Analiza conţinutului discriminatoriu şi

stereotipizator din manualele aflate în curricula

şcolară

Ţifrea Mădălina
 Definirea si expunerea problemei

Problematica discriminării duce la hărțuire care deseori degenerează în violență în

mediul școlar din România. Acest fenomen își are originile adânc înrădăcinate în educația
formală, non-formală și mai ales informală. Încă de la cele mai fragede vârste copiii sunt
expuși discriminării și stereotipurilor chiar și în sistemul educațional formal. Aceste fenomene
sunt transimse chiar și prin curricula școlară pe care copii o urmează încă din stagiul de
preșcolar. În anii recenți s-a atras atenția asupra unor manuale școlare care aveau un conținut
ridicat de materie discriminatoare sau stereotipizatoare aftale în circulație în clasele primare
ale gimnaziului. Trebuie să acordăm o importantă atenție educației formale și instituției școlii
deoarece construiește genul si comunică mesaje de gen prin structură, program și politică
educațională, contribuind la “procesele de identificare, asimilare sau segregare de gen, creând
barbați și femei cu orientări, preferințe si competențe diferite, limitând uneori posibilitățile de
exprimare ale individului în viața publică și/sau în viața privată”1. Manualele școlare, în
comprație cu alte material culturale care contribuie deopotrivă la educatiea copiilor, precum
jocurile video, filmele, desenele animate, benzile desenate și cărțile dedicate unui segment
specific de vârstă, au o importanță majoră, datorită timpului pe care copii îl dedică studiului
acestora, metodele de evaluare și importanța subiectelor expuse în conversații informale și
mai ales formearea opiniilor ulterioare studiului.

În continuare se vor prezenta materialele alese ca exemple pentru studiul și înțelegerea

fenomenului având ca sursă studiul “Alice în Țara Manualelor - O explorare a personajelor
care îi inspiră pe copii în școală”, Universitatea din București, 2015, Coordonatoare: Cosima
Rughinis, Laura Grünberg, Raluca Popescu; Autori și autoare: Nouella Gabriela Ghinea,
Iulian Oana, Bogdan Osiceanu, Maria Stoicescu, Laura Scarlat, Adela Sevastre, Elisabeta
Toma, Ioana Vasile, Vlad Voicu.

În primul rând, se poate observa o clară discriminare și stereotipizare a genului în

ocupațiile pe care personajele din manualele școlare le au. În cazul personajelor masculine
aria profesională acoperă un spectu larg de interese și calificării, în comparație cu personajele
feminine a căror ocupați sunt semnificativ mai reduse și, în general cu calificări sub nivelul
prsonajelor masculine. De exemplu, în capitolul despre ocupații din “Comunicare în limba

1
Dr. GRÜNBERG, Laura, Manifestări explicite şi implicite ale genului în programele şi manualele
școlare, http://cursuri.sas.unibuc.ro/explicatie/wp-content/uploads/2014/10/Grunberg-analiza-de-gen-
CEDU.pdf consultat la data de 25.04.2017;

1
română, caiet de pregătire” pentru clasa a II-a, editura Aramis autori: Alina Nicolae Pertea,
Dumitra Radu, Rodica Chiran, observăm că meseriile numite sunt exprimate prin substantive
neutru-masculine și ilustrațiile sunt masculine, cu excepția meseriei de astronaut unde din
punct de vedere contextual putem deduce că personajul este masculin. Singura ocupație
ilustrată și exprimată prin utilizarea substantivelor de gen feminin se poate observa la pagina
33 al aceluiași manual prin “femeia de serviciu”, ca meserie atribuită exclusiv femeilor.
Putem, deci, cu claritate identifica, problema unei lipse a educației nonsexiste și rerezentarea
echilibrată, realistă și diversă a feminității și a masculinității de la scrierea și ilustrarea la
evaluarea și publicarea unui manual școlar.

