Tasa poştală plătită !

n numerar,
coniorm aprobării Nr. 13.837/1942.
timi? 4 l&l ۩nznriit

¡EEOTlai Iu registrai publlcatiunüoi periodice al Tribunalului

200 Lei Timava-MIcă sub Ni. 3—1933. ANUNŢURI ŞI RECLAME
fita • 100 Lei Întemeietori: f AI. Lupeanu-Melin şl Iulin Maior tonfoim legulameniulul da aplicare
ţ i juEsátate 50 Lei Proprietar şi director: IULIU MAIOR « tarifului comercial, categoria V
p, oo sfert 500 Lei Redactor: SEVER BARBU

vreau să nimicească tot ce s'a lucrat ds Dum-

neseu pcatiu mântuirea oimeniior. Ca pe urmă
c e a m a i m a r e si nu mai ştie nici chiar de Damnczeo din cer»
car» a făcut lumea. Aşsdsră este vorba ds o
Nu este o putere din lumea aceasta. stăpânitor bolşevic că! puterea marc a râsvrătire a bolşevicilor împotriva Creatorului,
ţia se razimă pe mulţime de oşti, pe tu- Papii este mai presus decât ura lui. cum n'a mai fost din veci. Pentrucă ei urmă-
,i i tankuri grele. Papa dela Roma I resc scoaterea lui Dumnezeu din mintea tutu-
DU ?
In primăvara aceasta, la 15 Mai, bi'
na are nici ostaşi războinici, în stare să serica catolică din lumea întreagăvasăr^ | ror oamenilor. Bolşevismul îa această privinţă,
cuprindă lumea în avântul lor, şi totuşi bători pe mai marele ei, pe Papa dela tntreca nu mult tot se a'a putut face şi gândi
puterea sa este cea mai mare putere din Roma. Se vor împlini atunci 25 de ani numai împotriva învlţiturii creştine şi alai Dum­
lume, iar Papa este întâiul şi cel mai pu­ dela consacrarea întru episcop a - Preafes nezeu.
ternic dintre toţi stăpânitorii pământului. ricitului Părinte Papa Pius X I I . Pentru Plgânii vechi, Gresii şi Rumânii, ae înch!»
această sărbătoare să ne pregătim şi noi nan ia idoli de 30,000 de feluri, pa cari ii che­
împărăţia, unde se întinde puterea
Românii uniţi. Să înălţăm şi noi rugă/ 1 mau sei. Ori ei, pigânii, se înshinan greşit.
Papii, nu este mărginită de slabe şi schinv
bitoare graniţi omeneşti. E a este peste ciunile noastre pentru acela, care are în La bolşevici, nu e greşală, ci e nelegiuire
tot, în Europa, în Africa, în Asia, în in< mână cârma bisericii lui Isus Hristos. voltă. Nu este o credinţă greşită ca la Romani;
sulele Oceanelor, în gheţurile ceţoase dela Să ne rugăm bunului Dumnezeu, ca să şi G.-ecii vechi, ci este voinţe lor de a nu crede
Miazănoapte, ca şi în pustiurile arzătoare trimită lumina Lui în lume, ea în învrăj' in nimic.
ji nisipoase. Pretutindenia, unde se află birea ds azi, cuvântul împăciuitor al Papii,
să fie cât mai curând ascultat. (..)
Dar ce este bolşevismul?
un creştin catolic de mântuit, acolo este
;i împărăţia Papii. Apoi bolşevismul este nn diavol mai îm-
popoţat decât diarolol care a ispitit pe Isus;
Puterea de a stăpâni această împă­
rţit nu-i vine Papii din lumea schimbă/
Hristos in pustie căci acesta credea în Dum­
nezeu. „Şi apropiindu-se ispititorul i a zis: Ds?
1 Ce e s t e b o l ş e v i s m u l ?
a

toare a oamenilor, ci dela Dumnezeu. Se Bolşevicii Sunt mai răi decât diavolul. eşti Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrile acestea»
întemeiază, nu pe hârtii şi slabe socoteli — Ce urmăresc e i In lume. — să se facă pâini" (Mat. 4 3). Sau alt diavol,,
I.
omeneşti, ci pe cuvântul şi puterea Dum'
In anul trecut, a Început războiul contra care a spus lui Isui prin ţinutul Gadareniior r
nezeească. Nu are ce e drept pădure de Ce ai cu mine huse, Fiul lui Dumnezeu « l u i
bolşevismului. In acest război am intrtt şi noi B

«Şti şi arme în ajutor, dar are făgăduinţa de sus? ţuru-te in numele lui Dumnezeu i i nu
Românii, urmâsd armata germsaă, alături de
Storului Fiului lui Dumnezeu. mă mai muocsfti". (Marc. 5, 7), Iată dsră c i
alte oşti creştine din Earopa. Acest răiboi se
, In cursul vremurilor au fost multe cheamă războiul crucii, panirucă e războiul creş­ acest diavol se ea! re mură de Fiul lui Dam­
:
împărăţii mari şi puterniee. Au pierit tinilor contra pigânilor bolşevici. nezi u.
*»» toate. împărăţia Papii a rămas şi E ştiut că înriţătura creştină aduiă de Pe ciad'bolşevismul nu mai crede in ni»
^ fimânea până la sfârşitul veacurilor. Ima Hristos din cer pe pământ, a avut de lup­ mic şi nu se mai cutremură nici de Dumnezeu.
A rămas, pentrucă nu este o împărăţie tat cu multe persecuţii (prigoniri). Dintre cele In epistola către Rorsani c*p. 13.17 Sf.
*&»ţâ de pulberea trecătoare a acestei mai crâncene persecuţi ale creştinilor rămâne Pave) scrie: „Tot sufletul să se supună stăpâ­
unu Papa dela Roma nu porunceşte aseea a Împăratului păgân Nero. Iasă toate p»r- nirilor celor mai înalte...* Şi Sf. Pevel a scris
Junior ci sufletelor, şi puterea lui este iscuţiile sângeroase, toate sfâjierile dureroase porunca aceasta, când în imp2iiţia romană şe­
ace ?* P m a
" ale creştinilor martiri, toate batjocurile şi i m j - dea pe tron Împăratul Nero pSgâacl, care şi a
r C p e I â n g ă u t c r i I c l u m

llct 1 ' * * ^ a
puternic este su* Dioţările adf se lui lini Hriitoa din toate tim­ omorît pe msmă>sa şi pe dascălul său, precum
C e m a r c

. ™» pe lângă trupul omenesc. E a t r ă ' purile, nu ce pot aeemin» cu persecuţia tdosă a fost şi cel mai mare prigonitor al creştinilor.
e
' !te si va trăi atâta cât vor fi suflete
de bolşevism In cei 25 ds * D Î , de când este în Ca toate acestea Si. Apoitol porunceşte: , S u -
intuit şi dus ia Dumnezeu. Rusia. Acoio In Raeia, bolşevismul no se fră­ puneţi«vâl* Da! Pentruoi păgânhmul împăratului
mânta numai cu ştergerea lui I I B S Hristos şi Nero, era cu mult mai puţin periculos, decât
înaintea Papii şi puterii lui s a u a
Pecat I m p ă r a învăţătura Lui din scea ţari, ci bolşevismul
s i
pigâniimu! bolşevic alai Stalin. Despre care
M ult"
'uite tf împărăţii puternice. Sf. Pavel dacă ar trăi aitfisi, cu siguranţă ar
Uih încoronate au ales de ju^ f«rbe> in cazanul Sataeei otrava, ceie să omoare spune, că acestui diavol împopoţat să nu vă
C a p c t e

icìtor t 0 r
Biserfcs lui Hristos de pe întreg pământul.
, Pe stăpânul dela Roma şi s'au
sgptmsţi. Ci, dincontră, să-1 sdrobiţi.
w .cuvântlui său. Năvălitori sălba- Ds eceaa spunem, că acum ori niciodată
U Z i
eate c;l mei hotărttcr cees pentru credieţa la
c h i p s a u p I
Pr. Octavîan Fullcea
c c a t ş i c i
<te " »* '
Hai U1U1
t
P r i i tainice a urmaşului
Apostol Petru.
ute Isus Hriitoî. Acum ori niciodată este prilejul Sikw
ds cea mai serioasă cuminţenie din partea tu­
0 t l " turor creştinilor, pentru a adrobi balaurul bol­
r ă m ă
M a r i r c v l r a ă r î d a a p a în Bulgaria.
tttstc * . & din zilele acestea ve/ In Bulguiia, laiVidln, au fost în săptămâna
? I
şevic. Cu alte cuvinte, acum este timpul la care
S t a I i n
levice A 1 r
»{ i
stăpânul Rusiei boU ostile creştine trtbue să lămurească ca nic o- trecută mari revărsări de apă. Peste 3000 de
Părinte 5'î*' * Preafericitului t r i m i s

