gi a coexstenei oblectelor spe, fafa de vata care traverseazh cimpul vial i relsionexrs fn ind pdr In slozia Ios Zines, en «rid Dinile pinespale inclinatuna cite celal, Intelectuaisml rerum Tenomcndl la 6 simpli ereare de pereepfe: total provine din faptul fae si intervind tine auxillare raportal lor cu linile principale, in loc ‘compar litle principale Tnsele, In fond, mi ingen peivin}a Sispuneri lor gl compar cele doua ansamblur, in loc s8 compar ‘doar clementele principale Ar mai rimine de stut de ce mi ingel in privintadispuneri elementsloz. Ar tcbui 2 se impund © inirebare: cum se face ed in sazia lui Zéllner este ait de grew SB Comparim in mod izoat dreptele Insel care trcbules8 fe compa- Lage, Cees Lecot pp 12 18 ® bomen a de Alsi, Stine des Bonet p15. >» Cede excnpn Lape Cbes Legon 18 FENOMENOLOGIA FERCErTIEL a cu dispunerea daa? De ce refuza ele si se Ise ile ausiiare?” S-ae caveni 8 recuoastm ch, pi ‘mind linile ausiliare, nile principale au inceat si mai ie paalele, {au picedat acest sens pentru a dob un alt ci line aux Tiare introduse in figur au o semmificatie nous pe care 0 poarth de ‘acum inainte si eare nu mai poate fi detagata.” Tocmat acast Semnifcaie aderents figur, aceasti transformare a fenomenuly ‘cela timp, tot ea di un sens cuvantaluh ua vedean jdecata, dincolo de calitate side impresic, gi face si reapard ‘problema percepts, Dact suntem de acord si numim judecats ‘rice percepere a unui raport ssa rezervm denumirea de preeptic ‘iauala pentru impresia punctual, atunc este sigur cd iluza este fo judecats. Dar acest tip de analics presupune, cel putin in mod ideal, un nivel de impresie senzoriald in earelinile principale si fie paralele aga cum sunt ele tn lume — adic tn redil pe care fl constituim prin mfsuratori~, precum si o operatiune seeundard care modified impresile ficind sB intervind. nile secundare i fate, ase, falsified raportal lnilor principale. Or, prima clap {ine por $i Simpl de conjectrs gi © dati cu ea, Ia fe 9 judeeaa fare duce Ia'3 doua etapa. Construin isi, mu 0 Hnflegem. In Soest sens foarte gencrl i int total formal, jueeata ns explicd percepfia adeviraa sa falst decit daci se orienteacd dup orga hizarea spontanl s+ dupa configuratia particular a fenomenelr Este foarte adovaratchiluia consist ina angajaclementele pet ‘ipale ale figrit in relat avuilire care rap paralehsml. Dar de ce il up? De ce dou dvepte, paralcle pina Ia un moment dat Inceteazh dea mai face pereche 31 sunt antrenate nto posite ‘oblied de etre elementle Imediteinconjurdtoare care lise ada? ‘Total se intimpls ca eum ele nu at mai Tace parte din acceai lume. Dowd drepteoblice veritable se afl fa cela spaiu care 7 Kesler, Or anbemerite Enpindangen wed Ltetinscangen 9.69 2 Gi Rei, Behl 35: sto ppc a oe pang et tine Da ca omen toe semen ‘lee aceva det ra uo depth Peat a lina sn ‘acetic optongh seo fa itu gh extern, inp oxo ne loa ae douse ett eenste spatial obectiv. Dar, tn pt, acest drepte mu seinen una supra celilalte; este cu neputinta si le yedom oblice dacd le fixdm cu privitea. Abia dnd nu le maj privim cle tind tacit etre acest now raport, Dincolo de raportuie obietve, aici se gaseste © sintaxa percepiva care se aniuleaza dups regullproprt sk: fuperea vechilr relat $1 instaurarea unor relai no, jodeeata mu exprima decit rezultatul acestel operatiunh profunde $1 sunt ‘conseenja Tor ulin, Fie ea fall su adevirat, numa aga trebuie ‘Sse consttuie perceptia pent a fi posbila 0p Este ‘devieat ch distania fa de un obiect si fa de ylieful su nu ‘este 0 proprietate a obietuli, aga cum este cuoarea sau gretatea| Sa Este adevsat ed tocma relaileinserate into configuraie de samba invaluie greuatea i euloaea ings, Dar mu este devi Fat ch aceasta configarafi ar fi consists de ere 0 winspectie & Spirtului Asta ae insemna sl spunem cd spiritl parcurge im- presi izolate 31 descoperd din aproape in aproape sens intre- Ii, aga cum un cercetitor determina neeunoseutele in functie de datele probleme. Or, in aeestcaz, datle problemet mu sunt ante- ‘ioare Fezlviri ei $i percetia este locmai ace act care, dino ‘dat, simultan eu constelatia de date, creeaza sensu pe care i! au Aatele, dar gi face ea ele oibd un sens ‘Bs adeviratc& aceste crite! nu vizeaza deci inceputu analizet reflexive intlectoalisml ar putea rdspunde e8 trebuie 52 vorbim mat inti Iimbajol bumslut-sim. Concepereajudect fa for pshied sau ca mediate lopcd gi teoria percepich ca ‘interpretaren — acest inelectuaism al psihologlor ~ nu snt de fapt-deeat © contrapondere a empirisimuls, dar el pregateste © congtintizare vertbila, Nw ptm Incepe decit tural, eu postlatele ei, pint cind dialectica itera postulate Te va distrage. dats infeloash perceptia ca interpetare, Fenzatia — care a serit drept punct de plccare ~ este defini ‘eplsiti, deoarece intreaga contin perceptiva se afl deja din- colo de’ ea. Senzatia nu este simi” si consuinja este mereu onsfinga unui object. Ajungem la senzafe tune cin, reflectind ‘supra percept noast ‘mod absolot opera noasteh. Senzafa purl, def rep verti, pres prk exe concept simi” Lagen, HeNoMeNoLocin vencerriy os -stimulilorasupratroplui nostra este wefectl vlna cunoasteri, Particular al cunoestrt slinifiee, i doar print-o shui, de alunite fitease, not o agezim a input 0 conser ante Fioarl cunoasteri, Ea reprezintd modalitatea neces $1 in mod hecesaringlitoare in care spirit Ig reprezinta propria ‘stoic Sparine domeniufui constitu gi mu spiitula care consi tuie: Depinde de lume sau de opinia ei ea prcepfia 8 pout spares rept otnterpretare Din punct de vere al contin! ins, cum ar putea percept si fie un ratiomament, de vreme ce nu exist Senza care sii poata shut de premise, sau o interpretarey Je reme ce anterior ei mu exist mimic de interpret!” O dati ce Aepagim ase, cu ideea de senzlie, pe cea'8 une activity pur gt Simpl logie, dispar gi obiccile pe ear le iicam ma adineaor 'Ne'vorn inreba ce inseamnd a vedea sau a sim, ce anuime dis- tinge de concept accast cuneasere ined prins in obicctl si, inerent pind la un panet inputs 9 spate Dar tefletes demon streazi cai nu este nimic de infles. Este-un fap, o raltate ch ‘ered mai Inti Inconjurat de corpal met, pins in lume, situa fii i acum, Dar, elnd veflectez supra fi fiecare dire aceste ‘cuvinte este isi de sens 51 mu ridied nei 6 problem: oar nai pricepe «inconjurat de corpul meu» dsed mu ay fn cl Ia fel x iim mine, daca ‘nay gandh insu acest raport spatial $m 35 sepa asfelinerenjes momentalit efnd mi-o repezin” Oates ‘cl ma alla prins tn lume 91 c& sun siuat in ea, dat asf fost {almente prins gi siuat inca? Mag mirpini stoned exist unde rma afl ca un ueru; de vee ce gu unde mi afly st mi vid pe ‘ine Tnsumi tn mijloeul ueruilor, aceasta inseamns ci sunt © consti, Fil unics, individ care nu silislutsteniciunde tenfie, si fle prezenih prtutindens Tot cee ce exist ea Tuer sat Congtinfa este cle-de milo LLucrl este int-un anumit loc, dar pereepia nv este niin, clei, ‘dacd arf stuatiundeva, nu'ar putea face sd existe penta ee % “Cindi unanere ie san pin esi, dit acen ‘ten se pare el fecal ti a center, ance fle prin ‘Sper ite’ in evel, pean rent nul rat eke ‘ert despre use: Aes det pi rms ci feeingle celelatelucruri, dooarcce ea s-a afl in sine in fell in care (fac eri. Agadar peeepfa este gindul, tenia de a infctewe Trruparea ei no ofera nic tasturs pozitiva despre care ar side seam si prevenja ci ca individualitae metaizica mu in- Seamnlt decit accunoasterea de eatre eins aTocuTui unde se falls Analizarefleivd devine o doctrns por represiva, conform ‘ireia perceptia reprezina o infelegere confuza, tar determinarca ‘este-o negafie.Astfel ca suprimd toate problemele, ev exceptia tincia singure: ea a propriulot su icepu.Finitudinea unt pe ‘epi care, cum spunea Spinors mi da econsceine fra prem Jncremenitea congtinfl int-un punet de vedere, foul se rezum Ta necunosstesea mea de cite mine fnsims, fe pterea mea in| tovul negativi dea mu reflects, Dat, Ia rindul ei, eum este posbili faveasta necunoaslere? Dict a rispunde ca mu este niciodat Insemna s8'm svprim in spostara mes de Filgsofeare caut Nici ‘0 filosofe ns poate ignor problema fnibudni fed amenintarea tea se ignora pe ea inci a filsote, nich o analizd a percepic} hn poate ignore perceppn ca fenomen original fr amentatarea de Signor pee insiqt ea analiza iar ghndireainfinita pe care am fescoperi-a.imanenta perceptiel ar 11 punctal culminant al fo fond de lips de constings. Migearea determina ate Sbicetl perceput este animat deo vaf8 seerets far percepta, &3 nite, se desfice gi se reace far Incetare. Nu vor aven decit es rar comin ita eel vom fara Inigcare efecti prin eave ca redevine sping in fieareeliph pe ‘demersurile sae, fe contac inten obieet Seni propriet sale vet, Nu vor atinge aceasta dimensiune constiutiva {ek inlocuim print-un subicet absolut transparent unitatenple~ had a contin s print-o pindive elernd warla ascunsin care face #8 Se rice wn sens in wprofunzimile naturin. Consientizarea fntclectuaisth au merge pina Ia aceastsridieinplina de vat pereeplic, deoarece ea cautdcondiile ere o fae posbild sa irk Bevcare near exists, In loc sh dezvaluie operatiunie care 0 fac ‘Gemala saw prin eate se consti, In percepliaefectiva, alta omental nastern,inaitea orieéral cunt, semmul seasibil st emmifcaia 42 n0 sunt separabile niet chiar in mod seal. Un le care se simbolizeara si se modified unele pe celclate Hse cord unl cu celilalt conform unei logic rele pe care trebuie So explie siinja gi a care analizs ea este departe de ao fi termina. In Geea ee priveyte aceasta vata percept, intclectuw lismul este insuticent fe prin lipsa, fie prin exces el evoed dept limit caitaile male eare ns sue dest vesmantul beets 9 4e aici weve Ia 0 consinfé a abicetulu care rar span Tegea 4a scrctul gear, prin chiar acest fap, gi-arscoate contngenfa din ddezvoltarea experienel si stile percepiv din blest. Aceasta te ‘ela tezd la anitezs, aceast inversare lui pentru cu conta, teste procedeul constant al itclectualsmuli last subeiste fara vrco schimbate punctul de plecare al anaize; se pleea de la ‘lume In sine care aciona sub och noi penteu ase lisa vizutl 4 nol, avem acum © congtiga sau 0 pindire a lumi, dar natura Ins a aeestei lumi mo sa schimbat" himea este In continuare definitd prin exterioritatea absolutd a pSlor $1 doar dublatd pe toatd ininderea et de 0 gindire eare 0 poartd Se trece de la'0 obicctivitte absolas lao subiecvitate absolut dar wceastl lous idee valoreaza exaet elt prima gi nu se stsfne deeat im. Potriva ei, adiea prin ea. Astfelimrairea dite inteleetalisn 3 Empiris este una mai putin vzibils $1 mult mai profund’ deckt Secrede: Fa nu se rezuma doa la defiitiaantopologics a sencatit de'care se folosese st unul st celdlalt, ct priveste gi faptal cd nbele plstea23 0 atudine maturalé sau dogrnatiea, iar supravie- Iuiea Senzafci in inteleetualism nw este decat un sein al sees ‘Gogiatism. Intlectualismul accept ca absolut Intemeate ideea ‘adevirului gi ideea existenfei tn care se desivaegcye i In care se ‘ezum munca strvctranta a consinfe si pretinss Yui reflec flor, atitudinca naturala mi df asigurareae8 pot scsizaun «teal» Aincolo de apatente i eadevirtul» dincolo de iluzie,Intelectua. lismul nu pune fa discutie valoarea acestornofuni: nu este vorba ‘deedt de a conferi unui factor naturant universal puterea de a reeunoaste chiar acest adevar pe care realismul {1 plaseazS cy aivitate fotro natura dati. Desigur, intelectualsml se prezints de roguls a o doctrind a sinfei gi au ea doctrin a percepic; ‘el crede clit intemelaza analiza pe dovada adevirulti matematicnu pe evidenta nav a tum: Aabermus idea weram: tn realitate ins, nv ag st ob am 0 idee adevirata daca, prin memonie, ms 35 putea relafiona evident prezents cu cea a chipei seurse si daca, prin confrutarca lato, mi a9 putea relations eviden i cca clu, fell care evidenta Tui Spinoza o presupune pe cea a amintini #9 perceples Dacd, dimpotriva, vem si tne fem consituires recut $a ceulat pe puterea mea de a Fecunoaste adeviru intrinsee al ide, supra ideea celal s pe cen a lumi, dir fides riminem in aitudinea natural care Te Th drept date sigue i folosim fortele certitudni naive. Cac, aa tum a vizat Descartes # Pasa, niciodal nu pot coincide dito fda cu gandires purs core formuleara o idee, fie ea si simpli ‘indrea mea clart i istineta se floseste meteu de ginduri deja formate de mine sav de celal si se increde in memoria mes, ‘died in natura spiriulu meu, sav in memoria colecti fameni care gandesc, adil tn spirind obectiv: A hua de bund them o idee adevaratlinseamnd a da credit percepich fa sprit rit. Emprismlpersista i eedinga irevocail i lume ea to {ate a evenimentelor spatio-temporal trata constinia ea pe un ‘Scpartament af acester lumi. Analiza fefleiva se delimiteazd de ule prin operaiunile conytinf fat determinate. Ea-este corclatival uni univers, subiectl care “i nt ful nisate toate consingcle 4 edtor shit este Enioasteren nowsrdcfectia. Presiponem ch 2 produs deve een ce pentru nol se afl deeat i inten un sistem degre Shsoht adevarat, ap st coondoneze toate fenomencle, un B60 icin care dt seam de toate perspectivele, un obiect pur aura ‘rinse deschid ate subtitle. NU mai trebuie mimic dct Sees objectabuoit 9 acest subiect divin pentru a indeparta ame ninfaea un spitit malfie si pentru a ne garana posesia Wei ‘tovirate