ALEXANDRU IOAN CUZA ȘI REFORMELE SALE BISERICEȘTI

- Date biografice ale lui Alexandru Ioan Cuza

o 20 martie 1820 – se naște în Bârlad

o Părinții Ioan și Sultana

o Studii la Iași și la Paris

o 1837 1840 – activează în cadrul armatei

o 1843-1845 – membru al ținutului Covurlui

o 30 aprilie 1844 – se căsătorește du Elena Rosetti

o 1848 – participă la Revoluție

 Este arestat și exilat în Turcia

 Scapă la Brăila

o 1849 – se întoarce de la Viena, Paris și Constantinopol în Moldova cu

Grigorie Ghica

o 1849-1851 – Președinte al Judecătoriei Covurlui

o Februarie-Octombrie 1851 – Director al Ministrului de Interen din Iași

o 1855 – primște titlul de vornic

o 1857 – ridicat la gradul de maior

o 1858 – ridicat la gradul de colonel

o Octombrie 1858 – comandant al întregii armate din Moldova

o 5/24 ianuarie 1859 – ales Domn al Moldovei, respectiv, al Țării Românești

o 11 februarie 1866 – silit să abdice

o 3 mai 1873 – moare la Heidelberg/înmormântat la Ruginoasa,

 20 aprilie 1947 – mutat la Sfinții Trei Ierarhi din Iași

- Contextul bisericesc până la conducerea Principatelor

o Fiecare principat cu Biserica „autocefală” a ei

  Muntenia:

 Mitropolia UngroVlahiei – Nifon

o Episcopia Râmnicului – Sfântul Calinic

o Episcopia Argeșului – Ciment

o Episcopia Buzăului – Filotei

 Moldova

 Mitropolia Moldovei – Sofronie Miclescu

o Episcopia Romanului – locțiitor: Nectarie Hermeziu

o Episcopia Hușilor – Calinic Miclescu

o Episcopia Dunării de Jos (acum înfințată) –

Melschisedec Ștefănescu

o Pe la unele biserici încă se mai slujea în limba greacă

o Mare parte din mănăstiri erau închinate

 Venitul pleca spre locurile afierosante

o Nu era reglementată nici o lege cu privire la viața Bisericilor

- Reformele sale privitoare la Biserică

- 1859 – confiscarea averilor Mănăstirilor Adam, Neamș, Secu, Văratec și Vorona

o Li s-au desființat atelierele

o Li s-au vândut animalele

o Li s-au instituit pe lângă egumen un comitet administrativ

o Proprietățile au trecut sub Ministerul Cultelor

- 1860 – s-au desființat Mănăstirile Doljești și Zagavia precum și 31 de schituri

o Viețuitorii duși în alte mănăstiri

o Clădirile devin centre sociale ale Statului

- Octombrie 1860 – inițierea taxei de 10 % din orice venit al oricărei unități

administrative bisericești

o 1862 – lege intrată în vigoare și în Țara Românească

- 1860 – venitul mănăstirilor intră direct în vistieria Țării – hotărâre a Consiliului de

Miniștri, aprobată de Adunare și întărită de Domnitor

- 1860 – acuze multe aduse Mitropolitului Sofronie Miclescu

o Părăsirea misiunii pentru care a primit toiagul

o Revoltă și crearea de anarhie

o Divorțurile cauzate de Mitropolit prin dispense

 La scurt timp, Sofronie Miclescu a fost suspendat, trimis în judecată

și exilat la Mănăstirea Slatina

o 1 decembrie 1860 – Ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice cere lui

Nifon al UngroVlahiei 4 candidați pentru scaunul Mitropolitan

o 15 februarie – începerea judecății lui Sofronie Miclescu

 Mihail Kogălniceanu – aduce cazul în fața Adunării Elective a

Moldovei

 Aceasta hotărăște alcătuirea unei comisii din membrii ei

o 18 ianuarie 1861 – Mitropolitul Sofronie face paretisis

- 15 decembrie 1859 – desființarea școlilor catehetice și comasarea lor cu școlile

primare

- PRIMA REFORMĂ – organizarea Seminariilor

o Seminariile de la Huși și Roman – studii inferioare

 Programă asemănătoare cu gimnaziul

 Unele discipline religioase

o Seminarul de la Socola (Iași) – studii superioare

 Programă cu:

 Limbi clasice

 Limbi moderne

 Științe matematice

 Științe reale
  Științe practice

o 1859 – Seminarul de la Socol devine Facultate – co-fondatoare a

Universității „Alexandru Ioan Cuza”

o La sfârșitul lui 1859 – instituirea unei comisii inspectoare a Seminariilor

 August 1860 – trecerea Seminariilor în grija Ministerului Cultelor și

Instrucțiunii Publice

 Înfiițarea unei programe bazată pe studii de 6 ani

o Elaborarea „Regulamentului pentru Seminarii”

 Seminarii de două grade: I – 4 clase, la fiecare Eparhie și II – numai

la București și Iași

 Întreținute de Stat

 Absolvenții Seminarului erau și Profesori în sate fără nici un alt

examen

- 1863 – Limba oficială a cultului Bisericii trebuie să fie cea română

- 1863 – SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI

o Mănăstirile închinate aveau datorii la vistieria țării

 S-a dispus la sechestrul averilor mănăstirești din Moldova, iar în

Muntenia, călugării greci erau obligați ca veniturile mănăstirilor să

fie date la Stat

o Iulie 1859 – cere egumenilor greci o listă cu toți preoții, cântăreții și

paracliserii

o Verificarea mănăstirilor pentru prevenția cheltuielilor inutile sau fictive

o Ianuarie 1863 – sistarea exploatării pădurilor mănăstirești

o Ianuarie 1863 – protest din partea Porții la cererea egumenilor greci, duce

la nesupunerea egumenilor față de stat, deci la trmiterea în judecată și

destituirea lor
 o Întocmirea Catagrafiilor dispune depunerea în Arhiva Generală a Statului