case au fost acoperite. Mii de oameni sant In

e l a dstă în istorie, că al cai e viitorul, al creşti­
Omj Roma un mesagiu secret.
u
nilor ori dosr al păgânilor? primejdie, aşteaptă sosirea ajutoarelor. In aju­
6 i u ş m ă n i t
»iţisem*' 1 prigonit tot ce Şi nu al unui soiu de pigîni cum au foit torul locuitorilor oraşului, guvernul bulgar a
1 u m n e
găsit , " " » suflet şi credinţă,
u
«o»,, ? . I e să trimită Papii o seri' Ca Grscii şi Romanii de pa vremea Mântuitorului, trimis armata. Se crede că număral celor morţi
t a
este foarte mare.
itcă. O fi simţit poate şi crudul ci al celor m a i înfricoşaţi dintre păgâni, cari
 Pag. 2
Răsvrăiifii în conlra Bisericii
Ia Legea Nouă capul creftinătlţii esta
Papa dsla Romi, urmatul sfântului Pttru. Sfin­
ţia Sa ara trei mari puteri: e mire preot, pen-
truoă aduce jertfă şi slujeşte In ceiea ifinte
dimpreună cu episcopii şi preoţii de sub as
cultarea lui; a mare Învăţător, pantrucă învaţă
neamurile pimtntnlni cum să-şi măntuisscă su­
fletul; e mare rege, pentrucă cârmnieţte Bise­
rica cu puteri deln Cristos, cn b tndeţă apo­
stolică, de aceea se Intitulează t «sluga slugilor
tai Dnmnezeu.
învăţătura Bisericii se scoate din trei iz­
voare : din «f. Scriptură, scrisă cn ajutorul lian­
tului Spirit; din sf. Tradiţinne, care e tot deU
Spirital.Sfânt, dar scrisă mai tărzin; din Tâlcul
Bisericii, adecă din explicarea celor sfinte de
către Btsericâ In curtai veacurilor.
Precum In Legea Veche jidovii fiind de­
parte da Moise au rătăcit şi pană când Moise
sta tn munte, răavritiţii şl-au iicut viţel de
aur — tot aşa an fost fi deia Cristoi încoace tn-
ir'ana nerecieoscători.
Din mlndrie, sumeţie s'au Îndepărtat de
Capul Bisericii şi apoi au rătăcit. Au cîzut tn
păcatnl Satanei C*re se bacara ciad găseşte
răsvrătitori, mincinoşi ca si el, că doară ei este
tatăl minc'unii.
Aceşti rlsvrltiţi au fost numiţi eretici şi
au fost atâţia de nici nu-i poţi inşira aici pe
toţi. Noi ştim si vedom astăzi armatorii eretici:
pe reformaţi, luterani, unitari, b«ptiiti, adven­
tişti de trei felnri; nararea!, tniienişti, următori
ai Ini Irhovs, studenţi In B bile, ia ochentişti,
ftil'Şti, lipoveni ai mulţi de croite feluri. In A-
merica aunt peste 300 ds feluri. Şt se sporesc
mereu I Ca să nebuneaică Iu»ea îşi sic ca pre­
r Maica a plătit cismarul
oifa „Unirii Poporalii:
Slove pentru Crimeea
Fulguşor căzut a lene —
Două lacrimi svânt sub gene
Şuţi aştern într'o scrisoare
T o t pustiul ce ne doare,
S ă cunoşti din carte, tată,
C â t ni casa de bănată,
C ă în loc de Moş'Crăciun
Ne-a ieşit amaru'n drum
Matca doar abia se ţine
De când eşti pe căi străine
Şi ne plânge'ntruna biata,
O prin Crâm ne piere tata...
Fulguşor pe-un cot de zare —
Drumusi lung, şi luptaşi mare.
Sânge picură'n troiene
Să rodeasc3/o nouă'vreme.
— Dar e greu şi'acasă, tată,
Că bucatele se gata.
Din grămada dela şura
Lemnelcs de-o tăietură
Şi din Iada cu făină
De^a rămas d e o scafă plină,
Grâu pe fundul unui sac,
Bani în casă, nici de leac.
Cât bruma i'a dat notarul
făcătorie »pocăiţi«, măcar că namai pocăiţi
nu sunt.
Se ivess acama tot msi det şi prin sat <le
noastre. Batjocoresc crucea, icoanele, sfintele
taine, biserica, preoţii, pe Preacurat», poitu
riir, sărbătorile, alţii şi Damintca şi sluj­
bele efiate. Sf, apostol Pavel zice cltră Tit: „că
neplcciţilor, grăitorilor in deşert, amăgitorii ar
de minte, cari răivrăteic toate caiale, să ii-se
astupe gura. Legea şi face astuparea gurii, dacă
sunt arătaţi."
In biserică toate Iii an rostul lor şi ei vor­
besc in deşert. Sf. Scriptură ti mai numeşte
câni răi şi vrăjmaşi ai crucii lui Cristos. Toate
locurile din st. Scriptură unde se vorbeşte da-
spre rătăciţi na so pot sminti, sunt prea malte.
Amintim numai cirtea Ii-a cătră Titnoteiu (3,
2—18), unde se spune, că râsvrătitorii »an
chipul evltviei, se vâră prin csss fi duc tn ro
b.s pe fsmeiuptefe ceiea înclrcstâ de păcate,
celea ce aunt purtate de multe feliuri de pofte,
cari pururea Învaţă şi niciodată na vor ajunge
ia cunoştinţa adevă ulai.«
Cam e scris aisi, aşa fac »poc£iţii< noştri
su chipul evlaviei, cn cartea subsuoară, se vâră
prin case, prind mnernştele proaste, cari pro­
stesc pe băi baţi, csri sunt sa şi ele; de Învăţat
învaţă şi nu sie nimic]
Ne doare, că an lătăcît, dar ii lăsSm tn
pace, până na trec măsura; ba ne chiar rugăm
pentru ei, ca Damnezen să-i adusă ia adevăr.
Să eu prea discutăm cn ei. „Da ornai era
tic după Întâia si a doua mustrare, depărtează-te"
spun* sf. spostoi Pavel la epistola sa către
Tit (3, 10). S'au lapidat de biserică, ti soeotm
deci ca pe păgâni şi vameşi Dela Dumneseu
no anat trimişi.
Teamă să na avem, pe cei vechi na-i
mai ştie nimeni, cei de *zi sa mlncfi unii
pe alţii. Vor vedea şi pe carele I-aa impum,
vor fi oiSndiţi dtn vina lor, pentrucă s'an rupt
dsla Pastorul cel Mere dia cer şt dela locţii­
torul lai pe părnSnt şi n'aa In setea lor toate
izvoarele credinţi!.
Pr. I. O.
Şi mie dela oraş
Mi'a luat un pieptăraş,
Pentru Nuţa d e o năframă
Că-i un ger ce n'are seamă
Şi ne teme biata mamă.
Fulguşor căzut pe-o cracă —
E ursita mea săracă
S ă nu am nici e c a m avut,
Ceasuri albe ca'n trecut,
Să-ţi citesc cu glasul rar
Povestiri din călindar.
Astăzi singur stau la carte.
Dascălu-i şi el departe,
A plecat ca mâneai luna,
Doamna e cu 'nvăţătura
Şi noi mulţi în şapte clase.
Ce să'n veţe, ce să lase?!
— La sunat, în pâlcuri'pâlcuri
Trecem degetul pe hartă
Şi cu geana 'nlâcrimată
Prin Crimeea 'ndepărtată
Mai cătăm un fratesun tată...
Fulguşor ca albul lunii —
L a 'nceputul săptămânii
A venit la Primărie
O hârtie
Să se ştie
Că Ion Mânu, dintre coaste,
Dus cu dumniata Ia oaste
Pilde pentru
P ă r e r e a de rău
trebuie să lie lăuntrică şi sincera
Sf. Vtneenţia Ferrler predica într'o bi.
rică din Bteiers. Se dase s M sicalte, Intr»
mulţi, şi nn maro păcătos cunoscut ca atar»!
întreaga regiune. Dupfe vorbire, păcătoim
data la sf. Vmcenţin şi se spovedi cu atâta oq.
rera tacât atunci când sfântul ti dîduae „ ^
tt
non de fapte ani, îaespa să strige: »0h, p t
rinte, a|a canon mic păstra atâtea păcate rnariŞ,
St. Vmcenţia reduse csnoots! la trei eile. rj,.
oarece penitenta 1 se plftagea şi mai amar, ^ n
prescrise dsefit recitarea ds trei ori a raglţj,^
Domnulai (Tatăt Nostru). Penitentul reciti . tB
găcianea lasă pâaă ce era ÎBganunchUt tftagţ
preot, dar c c o părere de rău aşa ds «dân^
ineftt muri. — Ia noaptea următoare sufli^
paniteatolni apăra sfântaloi, pentru a-i ip ai|
cft din cauza părerii de rău sincere şi »di
Bej|
latrase tn viaţa fericirii veşnice firi « tresi
prin purgator.
Propusul de Îndreptare
Ca azi, o femeie devine văduvă şi o ţ*
deţi smulgându-şi parat, arunetndu-şi podoi-
b*le şi plângând ca hohot soţul dispărut, &
toate acestea o reîntâlniţi peste o Senă dt lilţ
fardată (vopsiţi), împodobită ca o mulţime ¿1
lavasre fl Îmbrăcată ca o mireasă, pentrucă 1*1
măritat din nou. Sunt sigur, z'ce tf. Uentd
dt Perto MaMtieio, că, văzând această meta­
morfoză, aţi alde de lacrimile ei vărsate cat
lasă mai înainte, şi aţi zice că această femeii
s'a pllns din inimă, ci numai de ochii Ierni
{• iţi judeca inima dopa laptele ei. Şi aţinui
spâne că dacă această femeie şi' ar fi jelit loţs
cal psţin nn an, durerea ei a foit sinceri |i
adevărată, dar de îndată ce s'a remăr tat daţi
o lună da zile, durerea ei n'a fost sinceri; o
durere adevărată nu dispare aşa de repede, -
Asemenea acestei femei face şi nel ce nu Ini
să treacă nicî o săptămâna dela spovedanie |i
se şi Întoarce la pScat. Şi fi-a propus deşt»
de sincer să se îndrepte 1
A căzut pc front.. pcacol'
Pe lângă Sevastopol
Şi părintele nănaş
I-a citit un parastas.
Gemea satul de norod
Adunat pentru prohod
Numai plâns de luminare,
Numai lacrimi de'ngropare;
Iar când pe la iertăciuni
Nu ştiai de-s rugăciuni
Ori un hohot de bănat,
Că plângea întregul sat.
Fulguşor, slovă pribeagă —
Şi'am mai duce*o, taică dragă,
Dar prea mult pustiu ne leagă
Serile pe lângă vatră
Singuri, cu durerea noastră.
Prea mult maica se frământă
Dacă eşti al nostru încă,
Dacă para gândului
Colo'n ţara Crâmului
T e găseşte încă viu?!..
' • * * *
Şi eu, taică, plâng şi'ţi scriu,
Şt'ţi trimit atâta dor,
Câte slove'n Pluguşor...
 Osândilul
Pir. Miren Moldova călugăr bassllhu. oîtsBli drept dar pentru orfinii âeis Obreja, s'a coîeetet
vrea să părăsească femnifa
Obrrjf, care & gi mSrturWlt credincioşii, áütt ds!a credincios 2000 Lei, 2 £o?asră. 20 ster-
ajatat find de precisi less! lom Peeţî*, pjs- gire, 10 merind&r3 1 gaîtra, 1 ccarccs: f, 1 faţă
(