Or, exis act uman care dino singurd dat taver- Seava tote indole eu putin pentru ase instal ca adv ‘acest act este peceepia, tn aensol larg de comoast xistenflor. Cind ml hotirse sk pereep aceasta mass, conas cu fermitate incetinala urate scurte de cind o privesc, ies din vita tea indivi obscrvind obiectol ea abieet pen tof, reunese expercnteconcordante dar dsjncte $1 tmprastiate nai snulte puncte de imp sma multe temporal. Noi nu repeo $m inlets ede foloset, ef oar et se folosey th Ihod tacit de acest act deny eae ndplinest, i nina tpl, meta etemitai fo Spinazn, acest wont oniginarin™ Exist dic o putere de fape, cum spunea Descartes, oveviend po mpl eeiubia eae eunet, sub invocres tne ndcvar aso iu enomencle separate ale prezenu tae vectra dt mee ale drat cea, dar are mo chutes fe pt engine sae perceptive gt mu heb tala de sfacchateon 5. Funcia lsat ees eagezsadeviru in ctmpl vate de unde a provi isi ee Psd, ne folosm de ava fir 2 Jncapabil de a veda fenomenol percept Tues cre se nage inven prin ruperca unr experienfe separate in ond fone pet epuldotran univers care my este aces eet aces Iome jena de origi sale consutive i deven tam ong Axel inflectional ass con nt apart ‘de imumiate cu fina absolut lar Meta ns de hme in oe Subs a orzot sau ea firconducor al onli fefexve. Dubie 2 nweropt atamapile expe care privese lume, dar ay schimi mic refestor la aces presets sida hl eve su tmens ‘nweatl advil absolt Reece eset a ening pe care seeptien dopmatc fd ai pe ma iebin fe ete eo nl dat sea nd epizcars Tp pnd 1 pd anche om de am nae tai ponte pune problema descriettfenomentor, sparen Por Cepind aati este reaps ca te Haron, me mal puter Sede ceca ce eis, pecepia viral Iai experi otf deoscbite Je concep De et provin Haste ta par St ce poste cma nreagn docs lege saree a, imensune transcendental care toate constrngenic In rang de fege niiodath nu ebui fe tneea um are cela sbiet exe parte alumi i precip Toes, deoaece constitu mu exis coda det pen constituent inves, maginen une lumi constitute, i ee eu nad oo ae : 7 ats Bnew ld xp». 31,‘corpul meu nu vo i decit un obiect prints celle, si ideea unei ‘Sontinfe absolute care cansttuie nu sunt deed aparent inant tera: amindovs exprima de dous oti 0 prejudccatdprivind un Univers in sine perfect explicit, In oe s le altemeze pe amindous ‘ch adevirate in ell in car o face filosofia nflegeri, o tefletic Bsutenied Te respinge pe amandous ea alse E deep c, poate, denaturam intslectuaismul in’ o dats spunem €8 analiza reflex’ realiz23 prin anlicipae Tnieaga enoaster actual, Inchide reflectia ‘ini, poate ch aici avem de face eu 0 lism, cw reflelia conform eu lumea, cu adevarul vizut de Prizonicrul din gota care prefers umbele cu cae este obisouit si fw inelege ed cle provin din lumina. Poa ed incl nu am fjcles A\devarata functc ajudecai in perceple. Analiza bucti de cea fu voia si spund ch in spatcle nafursti-ascunsi © motivate fafional, ci cd motivatia raionald este inridscinat tn. naturd iin af conceptul care coboara in natu, ei ia concept, Percptia est 0 judecat ist ignord motvaile™ ‘firma el [percept se ofera caine $i ca unilate, inainte ca not sf obser at inl legeaintligibil, far ceara nu est, la origine,o supratala Fenibii si malebil Spondnd ct judecata natura mu are «elgaz flea gandi side a lua fa considera orice motivatin, Descartes lai si se ineloags c3, sub demumirea de judccal, cl vizeazi ‘onstituirea ‘mui sens al obietulut percept care nu este anterior peteepietinsgi sh pare a ies din el” Pare contradictory si ga- aim pin veridicitatea divin acast cunoastre vital sa aceasta ‘inelingie natural» care ne india uniuneasufletaui cu topo pe ‘nd lumina natura ne indics dstncia inte el, dcoarece Ve ase Sic fran an so nit eave paral de 9 ah {ats ton in comida te map crest ms oat slipn ie be" He i) mise pore einem Je onus ote celle Incr pe eae te concn st ond lpia cu beter mele (.)" Pd cvideme. Dar poate 8 filosofia tui Descartes const tocmai in Ssumarea acest coniaditi" Clnd Descartes afin ed pteret A Inflegere se reeunoasteincpahia de cunoayte uniunes su Mutu eu tupul lash iti sarcina Je a o nous, acest fat Semnifca doar e8 acl de inflegere se ofera carellecic supra tor ieee pe care mil rsoarbe ic de fat net e dope Cind regisesesiictra intl» but de cers cb a plate ini gine absolus in raport eu care bucata de ear at Fi doar un rezulat, noo conse, cio re-consil. «uleeata ‘uray neste ateevs Jit fenomenl paiva, Totdeaana rina de a canosye precy, Relea nt ctodld pe snc tn fara oar context. anaica Pereephii mu face 8 ispart acl pores, indiviivalttea Shiecta pereeput sierena egtinfesperepive into temp fat io Spat, Reletiom ne sol trnspar Scns Kantian sl euvannuat~, c fgnepe meen Tak sic ca Insti de unde fpnete pi mise ofr mere ca un dar al at Dar ca desereresweflecttlo mane alas dup reflec 2 Viator ‘pt dun, in mod reco act retest te este cunoscutdeeit prin rellectie gin bute agcrat in aura {Faun termen ce mu poste cunoscat, Inte cul cae shafzeast percepts seul care perce exits ftdcauna 6 dstany Darin fC eedi o dpteeaent dtn, dowe in faptca sunt eapabl sd gv eee ce perp, domin practic dis continuiatea eel dous Fur shin cle dn wy gio ar ves so son mt deo conn rl St eds epia la inelegee, chs comstate acest Jp al refleciel cre {ne totdatamedtne opctats pera, O afl de ae ticare a rans 18 conde umane ar conform cu slua favteian st putem susfne cf ait seat smniicapia ultima a fartezianismul. «udeatsnatiralin a intelectual ati paz aceastsjudecats Katiand cre face si se ase In obieel ©.) fd me pt pil wna cpio concen a nod ta sion inna et ope ter dee cents He concrp up ugar na erent Exo delg'rte contotor= 4Ete neinivideal propriul stu sens gi mu iL aduee de-a gata Carteia nisiu si Kantanismul au vizut pe do-a-ntegul problema percep ict cate const in acea ed este 9 cunoastere originard. Exists 0 perceptie empires sau secundara, pe care 0 exersim clips de clips fi eare ne ascunde acest fenomen fundamental, deoaece este plini fe cunogtinje vechi gi, ca 52 spunem aya, s¢ joacd la. supra Fiinfe Cind privese rapid obictele care mi nconjara penta a 13 pozitiona 51 a ma orienta printe ele, abia daca aeced lain Uiarea instantanee a lumi, entific ach uga, dincolo Fereatr ‘mai incolo masa, care nu sunt decat syporturile #1 caliuzele unel identity practice onentate in alta parte scare nu imi sunt date ‘ecit ca semnifieai. Dar nd contemplu un object doar cn lgura preocupare deal vedea existind 31 dczvlluindu- sub och tei bopitie, atunet el inceteaza 4 mai fhe 0 iluzie la un tip [general i imi dau seama ea flecare peteepic, st nu mumai aceen "i privelsilor pe care le descopir pena prima dats, reincepe pe ont propriu nagterea