HERMANN HESSE Das Glasperlensiel (© 1943 by Hermann Hesse. Renewal copyright 1971 by Heiner Hesse, All rights reserved by Subrkamp Verlag Frankfurt am Main. ‘Romanian edition published by arrangement with Agentia Literaré Livia Stoia © Béitura RAO, 2009, pentru versiunea in limba romana (© Farrakhova Saniya/Shutterstock.com, pentru ilustatia copertei 2013, Edicura RAO Grupul Editorial RAO Str. Turda nr. 117-119, Bucuresti, Romania ‘www.raobooks.com Descrierea CIP a Biblioteii Nationale Roménict HESSE, HERMANN, Jocul cu margele de stclé / Hermann Hesse; trad.: Ton Roman. ~ Bucuresti: Editura RAO, 2013 ISBN 978-606-609-423-8 1 Roman, Ton (trad) 821.1122316135.1 ‘udine maxima toate li aga cum arcadele ogivale converg spre crestetul boli de cate- rali gotic’, aceasti operi in ansamblul ei realizeazii ea in- igi o sintezi original, in literatura german si universalé, PREFATA Cartea aceasta, cu o alcatuire neobisnuitf, cu un titlu pe cit de atragttor, pe atat de derutant', este opera fundamen- ‘tala lui Hermann Hesse si una dintre cele mai profunde si ‘tulburdtoare scrieri ce onoreaz literatura secolului XX. Redactata de-a lungul a doisprezece ani (1931-1942) si ‘publicat in 1943, cAnd marele scriitor german, stabilit in Elvefia, aproape septuagenar, depisise patru decenii de activitate literard, ea reprezinti o sintezd completa $i mo- numentalé a artei si a conceptillor autorului, o lucrare re- ‘prezentativa si definitorie pentru maestrul aflat la apogeu, ‘ntocmai cum pentru Michelangelo e statuia lui Moise. Dacd Jocul x marge desticlé acm’ intr-un punct de alti- directoare ale operei Ini Hesse, fa civerscle stu, prefee, capital deistri tera dedicate p- ‘nd acum operei ui Hermann Hesse de cétre comentatori roméni, ‘itl german Das Glasperlenpiel a fost télmacit prin ,Jocul perlelor de st Focal cu mangle de stil, deoarece mirgelele de sic sunt obiectul, Snstrumentul cu ajutorul ciruia se practica jocul, precum mingea fn fotbal, care este un ,joe eu mingea", nu un ,joe al mingii®. * sau ,Jocul margelelor. Talmacirea trebuie corectata: 5HERMANN HESSE ‘a numeroase gi diverse tendinfe, orientari gi modalitii lite- rare, Clasicismul armonios si echilibrat se interfereazi cu ro- mantismul avantat gi patetic, ambele au numeroase puncte de tangen{& cu realismul gi nu se refuuz contactului innoitor cuexpresionismul yi suprarealismul. Motive, tipologi, proce- dee, mijloace de expresie aparent ireconciliabile celebreazi. in scrisul lui Hermann Hesse intélniri amicale, ca pentru a demonstra c& nimic nu este inutil si pe deplin perisabil in ex- perien{a creatoare a secolelor. Scriitorul, care in parcurgerea etapelor de invitimant sistematic n-a depasit pragul studilor gimnaziale, intrerupte Ja 16 ani, fiind oarecum un autodidact, ca $i Faulkner, rafi- natulstilist, a fost un cititor pasionat sia avut, desigur,autorii sii preferapi. Adeptal psihanalizei, nu din scoala lui Sigmund Freud, ci din aceea mai nou si disidenta a lui Carl Gustav Jung, fapt care-i evidentiaza receptivitatea la inovatie, a pais- trat totusi pnd la sfagit un interes viu pentru literatura de la viscrucea seoolelor al XVIl-iea gal XIX-lea. De la roman- tici la psihanalism distanta poate si pari mare, dar legitura ‘exist, si ea se face cel putin prin filonul folcloric,fiinded inconstientul ancestral", cruia Jung fi confer atributul de mobil decisiv al vietii