00 cs oessia casltoilai sala, tegrît

l9
casa §1 de Pir. losa Papa di3 Faisa şi Viclor de psriiî, 2 clmgşi, 1 jsp a. 2 saşi. 1 ghem tort.
1° l ; n mumii caroSr de conde in­ Almăşga d-a Boîan. S'su sprop'at de sf. Tsîae
at a Ds îacheierca mi3:usiIor a fost îs&îţltor
i i . ^ ' . ţ i f | î i s se ìfla fi ea bandit oala
gC
535 credins'oji aderi' 98%, fi măreţ gotul investirsi 98 membre care aa
?i
grea pa *ieaţS la ocnele del*
B c ă Tat ca această osazicne s'a organizat ¿;c partet câte o luctiniere aprinsă în mâni, ce ar­
U " .„ d s itpăfiss deja crimele s»h băiele coBilcr s i s t a ţ i i (ed tete ds rafinăstirs»
a t dea cs o jertfă carata la lü cu iubire?, dhi ini»
F
J 22 de ani. Clsd directoral ocnelor 1
J. 2£ U S "
Obrajs), reen'usea femeilor »S?. Mcris«, C P
S mila lor tachîsate R-gind Gxrsruoţ. O prime*
d u
i « »« ci ,r gela i-a dat intarsi, • bsadital î a - urm Storni cimitst : Pir. loan Penţ'a conduci-
c l
ñire n flgtcercS a r t e s s fa tosía coman?, pen-
'g ° *" c | r

li
torclR-CEiunH, D e » Vali ria Penti», D ra Ver- tru cure aducem rt'gîcscni iui Ds^nezEa de
\ p'âng», rsfoxS gr-.fierea regească fi, glcia Lsssga şi Silvia Masavaia esisteste, 1st
8 meiţ^mitS pestra asesk misieai §i tctoddă ră­
P ' j - menţinut în o c n ă , spuse directorssia? credinaiossele : A i r Hadare**, Mari» Tuli,
litrB gim a răsplăti Ceral pe cs? cs n ; an adus a-
P * j g omis Încă d o u ă crirae pe csreun C
L»ontiris Macaveiu, Mirk Tufi, AticR O a r şi efîEîti bacurie.
'Ir , ptrit judecătorilor. In sfârşit r s a i spuse
cl
co
Msris Bornea membri în comitet.
!i
, tslai c i în c a s a i că va fi d a t afară dit
áiiet
In timpul aaisicnilur s'a colectat paatrt.
° va aranca îa m a r e fi asta pentru ci Din Soimusiì! Tàmava-Micà
e
urfelinstul dm Obrsja sama de L ü 1600, la lei
°"iţi msi pucată d e c â t cea din o:ne n'o
«'su distribuit cr^dacioşilor cSrţi de rogldsa»
in erma repìtstelor sprlsri fi inibisnfelor
Na ftim dacă acest ostndit a fost mbim şi rosare îa valoare de pesie 5000 Lsi.
neconte&ite ale C S R S T O R E L E J bissricìi romàne
„„ dar aceea ftim e, că el « t a chipul P A ­ F ì s toate spre mirirsa luì Damiiezs® 1
unite dia Soimuptl, disrlctul DumbrSveni là
iului cara refuta să s e spovedească fi mm I . P.
fsunte cn preolul locai Pi tra Tsodor, s'èu fgect
itai bine si s t e a în lanţurile satanei decât
pcnlru bissrics die loc urmglcsreis donap'i:
J ú l l í i c í îa libertatea d* c a r e se bucură fiii
Misiuni sfinte la Bucerdea Grânoasă Maria Moldova», ni. §2n£or, desedslS, a lieat
sa dfn avere a ei si se dea suinaris;25000 lei
11
l&mti V u l t u r O becuris mare a avat parohia prin ve­ p?ntru refacsres intsrnM a bissrkii fi icirom-
nirea p ă n E i e l u i Iosif îa mijlocul s i pentru a ssfsres ei; Maria S U 3 I C vldnvS, un rfed otntte
;

ţinea sfiaUh misiuni. Sosit în după a m i s s a ds biseriss|ti In valoare d 6500 lei ; Iosa Mogoi-
Sâmbătă 21 îî 942, |i inci îa aseesşC zi sexru T E S A domicih'at la Bacorcjti, E c£de!ni(S tn ve*
S