Infelogei inteleetuale si are ceva. Onto ‘escopenre genial: pentr.a recunoaste copacul ca pe un copa trebuie ca, peste aceasta semnificaie dja dobandits, aranjatea Je ‘moment a priveligt sensibile st relnceapa si schifeze dees ind dual a acestuicopac, la fel cain prima 24a lumi vegetal, Tot {sill ar fg aceastt judceats naturals, care ined i poste unoaste motivate rajonale deoaree le creeazi, Dar, chia dach Sumter de acord cd existena, individualitatea, wfatieitatesy se MA Ia orizontl gindir caresiene, rmne desi daci ea len Tuatdrept tee. Or, webu 33 recunoagtem cd nu ar puto face secit transformindu'se profund. Pentra 9 face din percept © ‘unoastereoriginard, ar ft webuits8 1 se acorde fntodini sem- hifieaiepozitiva ss fie ual In serios aceasta propo coda tin-a TV Meditate eae face din eu wan centra inte Durnneze fi neant», Dar dacs, aga cum last i se ineleaga a Va Mediate §.cum ova spune Malebeanche, neantol nu are caracteristii, dacs (Fact de facut) rebar de ins cone ae, ta ream dc In canones mel onal ait ne saree ep Fei det pen ns dar nu cael ctr pnt aps po [lee et tune Web a atte de asc prt ten dace fie tn ln Ce apc ei cir de rn Leste nie. atunct aceasth defnitie @ subicetulyi uman ne © ‘ecit un fel de a vorbis finial nu are nimie pozitiv, Pena 3 veda in reflec un fap creator ~ 0 reconsiire 2 gindirt tr ‘ute care nu era formulatsdinainte stu o determing in mod Walail deoareee ec singura ne ofert o idee despre aceasta ia ‘wccutl in sine este, din punctul nest de vedere, ea $1 cur nar Tia fi tchunt dezvotat ointuie a tmpului la care Meditate tw fae decito aluzc in teacat™ Fxperienta prezentalut este cea ‘une! fine intemeiateo dat pent toldeauna si pe cae mimic ns Har ft puta tmpiediea ‘sf exist, In cettudines, prezentulut rezenfa, care plaseazh prezentl ined dinainte ca un wprezet vechi» indubitabil In sera reamintii- lor, iar pereeptia dept cunoaptre a prezenulu est fenomentl central care face posibilsunitatea Bul si impreun cea, ieca ‘de obictivtte gt de adevar. Dar ea este dat in text doar ca una Aine acesteevidenfeiezistibile doar in fapt si cae ramne =u [push dubiuhii” Agadar soluia carteriané nu este cea dea lus “rept garant pent ea tnsi gnditea omeneascd In condiia sa de fap, cide ao spriin pe o windie care se posedi fa mod absolut CConexiunea inte esenls sh experinfs mu este gst In expeient, i in ideea de infin. Agadar este In cele din urms adevirat ci nalizareflesiv se Tntemeiaz4 eu otal pe oidce dogintics 3c, in acest sens, ea nu este 0 conjtientizare desivarita”™ ‘ccs poeuderidei a elope cm 8 meatal ust i Ton oso {trea pacha a sin meres cheba ene mor jor ee congas shes st in tn eee pe ss om "lio elev atm be at ine ai de sbi cin natra wierapnr te xe snl ep wc cepa er ctine mpeg dens pmo Re ale ae lo sprite men mt scl vee oid 9 et ‘impel exist 9 confendh cele doul Eur Totus, ach nor sume acest Spit‘Cand intelectusisma relua nojiunea naturalist de senzati, in acest demers mera implicata 0 Glosofie. In mod reeiproe, cind Dsihologia liming defini aceasténofiune putem si aseptim si flsim fa aceasth reform Inceputal unui nou tip de refleeie. La “pie est const de et ances ts mantra af a, st [tus 8 stpongem epochaten wu ved flat pon eraen nc gma pt Sn prepa anormal pe cre mt © consre pte aces dart (Lagene, Cleves Leona p12) Se pote spec Indep iid) oot pvecpa ingest oare de "isd fe rnc fat previ poems, deoue a ‘ex cae sine de yt etm pote unit he dincace dealer de {ter Cl iim, nwa ne percep senza capa bc coi intro cea de ele filoie” Nu avem devil soe No sue ‘partners Bat mu dscope mansion a2 Slaps ei ema tse a uel determin ev {°5 creme su osc cae fe yobs pte, elma 92nd de Sr img cont ae Ici loge Spl ae contin sine x nee” pe acest Nar (th ds oes satrap mera,» prep yi oer In cont ica taper ste te se estar “Acca care osm i Asn anal pectic Sim ch wm conc ne pre mere tn mate dec uno char deh ote are Sepa ro ‘Simesamis eect Dust eminent tee Osta a9 ‘ere compara ace fe marines aeenor do abet 2 hare (hectlr foment tii selmente fr ae mance st [dct lait De ats rene a bays confndin rare trae, [tacsan spent fate in peeve ase, co pndren see ter aern incre na pte ete ait oan. Ot elt cor aca isi ret eel aramane on de cone roe fir ane sts soir nd materi, fre samt veto wl no est ela a. ah Sem carte ce find pin, Fpl ror sunt indie fr p= (Quatre ing am chaps Sir Epi eres Pass p18 at tne o eevee» spa care eat ‘iat ear determina pe ua ante dae mo epee Svias FENOMENOLOGIA PERCEPT a nivellpsbolope,eiicawipotezei de constant semniicd doar hse abodeazljudceata ca factor expictyn fcora percep. {Cam oare si sestinem ef pevcepere dstanfs este defy rez i de marimea aparené 9 obicetsor de dispanata imagine ‘nied cme cota de comer cei eu ‘Giusjncm ed pereeperen velit este defini revolaid de Siero ings agin froizta de oehul rep i cea fornia {Te cchil sting, de vreme ce, dac8 ne mentinem la nivel feno tench il uful dine sceste sere mu estein mod clr oferit onsnje si sua ajoneze acolo unde lipsese premise? Darts paolog, seeass erie ifeectalismolui nu tinge ecit nivel vulgrizir. ica intelectalismol co tebule tan forts in pl i Mine flesofol ms mai cats 8 expice erent a operate prcepiva 9330 ifleazs TR cca potzch de const dervalue ca peteepia mu este inact de lnlopere. Este de ajuns 4 pivese un pela} cu sus Jos pn avo stone mm Or dn pce vtec a fojcloperi susuly soe» a dee un sens ety $i ie reece Sar lov de’ madul de oreotare a peal ca de in (iketcf absolut, Petty iflegere, un patat ete tere wn Prat, {feed x spjind pe una de lle sale ie cl spring Pe hol ine unghiwn. Peni percep el este grew de reeunoseu ni pe ct pe eas de eal cestor Goch bie, Sentus'ty caer compa igrens cole en pea) coe fst Fecan's aatea ate ube de dimen eco geomet ie Asn clan cad ps cme 9 29) Aa ‘se nerf x fecage none mal yond Geet aca je Seite oerrsitemestae meee ‘loin de cet hot AnnJn aceasta doua stuafie. Paradowul obictelorsimetrice opunes Togieismultoriginalittea experienfei perceptive. Aceat idee te ‘ue relual gi generalizat: exist o semmnificaic a obictul per- ceput caro mi are echivalent in sniversulinjelegers, exis un ‘medi perceptiv care Inca au este lumea obicetvi, o fl percep- {ivi cae ine mu este fina determina. Numai e8psibologi care ied descrierea fenomenelor ni iniezirese de regula lars looted a metodei lor Nu vid e8 intarcerea la expeienta pet cept daca aceasta reforms este consccvents 9 raticala~ con amma toate formele realsmulu, adic toate flosofle care pari- Sese contin iau drt dat nl dite rezltatele sale, 61 mi ‘ad cd adevaratil defect a inteectalismulu este tocmai fap ¢3 {a drept dat universul determina al sine c& acest repro se aplicd« foror! gindintpshologice, deoarece