John Franklin Bobbitt

Benjamin S. Bloom
Ralph W. Tyler
John Dewey
Jerome Bruner

Ruse ( Zamfir) Nicoleta

An I
PIPP
I. John Franklin Bobbitt

1.An awakening education is everywhere coming to realize the need of

work-activitie as the only possible normal method of preparing for the work of the
world
The curriculum pag 21

O educație de stimulare înseamnă să se realizeze nevoia de activități prin

muncă ca singura metodă normală posibilă de pregătire pentru lumea muncii.

2.Educational experiences must take place where they can be

normal.Frequently this is not at the schools
Pag 35

Experiențele educaționale trebuie să aibă loc acolo unde pot fi normale.

Deseori aceasta nu se întâmplă în școli.

3.The curriculum may, therefore, be defined in two ways: it is the entire

range of experiences, both undirected and directed, concerned in unfolding the
abilities of the individual or it is the series of consciously directed training
experiences that the schools use for completing and perfecting the unfoldment.
Education must be concerned with both, even though it does not direct both.
Pag 43

Curriculumul poate, deci, fi definit în două feluri: este întreaga gamă de

experiențe, atât dirijate cât și nedirijate, interesate în a descoperi abilitățile unui
individ sau este seria de experiențe conștient dirijate pe care școlile le folosesc
pentru completarea și perfecționarea dezvoltării.

4.The objectives of education are not to be discovered within just any kind
or quality of human affairs.Occupational, civic, sanitary or other activity may be
poorly performed and productive of only meager results.
Pag 48

Obiectivele educației nu trebuie descoperite în orice tip de afaceri umane.

Activități ocupaționale, civice, sanitare sau alte tipuri pot fi prost realizate și
produc rezultate slabe.
 5. The central theory [of curriculum] is simple. Human life, however varied,
consists in the performance of specific activities. Education that prepares for life is
one that prepares definitely and adequately for these specific activities. However
numerous and diverse they may be for any social class they can be
discovered. This requires only that one go out into the world of affairs and
discover the particulars of which their affairs consist. These will show the
abilities, attitudes, habits, appreciations and forms of knowledge that men
need. These will be the objectives of the curriculum. They will be numerous,
definite and particularized. The curriculum will then be that series of experiences
which children and youth must have by way of obtaining those objectives. (1918:
42)

Teoria centrală a curriculumului este simplă. Viața umană, oricât de variată,

constă în efectuarea unor activități specifice. Educația care pregătește pentru viață
este cea care sigut și adecvat pentru aceste activități specifice. Oricât de numeroase
și diverse ar fi ele pentru orice clasă socială, ele pot fi descoperite. Asta presupune
ca cineva să meargă în lumea afacerilor și să descopere amănuntele acelei afaceri.
Acestea vor arăta abilitățile, atitudinile, obiceiurile, aprecierile și cunoștințele de
care au nevoie oamenii. Acestea vor fi nnumeroase, definite și particularizate.
Curriculumul va fi atunci acele serii de experiențe pe care copiii și tinerii trebuie să
le aibă pentru a obține acele obiective.

II. Benjamin S. Bloom

Taxonomy of Educational Objectives The Classification of Educational Goals

Book 1 Cognitive Domain Benjamin S. Bloom EDITOR Longman, NY, 1956

1. Members of the taxonomy group spent considerable time in attempting to

find a psychological theory which would provide a sound basis for ordering the
categories of the taxonomy.” page 17
Membrii grupului de taxonomie au petrecut mult timp în încercarea de a găsi
o teorie psihologică care să asigure o bază sigură pentru ordonarea categoriilor
taxonomiei.

2. “By educational objectives, we mean explicit formulations of the ways in

which students are expected to be changed by the educative process . . . change in
their thinking, their feelings, and their actions.” page 26
 Prin obiective educaționale înțelegem formulări explicite a modurilor în care
se presupune că elevii vor fi schimbați prin procesul educative …schimbare în
gândirea lor, sentimente, și actiuni.

