Genul liric invaga definitia! Genul liric cuprindetotalitatea operelorliterar srise in versuri, in care eu creator ii exprima in mod nem locie tari sufletesti,atitudini side printr-un limbaj artistic sugestiv, care ia forma descrieni sia monologulai. Aplicd in compuneri! + Eul liric este instanya poetica prin care se exprima autorul, vocea care impirtiseste cititorului vizi- ‘unea poetului asupra unei teme literare. in functie de intentiile poetului, acesta poate apirea in diverse ipostaze: confesivd, contemplativd, reflexiva interogativd, pasionala, exclamativa, de angajare etc + Exist o diferenga tntre lirismaul subiectiv, in care prezenta eului liric este vizibila prin marci specifice (verbe siforme pronominale la persoanal, structuri in vocativ, interjecii, pauze afective redate prin puncte de suspensie etc) si irismul obiectiv, in care accentul cade asupra unor realititiexterioare, din afara sufle- tului (poezia peisagistica, reflexiva, a ceratii). «In aproape orice poezie se poate vorbi de un plan exterior (realitati diverse ale lumii) si de un plan interior (reactii ale sufletului, ginduri, trairi), aflate in acord sau in contrast. + Tema unei poezii este reprezentati de un aspect general al realititii (copilaria, natura, dragostea, destinul, calatoria, creatia, geniul, timpul, cunoasterea), ia-vreme ce motivele sunt particularizari ale temei (ereastea, luna, lacul, pidurea, izvorul,stelele, soarele, plansul, amintirea, toamna etc). Motivele literare pot fi explicte (un cuvant sau o sintagm’) sau implicite (sugerate doar prin imaginile poetice). Un motiv care se repeti devine laitmotiv, concentrand sau sugerand, de obicei, semnificayiile poeziei. « Titlul este un element paratextual plasat inaintea unui text, prin care se identifict respectiva creatie. Este reprezentat sub forma unei unititi lingvistice — cuvant, sintagma, propoziie — care indica prin sugestie, metaford, simbol, enunt explicit etc. consinutul operei si prefigureazi mesajul acesteia. Titlul este o cheie de lecturi, un adevarat prag stilistic de pitrundere in lumea opereis prin el se introduce tema sau motivul central, se anticipeaz semnificatile poeziei si se deschide traseul de receptare a acesteia de citre cititor. + Simbolul este un semn a chrui transparenti determina gradele de intelegere a operei poetice. Cele ‘mai frecvente simboluri poetice sunt: ochiul, pragul, fereastra, oglinda, lira, masca, focul, labirincul, la- crima, lutul, cercul, sfera, clepsidra, oul, albul, negrul, cenusa, numarul unu, ramura de maslin etc. + Imaginea artistica este specific lirismului, un ecou expresiv al manierei in care poetul percepe rea- litatea gi o transfigureazA in oper’. Ea poate fi vizuald, auditivd, tact, olfactivd, chinestezicd/cinetica, sinestezica (impletirea mai multor tipuri de imagine in aceeasi structuri poetica). in constructia unei imagini poetice, poet folosesc figurile de stil. intregul sistem de imagini artistice si de figuri de stil inve- grate in esitura lirica’ formeazi imaginarul artistic sau poetic al respectivei opere. * Mucicalitatea versurilor este asigurata atat de elementele de prozodie~ritm, rim, masurs, strofa, cezuri - cit side eufonia cuvintelor plasate de poet in contexte expresive care le pune in valoare sonoritatea. + Elementele de versificatie nu sunt respectate in lirica modern’, in care se practica versul liber (Fara ritm gi fara rima, cu o misurd variabili, astrofic sau cu strofe inegale ca numar de versuri); limbajul po- etic capita, de asemenea, noi libertiti, vizibile in asocierile inedite de termeni sau in armonizarea unor registre stilistice diferite (neologic, prozaic, argotic, stiingific etc). 103Varianta de compunere despre apartenenta unui text la genul liric A. Citeste cu atentie textul: este varfuri trece luna, Sufletu-mi neméngfiet Codru-si bate frunza lin, indulcind cu dor de moarte. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul suna. De ce taci, cand fermecata Inima-mi spre tine-ntorn? Mai departe, mai departe, Mai suna-vei, dulce corn, Mai incer, tot mai incet, Pentru mine vreodat’? (Mihai Eminescu, Peste varfiri) B. Model de compunere Introducere 4. Prezint sintetic patru trisituri ale genului liri. Genulliric cuprinde totalitatea operelorliterare scrise fn versuri, in care eul creator ii exprima in ‘mod nemijlocie sti sufletesti,atitudini side, printr-un limba artistic sugestiv, care ia forma descri- eri sia monologului b. Introduc in discutie textul analizat. Tectul Peste varfuri de Mibai Eminescu tntruneste toate calitagile unei opere livice, exprimand tn ‘mod subiectiv trifle poetului fn relapie cu tema treceri timpului. Cuprins a. Precizez $i comentez cel putin o trasitura a genului liric. Un prim argument il reprezinta existenta eului liric, vocea prin care autorul isi transmite sentimen- | tele de nostalgie side tristepe cauzate de trecerea timpului. Relevant in acest sens este versul ,Sufletwmi nneméngiet” in care pronumele personal la persoana I epitetul metaforic concentreaza discursul liric asupra dimensiunii interioare a fiingei, reprezentate printr-un eu poetic in ipostazd confesivd. De asemenea, interogatia retoricd din versul ,Inima-mi spre tinentorn?”, adresatd cornului ca simbol pentru fericirea indepartata sau pierdut, indica natura afectivd si meditativd a operei. Un indicator al lirigmului il reprezinta si muzicalitatea ~ originile acestui gen literar trimit, de altel, eatre lind, in-| strument muzical ce acompania in Antichitate, ecitarea poemelor - potentatd in textul eminescian de rima imbragisata, ritmul trobaic si masura de 7-8 silabe a versurilor organizate in trei catrene, b, Precizez si comentez alte trasaturi ale genului liric. Aldoiles argument const organizarea text sub forma descrer sia monologuli adresat. | Coracterul descriptiv este sustinut de imaginile vizwale(,Peste varfuritrece lund”), aflate in consonant cu imaginile auditive (,Melancolic cornul suna”), intro armonie expresivt ce reuneste planul spatial, specific naturii ocrotitoare (motive precum codrul, frunza, luna) cu cel temporal, care std sub seul amétraciuoiis Mai suna-vei, dulce corn,/ Pentru mine vreodata®” Lirisrau operei este wulidat, in egal masurd, deoriginalitatea si de sugestivitatea figurilor de sil. De pilda, epiteul ,codrwsi bate frunza lin” contureaza plastic cadrul contemplatiei lirice, inversiunea si personificarea ,melancolic cornul | sia accentueazd starea meditativa a eului poetic, in oreme ce repettiile ,Mai departe, mai departe/ Mai incet, tot mai tncet” redau plastic ideea scurgerii implacabile a timpului. Semnifcatile poeziei sunt concentrate, nsi, in metafora ,indulcind cu dor de moarte”, a cavei fort expresiud derivd din asocierea inedita a florului mori cu dorul, pe fondul acceptariisenine a ceea ce esteinevitabil (,indulcind”) incheiere Formulez sintetic o concluzie care are legitura cu ce e mai important in cuprins. Prin urmare, intrucit exprimd sentimente omenesti profunde, determinate de meditatia pe tema ‘morgii sia oreceri timpului, intr-un limba artistic neconventional,ce ia forma descrieii sia mono-| logului, este cet i textul Peste uur’ de Mibai Eminescu apartine genului lire,