ea agazi constinta petceptivd in mijlocul uns lum de-a gata, si c8 erties ipoteei de onstanf, dacd'este dust pind la capa, capatd valearea une adevirate «reductifenomenologicey.” Gestalismul a demonstrat fi asazsele semne ale depirtnt unui obiect ~ mirimea Iu apa Feat, numaral de obiccte interpuse fntre aces sino, dispaitatea imaginilor de pe retin, gradul de acommodare st de convergent ecitin cadrl unc percept aalitice lectate, care se abate de la obiect gi se axeazh asupra mo- Aulus de Se inf, si asl not nu tecem prin acest inter ‘mediani pentru a cunoaste acest distan( Taft Je obieet. Atta doar ea gestaltsmul wage concuzia ci, nfind somne sau motive Jn percepia pe care o vem nov refertor la distant i corporsle sau obiectelefnterpuse ale edmpului vial mw pot fi Aeeat cauze ale acestei percepts Se revineastfel lao pihologic texplcativa al care des! gestalt al ‘evarece, ca pshologic, 8 legaturile cu nata- ralismul Dar, totodats, l este infidel proprir sale deserie! Un individ a elu mugehi oculomotor sunt parlzai vede obstacoele ef decrplP Gatun, Tit de Pca cap. 1X, pe ceptign de erace 13h ee La ac comportement, p78 deplasindu-ae spre stings atunci ednd el insusi crede cd ga rtit, (chit spre stings, In acest caz este vorba, spune psihologia class, Se 0 perceptic rational, premedita: se considerh ed.ochil se teste spre stinga 3), com imaginile rtiniene mu sau miscat, trebuie ca psa sie fi deplast spre stinga peniu ale menjine Ta Jocul for in ochi. Gestaltismal ne face si ijelogem e& peree- perea poztici obiectelor nu ocoleste © contin ea tare a corp Thr ev mu stv nich o clips cd imaginile au ramas nemigcate pe feting, ci val de-adeeptl peisal deplasindy se etre stinga. Ins onsinja nu se limiteaz3 doar Ia a primi de-a gata un fenomen ilucorn pe care ar ste fn afara ch nite eatize pibologice. Pentru ase produce tluia, treboie ca subiectl si i avutinteayia de a prvi spre stinga gi 84 gandite@ fi mised ochiu, Tuzia legata Se biectul in sinc advce eu ea aparenta de migcare in obiect Mijcinlecorpului sunt in mod fiteseInvestite cu 0 anume sem- nifiati percepivs, formeazh cu fenomenele exterioare un sistem at de stdns legat, ineit pereptia exterioard fine seama» de ‘eplasarea organclor de percept, giteste in ele daca nu explicayia fa ataye, cel putin motival schimbarilor aparute in ceea ee vede St poate sstfel st Te infeleagi. Cnd am intcnjia de a prvi spre Saga, sceasti migeares priv poartacu sine, ca pe o waducere hatuait a sa, 0 oscilaie a cimpolus vizual-obiectele rman la Tocal lor, dar dup ce a vibrato clips, Aceass consecina nu este Tavita, ea face parte din alcStirile naturale ale subictali pst ho-firie, este, cum vom vedea, 0 anexs a eachemet noaste corpo- falew, este sernificaia manent uni deplasin a «priv. Chnd ‘a lipseste end aver congtina faptui ct ne miged ocbi fc ‘a priveligtea #8 fie afectatd, acest fenomen se traduce, frh vreo Seductic special, print-o. deplasare aparenta a obiectului spre Singa. Privirea si pesajul raman ca si colate inte el, nich 0 tresrie de emopie nu le despare,privirea, in miarea ei iuzorie, Is aineearea peeajlui nu este in ese nme sltceva deeatinfepenirea sa la capatal unciprivisi pe eare 0 $0- cotim a fn migeae. Astfl,imoblitatea imapinilor pe tetind i paralizia mughilor oculo-motori au sant cauze obiecive care st ‘Setermine iuzia $188 o adued de-a gata in consinf. Intenia de 4 ne migca ochi gi supunereapeisaulu in faa acested miedri mo Sunt nich ele premise sau raion ale sie. In schimb, ele repre-inl morta ci. Tot asf, cbiectele iterpuse inte mine $i xl De care il fixez cu privitea nu sunt perepmte pentrs le Insel; Sunt totus percepute st mu aver mii un argument eas refzim acest percept marginale un rol in vizulizarea distate, dsoa- rece, deIndats ce un eeran mascheaza cbicetcle interpuse distnfa parent fay de ele se micgorears, Obicctele care ump edmpul vizual ny aetioneaza asupra distajekaparente semen une! cate supra efectulu sin. Cind indepirtim ceranul, vedem eum se nate Tndeplrtarea obiectelorintrpuse. Aci descoperim limbajul mut pereepict: nigte obicete interpuse, im acest text natal, «vor si Spun» i exist distant mai mire. Nu este tots vorba de una dire eonexiunile pe care le cunoaste logica obiectivi, anuime Togica adeviruui consti: cei mu exist ict 0 rajime ca 0 «lopotnita si mi par mic8 yi mai indepirtat de Indah ce pots vid mal bine 1 mai aminunit povarniguil si cimpiile care mi Aespart de ea. Nu existh rate, dar exist un motiv, Toemai {gestalisomul ne-a fleut sf avem congtija acestortensiunt care Itaverseaza cimpul vizual ea ngte lini de fora si sisternul corp propriu-lume si care il anima cu o vai latent si magicd Dunlnd ic yi Colo torsuni, contradic i deforms, Dispartatea Imaginilorfeiniene, numarol de obieteloterpuse nu acioneacd nici a simple cauze obicetive care ar produce din afar percept ‘mea referitoare la distanpa mil ea argument care ar demonstra Fle sunt in mod tacit cunoseute de percepie sub forme voslate $1 © justified in baza unei logic fk cuvine. Dar, pent a exprin In mod sofieient acest relat adeviratsreforma a actului de Tnelegere,dack se vreatraduceren txactd a fenomenclr, si e8, penry a ajunge la aceasta, tebuie Fepusi in dscutie gindirea obicetiva 2 log sice, ebuiesuspendate eatogorile acstet Indlald, Ta sens cartesian, prelinsele evidenfe trcbuie apelat lao adevarataeredueti fenomenologicin, Gandirea ‘obicctiva~ cea care se plied niversulu gi na fenomenelor ~ nu tnoaste decitrajunialterative; pleeind de la expeientaefec tiv ea definesteconcepte pure care se excld resiproc:nojunea { intinder, are este cea 9 une exterior absolute a parlor, sia Glosofier cla rebuie puse Ia realism 1 notinea de gindire, care este cea a une fge reculese in ea Ins), nivnea de son vocal ea fenomen fizic arbitarlepat de fnumite ginduri gi cea de somnifcapie ca pindire in intregimne Timpede pentma sine, notiunea de cauad ca determinant exterior al fecal sit gi cea de monvaie infoma ca loge de constitire intrinsecd a fenomenului. Or, cum vedem, pereeptiacorpulu insusi 5 peroepfia exterioard ne ofera exemplul unei consinle mone tice, adie al unck congtinge care au poseda nteaga determinate 4 obietclr sale, al unei constinfe a unei logic rate care mu di Seami de ea insii sia unei consinge a unet semmifcayiimanente ‘are mu este limpede in ea inti sh mu se cunoagte decdt prin ‘experimentatea anumitor semmne natural. Acest fenomene nu Suot fimilabile de cite gnditea obiectivi gi de accea gestalsmal — ‘are, ea orice psihologe, este prizonir wevidenfelor slinei $1 nu poate alege deci intre motivaie interns enea. Din inteloctualisoulutajunge la 0 rei aurare a realsmului si a gindiitcauzale, Din