glasul dnke §s plin ds credinţă a r&snnat d e
pe savenal biserica», Indamnand crediacioşii
spre pocăinţă.
D&micecă dimineaţa s'a servit sl. Litur­
ghie, s n d f a'su !s;pării|it 75 de rscruţi ce sr
mnu să pleca în aceeaşi si ia datorie. Dapfc
masă, R ţ ă a d la şcoală o teibsre cclturală <ju
Bucurie sfântă la Tăfârîaua elevii, părintele !n cadrul acestei scrbSri a vor­
bit poporului despre cele visate in Basarabia
şi Tran mistria, nnde î s icoaas vii a dsssnt jaiea
Pirohia Tătârisac dfn jud. Târuva M-că,
cui i avat nsnoroclres ca ia asul trecut le ce a lăsat-o rSsboicl psgla al hoardelor bolta-
urmi ploilor si i-se d&rîmc biserica, a fost în- vise ceeacs s s t o r s lacrimi jale dsla ascultătari.
nsdnleiti ie DaEntzţa în anul acesta sil a ba Dopa serbare a fost întrunită şedinţa Rsu«
inşi bacurii. niunii Femeilor Mariane, pregătisd m?mbr«ie,
Cta dintâi a fost cu ocazia binecuvântării pentru a patea primi investirea In Congregaţie.
capelai şi a caselor parohiile noi, iar acuma Ia decarsul intregei slptgmlsi predicile pirin-
misinnile tfiate ce s'an ţlcnt în a doua eăptj- tslui au fost sorbite ca nes&ţ in credincioşii
atsi din Paresimi. care s'an mărturisit §i împărtăşit în numii ni
Ca vsstirea cuvântului lai Damneseu s'e fiumos de 876 iufiete. La sfârşita! misinnilor,
loare de 3000 lei. Caratoratal bisericli mal{a<.
msste fi pe sseaìtl sale marinimogiler 'ionstori
penttu dossjiirie fl.cate gres iscsrsstei pircihii
1 ^iimasnlui, tnglsd pe bunui Damassi» s i
le rlspllteatc? jsrifs.
Spargere de biserică în
Bobohalma
Ia toamna aoalai trecat an necesnoscat
s'a Introdus Ia biserici, spSrglad fsrrastri. din
dosul bisericii, da iede a laat c: s»ta ca bani.
A des o în dosul bisericii fi ca ?jatoral
toace! de fler a spirt-o, golind&-o d e conţi­
nut, apoi s'a ficat n s v i z a t , n s l i s â E d în urmi
nici c$I mai mic semn ptntra a patea fi prins.
Dar -se vede c i dreptstea dis^nezsească
nn-1 rr.bdă să rămână nedesccpsr!t. MalţEmiti

cam e rândalsla. Dsr fiţi c i gr!Je, s i na vi spăssî ca degetal de trFgjcla. Se ebs! a s

Mistreţul
simtă fiara. pocnet scart. Fiara sestură din c£p, ca înţe­
Csi doi goasci îdcliaară din cap îlcoţl pată, dsr ne ss opri d!n gosnS. Apăsa! ds ce­
— Fragmcnf din amintiri — apoi tresară înainte şi se plerdară prin brldet, lălalt trigacia. Nimici Atanci răsană şi arma
Dapăce li viza pc aceştia plecaţi, moşul lai moş Vs8ilc. Mistteţal şovăi, grohotlnd du­
ds Sabin GK T r u ţ i a
îşi ma! aprinse odată citabil ;aJ, reros, dar în clipa unsătosre se năpusti îna­
Dei» o vreme prlnserHm a crea la deal.
P e c, Ne alese fiecăruia un I o c potrivit şi, la» inte, ca surla ridicata. Venea aSlscs spre mine.
f»res presărat! ca an strat sabţirel de
Snda -şi arma bitrină 1& mini, tresa spre Na mai aveam timp de încărcat anr,a, dsr sici
"Padl, caie se pierdea şerpuind printr'an
r , d t t drespta. Im! scosc! şi ea arma din spate şi, sS ml fcrsss din cais. Tâmplele începură să
Girant, moş V&sile mergea înainte,po-
rlzimladso grijă de picior, îmi răiacii o ţigări. svâneaecă ca patere şl pc spate simţii prel'n-
™«nd. De-odată, tlss. Se plecă în jos, fi
Ia adierea uşoară a vâatalai iernatic, gfiada-se o sndosre rece ca g h Î F ţ a . Câteva
•>fplnâada-se în ceafă ca d; getele răschirate,
!! crengile molizilor se alipeaa, şoptinda-şl în- sărituri î n c ă . . . şi miitreţal era acam gb!a la
" olftt:
florste şi prin liniştea adâncă a codrnlai visă­ câţiva paşi. Araseşi arma ia o paris şl, pa-»
,..»r* I ă c ă
' - Hr,I Şi asta e armă de n r n j s
tor, an marmor aşor de ape picară în set, ca nând instinctiv mâna la brâu, trăsei cta pstsre
ca o legănare. ceţltal din teacă. Im! sprijinii an picior înainte
- N a carnva o fi mai veche? —îstrebai
, B Ca ţigsrs stfinsi, aitstfi în colţal bazelor, şi ridicai mina încordst&, gata dc- a lovL O
" foapti.
priveau visător spre tremaral frunzelor, când clipă nama'... Piciorul sprijinit îm! lGcecă pa
Na 6 v e h e
0'«"~ - ' Părinte, — zlmbi mossi. deodată, an foşnet mai via mă făcu să tresrr. zăpadă ş! cazat intr'o parte pe brânci. Fisra
iicH ' " ă şl d-tc... Urma
î n E h t ! W a < e n

Ls câţiva paşi, spre stânga, se ivi o căpriosri. era acam atât de aproape, clî! simţeam par'ci
ioidi ii ' * V 8 l a
« • • Ştia ea sade vor fi p e s l c J

O armirli ca privirea, pini ss pierdu prin răsaflarra fierbln e Şl caprin vis, taă pomtnii
loro, * - ? C U m a
depRrtî. Hai Ap ! m

desiş. Peste peţin, ss «nz! diaspre vale m

8 B a t
ca Ion lângă mine. li vSzni r dicâud secsrea
««NEI' * *
Î S C 8 t
1
I' C Q 8 J?» Si
R R
& C U
şgomot nelămurit. Ridicai arma la amar şi
D A R
m ri
în vânt, apoi aozi! an pirl't a p r ş! porcal so
6
«iată fiara, că porcai e viclean. xţtntlnda mi privirea iscoditoare înainte, n- prăbHş? gemând.
aici m
î l t e p B
i ' « s l r S m la o rărlstc. Ajsnşi i n
şteptam liniştit. Dapi câteva cîlpe, dinspre Mi ridicai jos îaspăistSntat şi vrza! o
'°°îal se opri din non. dreapta sc tazl an pocnet înlbasit do armă, namilă de vier, ca colţii î, plantaţi în pămâat.
S{
'nto!' 8 n ? a r a t
» ìaciada-oe semn de tăcere. srmit de ac grohot puternic. Ia scclaş momest Secarea lai Ion î! Intră prin mij'ocnl frânţii
r e
|l |j ' "P°i spre doi tovsrlş! ma! tineri
ţ o p t vlzsi înaintând prin brădet aa mistreţ. Ajuns până în msche. Un val de s£nge s p ă t o s înroşi
îa marginea dsslfştiai, siita o vreme în loc, psjiştea înzăpezită, pnlir-glnda-se pesta căcîalas
CAPITA
Vo
. ^«geţi o leaci înainte, pini ia 1
frăffiântlsd plmtntal fi bătându şl fălcile Ho- din bknă de ,jder", care îmi căznse alătnrl.
n l 1 ,
roEse, apoi sborlinda-şi cosras ţepoas?, sc n3-
fipoî d a Moş Vîslie sosi găfâird. Arancă o privire
li ,St ?? Bo t i la vaie. Porcii vor fi
spre yler, apoi se 'ntosrse spre mine îngri­
<t . 0 Ajanş! acolo, treceţi îa Jos, ea paiti inainte. Ridica! arma şl, oprlndn-Ki res­
mn jorat;
"*tl b ù i , spgi d«ti la daal, sşs piraţia, scaii. Ciad sjinie îa bătaia armei,