3.“What we are classifying is the intended behavior of students-- the ways in

which individuals are to act, think, or feel as the result of participating in some unit
of instruction.” page 12
Taxonomy of Educational Objectives The Classification of Educational Goals
Book 2 Affective Domain David R. Krathwohl EDITOR Longman, NY, 1964
Ceea ce clasificăm noi este comportamentul deliberat al elevilor – modurile
în care indivizii acționează, gândesc sau simt ca rezultat al participării într-o
unitate de instruire.

4.“Perhaps a reopening of the entire question would help us to see more

clearly the boundaries between education and indoctrination, and the simple
dichotomy expressed above between cognitive and affective behavior would no
longer seem as real as the rather glib separation of the two suggests.” page 18
Poate că o rediscutare a întregii probleme ne-ar ajuta să vedem mai clar
granițele dintre educație și indoctrinare, și simpla dihotomie exprimată mai sus
dintre comportamentul cognitiv și afectiv nu ar mai părea la fel de reală cum
sugerează separarea superficială dintre cele două.

5.“… the Taxonomy will provide a bridge for further communication among
teachers and between teachers and evaluators, curriculum research workers,
psychologists, and other behavioral scientists.” page 23

Taxonomia va asigura o punte pentru comunicarea dintre profesori și dintre

profesori și evaluatori, cercetători ai curriculumului, psihologi și alți oameni de
știință din domeniul comportamental.

III. Ralph W. Tyler

1.“The kinds of changes in behavior patterns in human beings which the

school seeks to bring about are its educational objectives. The fundamental
purpose of an education is to effect changes in the behavior of the student, that is,
in the way he thinks, feels, and acts. The aims of any educational program cannot
well be stated in terms of the content of the program or in terms of the methods and
procedures followed by teachers, for these are only means to other ends. Basically,
the goals of education represent these changes in human beings which we hope to
bring about through education.. The kinds of ideas which we expect students to get
and to use, the kinds of skills which we hope they will develop, the techniques of
thinking we hope they will acquire, the ways in which we hope they will learn to
react to aesthetic experiences – these are illustrations of educational objectives.”
from the 8-Year Study Vol. III in Adventures in Education (p. 102 in Madaus)
Schimbările de comportament ale oamenilor pe care școala caută să le
realizeze sunt obiectivele ei educaționale. Scopul fundamental al educației este să
aducă schimbări în comportamentul unui elev, adică în modul în care el gândește,
simte și actionează. Scopurile oricărui program educațional nu pot fi specificate în
termeni de conținut sau metode și proceduri urmate de profesori, pentru că acestea
sunt doar mijloace pentru obținerea unor anumite rezultate. În esență, scopurile
educației reprezintă aceste schimbări pe care sperăm să le realizăm prin educație.
Ideile pe care sperăm ca elevii să le obțină și să le folosească, abilitățile pe care
sperăm să le dezvolte, tehnicile de gândire pe care sperăm să le obțină, modurile în
care sperăm că vor învăța să reacționeze la experiențe estetice – acestea sunt
exemple de obiective educaționale.

2.“The purpose of a statement of objectives is to indicate the kinds of

changes in the student to be brought about so that the instructional activities can be
planned and developed in a way likely to attain these objectives; that is to bring
about these changes in students. Hence it is clear that a statement of objectives in
terms of content headings or generalizations is not a satisfactory basis for guiding
the further development of the curriculum.” Pp. 45-6
Scopul specificării obiectivelor este de a indica tipurile de schimbări care se
vor realiza în elevi, astfel încât activitățile de instruire să poată fi planificate și
dezvoltate în moduri care să facă posibilă obținerea aceste obiective; adică să
realizeze aceste schimbări în elevi. De aceea este clar că specificarea obiectivelor
în termeni de titluri de conținut sau generalizări nu este o bază satisfăcătoare pentru
ghidarea dezvoltării ulterioare a curriculumului.

3.“The most useful form for stating objectives is to express them in terms
which identify both the kind of behavior to be developed in the student and the ...
area of life which this behavior is to operate.” pp. 46-7.
Cea mai folositoare formă de formulare a obiectivelor este să fie exprimate
în termeni care identifică atât tipul de comportament care trebuie dezvoltat în elev
cât și zona de viață în care acest comportament va opera.
 4.“By defining these desired educational results as clearly as possible the
curriculum-maker has the most useful set of criteria for selecting content, for
suggesting learning activities, for deciding on the kinds of teaching procedures to
follow, to carry on all the further steps of curriculum planning.” P. 62.
Prin definirea clară a acestor rezultate educaționale producătorul de
curriculum are cel mai folositor set de criterii pentru selectarea conținutului, pentru
sugerarea activităților de învățare, pentru deciderea asupra tipurilor de proceduri de
predare de urmat, pentru efectuarea restului de etape ale planificării
curriculumului.

