Você está na página 1de 24

Specializare: TEHNICIAN PROCESARE TEXT IMAGINE

Lucrare de atestat
Culoarea în imagine

Candidat: Profesor îndrumător:

Sesiune MAI 2018

Atestat informatică
Cuprins
1
1.Introducere
1.1.1. Ce este culoarea?
2.Caracteristicile culori
2.1.1. Nuanta cromatica
2.1.2. Saturatie
2.1.3. Stralucire
2.1.4. Analiza culorilor
3.Combinarea culori in imagine
3.1.1. Culori intermediare
3.1.2. Culori alaturate
3.1.3. Culori calde
3.1.4. Culori opuse
4.Teoria culori
4.1.1. Ce este nuanta?
4.1.2. Ce reprezinta tonul?

5.Aspectele fizicii culorii


5.1.1. Lumina monocromatica
5.1.2. Caracterizarea culorii luminii
5.1.3. Descompunerea spectral
5.1.4. Caracterizarea culorii corpurilor
6.Perceptia culorii de catre ochi
1.1.1 Percepția culorii luminii
1.1.2 Percepția culorilor obiectelor

7.Reprezentarea culorilor

2
1.1.3 Reprezentarea XYZ și xy
1.1.4 Reprezentarea L*a*b*

1.1.5 Temperatura de culoare

1.1.6 Reprezentarea culorilor obiectelor

8.Sinteza culorilor
1.1.7 Sinteza aditivă
1.1.8 Sinteza substractivă a culorilor

9.Ghid de culori
10. Bibliografie

Introducere
Ce este culoarea?
Se numește culoare percepția de către ochi a uneia sau a mai multor frecvențe (sau lungimi
de lungimi de unda) de lumină. În cazul oamenilor această percepție provine din abilitatea
ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiași imagini.
Percepția culorii este influențată de biologie (de ex. unii oameni se nasc văzând culorile
diferit, alții nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluția aceluiași observator sau și de
3
culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicația multor iluzii
optice).
Culoarea, noțiune perceptivă, nu trebuie confundată cu lungimea de undă, noțiune fizică.
Ochiul uman este incapabil să distingă între galbenul monocromatic (lumină cu o singură
lungime de undă) și o compoziție de verde și roșu. Această iluzie optică permite afișarea
culorii galbene pe ecranul monitorului cu ajutorul componentelor elementare verde și roșu,
și, în general, sinteza tricromă „RGB”.
Știința culorii, denumită „cromatică”, include printre altele percepera culorii de către ochiul
uman, originea culorii în diversele materiale, teoria culorii în artă și aspectele fizice ale
culorii în spectrul electromagnetic.
Culoarea (lungimea de undă) este doar una din proprietățile luminii, altele fiind de ex.
direcția, viteza, intensitatea, coerența, polarizarea. Dintre acestea ochiul uman nu e sensibil
la viteza, coerența sau polarizarea luminii, având nevoie pentru evidențierea acestora de
aparate de măsură corespunzătoare.

Lumina soarelui sau a unei lampi, ne apare, la prima impresie, alba. Insa, daca aceasta
lumina strabate o prisma, vom observa toate culorile care o compun. Acest fenomen este
prezent si in natura, atunci cand lumina soarelui strabate atmosfera incarcata cu picaturi de
apa, iar ca rezultat al acestei descompuneri observam pe cer, curcubeul.
In urma analizei perceptiei culorilor, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

- oscilatiile electromagnetice, din spectrul vizibil, nu sunt mai colorate decat celelalte
oscilatii, insa au capacitatea particulara de a genera raspuns la nivelul sistemului nervos
central, in asa numitul ”cod al culorilor”.

- obiectele nu au culoare, aceasta interpretandu-se ca reflectare de catre ele, a unor oascilatii


cu lungimi de unda cuprinse in domeniul spectrului vizibil, care apoi sunt percepute si
”codate color” de catre sistemul nervos.
Ar fi corect sa spunem “am perceput culoarea verde pe o frunza”

- la nivelul particularitatilor oamenilor, aceasta “codare” functioneaza diferit, de la om la om,


in functie de organul vederii, sistemul nervos si experienta fiecarui individ. Pentru a
identifica si studia acest cod al culorilor care functioneaza la nivelul sistemului nervos
central, Newton a dispus pe periferia unui cerc, spectrul luminii vizibile si l-a completat cu
culoarea purpuriu care nu exista in natura dar care exista la nivelul perceptiei umane.

Caracteristicile culorilor
Nuanta cromatica

Aceasta notiune se foloseste pentru a aprecia gradul de puritate a unei culori. Odata cu
fiecare crestere/descrestere de aproximativ 2,5nm a lungimii de unda, a radiatiei luminoase,
ochiul distinge o noua nuanta de culoare.