hărnicişi »1 priceperii dlul plutonier Qhiotghc
Pillp, şefii postulai dlti Cucerde*, csfe a coa­
da* cercetările fu aşi fel, câ în decars de
cateta zile a fost aflat hoţul, la persoana Iul
îoan Bine* din Adăranţ, care trs şl dtzertof
din armaţi.
Am foit chemaţi pentra complecta» a la-
strncţlei la Cartea Marţiali în Slbla şl B'A ja-
decât procesai, aade a fost osândit la 8 ani
închisoare grea, 5 ani pentra deşertare din
armată şl 3 ani pentra fort din biserici ca
spargere. Frumoasă pedeapsă, pentra fapta-i
atât de mârşavă a nemernlcalai, care s'a apro­
piat de sf. biserici na ca să o cerceteze, ci ca
să o forel
Pe lângă toaie cercetările flcnte de dl
şef de poit, care a depus atâta stirainţi M
descoperirea hoţalal, ne mal cinsteşte biserica
şl ca 500 Ltl, ca dorinţa, ca să se cumpere
o carte pentra biserici, figădaind ci în caz că
na se va sjauge, mal complacteszi. Faptl ca
adevărat creştinească, pentra care şi pe acea­
stă cale li aducem călduroase malţimirl.
îoan Ş e r b a n
pieot gr. cat.
S'a m a i a p r i n a o f u m i n i a c r e ­ întâmpinat
dinţa!. Am arătat ia trsmea sa că atât la Ba- Mihail, de generalul Cameniţă şi de alţi
careşti ctt şl la Blsj se scoaba dio când în înalţi demnitari români. Domia Sa a fost
ciad câte na „Baletin al Sarchisi", adecă cn { primit de dl Mareşal Ion Antonescu.
fel de gazetă, prin care parohal adsee la eu-
aoştlaţa credincioşilor săi anumite veşti ps cari
na le poate aduce prin grai via la canoştisţa
tntarora. Zilele trecale am primit ia Redacţie dat atacuri puternice, încercând să stră­
Nr. 1 din Ianusrla 1942 şi Nr. 2 din Febrasrie pungă liniile germane de lângă lacnl llmen.
al .Baietlnnlai Parchiel Române Usile din Bra­ Au fost respinşi Insă ca pierderi mari. In
şov", ps care-i scoate Păr. protopop Aarel
Ghilea. Aflim in el articoli franosi cerisi de
V. Pop, Pr. Tarta Adrian profesor, Ag. (Aerei
Ghilea) şl detieni Vaglie Giergea. Dori® aoa-
lul Buletin viaţi îndelangstă şi fericită.
Citiţi şl r ă s p â n d i ş i
„ o f i l i t e i ! POP
— Eşti galben, părinte, ca an mort] Doar'
n'ai pitit ceva?
— Sânt galben de spalmi, moş Vaslle.
Dacă na era Ion, se întâmpla ceva mal răs.
Ion ss închisă în ticere şl, ridicânda-şi
spre mine privirea ochilor blânzi, îmi zise In-
doloşat:
— Pe oamenii bani îi pizeşte Dumnezeu!
şl, dta, eşti om ban, pirlnk!
In curând se iviră şl gonacii, ca Nuţa
Gafiel, irigând dapă ei en şoldan gras.
Oamenii se apucară de lacra. Ea îmi
apăsal căciula pe cap şl mă îndreptai spre an
Izvor. Iml răcorii trântea ca apă şl, aşezându-
mă trsdlt pe tranchlal anal molid, rlstsrnat
de tartan*, îmi golii bszunarele de cartase şl
începui să-Ie privesc pe râad. Plecasem de-
acasă ca donătecl de cartase. Zece ca plumb,
şl zece ca allee. Şl acum . . . Şl acnm tot zece
erau ca plumb. Se poate oare, si fl tras în
mistreţ ca alice pentra Iepuri? îmi era necaz
şl mă mustrata singur, mal ales că lipsa mea
de atenţie puteam să o plătesc foarte oşor cn
pielea proprie. Adunai cartuşele griaudi şl
asvârltnda-le departe, era cât pc-acl s i rostesc
jurământul că na voia mal pane in voci mâna
pe armă, când moş Vaslle începa si mi strige.
Mi Intoriei Ia tovarişl şl, dapice aceştia a-
şeasi bacîţlle de carne pe .tirgi" împletite
din crengi de molid, o laarăm spre casi. Moş
Vaslle şl ceilalţi nu înţclrgeaa cam E pătat da
„greş" o armă ca a mea,.
ON!.REA_POPORULUJ
jQ? — *'
Hotărâri însemnate
Io ultima şedinţă, sfatul miniştrilor a
luat hotărâri însemnate cu privire la or­
dinea şi disciplina din şcoli, licee şi câ-
minurile ucenicilor şi ale refugiaţilor. Aşa
s'a hotărlt ca şi In anul acesta cursurile
şcolare să continue până la sfârşitul anulai
şcolar.
Of spe slovac pa p ă m â n t u l
nostru
In săptămâna aceasta ne-a sosit din
ţara prietenă, Slovacia, un oaspe înalt, ge­
neralul Turanec, şeful misiunii militare
slovace.
La Bucureşti generalul slovac a fost
de generalul român Racoviţă
Războiul din R ă s ă r i t
La Miazănoapte, trupele bolşevice tu
aceste lupte, Germanii au ocupat un sat,
care mai Înainte fusese ocupat de bolşevici.
Mai putetnice sunt atacurile pe cari
bolşevicii le dan pe frontul Doneţalui.
Aceste atacuri an fost sprijinite de tan­
curi. Se spune că şi în această parte a
frontului, bolşevicii au fost respinşi. Tru­
pele germane an pătruns ta liniile ruseşti,
au nimicit un regiment de cavalerie ru­
sească şi le-au pricinuit pierderi foarte
mari.
—- Vezi c ă . , , ea credeam că mlstreţai e
.iepure"... şi, în loc de plumb, l-am împroş­
cat cn alice,
— Mi gâadtam şi ca la aatal — spuse
bătrânul, dând din cap, apoi începa să pove­
stească despre o vânăioars de arşi, în cire
1-se întâmplase şi lai Ia fel. D.n când în când
mă privea îngrijorat şl na se liniştea decât
stanei când îi spuneam că mă simt „bine de
tot". Mi trudeam să apar vesel şi nepăsător,
dar satletal îmi era pila de grotzl. Vizasem
moartea ca ochii şl nstmal raînsnea mi pata
scăpa.
Când soarele sjanse la sjini, sosirăm şi
noi in sat.
Seara veni moş Vaslle pe la mine, înto­
vărăşit de Ion. Îmi adaseri o «halcă" sdravănă
din carnea şoldinalol. ŞI ia afară de asta, Ion
îmi aduse colţii mistreţalal, aşeziţi într'o ba-
cată de lemn, scobită ca măiestrie. Poveailrlm
impreanS până târzia în no*plc. k r când to­
varăşii de vânătoare se pregătiri să plece spre
casi, îmi loal arma atârnată pe perete şi, a-
dresfinda mă lai Ion, îl vorbi!:
— Ioane 1 . , .
— And, plrinUl...
— D-ta sponca! de raoltecri că ai fi } - e
riclt dacă a! avea o armă atât de bună cam e
a mea. Pdmeşte o pe a s t a . . . ca sn „dar"
dela „popa" d tale. Ea mal am ana la fel şl
ca dc-nj ţpt n'am c« să fac, D-tale, bade Ioane,
*•
Pe frontul din Crimeia, bolşevic*-
1
încercat să spargă frontul de | " n c e
din jurul Sebastopolului. Au i t sili?''08
se retragă, lăsând în mâinile G e r m i *
mai mulţi prizonieri, tancuri şi tonuri
Cu prilejul unor atacuri, Germani'
reuşit să scoată pe bolşevici din
lor. „Legiunea FJandra" a cucerit H>
bolşevici 25 de adăposturi betonate,
In zilele din urmă aviaţia germani
bombardat Moscova. Se spune că J D0
bardarea oraşnlui Moscova a ţinut
de o oră.
Au fost d e s c o p a r i ţ l a caiac»
au Tncarcat s ă omoară p , >n ;
n i s t r u l g e r m a n Von P a p s n
In numărul trecut al gazetei am seti
că în Turcia s'a încercat omorârea d| t
Von Papen, ministrul trimis de Gerranj
In capitala turcească.
Poliţia turcească a descoperit ţ
aceia cari au încercat să curme viaţa ni
nistrului german. Ei sunt mai mulţi con,
nişti sârbi, refugiaţi in ultimii ani în Turci
Unul din aceştia, acela care a di
foc bombei, a murit In explozia latin
plată, fn ziua când s'a încercat ©moral,
B o m b a r d a r e a Parisulii
In noaptea de Merţi spre Mierea
avioanele engleze au bombardat Pariu
şi Împrejurimile Ici.
Populaţia civilă a suferit pierderii:
semnate In morţi şi răniţi. în deosebi
mari pagubele dela Boologne, unde t
fost 400 de morţi şi 1000 de răniţi, Si
de oameni au rămas pe drumuri, la un
îţi va fi drsgă şi ştia c i , de câteori te v;
aita la ea, îţi vei adace aminte şl de talie.
In sfârşit, dapă malte stăruinţe, primit
privi arma fericit şi îmi maljusil ca ochii 1
lacrimi.
Io aceeaşi noapte, aşezai colţii m!il«i
sabt crăcea de ps perete, Sant sal de-»in-
Spzlma ce mă stăpânise sile de-arândnl i-
dispărut d!n suflet. Şl totnşi, când frai
teic de întâmplarea ca .mlstreţai*, îmi «ici
8
szl: ,In tot răul este şl ceva bine . Şl cap*
mult adevăr aceite cuvinte, căci pentrs » f
colţii mittreţalai, cari zac prâfaiţl sibt cri"
de lemn atârnată pe perele, vor fi In to^
ana aa .memento mori", adecă: „ada-ţl
de moarte!"
(Stârşit)
L u i T i m o t e i Cipariu
Te-al ridicat din glia fdrlt
Cu'nfelepelune părintească,
Bătrâne, Timotei Cipariu,
Zidar di slovă românească.
Din cripta vrtmUor apuse
In crezul datinilor sfinte,
Al semănat din graiul Romei
Mănoase câmpuri ăe cuvinte.
Ta ai aprins în noapit torta
Premergătoare libertăţii
 O MIRE â PQPQRULUI
pag- S
bifflbardări. Englezii au aruncat Pe frontul din Filipinr, ţsponezii strâng G s a « srsumss d e s p r e Stsstin. Un posf
ri!'" iti este sene tutte « > t c i c ;
1
tot mai muit încercuirea trupelor ameri­ ds radio s anuoţaf, c i S?s!'n, stăpânul Raslef
