Você está na página 1de 4

Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie

şi comercializare, pe baza indicatorilor valorici


1. Sistemul indicatorilor valorici ai activităţii de
producţie şi comercializare

Indicatorii valorici aduc un important aport informaţional la analiza activităţii


de producţie şi comercializare a întreprinderilor. Stabilirea obiectivelor strategice
pentru evoluţia întreprinderilor are la bază rezultatele analizei activităţii de producţie
şi comercializare desfăşurată până în prezent.
Sistemul de indicatori valorici care asigură evaluarea şi analiza activităţii de
producţie şi comercializare a producției realizate de o întreprindere este alcătuit din:
 cifra de afaceri (CA);
 producţia marfă sau producţia fabricată (Qf);
 producţia exerciţiului (Qe);
 valoarea adăugată (Qa).

Cifra de afaceri
Cifra de afaceri este un indicator de importanţă esenţială, care reflectă nivelul
activităţii unei întreprinderi.
Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea totală a veniturilor unei întreprinderi
realizate din vânzarea produselor finite și a semifabricatelor – când se vând în
această stare, a mărfurilor şi respectiv a serviciilor prestate, pe o anumită perioadă
de timp.
În practică, se utilizează şi denumirea de producţie marfă vândută şi încasată,
care ia în considerare finalizarea actului de valorificare a produselor finite şi
serviciilor, prin încasarea de la clienţi a contravalorii acestora (rulajul creditor al
contului 411).
Mod de calcul pornind de la Contul de profit şi pierdere:
suma veniturilor din vânzarea mărfurilor (rulajul creditor al contului 707) şi
producţiei vândute (rulajul creditor al conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 708).
Cifra de afaceri se poate calcula şi pornind de la producţia marfă (fabricată),
luând în considerare stocurile de produs finit de la începutul, respectiv sfârşitul
perioadei analizate:
CA  Qf  s pf ,
s pf  s Fpf  s Ipf
în care:
 s pf reprezintă variaţia stocurilor de produse finite;
 s Fpf reprezintă stocul final de produse finite;
 Qf reprezintă producţia marfă;
 s Ipf reprezintă stocul iniţial de produse finite.
Producţia marfă
Producţia marfă sau producţia fabricată (Qf) - indicator determinat numai de
către întreprinderile cu activitate producţie şi prestări servicii, reprezintă valoarea
tuturor produselor destinate vânzării către clienţi şi a serviciilor prestate, pe o
anumită perioadă de timp.
Acest indicator cuprinde valoarea produselor finite destinate vânzării
şi valoarea serviciilor prestate către terţi, precum şi valoarea semifabricatelor
destinate vânzării pentru prelucrări ulterioare în vederea obţinerii de produse finite.
Mod de calcul pornind de la Contul de profit si pierdere şi balanţa sintetică:
suma dintre rulajele debitoare ale conturilor 345, 341 şi rulajele creditoare ale
conturilor 704, 705 şi 708.
Prin semifabricat înţelegem un anumit produs care, în cadrul unei întreprinderi
a ajuns la un anumit nivel de prelucrare şi nu mai poate fi prelucrat decât într-o altă
întreprindere pentru realizarea unui produs finit.

Producţia exerciţiului
Producţia exerciţiului (Qe) este un indicator valoric care determină valoarea
întregii activităţi a unei societăţi comerciale, pe o perioadă determinată. Relaţia de
calcul a producţiei exerciţiului este:
Qe  (Qf  s pf )  s pn  Qi
în care:
 s pf reprezintă variaţia stocurilor de produse finite;
 s pn reprezintă variaţia stocurilor de producţie neterminată;
 Qi reprezintă valoarea imobilizărilor produse în regie proprie.
Mod de calcul pornind de la Contul de profit si pierdere şi balanţa sintetică:
suma producţiei vândute (rulajul creditor al conturilor 701, 702, 703, 704,
705, 706, 708), producţiei imobilizate (rulajul creditor al contului 72) ponderate cu
variaţia producţiei stocate (soldul contului 711).