contr, aotinea fenomenologied de motivayie este unuldintreacele concept wure- tooren® pe. care tcbuie sil formim daca vrem = revenim la enomene. Un fenomen declangeaza un aul, av pin intermediul tne! eficinge abicetive,precim cea care leagi evenimentele din ‘tur, ci prin sensu pe eave Il ofr ~ exist 0 mpiune dea fi care forinteaza Muxolfenomeselor fir 58 f fst in mod explicit intro {dust in ficeare dinte ele, un fl de rate operant. Ast, intent ‘dea priv spre stinga si aderena peisajult la prvire motiveazi iwi tnci migedet inerente in obfect, Pe misurd ce fenomenul ‘motivat se realizeaz3,raportl si intern eu fenomenul motivator Tncepe st apart, in ioe ea doar s-1 urmeze, cl explica il face ingeles astfel Inet pare #4 fi preexstat propiull stu motiv. Ast 1, obicctolaflat In depirtare gh propria sa proiectare fied pe retine explicd deparitatenimaginilor $i, print luzie rerospec- = Phd et br nd Une npr s svi sae Hel ae pe psn intent fone {i's detmat tat de fra cefles Ie acest! ete tema recede Be aah pecs fp nace mits ref Sp Eis doves oofnes de etna pe cae gis nel et entiva, noi putem vorb, impreund eu Malebranche, despre o geome- natural. a percept fot atl, antcipsm in perceptie@ wins ‘de Tap, Se intemeiara pe ea si predem din vedere raportl original de motvatic tn care dstanfa prexist oricirei sine, provenind mu dintz-un act de judecare privind «cele dowd ima. fini» ~ clei cle nu sunt distinete dim punet de vedere numeric «i din Fenomenul de emigcat, din fortle eae sligluise in aceasta Schiti de ansambla care cautd echlibul si 0 conduc spre un rad mat mare de determinare. Petro o doctring cartrians,aseme- eri nu ar putea niciodatdavea 9 ienportantsflosofiek ar ‘raat dept alu la ireflectat ere, dim princph, pot nicednd ‘i deving enuntur i care, ea orice psibolope, sun frkvaloare de inflegerh Pentru a le face pe de-a-ategul reptate, far trebut demonstrated In nil o imprejurare constinfa na poate inceta cu totul de a mai fi czea ce este, cain aeul pereepie,adicd exisenfa une feria reflect $i un now cog. vn Pan» wi Plo fm» pct gn reece fra hin np te pen Sees? lei gia fesomenolopi ete set gt de nich exec, Nae iting hele dep bet al piolgio desencre fenmenaoge ntomorasEngfndungen und Unt 1) ot Koha ot Sera He es eth te ae yelp inl ones of Gael Pca se), pai ‘hing = ‘cate tena Iasi ue ietmpltefpatC Hass hi s [evn de neti se fl dnc nn ce ma dpa eg ere SCH ee pli one de aie ‘reine Phnomeolg I p08). Ee st ade ‘essa ech inpouiv faaams pnp a teste nit cone le aia af cmp ede dn tear [vind contre i seal (La arcade comportement, 130, ‘Sls me ved nomial ula rc dn a areal ite act ej emote a a ee EEC ee ELT eee ee iar a eee eee eee eee eee ee eee eee {m'zonlemediane ale tefectics. Clad neh wre a eflecteze stupa propor ‘ati to coat cape anal de forme clef al Feige ent fp te sufi pen jin cic ade de Har ‘ote fore ct intel pelo (Nachwot meinen den. Sek Se es gv din a pane a a ih ‘Erba cer det priv! inte palo femme. A cet IIE pare (la srctre tr comportetent p38 on text Se. Fk cae Fic echt it despre poems Ge fond" anne ses at ‘Snscendoae fi be tis fouls" cme va pute ert dest SSNS «Us, de som stn Sa mntIV, CAmpul fenomenal Observim acum directa de ceretare a eapitolelor urmatoare. CCapacitatea‘de'a simp webuie reluath in dscutie. Expinsmul 0 polse de orice mister reducind-o Ta posesia unei caliti, $n Putuse face acest Iucru decitindepartandv-se mult de accep fomuni a tenmenull. Inte simi” sa cunoaste”, expeienla omund stabileste 0 deren care nu vizeaza e Expl. Aceastt afte dea simi, bogata in semmificai, se gisexte ined in wz fa romantica ia Herder. Ea desemnessd 0 ‘xperien in care mu ne sunt date eat wmoarte% el propiefi sctive: O jezala po pamast nv reprerints penne ‘ereeptia vizwald acelag ru cao coath ce post o greutate, Un ‘Corp aflt In pas deoarece nu se exerci cio fort asupra I fu Feprezinta pentru percepiavizuald acelagiIuers ea un om ‘re forfele conrare seat in echlibr'- Lumina une umn i Schimba aspeetl penta un copl atunei ednd, dupa ce fi provoach ‘0 arsurd, aceasta Incetea sh mi reprezinte an punct de atracie ‘entra mina Tui si devine, in mod literal, o fori de respingere. Nederea confine deja o semnficaje in eared 6 functe in spec: tacoll lumi gin existenja noasta, Acel quale pur nu ne-ar ft dat ‘ecitdacd Tumnea arf un speetacal gi eorpul un mecanism de care 1 Tua eunostin& un spirit impania. In schimb, facltates dea Sim confers calittis 0 valoae sia, 0 ssizear® ma inti Sermnficayia pe eare 0 are pentru nl, pen aceastd mast impo- virloare care este compul nosy, st de aici rezulth fap cl ca comporta mereu o fefennfl la corp. Problema este sf Injlegem "1 Kofta, Perception, on lnmodcton to she Gestalt Theory, pp. 558-559. * Hem Ment Derelapmen p18 » Sil ie Msendormen ond die Gevlichaf p48 FENOMENOLOGIA renceRTEL acest reli de o factur singular care se fs inte componentele ‘uni peisa sau fn relia de Tact fa mine ea subiectincarmat si prin intermedi edeora un object percept poste concentra in sine 0 1 Scent sau poate deveni o imago aun inte segment de iat. Facultatea dea simi eprevnt®aceast corminiare vital et Tums, facultate prin care mediol inconjurator ne este nftiat a ‘un loe familiar al vii noastee, Datonté ci, bieetul percept si ‘subicerl care percepe isi allt densitate. Ea reprezifafsatora intentional pe eare efortul de eunoastee va ciuta st 0 dstraine (0 dats cu problematca fcultis de a smi, vornredescoperpro- ‘blema asocatei si pe cea a pasviti. Acestes dou au ineta 3 ‘mai idie vreun semn de fntcbare déoarecefilosofile clasice se plasm fie deasupra, fc dedesubtul lor, dind-le fol sau mimic: Ssociafia ba era infeleasd ca simpld cocxisten|s in fopt, ba era erivaté.dint-o constructc intelectula; iar pasivitates ba era Jmportata din lurur in spirit ba era ineleasd de analiza reflex fe infeogere-In schimb, seeste noun Thi dobindese sensl deplin dae distingem facultatea do sm de calitate:atunet asociaia, sau. mai depraba afinitatea™ In sens Kantian, este fenomenal central al viett perceptive, dsarece repre Zink structura consitutva, fs model deal, a unui ansambla sem hificaty, iar dstneia inte vita pereeptiva concept, tatee par sivitate st spontaeitate mu moi este stearsa de analiza ‘rellexivs [pentru cl stomismel senzaiel ne mai sileste sé chun prin pul orciretcooedondri intro aetivitate de relatonar. In esle din ‘um’, dup faultatea de a simi, si facullstea de a infelege are nevoje sf fie redefnit, deoarees funetia generals de relaionare pe care 40 atribuia in final Kantanismul este acum comund in- {regi viet infenionale si, ea atare, mu mai este sufcient pentra 26 desea. No} inccreim #8 evidentiem M percept att infa- Structura instintva, edt