În cadrul aceluiași studiu s-a observant că fregvența personajelor feminine sau a

substantivelor de gen feninin utilizate în poziții de conducere sau de lider este semnificativ
mai redusă în comparație cu cele masculine. Totuși, dacă identificm personaje de gen feminin
în poziții de conducere adesea acestea sunt caracterizate prin sensibilitate și lipsa încrederii. În
cazul manualelor de istorie sau a secțiunilor dedicate istoriei și patriotismului în manualele
studiate, persoanjele feminine sau menționarea implicării acestora în istorie lipsește cu
desăvârșire.

Frecvența persoanelor vârstnice este scăzută în manualele școlare, acestea apărând cel
mai adesea în circumstanțe stereotipizatoare. Personajele vârstnice apar rareori în spațiul
public și doar în compania unui personaj tânăr cu rolul de “nepot”, cel mai adesea fiind
illustrate ca sedentare, având activități în spații private, închise, fiind adesea izolați de
prezența altor personaje, însă dacă acestea există, sunt de obicei persone de aceeași vârstă. S-a
mai observant faptul că adesea personajele varstice au atribuite anumite boli sau deficient
precum deficitul de auz, văz sau deficitul locomotor. Stereotipurile de gen se accentuaza și în
reprezentarea personajelor vârstnice feminine, acestea fiind illustrate în majoritatea cazurilor
purtând sorț având activități culinare sau legate de întreținerea curățeniei și ordinii în cardul
gospodăriei în comparație cu personajul masculin care este adesea portretizat ca sursă a
înțelepciunii și sfătuitor. Personaje care ilustrează specific etnie, statut social sau credințe sunt
illustrate sau menționate extrem de rar în manualele școlare. În general, aceste personaje
reprezintă un stereotip existent cel mai adesea fiind atribuite că personaje negative sau
“intruși”.

2
 Obiective

În urma observațiilor expuse anterior, obiectivele trebuie să respecte conduitele etice și

morale ale nediscriminări și egalității de șanse.

Principalele obiective sunt:

1. Analiza și scoaterea din curricula școlară a materialelor cu conținut

discriminatoriu și stereotipizator;

2. Creșterea gradului de conștientizare a existenței conținutului informațional

discriminatoriu și stereotipizator în manualele școlare aflate în circulație;

3. Combaterea și stoparea utilizării manualelor cu conținut discriminatori și

stereotipizator;

4. Introducerea în curricula școlară a manualelor școlare care promovează

nediscriminarea, egalitatea și diversitatea.

Opțiuni

Opțiunile pe care trebuie să le avem în vedere trebuie să întrunească obiectivele

stabilite anterior. În vederea modificări conținutului manualelor școlare, acestea trebuie
analizate și modificate de specialiști avizați în domeniul egalității de șanse. Trebuie introdus
în curricula școlară conținut care să promoveze egalitatea de șanse și de tratament și
eliminarea oricărei forme de stereotip sau disriminare. Ministerul Educației Naționale prin
Centrul Național de Evaluare si Examinare (CNEE) trebuie să consulte specialiști care să
analizeze manulalele înaintea aprobării acestora pentru a intra în curricula școlară.

Analiza opțiunilor

Opțiunea petru rezolvarea problemei manualelor cu conținut discriminatoriu și

stereotipizator reprezintă soluționarea problematici discriminârii sociale pe termen mediu și
lung, fiind o măsură cu cost redus.

3
 Recomandări de politici

Reglementarea prin lege a conținutului discriminatoriu din manualele școlare,

precizarea de sancțiuni pentru autori și edituri care publică manuale care au conținut
stereotipizator sau discriminatoriu.

Concluzii

În concluzie, existența conținutului discriminatoriu și stereotipizator în manualele

școlare duce la înrădăcinarea problemelor sociale legate de egalitatea de șanse. Discriminarea
la care sunt expuși copii încă de la vârstele cele mai fragede în ciclurile primare de școală este
o problemă asupra căreia trebuie atrasă atenția societății, fiind sursa intoleranței sociale de
care dau dovadă generațiile tinere. Educația trebuie să fie sursa toleranței și a promovării
conceptului de egaltitate de șanse, acestea trebuie în mod obligatoriu promovate și încurajate
la copiii din ciclurile primare de școlă.