4
In plaja spectrului vizibil, adica 780-380nm, se disting in mod obisnuit intre 150 si 200
nuante cromatice. Aceste nuante formeaza familii de culori, in jurul celor care caracterizeaza
spectrul cromatic (culorile principale), astfel rosu are aproximativ 57 de nuante distincte,
portacaliul 12, galben 24, verde 12, albastru 29 si violet 16.
Prin combinatia cu alb si negru, se realizeaza aproximativ 1700 de nuante cromatice.

Saturatie

Saturatia reprezinta proprietatea vizuala prin care se apreciaza cantitatea de culoare pura din
intreaga senzatie vizuala, sau cantitatea de alb pe care o contine o culoare.

Stralucirea

Stralucirea sau claritatea, reprezinta proprietatea unui corp colorat, de a transmite sau a
reflecta lumina incidenta si se masoara intr-o scara de 10 gradatii diferite.
Culorile, exercita asupra sistemului nervos uman, o influenta deosebita producand reactii
psihice si avand semnificatii in planul experientei de viata.

Aceste efecte sunt gradate, in functie de saturatia culorilor, marimea fluxului luminos si
combinatia de culori care actioneaza.
Referitor la culorile individuale, s-a studiat “excitarea” pe care o produc acestea sistemului
nervos, si s-a constatat ca gama culorilor rosu/portocaliu/galben, numite si “culori calde “
provoaca o actiune de stimulare a activitatii cardio-vasculare si a presiunii sanguine.
Celelalte culori, verde/albastru/violet, care au o actiune de calmare a sistemului nervos, au
fost numite “culori reci “.

Analizand fiecare culoare in parte :

rosu - este cea mai excitanta culoare, irita, provoaca, nelinisteste, incita, trezeste dorinta de
actiune pe plan psihomotor si intelectual. Este culoare stimulatoare si mobilizatoare dar
trezeste tendinte ofensive si agresive.
Semnificatie : forta a vointei, dorinta, dominatie, neliniste, agresivitate, excentricitate,
abundenta, concentrare, apropiere in spatiu
Simbol pentru : foc, incendiu, interdictie, oprire

portocaliu - are aceeasi actiune ca si rosu insa mai slaba. Stimulatoare, optimista, vesela,
trezeste dorinta de competitie, provoaca senzatie de apropiere, culoare sociabila,. Pe
suprafete mari, este iritanta si obositoare.
Simbol pentru : atentie, pericol de accident

5
galben - culoare calda si dinamica, provoaca sentiment de intimitate, satisfactie, admiratie,
inviorare, veselie, vigilenta, atentie, predispune la comunicare si indeamna spre activitate,
spontaneitate, mobilitate, originalitate
Simbol pentru : atentie

verde - linisteste, relaxeaza, binedispune, conduce spre echilibru si retinere, elasticitate a


vointei, meditatie, contemplare, indeamna la asociatii libere de idei, ofera impresia de
prospetime, este o culoare odihnitoare si calmanta, permite introspectia, faciliteaza
deconectarea, exprima siguranta si indrazneala, departarea in spatiu.
Simbol pentru : mesaj de siguranta

albastru - culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare, inspira melancolie, nostalgie, pace,
dor, indeamna la calm si reverie, indeparteaza spatiile. In exces creaza stare de depresiune.
Este o culoare senzitiva, a profunzimii trairilor si sentimentelor, perceptiva, iubire, afectiune,
tandrete, satisfactie.
Simbol pentru : mesaj de avertizare

6
violet - culoare rece, nelinistitoare, descurajatoare, efect contradictoriu de indepartare si de
atractie, optimism si nostalgie
Simbol : culoare distanta, grava si solemna

Desi albul si negrul nu sunt considerate culori semnificand prezenta sau lipsa luminii, in
imagine prezenta lor au urmatoarele efecte:
negru - provoaca retinere, neliniste, depresiune, interiorizare,
Semnificatie : atmosfera distanta, grava si solemna

alb - provoaca expansivitate, veselie, usurinta, insa repartizata pe suprafete prea mari este
rece si obositoare, agreseaza prin reflexie de prea multa lumina.

Semnificatie : in cantitati mici, sugereaza suavitate, puritate, exuberanta

Combinarea culorilor in imagine

7
- Culorile intermediare care incareaza o culoare principala au tendinta de a se combina intre
ele, iar perceptia lor simultana dau o combinatie neplacuta, indoielnica. De exemplu: galben
verzui cu verde albastrui

- Culorile alaturate in fotografie trebuie sa aiba mereu acelasi grad de saturatie si stralucire,
automat sa apartina aceleiasi surse de lumina suprinsa de aparatul de fotografiat, in caz
contrar, contrastele din fotografie vor da impresia ca obiectul sau zona fotografiata cu alta
lumina sau stralucire, nu apartine aceluiasi univers. Cel mai des intalnit, acest efect, este in
fotografia publicitara in vederea obtinerii unui impact vizual.