5.“The term ‘learning experience’ is not the same as the content with which
a course deals nor the activities performed by the teacher. The term ‘learning
experience’ refers to the interaction between the learner and the external conditions
in the environment to which he can react. Learning takes place through the active
behavior of the student; it is what he does that he learns, not what the teacher does.
It is [thus] possible for two students to be in the same class and for them to have
two different experiences.” P. 63
Termenul ”experiență de învățare” nu este același lucru cu conținutul unui
curs și nici cu activitățile efectuate de profesor. Acesta se referă la interacțiunea
dintre elev și condițiile externe ale mediului la care el poate reacționa. Învățarea
are loc prin comportamentul activ al elevului; este ceea ce face el din ce învață, nu
ce face profesorul. Este, de aceea, posibil, ca doi elevi să fie în aceeași clasă și să
aibă două experiențe diferite.

IV. John Dewey

1. One school fixes its attention upon the importance of the subject-matter of
the curriculum as compared with the contents of the child's own
experience...studies introduce a world arranged on the basis of eternal and general
truth.
Not so, says the other sect. The child is the starting point, the center, and the end.
His development, his growth, is the ideal...Not knowledge, but self-realization is
the goal...subject-matter never can be got into the child from without. Learning is
active.
O școală își fixează atenția asupra importanței materiei curriculumului în
comparație cu experiența copilului…studiile introduc o lume structurată pe baza
adevărului etern și general.
 Nu așa, spune cealaltă grupare. Copilul este punctul de pornire, centrul,
finalul. Dezvoltarea lui, creșterea lui, este idealul…Nu cunoașterea, ci propria
conștientizare este scopul … materia nu poate fi înțeleasă de copil din afară.
Învățarea este activă.

2. From the side of the child, it is a question of seeing how his experience
already contains within itself elements - facts and truths - of just the same sort as
those entering into the formulated study...
From the side of the studies, it is a question of interpreting them as
outgrowths of forces operating in the child's life...
Abandon the notion of subject-matter as something fixed and ready-made in
itself, outside the child's experience; cease thinking of the child's experience as
also something hard and fast; see it as something fluent, embryonic, vital; and we
realize that the child and the curriculum are simply two limits which define a
single process. Just as two points define a straight line, so the present standpoint of
the child and the facts and truths of studies define instruction. It is continuous
reconstruction, moving from the child's present experience out into that represented
by the organized bodies of truth that we call studies.

Din perspectiva copilului, înseamnă să vezi în ce mod experiența lui deja

conține elemente – fapte și adevăruri – de același tip cu cele care fac parte din
studiile formulate…
Din perspectiva studiilor, înseamnă să le interpretezi ca forțe care
acționează în viața copilului…
Abandonați noțiunea de conținut ca fiind ceva fix și gata făcut, exterior
experienței copilului; nu vă mai gândiți la experiența copilului ca la ceva compact
și fix; vedeți-o ca pe ceva fluent, embrionic, vital; și realizăm că elevul și
curriculumul sunt doar două limite care definesc un singur proces. Așa cum două
puncte definesc o linie dreaptă, așa poziția prezentă a copilului și faptele și
adevărurile studiilor definesc instrucția.
Numim studii această reconstrucție continuă, plecând de la experiența
prezentă a copilului spre cea reprezentată de adevăruri organizate.

3. The case is of the Child. It is his present powers which are to assert
themselves; his present capacities which are to be exercised; his present attitudes
which are to be realized. But save as the teacher knows, knows wisely and
thoroughly, the race-expression which is embodied in that thing we call the
Curriculum, the teacher knows neither what the present power, capacity, or
attitude is, nor yet how it is to be asserted, exercised, and realized.