și supravegherea acestora de către Minister

o Activitate diplomatică

 După refuzul lui Costache Negri (reprezentantul României la

Constantinopol) de a despăgubi Locurile Sfinte, Poarta hotărăște

întrunirea Puterilor Garante pentru soluționarea probelemei

 Cuza nu este de acord și acționează în vederea secularizării

averilor mănăstirești

o 12 decembrie 1863 – Guvernul, prezintă raportul prin Mihail

Kogălniceanu și cere aprobarea de a înfățișa Adunării Proiectul de

secularizare a averilor mănăstirești

o 13 decembrie 1863 – Guvernul prezintă Camerei Proiectul

 APROBAT cu 93 de voturi pentru și 3 împotrivă

o Legea este promulgată la 17 decembrie 1863

 Articolul 1: „Toate averile monastirești din România sunt și vor

rămâne ale Statului”

 Afectarea unei sume definitive cu titlul de donație Locurilor Sfinte

 Darea de seamă cu privire la această sumă

 Interzicerea sustragerii vreunei sume sau întrebuințarea

pentru alte motive

- 1864 – introducerea Calendarului gregorian

o Nu s-a reușit, deoarece s-au împotrivit Ierarhi – devotați și oarecum

dependenți deCuza – precum Miclescu, Ștefănescu sau Romano

- Legea pentru înmormântări

o Cimitirele la cel puțin 200 de metri de localități

o Înmormântarea tuturor indiferent de cult, pentru care nu se vor mai

înființa alte cimitire

- Legea comunală / (4 decembrie) Codul Civil

o Se ia Bisericii sarcina documentelor de stare civilă

o Căsătoria se putea face între persoane rude de la al 4-lea grad

o Cununia religioasă nu mai este obligatorie ca până atunci

o Divorțul se discuta ș ihotăra numai în judecătorii lacie

- Decretul Organic pentru Regularea Schimei Monahicești

o Condiții de intrare în monahism:

 Bărbatul: 60 de ani

 Putea mai devreme dacă erau bolnavi cronic-incurabil sau

dacă erau pensionari și renunțau la pensie

 Femei: 50, să nu fie măritată

o Autorizația obligatorie din partea Sinodului General și al MCIP

- Decretul Organic pentru Înființarea unei Autorittăți Sinodale Centrale penru

Afacerile Religiei Române

o Promulgat în decembrie 1864

o 5 capitole

 Primul – cel mai important: Biserica Ortodoxă Română este și rămâne

independentă de orice autoritate bisericească, în tot ce privește organizarea

și disciplina

 Al treilea – atribute ale Sinodului

 Legislativă

 Executivă

 Judecătorească

o Sinodul se compunea din:

 Mitropoliți

 Episcopii Eparhioți

 Arhierei români
  3 deputați

o Sinodul se va întruni la fiecare 2 ani la 1 iulie, va ține ședințe ordinare și

extraordinare

o Sinoade eparhiale compuse din:

 Episcopul Eparhiot

 Directori de Seminarii

 La B și IS – decanii Facultăților de Teologie

- Regulament pentru alegerea membrilor Sinodului General al Bisericii Române

- Regulamentul Interior al Sinodului General al Bisericii Române

- 11 ianuarie 1865 – decretarea numirii de Mitropolit Primat al României

- Prioect de Lege pentru alegerea (care va deveni numirea) de Mitropolit și Episcop

Eparhiot în România

o Se numește de Domn cu întărirea din partea corpului Executiv

o Mitropolitul: 40 de ani / Episcopul: 35 de ani

o Numirea următorilor Episcopi:

 Calinic Miclescu – Mitropolia Moldovei și Sucevei

 Neofit Scriban – Episcopia Argeșului

 Ghenadie Țeposu – Episcopia Romanului

 Atanasie Stoianescu – Episcopia Buzăului

 Dionisie Romano – Episcopia Hușilor

 Melchisedec Ștefănescu – Episcopia Dunării de Jos

 10 mai 1865 – semnarea de către Alexandru Ioan Cuza a

decretelor de numire

- Lupta penru canonicitate

- Sofronie al Constantinopolului întrunește în aprilie 1865 Marele Sinod

o Condamna următoarele probleme:

 Declararea de către sine a Bisericii ca independentă

  Convocarea Sinodului de Domnitor

 Implicarea mirenilor ca Membri în Sinod

 Numirea Episcopilor de către Puterea de Stat

- Se trimite o delegație din partea „Marii Biserici” să dovedească necanonicitatea

proiectelor de lege bisericească

o Arhimnadritul Eustatie Cleobul ajunge la 22 aprilie 1865 în România

o Se aduc trei scrisori

 Nici una dintre ele nu sunt asumate, ba chiar condamnate

o Patriarhul trimite scrisori la toate Bisericile Autocefale și Pariarhatele

Ortodoxe

 Mai organizează un Sinod

 Octombrie 1865 – trimite la București o altă scrisoare

- Lupta pentru Canonicitate se va duce și după abdicarea lui Cuza până în 1872 la

apariția Legii organice a Bisericii Ortodoxe Române