- “Culorile calde”: galben, portocaliu, rosu au efect de iradiere puternic, ceea ce induc in
imagine veselie, viata, spontaneitate, motiv pentru care pentru echilibrare trebuie sa ocupe
suprafete mult mai mici fata de “culorile reci”: violet, albastru, verde.

- Culorile opuse pe cercul lui Munsell, alaturate in imagine dau combinatiile cele mai
armonioase ca perceptie vizuala. Exemple: rosu/verde/albastru; galben/verde albastrui–
purpuriu

Cele mai neplacute combinatii le ofera perechile care incadreaza o culoare principala:
- rosu + violet,
- portocaliu + galben?albastru verzui,
- galben + albastru verzui + verde,
- portocaliu + verde,
- albastru + verde,
- albastru + violet (purpuriu),
- violet + rosu purpuriu.

Cele mai puternice contraste de culoare, le dau in ordine perechile:

- negru pe fond galben,


- verde pe fond alb,
- rosu pe fond alb,
- albastru pe fond alb,
- alb pe fond albatru,
8
- negru pe fond alb,
- galben pe fond negru,
- alb pe fond rosu,
- alb pe fond verde,
- alb pe fond negru,
- rosu pe fond negru,
- verde pe fond rosu.

Teoria culori
Conform teoriei culorilor, combinatiile armonioase de culoare pot adopta oricare din
urmatoarele posibilitati, cunoscute ca scheme de culori de baza:

1. utilizarea a doua culori care sunt perfect opuse una alteia pe paleta de culori,
2. utilizarea a trei culori care formeaza un triunghi daca pozitiile acestora se unesc pe
paleta de culori,
3. utilizarea a doua perechi de culori opuse astfel incat cele patru culori formeaza un
dreptunghi.

In afara de aceste combinatii de culori, exista si alte modalitati de a face o schema de culori
sa arate foarte bine.
Uneori, oamenii aleg sa lucreze cu doar o singura culoare, adica o schema de culori
monocromatica; de obicei, atunci cand incearca sa realizeze un efect ceremonial. Sistemul
foloseste gradientul unei culori speciale, astfel incat luminozitatea si saturatia sunt variate
pentru a crea textura dorita.
In locul utilizarii a doua culori principale, designerii ar putea merge pe schema de culori
analoaga. Acest lucru inseamna, pur si simplu, folosirea a doua culori adiacente pe paleta
(cercul) de culori, o culoare fiind folosita pentru a o sublinia, pentru a o evidentia pe cealalta.
Acest lucru creeaza un efect subtil, armonios.
Schema de culori complementare este o alegere clasica atunci cand se urmareste obtinerea
contrastului. Culorile complementare sunt aflate in opozitie pe paleta de culori, astfel incat
atunci cand sunt utilizate impreuna, se produce o combinatie vivace de culori. De cele mai
multe ori, acest sistem tinde sa juxtapuna culorile de temperaturi diferite.
Un sistem dublu de culori complementare este unul dintre cele mai rar folosite, dar atunci
cand se utilizeaza, creeaza un efect deosebit de spectaculos. In acest sistem, sunt utilizate
doua perechi de culori complementare pentru a da un aspect plin de culoare si un contrast
vesel.
1. Ce este nuanta? Nuanta distinge culorile intre ele. Practic, este denumirea generica a
culorii; de exemplu, culoarea rosie este opusa culorii albastre.

2. Ce reprezinta tonul? Tonul este luminozitatea sau intunecimea relativa a unei culori. O
culoare careia i s-a adaugat alb, se numeste tenta; o culoare careia i s-a adaugat negru, se
numeste umbrire.

9
3. Ce semnifica temperatura culorilor? Culorile apar mai ”calde” pe masura ce se reduce
culoarea galbena si creste proportia de rosu. Albastrul este o culoare foarte rece. Verdele
este o culoare mai calda din cauza ca i se adauga galben.

4. Dar saturatia? Saturatia sau compozitia cromatica este aproximativ echivalenta cu


stralucirea. O linie de intesitate ridicata este o culoare stralucitoare, in timp ce una de
intensitate redusa este o culoare mata. Doua culori pot fi aceeasi linie, dar pot avea
intensitati diferite.