gi, simultan, supersinictunle care se #a- bilese pe baza ei prin exereiful inteligenfel. Dupi cum afiema Casste, mutikind percepia din susal e,empinisml o ntl din jos impresia este astel ipsith att de sens instinetv i afeetv ‘Ht $f de semnificatie ideal. S-ar putes adSyga c3, mutilnd per- sone nti, Pipe der smblichen Porn ath, Phiomenocepjia de js, watind-o pe ansambla ca 0 cunoastere gi uitndyi fondu existengal, noi o motilim 5 de sus, deoarece socotim drept dnd yi trecem sub tacere momental hotrator al perceptc ivireatumulioas a unei lumi adevdrate gi exacte Reflect vf ‘urd ch gist central Fenomenulu daca va f eapabila, in czala ‘masira, sB-1scoat la Turina inerenga vtala si ntegia rafional, ‘Agadar,Senzalia™ gi judeeata”g+-aw pict amndou! Tin peezimea aparena: e-am dat seama ci cle nu erat clare decit prin Intermedia ieilor preconcepute despre lume. De indati ee incer ‘im si ne reprezentim prin intemedil Tor contigs pe cale de 8 pereepe, sau sh le defini ca momente ale percept, sau #8 te Zim expetienapereeptiva wita i 34-0 confruntam cu cl, vor “escopei ea Senzaia i judccata sunt Iucrun de nevonceput, Dez voltind dificulile nidiate de ele, ne vom referiimplict Ia un now gen de analiza, la 0 noul dimensiune unde ele ar tebui ‘ispara Critica ipotezei de constants i, in gener, reducia ie 4e lume ar putea deschide un cmp fenomenal pe care trebuie cum il circumseriem mai bine, #1 near putes invita st redeseo- Perim o experienfa directa care Irebuie situa, car provizori, Prin roporare Ta eunosseres sine, i reflechiapsiboogis 3 Ie efector reme de ecole, pins oso fst minate de eredina evigna a pacepicnPereepia se deschilesyupa nor Tetur ‘cesta inscamnd cca centr teleloicehve wn aden Sine unde se pace motvatia ttre apuencay Teen teh pereoi este cheaper de fcc cpl out cootona {En cen a clipe precedente cv con a lipelurmdtar iar perspee tsa pea co cn a allor contin fost contac pot ‘imimate. 3 expertenja monadiea 1 intersbiectva este ut in. fur text fd acu; fig Se ie ‘ere, est acum nedetermnat Cunouire ma comple lucrl respetv sau, ma degra, care este chiar lerl acl Sin fost lncept, deat wists Su amplifiers mig de conte» enor prep a el ca aera exe ‘aol rt cimpurtor fener sal turer elmpanoe Por eplive individual, tot ase conceit stiniie ete mjlcul de S'fiua 5 dea obiectvafenomenele Stina Jfinca i stato Tete al corpnor care no sunt supuse seit el une! Tre Wc tgcmsi prin aceasta, defnea forg si reconsttuia eu ajtorul aces tor componente ideale migcarileobservateefectwv. Fa stabile titi proprietafile chimice ale corpurior pure, deducea de aici pe tele ale corprilorempiice si prea ed, asf, detine chiar plamal treafiel sau e, In orice caz, regiseste © raiune de a fi imanentd Tumi Nofionea de spatin geomet, iniferent la ceea ce contine, nofiunea de miscare pura, care nu modificd prin ca insist pro” Prietjile objectull,ofereau fenomenclor un medi de existent Inert, unde ficare eveniment putea fi legat de anumite cond ieee’ esponsabile pentu schimbirile inervenite, 51 contibuiau co atare In aceasthfisare coca ce exist fpt care pea afi chiar Srcina fisii, Dezvoltind asfel coneepl de Iver, cunoaserea ‘intiicd nu avea consti ch ig intemeia actiunea pe o prest- [unere. Tocmai pentru peteeptia, in implicate sale viale $i Toaintea oriireipindiniteoreiee, se vrea a fi perceptie a ceva ‘existent, de aceca reflect mu credea e& are de fleut 0 genealogic ‘existntlu gi se muljumeas8 caute condi eare il fac posi Chir daci se'inea cont de avatrurle contin determinante’ chiar died se admitea ch sleStirea objectulus nv este niciodatt totugt nu era nimi de ris despre obectdincolo 3 obieetl natal eniaes pentra noi © ‘unitate ideala 5, dupa celebraexpresiea Tui Lackelier,o impletre fe propritti generale. Pur gi simplu prineipile sini erau de posedate de once valoare onolopica gm ise asa decato valoare Ietodologici; aceasta atitudine refnutd nu adueea nici o schim bare de esenj in ce priveste flesofia, de vreme ce singural existent care putea fi ginditrimanea defiit prin metodeleslite. fn-acestecieumstanje,corpul via nu putea scipa determinaslor ire Ficeas, ele singur, din object anume un obiect oarccare $i fark de care corpul nu iar fi gist un lo in Sistemul expereafel Predicaile de valoae pe eare ile confera deca reflexive ‘buau si fie induse existntulprinte-un prim fundament de ‘roprietfzico-chimice. Experientaordinaragiseste o congrucatt Sin raport de sens inte gestica,surisul st intonfile unui om {ate vorbeste. Dar aceast relaie de exprimare mutuals, cae face 7 As cam fice 1. Deh. * CE atccempie 1 Expo hantne tb cml pose, p56,‘mod de'aexista in lume, tebuia 8 se wansforme, din punetul de ‘eders al uns fiziologit mecaniciste, ino seri de relatitcauzale. Fenomenul centrifugal exprimanttrebuia legal de citeumstanfe centipee, comportamentul ~ aceasta modaltate particuard de trata Tumea ~tebuia redus Ia procese impersonale, experienta trcbuia aja Ia inllimea naturs Grice 51 compl” viv teebula itansformat int-an Tucru irk interiortate, Ca stare, atiudinile “etive st practi pe are subicetul vin Te manifest in aja Lui frau resorbite ini-un mecanism psiho-fziologic. Orice evaluare tecbuia si rezulte dintran transfer prin cafe situait complexe ‘Sjungeau capobile #3 trezeascd impresileelementare de plcere $i fle dorere, stdns legate, la rindul lor, de aparatele nervoase TIntengle motree ale lementulvi via era transforma tm mised jobicttive: voinfel tse didea doar 0 capacitate decisional deibe- ‘at de moment, ir exccularea actus era lsat In itregime pe ‘cama mecanicii nervoase. Separathastfel de afetivitate gi Je for de a simi devenea doar simpla receptare nologi credea cd poate urmin proietarea cinch de la receptor #1 merpind pind fic compu ren expresic vinbils a noi Eo conere, st devenea un ‘obisetprinte toate ceellte, In mod similar, cospul celulalt mu putea siemi apart dept invelg af unu alt Fgo. El nu era deat o Inagind si perecperea ceil na putea fi cu adevarat pereepere & fellate, deoarece reealta dito inferenga simu punea indaritul ‘inten determinism al universuli, se_gasea integrat in acel sine. El nu mai avea un pentru sine adevarat mai mult dect gin- ‘ireasavantului care cefceteazd sistemul acesta sh care, doar el “nceteazi s4 nai iba un lo in sistem. Aste, fa vreme ce corpol viv devenea un exterior fa intron, subicetivitatea devenea un Iimerior fir exterior, un spectator imparil. Natualismul sinfet $3 spintalismol subiectuldtconstituane universal Ia care ajungea in cele din rma reflctia asupra sine, aveau in eomun faptl ch rivelae experiena: in fala Eulutconstifuant, Eurile empicie sunt higte obiecte. Eul empiric este o notiane nelegitims, bastard, 0 