Valoarea adăugată
Valoarea adăugată (Qa) exprimă nivelul valorii nou create de o întreprindere
în cursul desfăşurării procesului de producţie, adică diferenţa dintre valoarea totală
(globală) a producţiei (activităţii) şi consumurile intermediare (cheltuielile pentru
resurse materiale şi servicii furnizate de către terţi), pe o anumită perioadă de timp.

Relaţia de calcul este (Metoda sintetică):


Qa  Qe  M
în care:
 Qe reprezintă valoarea producţiei exerciţiului;
 M consumurile intermediare [cheltuielile pentru resurse materiale (rulajul
debitor al conturilor 601, 602, 603, 604, 606, 608) şi servicii furnizate de
către terţi (rulajul debitor al conturilor 605, 61, 62)].

O altă metodă de calcul a valorii adăugate este prin adunarea elementelor


componente (Metoda aditivă). Principalele elemente care compun valoarea adăugată
sunt (valorile se găsesc în Contul de profit şi pierdere):
 fondul de salarii şi contribuţia la asigurările sociale, fondul de şomaj,
fonduri speciale (remunerarea forţei de muncă, rulaj debitor al contului
64);
 amortizarea (valoarea mijloacelor fixe transmisă asupra producţiei
realizate, rulaj debitor al contului 681);
 profitul (capacitatea unei întreprinderi de a obţine un rezultat pozitiv
exprimat în unităţi monetare, soldul creditor al contului 121);
 impozite şi taxe (factor extern, pe care unităţile economice nu îl pot
controla, rulajul debitor al contului 63).

2. Corelațiile statice dintre indicatorii valorici ai activității de producție și


comercializare
Activitatea de producţie şi comercializare a unităţilor economice poate fi
caracterizată prin analiza următoarelor rapoarte statice dintre indicatorii valorici:
CA Qf Qa
; ;
Qf Qe Qe
 raportul dintre cifra de afaceri (CA) şi producţia marfă (Qf) reflectă în
principal evoluţia stocurilor de produs finit;
Corelaţia optimă este:
CA Qf  1

 raportul dintre producţia fabricată (Qf) şi producţia exerciţiului (Qe)


reflectă în principal evoluţia stocurilor de producţie neterminată;
Corelaţia optimă este:
Qf Qe  1

 raportul dintre valoarea adăugată (Qa) şi producţia exerciţiului (Qe)


reflectă modificarea ponderii cheltuielilor cu materialele şi serviciile
prestate de către terţi;
Corelaţia optimă este:
Qa Qe  (0,1)

3. Corelațiile dinamice dintre indicatorii valorici ai activităţii de


producţie şi comercializare

Studiul dinamicii indicatorilor valorici permite efectuarea analizei calitative a


activităţilor de:
 fundamentare a modului cum a fost întocmit programul de producţie, prin
raportarea valorilor indicatorilor valorici aferente previziunilor la cele
aferente perioadei precedente(Ipr/I0);
 fundamentare a modului cum a evoluat activitatea întreprinderii faţă de
anul precedent, prin raportarea valorilor indicatorilor valorici din
perioada curentă la cele aferente perioadei precedente (I1/I0);
 fundamentare a modului cum au fost îndeplinite previziunile, prin
raportarea valorilor indicatorilor valorici din perioada curentă la cele
aferente previziunilor (I1/Ipr).

Nr.
crt. Denumire indicator Ppr/P0 P1/P0 P1/Ppr

Corelaţiile optime stabilite între indicii de creştere ai indicatorilor valorici ai


activităţii de producţie şi comercializare sunt:
a) ICA >IQf
Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că întreprinderea a vândut întreaga
producţie marfă fabricată în decursul exerciţiului financiar analizat şi o parte din
stocurile de produs finit aflate în depozit la începutul anului (destocaj).

b) IQf >IQe
Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că pe parcursul exerciţiului
financiar, întreprinderea a redus stocurile de producţie neterminată existente la
începutul anului (fără a influenţa normalitatea desfăşurării procesului de producţie)
şi a redus producţia de imobilizări în regie proprie.
c) IQa >IQe
Îndeplinirea acestei corelaţii reflectă faptul că pe parcursul exerciţiului
financiar întreprinderea şi-a îmbunătăţit structura valorii adăugate prin reducerea
ponderii consumurilor provenite de la terţi.

Você também pode gostar