s e a " . Atacul asupra Pari-
B i aad
cane dia peninsula Balanga. nu ar fi chiar în toate minţii:?. Mulţime de
TîD
p$ ' nemulţumiri mari faţă de
i (
tSe spuae că se aşteaptă diatr'o zi m«dlcl Inviţstl ilîogrljtsc încontinuu şl nimeni
8
> fosta
- ii, fost» tovarăşe de luptă a Franţei întralta căderea insulei Java în mâinile nu mal poate Intra la el. Sa spune c i Stalin
japonezilor. ar fi garantat Englezilor şl Americanilor c i Ia
J
India a c e r u t g u v e r n 1 Februarie 1942 frontul rusesc va fl acolo, de
S e r ă s c o a l ă Kurzii în I r a n unde pornise la 22 Iunie 1941, adici pe Prut
' naţional
şi în Polonia. Trecând însi termenul şi trupele
Indiei se mişcă tot mai mult Kurzii sunt un neam de oameni ne­
germane şl aliate fiind peste tot, aproape în
astâmpăraţi şi războinici, cari locuiesc prin
. gtâpâoitoriior ei, a Englezilor, acelaşi loc, unde se oprlseri la larni, atipinul
podişurile nisipoase ale Iranului (Persiei).
'^rtidul acelora cari luptă pentru li- Raslel ar fl cicut la grea supărare şi şi-ar fi
Ei nu s'an prea împăcat niciodată cu stă­
Indiei creşte dia zi în zi. Mai pânirea engleză, iar acum, de când Aoglia
pierdut minţile.
^rtatea ruine că Adunarea Legiuitoare din
a dat mâna cs bolşevicii, Kurzii sunt în- C ă r u ţ a ş a t a c a t d e 5 lupi. Iu silele
¡58 se cerut guvern naţional indian, care tr'o continuă frământare. trecute o halta formaţi dtn 5 lapi a Ieşit ps
^'re» puterea din mâna stăpânirii cn-
Ultimele ştiri venite din Persia arată şoseaua Galaţi-Cuca, atiefind pe un căruţaş
că poporul Kurzilor s'a răsculat şi că focul care veni» dela Galaţi. Căruţaşul, fiind om vol­
M o a r t e a Ducelui d e A o s t a răscoalei se întinde tot mai tare. nic şl caragios a început s i loviască lupii cu
lopata, în vreme ce mâns caii. După câtva timp
Dacele de Aosta, foatul vice-rege al au venit în ajutorul ciruţasului mal mulţi vâ­
... r i t în zilele acestea îa Nai-
a m a
nători, cari se aflau pe câmp, pentru stârpirea
Ak DO
! j ' Q rszboiu Dacele de Aosta a
a c e s t
ciorilor.
^comandantul trupelor italiene cari au
at In Abisinia. El s'a arătat în aceste L a S a n g h a i a u m u r i ) d a frig 2 5 7 9
i teca un mare şi viteaz soldat şi co i n ş i . Oficiul sinititii din China a anunţat
jjndant. A murit ca prizonier. c i în Urna aceasta au murit de frig pe uliţele
oraşului Shanghai 2579 de oameni. Din aceştia
Războiul d i e Africa 1200 erau cerşetori.
Pe pământul Africei, în zilele acestea B i s e r i c a lui B o b dîn Cluj. O n e nu Mai m u l ţ i d e c S t Tn r ă z b o i . Iu Sta­
¡tafost mai multe atacuri ds recunoaştere, cuQoaste această b «enceţi din Cluj, zidiţi de tele Ualte au murit de pe urma nenorocirilor
'ila Lybia laptele s'an dat pe © mare fur- episcopul ioan Bob dela Blaj în mijlocul ora a t â n o l a e la cille ferate, tramvaie, asiobaze,
, de nisip. fstai G a j ? Despre întemeierea fi zidirea ei di cam 3140 de oameni. Aceste morţi s'an îutâm-
Trapele germane şi italiene au res- «cama aminonte interesante „Tribuna Ardea- alot numai In loua Ianuarie. S f spuse c i nici
atacorile engleze, în ţinutul Tamimi. iei" dela Clij. Ghiciţi pentru cel Pentruci In in rizbolul din Pacific. Atstrlcanll n'au avut
|a Marea Mediterană, avioanele ger­ biserica aceea curat rotnineasci, eidlti de fe­ atâţia morţi.
mane şi italiene au continuat bombar­ ricitul epitcop dela B «j se slujeşte astizi in
limba msgh ari. Ds, da, se sluj şte astizi in A s c ă p a t de s u b roţsîa trenului.
darea insulei Malta.
limba m»gh;ari, şi sol tăcem rautcom I Locuitorul Secelea S. dia Turda, primind ordin
Dl C h u r c h i l l v a fi î n l o c u i t de chemare, a plecat si-şl faci datoria. La
M
„ C a l e n d a r » ! dela B i e | aste lăudat gară a volt să se urce pe un tren petrolifer,
Se spune că în guvernul englez se
îa Nr 4 al „Sonului Româtetc", foalo oficiali care trecea chiar atunci. Ficând o mişcare
wr întâmpla iarăşi noni schimbări. Anume
a Decese! Lugojului. I se b*gi însă de vin* greş ti, nenorocitul om a alunecat sub roţile
¿I Churchill va fi schimbat din postul de
că n'a apărut mai de vreme. Am msi arătat tr«nulul. A scăpat din această nenorociră na­
'primministru al Angliei şi înlocuit cn dl
şl în alte rânduri c i nu noi suntem de vini, ci sul cu un deget tiiat şi ca doui sdrobite.
jkafford Cripps, Dacă se va întâmpla şi
fapta! că nu c e sosise blrtia decât în Noem-
iceastă schimbare atunci Anglia face un î n v ă ţ ă t o a r e o m o r f f ă . învăţătoarea
vrie, deşi a fost cosa an 4» ti fnci dtn Iulie. C«-
zare pas către bolşevisare. Măria I. B«nita din comuna B e i z i a f o i t g i -
leudarul a apirut piuă acuma, dela anuî 1937
L u p t e l e din P a c i f i c încoace, tot prin Noemvrte. Acuma fnsi, in siti omoriti în ziua de 2 Martie. Din cerce*
totul acestui crâncen rizbole, nu mal suntem tir IU f Acute de postul de jandarmi a'a aliat
In Răsăritul îndepărtat războiul se
noi stipânl pe situsţie, cl vremurile ne stipâ- c i tnviţitoarea a foit omoriti de tânirul Pavel
5 In insule Java, îa Ftlipine şi în Bir-
eîbc pe no!. Pruni dia aceeaş comuni.
amia.
I Pe insula Java, Japonezii au ocupat O familie u c i ş i c u lovituri de to­
P r e e ţ i i din d i e c e z a L u g o j u l u i !a-
poziţi însemnate şi au cucerit Batavia, p o r . Ua groazaic omor s'a întâmplat în co-
«pítala insulei. Mai mulţi paraşutişti ja- creaai cu o tutufhţire cu adevărat fruutoaai
nuoa Mirăşeşti din Moldova. Locuitorul Ţ ă ­
Ponezi aa coborât pe insula Madoera, în- pentru presa buci. Zt de zl ne vin tot mal
râna Ioan a vândut In zilele trecetr mai multe
j cercând - să atace şi de aici insula lava. multe abonamente din acea dtecezl, semn c i
butoaie de vin, cu suma de 150 000 lei. De
I In Birmania, Japonezii au atacat în cuvintele de încurajare a Preasfinţltului Dr.
acest iacra a a aftat şl aitenii Stteana Con-
'Nai oraşului Pegu şi au ocupat Ran- Ioan Bilan au avut un viu riaunet îs inimile
strntln şi Vrabie Dumitru, cari şi-au pas în
1
iooo. preoţilor sil Nu peste mult vom da şl cu nu­
gând să-1 jefatasci. Ia sămbita trecută, de* de
mele pe Oaoraţll Preoţi earl «u mai multe a-
diminesţi, Sileanu Constantin şt Vrabie Du­
bonamente în parohiile lor.
mitru a'au dus la lo.unţa 1«! T i r a n a Ion ca
# oi ssalptat ea «fa/fa minţii O r z d a p r i m ă v e r i , la anul acesta, an topor şl a a omorit pe T i r a n a Ion, pe soţia
tteal frumos posterităţii. rămânând malt pimlnt neînsirainţat din sa şl pe nepotul lor, un copilaş de 6 ani. După
toamni, se vor face semiaitun de prlmivari. acest omor, au luat de prin c a s i , pânzeturi şl
l n
dragostea de neam şl ţară haine, pe cari le-au împirţ t. Ucigaşii su fost
Mialsterul a hotărit s i dea premii plugarilor,
Curentut timpului te plimbă prlnş».
cari vor simina mal mult ora de prlmivari fi
& al deschis războia ca pana
vor avea recolte mai bogate. + A m a l i a B e r a n n. B ă c i l ă , soţia dlal
Uzurpatorilor de limbă.
Arter Bsrao, conducător penaonar al Orţllor
c
" suferinţa ţării tale Un o m m o r t a fost d e s c o p e r i t îrt-
Fuodaare din Blaj, fi-a dat aufletul blând Crea­
41 fost pornit la drum dfparte, t r ' o g r ă m a d ă d e paie. La sfârşitul lunel
torului, dupi scurte şi grele sufer nţe, împirti-
duet la împăratul fatbă Februarie un plugar dla Hunedosra mergând şiti ca sfintele taine: Miercuri, 4 M.rtle, orele
Pentru a neamului dreptate. pi câmp si-st duci nişte pale de porumb, cu 23, în al 53 lea an al rleţil şi al 32-lea an al
carul, aca«i,agiait îugrim.da de pale trupul preafericitei sale cititorii. Oiem ntele a'au a-
ţ-n lunga vieţii trudnlde, îngheţat al unoi oai. Ficindu-se cercetări, f'zst spre veşnici od hui Sâmbătă, 7 M«rtls
T 0 1
* sorbit dtn ptln amar», aliat că mortul este muncitorul Turllci Petru 1942 orele 15, In cl sal tirul gr.-catollc din BlaL
nu ie~at îndoit o cilpă din comuna Ctrlşor, plecat de acasă de vreo Fie-1 partea ca drept*! I
Wtraue, Ttmotet Ctparta. doui luni şi lumitat*. Be crede c i muncitorul
T e r e n t e D o b r a n , ol. VI. a fost ucis de tovarăşii sil de drum în ziua
Liceal „Timotei Cipariu" Dumbrăveni. când îşi luase plata, şl ««cuns ln grimada de
pale.