fmestecitora def sine 91 penira sin, cdrela Glsofia reflex ni i putea confer un stat. C3ti vreme are un coninat cone, el se afl inserat In sistemel experienfei, ca atare nu este Subic. Cité veeme este subiect, cl ene vid 91 se rezumé la subicctl transcendental. [daltatea obiectului, ubiectivarea corpulu vi, sjczaren spilt into dimensione notin de valoare firb de ‘reo mdsurd comund eu natura ~ ith filosofa transparent Ia are fe ajunge prin continuarea migelrii de eunoastere inaugural de Pereepie. Se putea spune eu indeptaitec& percept este sins EMtat Ia incepatar, far pinta 0 pereeptie metodea st completa eoarecestinta mu fovea decdt st urmeze (art spirit exitie ialul {de cunoastere fiaat de lucrul pereeput ‘Aceast filogotc se autodistrge chia sub ochii nosh. Obiectal naturals fost primal care s+ se sstagi i iica a reeunoscut ca insigi limitele determinailr sale cerand'o moulicare $1 0 con taminare a eonceptelor pure pe care gi le atibuse. La rand si, frganisml nu opine anaizet Tizieo-chimice dificultajile de {foto sle oui obiet comples, ci difieslaten de prineipia a wnct fitge eu semnifcaie'. La modal mai general, ete pus fn disuy Ti univers de endive saw a unui univers de valor Tn fr fi confruntate ss eonclate wate viele care gandese. Natura mu ute geometric de Ia sine; ca au ar putea parea atfel dect penta {in observator prudent care se rezumd Ia datele macroseopiee. So Ctatea omeneased mu este o comunitate de spirit rationale; ca my {puta finfeleacd asf! decit in {ile favorzate unde echilbral Sita si economic fusese bjinut local i pentra 0 anumit perion {de timp. Experientia baosulu, in plana speculaiy, dar gi In clic fai, ne invite i infelogem rationalism intro perspeti isterica i de care incoares din prinepiu sa scape, ne mvt si clutim 0 loofie care sf ne Tact sa injlegem izbuenirea rajunit into lume pe care nu ca a ficuo si care st pregiteasca infrastrctara vital in lisa circa raja 3t hbertatea se golese de sens st se {escompus, Nu vor mas spune e8 pereeptia este © sina afta Ta 7 GL de eels Alain, Quaeingtun chaps sur By tes Pu sion, 8 Bmacivey E Bapnence humaine els casas psig ms Ct te Sra de Comportement si, ms, pte iInceputuri ci, invers, cinta cased este o peep cae ult Inceputuni si se cred isprivith. Asadar prim! act filosofie arf fcels de a reveni [a humea Waid dincolo de humca obictivs — entra toca ia ca Vom putea inelege fiese liitele lumi Ubicetive de a reda Tucruli fiionomia sa coneret, organise: Jor felut for propriu de atta lume si subicctiviai increnia sa istored; de 1 repasi fenomenele, stato de experienld vie prin mijlociteaedreia ne sun nial date semenul gi Iueruri, sist "Bu-Semen-luerunle" in fara Iai icipients; de a redesiepla pe {eptia g de a inlturaviclenia prin care ease las uit in ‘et de fapt si de percepie in folosul obiectul pe care $a traifiet rationale pe care o inemeiaza. ‘Catmpulfenomenal nu este o lume interioaa”, fenomenul™ ‘nu este-© stare de constini sau un faptpsikic", experienta fenomenetor nu ste o introspectie sao iui in sensul pe care Ndi Bergson. Mulid vreme obietul psbologict a Tost defi Spunindu-se despre el cd este ecupinzitor™ st ,accesiil doar uuia sigur” st reat de aii‘ acest objet unica mu putea ‘stsizat decit print-un act de un tip foarte special — percept imterioara™ sau intospeetic ~ in care subicetul st obicet confundate, ior cuncayerea cra objinuts dalortécoincien toarcerea fa datele amediate ale cunoaser™ devenca astel 0 ‘opcralune Tr sperants, deoarece privirea filosofici voia = fiseasea In flinare ceca ce nu putea vedea din princi. Dis fatea nu consta doar in a distuge prejudecata exteriorulu, as ‘dupa cum tof filosofit Hinvitl pe Ineepator fac, gh nit na eserie spirit intr-un limba} fBeut penta a waduce iverurle. Ea ra cu mull mat radicals, deoorece interortate, definitd pein impresi, scipa din principiv oriedres incercini de 2 fi exprimata Nu numai comunicarea intupilorfilosfice catre ceilaly omens

Você também pode gostar

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  No Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (5819)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  No Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  No Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (3045)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  No Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  No Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (7770)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  No Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (20105)
• The Handmaid's Tale

  

  No Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (13281)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  No Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  No Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (10971)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  No Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (3313)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  No Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  No Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (3321)
• Ilíada: A ira de Aquiles

  

  No Everand

  Ilíada: A ira de Aquiles

  Homero

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (5336)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  No Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (2487)
• The Hobbit

  

  No Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (25894)
• Freakonomics Rev Ed

  

  No Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (7879)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  No Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (2559)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  No Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (2508)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  No Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (9975)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  No Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (2499)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  No Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (12956)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  No Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (2572)
• How To Win Friends And Influence People

  

  No Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (6699)
• Life of Pi: A Novel

  

  No Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (13495)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  No Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (5734)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  No Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (9765)