Aspectele fizicii culorii


Lumina monocromatică
Lumina monocromatică este o radiație electromagnetică perfect sinusoidală. Lumina
monocromatică (ideală) se caracterizează prin puterea P transportată și prin frecvența f a
oscilației. Alternativ, în loc de frecvență, se utilizează lungime de undă , unde c este viteza
luminii în vid. Lumina monocromatică este vizibilă pentru ochiul uman numai dacă
lungimea de undă se încadrează între aproximativ 380-400 nm și 700-760 nm (sau,
echivalent, frecvența ei este între aproximativ 750 THz și 430 THz).
Culorile pure (monocromatice) vizibile

culoare intervalul de lungimi de undă intervalul de frecvențe


roșu ~ 610-780 nm ~ 480-405 THz
oranj ~ 590-650 nm ~ 510-480 THz
galben ~ 575-590 nm ~ 530-510 THz
10
verde ~ 510-560 nm ~ 600-530 THz
azur ~ 485-500 nm ~ 620-600 THz
albastru ~ 452-470 nm ~ 680-620 THz
violet ~ 380-424 nm ~ 790-680 THz

Caracterizarea culorii luminii


Lumina produsă de o sursă luminoasă este, în general, un amestec (o sumă) de radiații
electromagnetice de diferite lungimi de undă și intensități, adică, echivalent, o suprapunere
de radiații monocromatice. O caracterizare completă a luminii se poate face doar prin
exprimarea puterii radiate pe fiecare lungime de undă (sau, echivalent, pe fiecare frecvență).
Această caracterizare este dată de o funcție de distribuție spectrală a puterii (engl. Spectral
Power Distribution — SPD).
De remarcat că, de fapt, puterea radiată exact pe o anumită lungime de undă este nulă; ceea
ce specifică funcția de distribuție spectrală a puterii este puterea radiată într-un interval de
lungimi de undă sau de frecvențe, raportată la lățimea intervalului. Ca atare, distribuția
spectrală a puterii luminoase poate fi dată sub două forme, după lungimea de undă, , sau
după frecvență. Între cele două exprimări există relația: .
Descompunerea spectrală
Descompunerea spectrală a luminii constă în izolarea radiațiilor de diferite lungimi de undă,
adică separarea individuală a fiecărei componente monocromatice. Descompunerea spectrală
poate fi realizată:

Descompunerea luminii cu ajutorul unei prisme optice


* Utilizând variația (variația indicelui de refracție al unui material transparent în funcție de
lungimea de undă), prin trecerea luminii prisme optice. Un fenomen similar are loc în
cazul curcubeului.

 Prin difracția luminii printr-o rețea de difracție.

Rezultatul acestei descompuneri este spectrul, numit astfel de către Isaac Newton de la
cuvântul latin pentru apariție.

11
Caracterizarea culorii corpurilor
O suprafață care reflectă lumina reflectă independent fiecare componentă spectrală (fiecare
frecvență sau, echivalent, fiecare lungime de undă). Astfel, caracterizarea fizică a culorii unui
obiect se face printr-o funcție care dă, pentru fiecare lungime de undă (sau frecvență),
raportul dintre puterea radiației reflectate și puterea radiației incidente. Astfel, dacă radiația
incidentă are distribuția spectrală a puterii și suprafața are funcția coeficient de reflexie pe
lungime de undă , lumina reflectată va avea distribuția spectrală a puterii dată de .
O suprafață care reflectă difuz toate lungimile de undă în mod egal este percepută ca albă, în
timp ce una neagră absoarbe toate lungimile de undă, fără a reflecta nici una.
Similar, se poate caracteriza culoarea în transparență a unui corp printr-o funcție care
asociază fiecărei lungimi de undă un coeficient de transmisie
Perceptia culorii de catre ochi
Percepția culorii luminii

Ochiul nu distinge, ca având culori diferite, orice surse luminoase cu distribuții spectrale
diferite. Explicația este că pe retină se găsesc trei tipuri de receptori, receptorii din fiecare
tip fiind sensibili în mod diferit la diferitele componente din spectrul luminii. Răspunsul
fiecărui senzor este un nivel de excitație, care poate fi reprezentat ca un număr real. Două
culori sunt percepute identic dacă oricare dintre ele declanșează același răspuns din partea
fiecărui tip de receptor.

Curbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de celule cu conuri (L, M, S) implicate în vederea
diurnă şi ale celulelor cu bastonaşe (R) implicate în vederea nocturnă
12
Matematic, cele de mai sus se formalizează astfel. Fiecare tip de celule se caracterizează
printr-o curbă de sensibilitate spectrală — o funcție definită pe intervalul de lungimi de
undă ale luminii vizibile și cu valori reale pozitive. Răspunsul fiecărui tip de receptor este
dat de produsul scalar al distribuției spectrale a luminii incidente cu curba de sensibilitate a
receptorului respectiv: unde I este intervalul de lungimi de undă ale luminii vizibile, este
distribuția spectrală a puterii luminii incidente, iar și sunt curbele de sensibilitate ale celor
trei tipuri de receptori, reprezentate în figura alăturată.
Două culori sunt percepute identic dacă răspunsul la ele, pentru fiecare tip de receptori, (rL,
rM și rS) este identic.
Percepția culorilor obiectelor

Două culori identice pot fi percepute diferit datorită „calibrării” percepţiei culorilor după
mediu. Cele două discuri galbene au exact aceeaşi culoare, dar sunt percepute ca având
culori diferite.
Percepția culorilor de către ochi — de fapt, de către creier — este complicată de faptul că
analizatorul vizual compară culoarea luminii reflectate de un obiect cu culorile luminii din
mediu.
Astfel, o coală albă (care reflectă în mod egal toate culorile spectrului) apare albă și dacă este
iluminată cu lumină galbenă (de la un bec electric cu incandescență), și dacă este iluminată
cu lumină albă (de la Soare), deși distribuția spectrală a puterii luminii reflectate în cele două
cazuri este diferită. Acest lucru se întâmplă deoarece creierul „compensează” culoarea
luminii primite de ochi dinspre coala de hârtie, „calibrându-se” după culorile luminii
ambiante.
Invers, aceeași culoare văzută în condiții diferite este percepută diferit, datorită aceluiași
proces de compensare.

Reprezentarea culorilor
Problema unei caracterizări standardizate pentru culori se pune în multe domenii, între altele,
fabricarea coloranților și vopselurilor, fotografia color, televiziune, design grafic, sisteme de
iluminare. Există mai multe standarde în acest sens, cele mai multe fiind bazat pe standardul
de reprezentare XYZ definit de Commission internationale de l'éclairage în 1931.
13
Reprezentarea XYZ și xy
Reprezentarea XYZ constă în 3 numere reale pozitive, notațe X, Y și Z, fiecare dintre ele fiind
definit ca produsul scalar dintre distribuția spectrală a puterii luminii și o „curba de
sensibilitate” standardizată:

unde I este intervalul lungimilor de undă vizibile (400 nm – 700 nm), este funcția de
distribuție spectrală a puterii luminii incidente, iar și sunt curbele de sensibilitate ale
receptorilor din ochi, reprezentate grafic în figura alăturată.

Culoarea luminii emise de un corp perfect negru, în reprezentare xy


Dacă se dorește separarea intensității luminii de culoarea ei, intensitatea este reprezentată de
componenta Y, iar culoarea se reprezintă prin valorile xy:
Reprezentarea L*a*b*
14
Reprezentarea L*a*b* constă, ca și reprezentarea XYZ, din trei numere reale, însă este
construită în așa fel încât să ofere o legătură mai directă între distanța euclidiană între două
triplete de numere și diferența perceptuală între culorile corespunzătoare. Pentru aceasta,
legătura dintre XYZ și L*a*b* este una neliniară:
unde Xn, Yn și Yn sunt valorile XYZ corespunzătoare luminii considerate albe și presupunând
Temperatura de culoare

Culoarea luminii emise de un corp perfect negru


Pentru surse ce produc lumină destul de asemănătoare cu cea produsă de un corp negru
incandescent, culoarea poate fi caracterizată prin temperatura pe care trebuie s-o aibă un corp
perfect negru pentru a produce culoarea respectivă. Această temperatură se
numește temperatura de culoare a sursei.
Reprezentarea culorilor obiectelor
Pentru obiectele care reflectă sau transmit lumina, nicio reprezentare din trei componente
reale nu poate descrie suficient culoarea. Este posibil să se creeze două obiecte A și B și două
surse de lumină S și R astfel încât:

 S și R au aceeași culoare perceptuală (aceleași valori XYZ, dar spectre distincte),


 iluminate de S, obiectele A și B au aceeași culoare perceptuală (lumina reflectată de
cele două are aceeași descriere XYZ)
 iluminate de R, obiectele A și B au culori perceptuale diferite (valori XYZ diferite).

Sinteza aditivă
Sinteza aditivă a culorilor

Sinteza aditivă a unei culori constă în obținerea luminii de o anumită culoare prin
combinarea unor surse de lumină de diferite culori fixate, numite culori primare. Sinteza
15
aditivă se realizează, de exemplu, în tuburile catodice ale televizoarelor și monitoarelor de
calculator, precum și în monitoarele TFT și în videoproiectoare.
În cadrul sintezei aditive, intensitatea fiecărei surse individuale poate fi variată, astfel că
distribuția sa spectrală a puterii se înmulțește cu un factor, iar distribuția spectrală a puterii
luminii rezultate este suma funcțiilor de distribuție spectrală a puterii ale surselor
individuale. Sinteza aditivă este deci un proces liniar.