psihice, evoca firesc Iumea strveche a miturilor populare. Desi, indeosebi in romane, abordeazi 0 problematica filosofica si staruie uneori pe terenul abstracti- unilor, cea ce i-ar justifica epitetul de autor dificil, Hesse s-a ‘menfinut in apropierea surselor populare. Publicarea, in co- laborare, a unei antologii de liricd folclorica, Teiul (1924), n-a fost pentru el, evident, un gest de circumstangi. Antologia marca o dat mai mult afinitigile sale cu romanticii, Aceste afinitifi ne intereseazii aici cu deosebire, nu insi sub aspec- ‘ul special indicat, ci din alte unghiuri de vedere, care ne des- chid perspectiva spre sorgintea si continutul jocului cu meirgele de stida, in ansamblul ei, cartea ne indruma spre Goethe, la care se fac gi referiti directe, revelatoare. 6 Jooul cu margele de sticla titanului de la Weimar, clruia Hermann Hesse fi tn templul su literar soclulinalt al lui Jupiter, a fer- perioadcle ulterioare ale literaturii germane (gi uni- ) nu numa in sens poziti, prin acceptin si preluai ‘eative,cisinegati, prin replici polemice. Conflictul fa- fee reluat insistent, cu rezolvari multiple, iar Wilhelm dealinpuie 0 suitd nesfarsiti de ,romane de formare |, printre care unele cu vidite intentii antigoe- ‘Deosebit de ilustrativ este, pentru cele din urma, ro- manu Titar, publicat de Jean Paul in 1803, in care Goethe, ned in viatl, apare, cu nume schimbat, printre personajele odioase. Indiferent ins de atitudinea fafa de codul estetic si filosofical magistruluiiubit sau contestat, succesoriipreiau de Jacl tema de baz’: raportul dintre individ si societate, cioc- rnirea dintre ideal si realitate, conflictul dintre pornirile sera- fice si cele demonice ale sufletului omenesc. Lar aceasta este tema primordiala a intregii opere a lui Hermann Hesse si arcul de bolt al Jocului cu méirgele de sticd. In romanele sale anterioare, Peter Camenzind (1904), Demian (1919), Narziss und Goldmund (1930) ~ sina numai in acestea ~ mediul, epoca, cir- ‘cumstanfele exterioare in genere sunt altele, dar drama ¢ ace- ea, erofi an alte chipurr sata stare civil ins zbuciumul pe ‘care trfiesc e declangat, in esenti, de aceeasi nizuinfé de a ‘isi un factor comun intre i silume, de a stabili un punct de echilibru in oscilafia propriului sufletintre impulsuri contra- Gictorii. Strabatuta si legatd unitar de acest laitmotiy, epica Tui Hesse alcituieste ~ ca s& folosim o metafori dintr-un do- ‘meniu extrem de agreat de marele scritor, muzica ~ 0 simfo- ne, in care Jocul cu margele de stil, ultima hi scriere important’, ‘isund ca un amplu acord final conclusiv. Relayiile dintre cartea lui Hesse si Wilhelm Meister nu sunt doar de ordin tematic; apar paralelisme care merg pana la detalii. Ca intr-un dialog in care personajele folosesc un lim= _ baj comun, scriitorul contemporan da genialului artist si zHERMANN HESSE ginditor un rispuns autorizat, de la nivelul epoci sale gi cu responsabilitatea grav conferita de experienfele zgudui- toare parcurse de omenire intre timp. E necesar& preciza- rea cl referirea trebuie ficut nu la ambele parti ale scrierii Jui Goethe, ci la cea de a doua, adici la Wilhelm Meister Weanderjahre (Anti de drumefe ai lui Wilhelm Meister). Cum se stie, Anti de drumefig,lucrare de batraneje, redactati de autor la peste un sfert de veac dupii Ani de ucenicie, consttuie cu to- tul altceva decat o obignuité continuare a