Pag. 6
îngrijirea p o m i l o r
în luna Martie
!
In ţara noastră tant mulţi po» . Se sosae,
că pe întreg cuprinsa! ţirlf cant pests 75 rat-
llosne de pomi roditori, Intre cari, 50 mlliosse
•unt pronl, 8 milioane meri, 8 milioane peri fl
restal cireşi ţi gntnl.
Toteşl pomii noştri nu dau destule poame,
fiindcă nu sunt îngrij'ţl cum se cuvin?.
îngrijirea ce trebae să ss dea pomilor,
începe îacă în luna Martie.
O a dintâi îngrijirea coastă în curăţirea
coroanei. Se cerată de tot ce nu e ban: rataşi
uscate, ori prea îmbătrânite, ramarl prea dsse,
ori ceri atârnă în jos sau n'au o creştere în
afară.
Prin curăţirea coroanei, pomii e *jatst
să rodească mai bine şi s i fscl poame mal
mari şl mal framoase.
Rănile ce s'aa făcnt pn'a tăierea cntsg lor
se ung ca saoală. E foarte bsaă pentru ana
şl arlna ca bălegar.
Mituri de curăţirea coroanei, se face şi
adunarea şl distrugerea cuiburilor de omizi
Sa pot vedea adeseori pe pomi mai «salte
frnnze răsucite, ori legate de ramarl ca sa fir
de mătasă. In franzele aceste sunt ascame
omizile fluturelui alb, ce eboură prin Inale şl
lalle şl care pane oaale pe frunzele pomilor.
Din aceste ouă ies omizi, cari rnlstncl frun
telc. Afară de omfalie flotareiai alb, se m; 1
pot găil as:aase in franzele răsucite şi omlz' e
păroase şi moliile mirala!, cari krce.iă l : mai aveam. Cei 7 Lei cari l-aţi trimis pectru spesele
franzele aicaie şi îndată ce dă primăvara în­
cep eă roadă mngnril, buboctl, florile şi froo-
zele. De aceea e b ne ca aceste caibari de
omizi să fie nimicite.
Toate frunzele răsacite se cilcgşi se ard.
E blae să se aştearnă sab pom şi o pătură,
spol să se scalare pomul, ca omizile să cs4â
şl să se ardă. Cele ce sa cad se ard ca o la­
minare acolo ses pe pom.
Pe pomi se mal pot glsi nişte Inele albe.
cari na anat altceva decât oaile anul flatare.
Inelul de oaă se nsmeţte „s:alpatal cacalul*
Se mal găsesc pe unii pomi şi raicl gră­
mezi tari ca iis.e. Aceste încă sent tot ouă
de fluieri.
Pe sab coaja poml'or sunt oui de tot
felal de pureci şi păduchi de pomi.
Aceste iacă trebae nimicite, stropind
pomii ca zeamă de piatră vânătă.
Totdeaana când începem lacrările de în­
grijire a pomilor, trebae să ţinem seamă şl de
vreme.
Dacă vremea e călduroasă, st pot începe
lucrările chiar dela iacepatul lunci, dacă insă
e frig, aşteptam să se Încălzească puţin.
Cea mai mare clădire din lume
la oraşul Detroit din A «nerica se gSşeşte
cea mai mare clădiră din lume. Se nnmeste
„Tour Bock" şi e înaltă de 266 metri. Are 81
de etaje. Clădirea .Wolworth Building" din
Ntw-York, care are numai 42 de etaje, a rămas
mult în arata.
ü tï i i< Ë A P O P O R U L U I
Camera Agricola a Jadetoţni Ţr.»Mică Blaj
Nr. 1H6-1942.
A V i Z
Catnera Agricolă a jud. Târaava Mior, o-
feră amatorilor spre vâassie vie, din recoltă
proprie, pria bană învoială, ca sapra aisitv ver­
bala _ Vinztres va avra loz la Pivaiţa Sta-
tuiai Târnăvesi îa ziua de 14 Mastia a. c ia
ora 9 a. ru.
Se viade 568 Htrs vin recolta 1938 cu pre-
ţel ds strigare de lei 150.
Sn vinde 2050 litri viu resoita 1939 su pre­
ta! de strigare ds iei 250.
Ss vindss 840 lltr» via recolta 1940 su pre­
ţul da strigare de lei 100,
Dupi stabilirea definitivă a pr«ţurilor, o-
dată cu Încheierea actelor, «materii sunt cb i-
gaţi să ckpuoă !n numerar 50°/o din valoarea
viEulai, iar 50% ia ridicare.
Cantitatea de via comparată se v a ridica
in termen de 10 zits deia încheierea actelor.
Preţul se laţelegs *b Pivniţa Statului.
p. Director:
Isg. Agr. Ioan G h e r m a n Contabil:
15 (1—1) Pompei Botezan
Familia Dr. Borşan r o a g ă pe a c e a s t ă
cale pe toţi cei c a r e prin grai, telegrame,
scrisori, flori şi participare la înmormântare
au mărturisit părere de r ă u pentru pierderea
celeea cea fost atât de s c u m p ă şi dragă
SONIA MĂRIA BORŞAN
să primească mulţumirile lor recunoscătoare.
Poşta gazetei
Clopotivan Simion Nr, 7114. Calendarul gratuit
dela noi s'a trimis.
On. Oficiu Parohial Minişul de sus. Conform
scrisorii, pe adresa Oficiului vor merge 6 ex. Ceialalţi a-
bonaţi din parohie, dacă doriţi, pot merge pe adresa
Oficiuiui, insă fără nume, aşa cum sunt cele 6 ex. Vâ
rugăm,sănerăpundeţi,săVi-le trimitem In felul acesta?
Suciu Avram l. Petru Nr, 11508. Banii s'au pri­
mit in 15 Ian. Gazeta Vă merge; calendare atunci nu
poştale i-am introdus la abonament.
Păi. Vasile Cristea, Uricani. Am primit banii, a-
probăm cele scrise referitor la calendarele abonaţilor.
Ofciul Parohial, Frata. Calendare gratuite s'au
trimis la toţi abonaţii cari şi-au achitat abonamentul
pana la data de 1 Ian. 1942. Cu plăcete le-am fi trimis
şi la ceialalţi abonaţi, Insă Su ziua de 8 şl 26 Ian, când
au sosit banii, na mai aveam calendare. Comanda de
duplicate ce-aţl făcut am dat-o la Librăria Seminarlală.
Oficiul Paroh. Ohaba-Forgaci. Dela noi s'au tri­
mis 4 calendare gratuite pentru abonaţi, deoarece nu­
mai aceştia aveau dreptul, ceialalţi sub Nr. 91C6 şi 9107,
au fost restanţi pe 1941, aşa că banii sosiţi s'au trecut
pe anul 1941 şi numai 25 Lei pe 1942.
Păr. Gheorghe Orecu, Cheţani. Rugăm, binevoiţi
a Vă Îngriji de regularea abonamentului noului Sf-
Voastre enoriaş Purece Dionisie, venit acolo dela Aţin-
tiş, Nr. abonamentului 8269.
Moise Tauber Nr. 29. Numerii reclamaţi nu i-aţl
primit, fiindcă VI-s'a sistat {gazeta la 1 Oct., deoarece
nu primisem abonamentul. In 29 Dec. 1941 am primit
Lei 95 la abonament, şi de atunci Vă merge din nou
gazeta. Mal aveţi restanţă pe 1942 Lei 145. Am pro­
