Universitatea Politehnica Bucuresti

An: 4

Facultate: Ingineria Sistemelor Biotehnice

Cuprins:
1. Produsul

a. Scurt istoric al produsului la nivel mondial si national;

b. Gama sortimentala existenta pe piata produsului respectiv;

2. Analia ofertei

a. Prezentarea principalilor ofertanti (producatori/ importatori) prin prisma produselor oferite

(minim trei ofertanti)

b. Volumul productiei, vanzarilor, importurilor sau exporturilor ( doi indicatori)

c. Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante marci: -ambalaj, slogan,

3. Analiza cererii

a. Definirea unitatii de consum, a unitatilor de cumparare, a unitatii de decizie;

b. Identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora (criterii socio-demografice)

c. Stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de consum sau cumparare, locul de

cumparare si consum;

d. Capacitatea pietei ( nr. de consmatori potentiali si efectivi)

e. Dezvoltarea pietei: extensiva, intensiva si mixta

4. Pret

a. Determinarea segmentelor de pret cu identificarea principalelor marci incluse in fiecare

segment

b. Determinarea variatiei pretului in ultimi 3 ani cu preentarea motivelor ce au stat la baza

acestor variatii (grafic) si motive

5. Distributia

a. determinati tipurile de unitati comercile prin care se realizeaza vanzarea catre consumatori

b. Evaluarea modului de distributie pe diferite marci

6. Promovarea produsului

a. Identificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor

b. Identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de competitori in prezentul

semestru scolar si analiza adaptari mesajului la segmentul tinta vizat (3 organizatii,
octombrie- decembrie)
1. Produsul
a. Scurt istoric al produsului la nivel mondial si national
Pentru Romania vinul reprezinta un produs traditional, bucurandu-se de o paleta
bogata de sortimente, dispunand de un mare trecut istoric si bogate traditii culturale. Alaturi
de tari ca Franta, Italia, Spania sau Germania, Romania poate fi considerata o mica patrie a
vinurilor.
Privind retrospectiv in istoria vinurilor romanesti, dupa spusele lui Dimitrie Cantemir,
vinurile produse in Moldova erau exportate in Tarigrad, Varsovia, Viena iar cele din
Muntenia erau pe gustul turcilor si al egiptenilor.
In acea perioada, vinul de Cotnari era unul din sortimentele preferate ale lui Napoleon.
Secolul al XIX-lea a reprezentat o perioada de declin a viticulturii autohtone.
Productia de struguri a scazut, iar viticultorii au avut foarte mult de lucru pentru refacerea
soiurilor.
Inceand cu al doilea deceniu al secolului XX podgoriile au crescut, avand o suprafata de 72
600 hectare cu o productie de peste 1 500 000 hectolitri de vin anual.
Dupa primul razboi mondial, taranii care au primit loturi de pamant nu au plantat vite
altoite rezultand vinuri de o proasta calitate, resimtindu-se in scurt timp efectele pe piata
vinurilor. Pana in 1938, viile cu hibrizi ocupau 1700 hectare iar cele nobile 500 000 hectare.
In perioada comunista cateva soiuri de vita de vie au devenit raritati sau au disarut: Basicata,
Baraghina, Mustoase, Galbena.
Cele mai importante podgorii si soiurile de vinuri produse in Moldova pe o suprafata de
90 000 de hectare sunt reprezentate de :
 Podgoria Cotnari- cu centre viticole la Cotnari
 Podgoriile Iasi, Husi si colinele Tutovei- sunt renumite pentru vinurile Aligote,
Babeasca Neagra, Feteasca Alba si Neagra,etc.
 Podgoriile Panciu- Chardonnay, Feteasca Alba si Neagra, Pinoit Gris, Pinoit Noir;
Culturile de vita de vie din Oltenia si Muntenia ocupa o suprafata de 104 000 hectare,
condiile climatice fiind mult mai propice cresterii strugurilor in aceasta zona.
Cele mai bune vinuri rosii si albe sunt produse aici din care amintim:
 Podgoria Dealurile Buzaului- soiurile Cabernet, Merlot si Sauvignon
 Podgoria Dealu Mare – Tamaioasa Romaneasca si soiul Zweigelt
 Podgorii Stefanesti - Burgund Mare si Negru de Dragasani