Sinteza aditivă a culorilor spectrului din roşu, verde şi albastru. Cele trei bare de jos arată ce
intensitate s-a folosit din fiecare culoare primară pentru a obţine culoarea, din dreptul
poziţiei respective, din bara de sus
De exemplu, culoarea rezultată prin sinteză aditivă din roșu, verde și albastru într-un tub
catodic este caracterizată de valorile XYZ:
R, G și B fiind intensitățile luminoase emise de luminofoarele celor trei culori, în
conformitate cu semnalele aplicate tubului catodic. Prima coloană a matricii de mai sus
reprezintă culoarea, în sistem XYZ, a luminoforului roșu; a doua coloană reprezintă culoarea
luminoforului verde, iar a treia a celui albastru.

Gamutul obţinut prin sinteză aditivă din trei culori primare. Culorile primare sunt
reprezentate de vârfurile triunghiului, iar gamultul este reprezentat prin interiorul
triunghiului
Pentru a determina valorile RGB necesare producerii unei anumite culori, trebuie înmulțit
vectorul XYZ de obținut cu inversa matricii de mai sus:

16
De remarcat că, întrucât matricea de transformare din XYZ în RGB are elemente negative,
este posibil ca, pentru anumite valori XYZ, una sau mai mai multe dintre
valorile RGB rezultate să fie negative. Aceste culori nu pot fi create de către un dispozitiv
bazat pe culorile specificate aici.
Mulțimea culorilor ce pot fi create de un dispozitiv constituie gamutul dispozitivului.
Obținerea unui gamut adecvat se poate face printr-o alegere adecvată a culorilor primare sau
prin utilizarea a mai mult de 3 culori primare. Selecționarea culorilor roșu, verde și albastru
este dictată de considerentul obținerii unui gamut cât mai mare. Este însă falsă ideea că orice
culoare ar putea fi produsă prin sinteză aditivă din roșu, verde și albastru.

Sinteza substractivă a culorilor


În cadrul sintezei substractive, culoarea se obține prin filtrări succesive ale unei surse albe
prin filtre de diferite culori și „tării” ale filtrării.
Filtrarea se face, de obicei, prin plasarea unei cerneli pe hârtie: dacă cerneala nu este
aplicată, rămâne hârtia albă, care reflectă aproape în totalitate lumina incidentă; dacă se
aplică cerneală, în zona respectivă cerneala absoarbe selectiv anumite lungimi de undă,
culoarea hârtiei fiind dată de lungimile de undă deabsorbite. Dacă mai multe cerneluri se
aplică una peste alta, coeficientul de transmisie pentru fiecare lungime de undă rezultă ca
produs al coeficienților de absorbție ai cernelurilor individuale. Pentru a controla „tăria”
aplicării fiecărei cerneluri, cerneala se aplică în puncte mici unul lângă altul, acoperind un
anumit procentaj din suprafața hârtiei.
Fenomenele care determină culoarea obținută sunt puternic neliniare. Ca urmare, modelarea
obținerii culorilor prin sinteză substractivă este o problemă dificilă.

Ghid de culori:
 Codul RGB (sau RVA în românește) - exprimat hexadecimal și decimal - indică cele
trei componente (Roșu, Verde, Albastru) pe o scară de la 0 la 255 inclusiv;

Codul RVA este aditiv, formând albul prin combinarea aditivă a celor trei culori de
bază.
17
 Codul CMYK (sau CMGN în românește) indică cele patru componente (Albastru
închis = Cyan, Purpuriu închis = Magenta, Galben = Yellow și Negru = Black sau K)
în procente (de exemplu: [0,6,0,7] = [0% ,46 %,0 %,54 %]);

Codul CMGN este subtractiv, formând negrul prin combinarea culorilor de bază. Acest
cod este util mai ales pentru imprimante, pentru a se face economie de tuș negru.
Notă: Există mai multe combinații prin care se poate obține aceeași culoare pe monitor
în codul CMGN.

 Codul HSL (sau TSL în românește) indică cele trei coordonate: Tenta sau
nuanța (unghiul în grade pe cilindrul cromatic), Saturația (raza cilindrului
cromatic) și Luminozitatea (înalțimea cilindrului cromatic), în procente.