Situația este a copilului. Puterile lui prezente trebuie să se impună; abilitățile

lui prezente trebuie să fie exersate; atitudinile lui prezente trebuie realizate. Dar, în
afara cazului în care profesorul știe, bine și sigur, competiția întrupată în ceea ce
numim curriculum, profesorul nu știe nici care este puterea prezentă, abilitatea sau
atitudinea, și nici cum va fi exprimată, exersată și realizată.

4. If the subject-matter of the lessons be such as to have an appropriate

place within the expanding consciousness of the child, if it grows out of his own
past doings, thinkings, and sufferings, and grows into application in further
achievements and receptivities, then no device or trick of method has to be resorted
to in order to enlist "interest." The psychologized is of interest - that is, it is placed
in the whole conscious life so that it shares the worth of that life. But the externally
presented material, conceived and generated in standpoints and attitudes remote
from the child, and developed in motives alien to him, has no such place of its
own. Hence the recourse to adventitious leverage to push it in, to factitious drill to
drive it in, to artificial bribe to lure it in.

Dacă conținutul lecțiilor este de așa natură încât să aibă un loc adecvat în
conștiința în creștere a copilului, dacă se regăsește în acțiunile lui trecute, ideile lui,
suferințele lui și poate fi aplicat în întreprinderi viitoare, atunci nu trebuie să se
recurgă la instrumente sau artificii de metode pentru a le atrage interesul. Dar
materialul prezentat din exterior, conceput și generat în puncte de vedere și
atitudini străine copilului, nu își găsește locul potrivit. În consecință, se recurge la
mijloace de influențare incidentale, manevre artificiale,”mită” artificială, ca să
poată fi”potrivit”.

5. There is no such thing as sheer self-activity possible - because all activity

takes place in a medium, in a situation, and with reference to its conditions. But,
again, no such thing as imposition of truth from without, as insertion of truth from
without, is possible. All depends upon the activity which the mind itself undergoes
in responding to what is presented from without. Now, the value of the formulated
wealth of knowledge that makes up the course of study is that it may enable the
educator to determine the environment of the child, and thus by indirection to
direct. Its primary value, its primary indication, is for the teacher, not for the child.
 Nu există auto - activitate clară – deoarece toate activitățile au loc într-un
mediu, într-o situație, cu referire la condițiile lor. De asemenea, nu este posibilă
impunerea adevărului din exterior. Totul depinde de activitatea pe care o realizează
mintea atunci când răspunde la ceea ce i se prezintă din exterior. Valoarea bogăției
de cunoștințe care formează cursul de studiu este aceea că îi poate permite
educatorului să determine mediul copilului, și astfel, de la indirect la direct.
Valoarea primară, indicația primară, este pentru professor, nu pentru copil.

V. Jerome Bruner - The Culture of Education

1. Education does not stand alone, and it cannot be designed as if it did.

It exists in a culture. ~ Jerome Bruner, THE CULTURE OF EDUCATION, p. 28

Educația nu este izolată, și nu poate fi proiectată ca și cum ar fi. Ea există

într-o cultură.

2. Knowledge helps only when it descends into habits. ~ Jerome

Bruner,THE CULTURE OF EDUCATION, p. 23, p. 152

Cunoașterea ajută numai atunci când devine obicei.

3. Knowing and communicating are in their nature highly

interdependent, indeed virtually inseparable. ~ Jerome Bruner, THE CULTURE
OF EDUCATION, p. 3

Cunoașterea și comunicarea sunt de felul lor foarte interdependente, într-

adevăr practic inseparabile.

4. In most matters of achieving mastery, we also want learners to gain

good judgment, to become self-reliant, to work well with each other. And such
competencies do not flourish under a one-way "transmission" regimen. ~ Jerome
Bruner, THE CULTURE OF EDUCATION, p. 21

În majoritatea cazurilor de obținere a măiestriei, vrem ca elevii să câștige și

o bună judecată, să devină independenți, să lucreze bine în echipă. Și astfel de
competențe nu se dezvoltă într-un regim de transmitere pe un singur sens.
 5. An educational enterprise that fails to take the risks involved becomes
stagnant and eventually alienating. ~ Jerome Bruner, THE CULTURE OF
EDUCATION, p. 15

Un demers educational care nu își asumă riscurile implicate devine inert și

într-un final străin.