primului roman, iar legitura stabiliti prin transferul eroului principal si al al- tor personaje ramane pur formal. Asa-zisul al doilea ro- man e, de fapt, o uerare de pedagogie, in care mijloacele si procedeele literare, personajele, cele cteva nuvele, sunt uti- lizate cu scop ilustrativ $i demonstrati, Dup& caracterizarea sugestivi a lui Friedrich Gundolflucratea Ani de wencie este, asada, ,scrierea unui injelept care sti si fac iteratur, ma ‘2 unui literat care e infelept*. Miezul Incrari lui Goethe il constituie prezentarea aga-numitei ,Provincii pedagogice', partea cea mai trina de literatura, in care batramul injelept {si expune opiniile asupra educate’ si propune o formulit or ganizatoricd pentru procesul instructiv-educativ. in paraleli ‘cu Ani de drumefie ai lui Wilhelm Meiste, Jooul cu margledestct ¢, de asemenea, opera unui intelept preocupat de proble- mele majore ale educatici, ale eticii dar acest infeles separ cu mai mult grija dezbaterea teoretic& de partea literari sau o topeste mai deplin in ea, di contururi mai vii persona- Jelor, chiar daca si pentru el acestea rman mai ales niste in- truchipir alegorice, creeaz momente si episoade de intens vibrafie emotiva, unele sublime, intr-un cuvant, e, in primul rand, artist, un artist care alterneaz cu mult condein! ginditorului eu penclul muiat in pasta de culoare. Focal cu mégele de std mu ofer’ o lectura ugoar’, cittorul nu-i ile pe nerdsuflate, dar, pani la urma, va fi 8 ibewings Gocul eu margele de sticlé sivaafla moltetemeiur pentru a ageza vo- tre clrjile sale de cpatai. ’ va unui artis si, in acelagi timp, a unui ganditor,jo- ested evitd, pe cat e posibil, ariditatea printr-o Gngenioash. ,Literaturizarea ar fi fost fatal; Hesse {a calea inversé, dnd intregului infijigarea unei remarcabil. Scriitorul se retrage 4 lui Josef Knecht, magister lai (,maestru al jocului), fei de un admirator tndr al acestuia, si, de asemenea, de ‘al compunerilor cu caracter literar rimase in manus- de la magistru, In consecinga, cartea ¢ construiti dupa ‘arhitectura corespunziitoare unei lucrari de acest gen: un studi introductiv in cel mai pur stil escsti, dar de o mare levatie si cleganti, biografia, un fel de Bildmgroman, in * care etapele se succed in ordine strict cronologicé, in sfargit, aga-numitele scrieri postume ale lui Josef Knecht, poezi si proai. Biografia, partea cea mai dezvoltati din acest ansam- bila, liniara, meandrele si digresiunile privitoare la mediu sila alte personaje sunt tratate succint si numai in masura fn care pun in lumina evolufa spiritual a eroului, La rndul Jos, poczille si cele trei povestiri finale, opere, ca si spunem ‘aga, de literatura pura, adicd independente de demonstratie, {ns totusi semnificative, intregesc biografia, reliefind inc’ ‘mai pregnant profilul moral al pseudoautorului lor. Presu- ‘puse compozitiiycolare ale tindrului Josef Knecht, poves rile revalorifici, dndusi valenge inedite, literatura oniric& a yomanticilor. La fel cu Sérmanul Dionis, croul se imagi- neazi in alte medii i epoci, unde traieste intimpliri neobis- nuite, Analogia nu ¢ absolut, fantezia autorului se sprijin’, chiar daci nu foarte riguros, pe o informajie documentara, iar fabulatia se subordoneazii autocaracterizirii. ,Aducditorul de ploaie', , Duhovnicul si ,,Biografia indiani prefigureazi destinul 5 jertfa autorului-persongj, fi deevaluie cdutarile 9