Nume Eșantion Cod Hexa RVA CMGN TSL

Abanos #000000 0 0 0 0 0 0 100 0° 0% 0%

Absint #7FDD4C 127 221 76 43 0 66 13 99° 68% 58%

Acaju #88421D 136 66 29 0 51 79 47 21° 65% 32%

Acvamarin #79F8F8 121 248 248 51 0 0 3 180° 90% 72%

Alabastru #FEFEFE 254 254 254 0 0 0 0 0° 0% 100%

Alb #FFFFFF 255 255 255 0 0 0 0 0° 0% 100%

Alb de lapte #FBFCFA 251 252 250 0 0 1 1 90° 25% 98%

Alb de Lună #F4FEFE 244 254 254 4 0 0 0 180° 83% 98%

Alb de plumb #FEFEFE 254 254 254 0 0 0 0 0° 0% 100%

Alb de Spania (pigment) #FEFDF0 254 253 240 0 0 6 0 56° 88% 97%

Alb de zăpadă #FEFEFE 254 254 254 0 0 0 0 0° 0% 100%

18
Alb de zinc (pigment) #F6FEFE 246 254 254 3 0 0 0 180° 80% 98%

Alb-albastru (mineral) #FEFEFE 254 254 254 0 0 0 0 0° 0% 100%

Alb-argintiu (pigment) #FEFEFE 254 254 254 0 0 0 0 0° 0% 100%

Albastru primar #0000FF 0 0 255 100 100 0 0 240° 100% 50%

Albastru canar #048B9A 4 139 154 97 10 0 40 186° 95% 31%

Albastru celest #26C4EC 38 196 236 84 17 0 7 192° 84% 54%

Albastru
#22427C 34 66 124 73 47 0 51 219° 57% 31%
cobalt(pigment)