testat la poştă pentru neregula cu care Vă merge ga-
geta.
Gheorghe Licsăndroi 5151. Calendarul şl urii 21,
26, 27, 28, 30, 34, 38 şl 46 s'au trimis.
lacob Suciu, Valea Largă. Tipărirea poeziilor co­
stă astăzi foarte mult. O coală de tipar de foimatul
.Calendarului dela Blaj* în 1000 exemplare cam 6000
Lei. D*că D-ta plăteşti pentru 16 pagini de mărimea
calendarululul 6000 Lei, noi Ie tipărim cu toată plăce-
ea, întrucât va fl hârtie.
Ion Coman pr. Olesdea. Banii s'au ridicat îm­
preună cu tabloul, iar dovezile le veţi ridica dela Adm.
Centr. Caplt.
Pr. A. Coatea, Racoviţa. Ne pare foarte rău, dar
cu calendare nu Vă putem servi, s'au terminat de mult
şl a fost rău că şi noi le-am primit dela compactorle
tot In rate, aşa că nu ştiam ce să facem şl la cine să
dăm, atătea jeclamaţii aveam. Am trimis la aceia mai
intâi cari ne-au trimis banii, ca să nu trebuiască să
trimitem banii î
n 3 p oi . La n-rul 4601 am rezolvat ?„ra
Tipografia Seminarului Blaj
J
de mult şi am Introdus banii la C 345. v d
e
P
9/942, dar in loc de C 345 văd că s'a seri» '*
Aveţi de plată 2700 Lei. rabatul de 10%, a d " " ? ^
l-am scăzut. AbonamentulafostfăcutJnIuni ^ '^t B
pe 1 I a l . ~ 3 l Dec. a fost 100 Lei de ex, Ind V
găsiţi ia of. protopopesc. 'u epta
Of. paroh, Şimand. Calendarele g r a t u i t
expediat pentru primii 11 abonaţi; la ceialalţi 1* ' !l
banii mai târziu de 31 Dec. 1941 şi nu a ma!'"
unde să ie trimitem.
Pr. 1. Filip C. 41. Am primit c. poştală si
vizuit socoata făcută, constatând că nu am scL?'
1 0 % , de aceea a ieşit suma de 549. Din Han.—31 j„ "
19 e x . au fost 1425 Lei. Din 1 I u l i e - 3 l Dec. u"" ' 1
fost 1800 Lei, plus că în luna Iulie au mers tot 19 ^ e
au fost 17 Lei, total 3242 Lei, din care se scade lo«i*
Lei egal 2918 Lei. Dvoastră aţi achitat 270o Leu
mal aveţi de plată 218 Lei. Pe anul 1941 abonat
este de 200 Lei, din care se scad 10 procente, n ! e
corespondenţă. ' 1
Oficiul parohial Zlatna. Cei 1315 Lei i-a
m
nut dela Adm. Centr. Capit.,in baza scrisorii Dv. t
abonament la „U. P.* 315 Lei, pentru care Veţip,;!
dovada prin A. C. C. (115 Lei pe 1941 şi 200 pe ^
plus 500 Lei ajutor şi 500 Lei pentru calendarele t
mise. Suntem curioşi dacă aţi primit calendarele, j,
oarece o fată dela Administraţie a scris pe adieîi
Ioc de I. Bogdan protopop, Bogdan Vasile. Bacii! ;
Adrian Puşcâu au sosit şi s'au introdus în registru.
Of. Paroh. Delureni. Banii pentru Muntean I,
Plntican şi D. Pintican au sosit In 18 Febr. 1942,
nu am ştiut la cine să-i introducem. In mandatul £
20 Dec. 911 aţi scris că au achitat pe 1942, Moldovt
I., Suciu G-, Negruşâ A, şi pr. Chifor A., la cari no! f
şi trimis 4 calendare gratuite. Calendarele coma^'
cu bani nu le-am mai putut trimite, fiindcă nu mai
veam de unde, căci erau deja epuizate. Calendare achitat
Vă trimitem numai 10 e x , ne mal având nici unul,
restul de Lei 1450,sosiţi în 20 Dec. 1941, l-am trecu!ii
abonament C 309.
Teodor Avram 1300. Am primit şi banii la
Dec- 941 şi c, p. în 21 Febr. 942. Calendarul l-am tr:
mis în 20 Un. 942 şl pe adresă a fost scris nomele
după nume era scris cantor. Nu ştim dacă sunteţi cat
sau ba, fiindcă pe adresa de pe gazetă na scrie,
credem că pentru cuvântul aceia să nu fi primit calei-
darul. Am trimite cu plăcere altul, dar nu avem,
Todtca Moga 5508. Banii cari spuneţi că i-stibi
mia îs Martie 941, s'au trimis în Ian. 941 şi i
trodus pe 1938 Lei 12, 1939 Lei 150 şi 1940 Lei 138. Ct
trimişi de Părintele i-am introdus pe 1940 Lei 12 ii
1941 Lei 175.
Gh. Cazan 2765. Calendar gratuit am trimis,
achitat şi'pe 1942.
Guriţă Nic. 9617. Am cercetat şi tm găsit că deli
noi s'a trimis calendarul, fiindcă banii au sosit în
Decemvrie.
Ioan Cralovicean 6144. Am primit c. p. Poate f
uitat ce s'a scris în gazetă, că nu primesc numai acei
calendar cari achită până la 31 Decemvrie 1941 sta
mentul pe 1942. Dvoaatră aţi trimis 300 Lei, din te
am introdus pe 1941 Lei 175 şi 1942 Lei 125.
Onor. Oficiu prot. Aninoasa. Abonamentele ir
trimis începând cu 1 Martie. Numeiii mai vechi m
mai avem.
Faur Vasile inv.Ne pare bine că ne scrie) " 1
vă place aşa de mult Calendarul dela Blaj, însă ='
pare şi rău că nu Vă mai putem servi, ne mal a?i*
nici un ex. Revista „Inima lui Isus" nu mai apare.
Cismas Ştefan Bucureşti. Banii i-am pri '' ffl f
l-am introdus în felul următor: Lei 75 pe 1940 P
la cedare, Lei 200 pentru abonamentul cel nou
75 pentru anunţul casei de vânzare.
îoan Răduianţu 5844 Am primit banii, L*I*j
I-am repartizat în felul următor: Lei 176 pe an.l'*
Lei 200 pe anul 1942. Calendar nu mal svemîsă Vătn
mitem şi atunci cei 25 Lei rămaşi din 400 Lei i>'
introdus ca abonament pe anul 1943.
Of. parohial gr.-cat. Coroieşti. Am rezolvat iff
soarea după cam aţi cerut, dar abonatul Albescn ' 1
1. Iuan&ş să ne retureze nrut gazetei care-i taeti 1
numele dânsului singuratic.
Pr. Vasile Părfilă. Am primit scrisoarea »1
cercetat. De aici s'au trimis 3 ex, calendare. Le W.
arăta dovada că toţi trei sunt unul după altul W \ 6
Nn înţelegem, cum de nu primeşte nici gaieta, cu
că da aici se trimite gszeta la toţi trei, fiind I" 59
0
toţi trei dup'olalţă în registre. Să cerceteze ia P'"
din sat, că acolo trebuie să fie ceva neregală.
Oficiul parohial Răvăşel. Aţi achitat aş»
ne-aţl scris Dvoastră pentru toţi nouă ab. din Râvil'
V'am triaais 2 calendare gratuite, unul pentru nrul'
şi altul pentru 5829. Dovezile le Veţi ridica dela A« (
Centr. Caplt. "