Albastru de chiciură #80D0D0 128 208 208 38 0 0 18 180° 46% 66%

Albastru electric #2C75FF 44 117 255 83 54 0 0 219° 100% 59%

Albastru marin #03224C 3 34 76 96 55 0 70 215° 92% 15%

Albastru metalic #3A8EBA 58 142 186 69 24 0 27 201° 52% 48%

Albastru mineral #24445C 36 68 92 61 26 0 64 206° 44% 25%

Albastru persan #6600FF 102 0 255 60 100 0 0 264° 100% 50%

Albastru petrol #1D4851 29 72 81 64 11 0 68 190° 47% 22%

Albastru regal #318CE7 49 140 231 79 39 0 9 210° 79% 55%

Albastru safir #0131B4 1 49 180 99 73 0 29 224° 99% 35%

19
Albastru turcoaz #25FDE9 37 253 233 85 0 8 1 174° 98% 57%

Albastrul cerului #77B5FE 119 181 254 53 29 0 0 212° 99% 73%

Ametist #884DA7 136 77 167 19 54 0 35 279° 37% 48%

Antracit #303030 48 48 48 0 0 0 81 0° 0% 19%

Argilă #EFEFEF 239 239 239 0 0 0 6 0° 0% 94%

Argintiu #CECECE 206 206 206 0 0 0 19 0° 0% 81%

Asfințit #FFCB60 255 203 96 0 20 62 0 40° 100% 69%

Avocado #568203 86 130 3 34 0 98 49 81° 95% 26%

Azur (heraldic) #1E7FCB 30 127 203 85 37 0 20 206° 74% 46%

Azuriu #74D0F1 116 208 241 52 14 0 5 196° 82% 70%

Azur brumă #F0FFFF 240 255 255 6 0 0 0 180° 100% 97%

Azurin #A9EAFE 169 234 254 33 8 0 0 194° 98% 83%

Nume Eșantion Cod Hexa RVA CMGN TSL

Banană #D1B606 209 182 6 0 13 97 18 52° 94% 42%

Bej #C8AD7F 200 173 127 0 14 37 22 38° 40% 64%

Gri bej (heraldic) #F1E2BE 241 226 190 0 6 21 5 42° 65% 85%

Gri închis #766F64 118 111 100 0 6 15 54 37° 8% 43%

20
Bitum #4E3D28 78 61 40 0 22 49 69 33° 32% 23%

Bleu-marin #03224C 3 34 76 96 55 0 70 215° 92% 15%

Blond (păr) #E2BC74 226 188 116 0 17 49 11 39° 65% 67%

Blond venețian (păr) #E7A854 231 168 84 0 27 64 9 34° 75% 62%

Bordo #6D071A 109 7 26 0 94 76 57 349° 88% 23%

Bronz #614E1A 97 78 26 0 20 73 62 44° 58% 24%

Brun închis #3F2204 63 34 4 0 46 94 75 31° 88% 13%

Brun deschis #CD853F 205 133 63 0 35 69 20 30° 59% 53%

Brun #5B3C11 91 60 17 0 34 81 64 35° 69% 21%

Nume Eșantion Cod Hexa RVA CMGN TSL

Caisă #E67E30 230 126 48 0 45 79 10 26° 78% 55%

Cărămiziu #842E1B 132 46 27 0 65 80 48 11° 66% 31%

Chihlimbar galben #F0C300 240 195 0 0 19 100 6 49° 100% 47%

Chihlimbar roșu #AD390E 173 57 14 0 67 92 32 16° 85% 37%

Caca d'oie #CDCD0D 205 205 13 0 0 94 20 60° 88% 43%

Cacao #614B3A 97 75 58 0 23 40 62 26° 25% 30%

21
Acaju închis #2F1B0C 47 27 12 0 43 74 82 26° 59% 12%

Ceruleum #26C4EC 38 196 236 84 17 0 7 192° 84% 54%

Cafea #462E01 70 46 1 0 34 99 73 39° 97% 14%

Cafea cu lapte #785E2F 120 94 47 0 22 61 53 39° 44% 33%

Scorțișoară #7E5835 126 88 53 0 30 58 51 29° 41% 35%

Capucin #FF5E4D 255 94 77 0 63 70 0 6° 100% 65%

Caramel #7E3300 126 51 0 0 60 100 51 24° 100% 25%

Carmin #960018 150 0 24 0 100 84 41 350° 100% 29%

Garoafă (heraldic) #FEC3AC 254 195 172 0 23 32 0 17° 98% 84%

Morcov #F4661B 244 102 27 0 58 89 4 21° 91% 53%

Coacăză neagră #3A020D 58 2 13 0 97 78 77 348° 93% 12%

Celadon #83A697 131 166 151 21 0 9 35 154° 16% 58%

Cireașă #BB0B0B 187 11 11 0 94 94 27 0° 89% 39%

Cerulen #357AB7 53 122 183 71 33 0 28 208° 55% 46%

Roz pal #FEC3AC 254 195 172 0 23 32 0 17° 98% 84%

Chamois #D0C07A 208 192 122 0 8 41 18 49° 48% 65%

Șampanie #FBF2B7 251 242 183 0 4 27 2 52° 89% 85%

22
Cărbune #000010 0 0 16 100 100 0 94 240° 100% 3%

Castană #806D5A 128 109 90 0 15 30 50 30° 17% 43%

Castaniu #8B6C42 139 108 66 0 22 53 45 35° 36% 40%

Chaudron #85530F 133 83 15 0 38 89 48 35° 80% 29%

Cărunt (păr) #FEFEFE 254 254 254 0 0 0 0 0° 0% 100%

Ciocolată #5A3A22 90 58 34 0 36 62 65 26° 45% 24%

Cinabre #DB1702 219 23 2 0 89 99 14 6° 98% 43%

Lămâie #F7FF3C 247 255 60 3 0 76 0 62° 100% 62%

Dovleac #DF6D14 223 109 20 0 51 91 13 26° 84% 48%

Clarissimo (trabuc) #B9B276 185 178 118 0 4 36 27 54° 32% 59%

Claro (trabuc) #845A3B 132 90 59 0 32 55 48 25° 38% 37%

Claro claro (trabuc) #BA9B61 186 155 97 0 17 48 27 39° 39% 55%

Colombin (învechit) #6A455D 106 69 93 0 35 12 58 321° 21% 34%

Colorado (trabuc) #703516 112 53 22 0 53 80 56 21° 67% 26%

Colorado claro (trabuc) #6A4B21 106 75 33 0 29 69 58 35° 53% 27%

Mac #C60800 198 8 0 0 96 100 22 2° 100% 39%

Coajă de ou #FDE9E0 253 233 224 0 8 11 1 19° 88% 94%

23
Coral #E73E01 231 62 1 0 73 100 9 16° 99% 45%

Stacojiu #960018 150 0 24 0 100 84 41 350° 100% 29%

Crem #FDF1B8 253 241 184 0 5 27 1 50° 95% 86%

Coapsă de nimfă #FEE7F0 254 231 240 0 9 6 0 337° 92% 95%

Cupru #B36700 179 103 0 0 42 100 30 35° 100% 35%

Turcoaz secundar #00FFFF 0 255 255 100 0 0 0 180° 100% 50%

Turcoaz #2BFAFA 43 250 250 83 0 0 2 180° 95% 57%

Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Imagini
 https://ro.wikipedia.org/wiki/List
%C4%83_de_culori
 http://www.informatiiprofesionale.ro/productie/se
rvice/culoarea-in-imagine

24

Você também pode gostar