Pe o suprafata destul de restransa se afla podgoriile din Ardeal-14 000 hectare,

zona daruind cateva din cele mai renumite soiuri:
 Traminer Roz
 Neuburger
 Muscat Ottonel
 Sauvignon
  Pinot Gris
 Feteasca Alba si Neagra

Blazoanlele de mare noblete sunt produse in zona Dobrogei, zona fiind cea mai potrivita
pentru culturile viticole.

b. Gama sortimentala existenta

Cu o paleta foarte larga de sortimente, viticultorii romani se pot mandri cu realizarile lor.
S.C. Cotnari S.A.
Numele de Cotnari este dat de mestesugul cotitului butoaielor. Situate la nord-est de Iasi,
podgoriile Cotnari ofera urmatoarea gama sortimentala:

Denumire soi Continut zahar

Feteasca Neagra Rosu sec
Feteasca Alba 2003 Demidulce
Tamaioasa Romaneasca 2003 Dulce
Francusa 2003 Sec
Chateau 2002 Sec
Feteasca Neagra Rose sec
Grasa Cotnari 1889 Dulce
Grasa Cotnari 1884 Dulce
Blanc Cotnari Alb demi-sec
Feteasca Alba 1994 Dulce

Cand vorbim despre produsele Cotnari ne referim la o familie regala din care fac parte:
Regele familieiBlanc Cotnari, Regina Grasa de Cotnari, Printesa vinurilor Tamaioasa
Romaneasca, si Ducesa Feteasca Alba.

2. Analiza ofertei
a. Prezentarea principalilor ofertanti:
S.C. Jidvei S.A.
Jidvei detine cel mai modern complex de vinificatie din Ardeal, situat la limita dintre judetele
Mures si Alba in inima Potgoriei Tarnave.
Potgoria cuprinde 1 000 hectare, find infiintata in anul 1949, cu urmatoarea gama
sortimentala:

Denumire soi Continut de zahar

Vin spumant Jidvei Extra Dry Sec
Castel Muscat Otonel Demi-dulce
CastelFeteasca Regala Dulce
TezaurSauvignon+ Feteasca Sec
Jidvei Castel Dry Muscat Demi-sec
Jidvei Castel Riesling Demi-dulce
MiniaturiSauvignon Blanc Demi-sec
Chardonnay Sec
Perla Rosie Demi-sec
Feteasca Alba Sec

S.C. Vincon Vrancea S.A.

S-a infiintat in anul 1949, detine peste 1 000 hecatre cultivate cu vita de vie si este amplasata
in regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, in inima vestitelor podgorii
Cotesti, Odobesti si Panciu.

Denumire soi Continut de zahar

Merlot 1993 Sec
Pinoit Noir 1994 Demi-sec
Beciul DomnescFeteasca Neagra 1996 Demi-dulce
Beciul Domnesc Galbena Odobesti1995 Demi-dulce
Beciul Domnesc Riesling 2003 Sec
Tamaioasa Romaneasca Dulce
Cabernet Sauvignon Dulce
Feteasca Alba Sec
Busuioaca Dulce
GoldenVin de masa Demi-dulce

S.C. Tohani S.A.

Este in infiintat in urma cu peste 40 de ani, iar podgoriile sunt amplasate pe locul celebrelor
vii alea Mosiei Principelui Nicolae al Romaniei. Domeniile Tohnai sunt situate la altitudini
intre 200- 400 metri in inima Podgoriei Dealu Mare, cu o suprafata de peste 1 300 hectare.
Produse oferite:

Denumire soi Cantitate de zahar

Gama 1,5Rosu Demi-dulce
Feteasca de Tohani Demi-dulce
Feteasca Neagra Demi-sec
Merlot Sec
Domeniile TohaniDry Muscat Demi-sec
Domeniile Tohani Negru de Tohani Dulce
Sauvignon Blanc Demi-sec
Gama PrinciarPinoit Noir Sec
Feteasca Regala Demi-sec
Tamaioasa Romaneasca Dulce
Prezentarea principalilor ofertanti si a produselor oferite
Piata vinului este o piata matura afectata puternic de evolutiile favorabile sau defavorabile
determinate de obisnuintele alimentare si comportamentul de cumparare al consumatorilor. Pe
piata vinurilor exista un numar mare de producatori si importatori.
Primii cinci producatori/comercianti de vinuri sunt: Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei,
Cotnari, Cramele Recas si Domeniile Tohani, acestia insumand aproximativ 50% din totalul
volumului tranzactiilor cu vin din Romania.
Cotnari, este unul dintre cei mai importanti producatori locali de vin. In lunile ianuarie
si februarie ale anului 2012 a inregistrat primele modificari in structura canalelor de
distributie, scaderi pe segmentul HoReCa si Key Account, respectiv cresteri pe
segmentul traditional.
La nivelul anului 2013: „avem programata o crestere cu 14% a cifrei de afaceri,
aceasta crestere este fundamentata si pe o serie de produse noi, ce urmeaza a fi
lansate”, declara Razvan Serghiuta, director Cotnari. Exporturile Cotnari au
reprezentat in prima jumatate a acestui an circa 10% din cifra de afaceri inregistrata.

Producatorul de vin Jidvei, unul dintre principalii jucatori de pe piata locala, si-a
propus pentru 2013 atingerea unei cifre de afaceri de 120 mil. Lei (33.3 mil. Euro), in
crestere cu 10% comparativ cu rezultatele anului 2012. „Factorii care vor influenta
anul viitor rezultatele Jidvei tin de campania intensa de investitii din ultimii ani a
companiei. Ne asteptam la o crestere a suprafetei productive de vita de vie din
suprafetele replantate. De asemenea, ne asteptam la cresteri datorate redesenarii
portofoliului ce a avut loc in acest an, redesenare prin care s-a creat o mai clara
prezentare a produselor in piata, vinurile fiind acum mult mai bine diferentiate” a spus
Cristian Fuga, directorul de marketing al Jidvei.

c. Evaluarea repartitiei vanzarilor pe ofertanti, precum si a cotelor de

piata
Din punct de vedere al preferintelor de consum, romanii aleg vinurile albe, care
detineau, in perioada mentionata, 65.9% din volumul pietei de profil, in scadere cu
2.4 puncte procentuale fata de intervalul anterior analizat. D e a s e m e n e a , r o m a n i i
p r e f e r a v i n u r i l e d em i d u l ci , c a r e d e t i n ea u , i n p e r i o a d a decembrie 2013-
mai 2014, o cota de piata de 45.3% in volum, fata de 44.8%, in aceeasi perioada a
anului trecut, urmate de vinurile demiseci, cu o cota de piata in volum de 26.8%, si
vinurile seci, cu o cota de 10.6%.
Podgoriile cele mai apreciate de catre consumatorii romani au fost:
- Murfatlar, cu o cota in volum de 15.2%,
- Cotnari, cu o cota in volum de 8.8%
- Jidvei, cu o cota in volum de 8.2%.
d. Stabilirea elementelor care individualizeaza cele mai importante
marci

Vinul de Cotnari este cunoscut si dupa cateva sloganuri cum ar:

„ Vinul de Cotnari nu se bea. El se degusta”
„Putin ca tot ce este bun
Si bun ca tot ce este rar
Acesta-i vinul de Cotnari.”
 Compania Jidvei a demarat o noua campanie de promovare pentru vinurile sale din
gama “Premiat”, sustinuta de compania de publicitate Spotlight Advertising. Aceasta
campanie publicitara cuprinde materiale originale, pentru o noua imagine a
etichetei, in concordanta cu renumele calitatii vinurilor, vinuri cu denumire de
origine controlata si trepte de calitate. Totodata a f o s t s c h i m b a t s i nu m e l e d i n
P R E M IA T D E J ID V E I i n JIDVEI. Noua lor identitate vizuala demonstreaza simplitate,
sobrietate, personalitate si eleganta.
„ Bun ii vinul de Jidvei,
Tot sa-l bei si iar sa-l bei.
Si de-a aceea, e-he-hei.
Tot as bea vin de Jidvei”

3. Analiza cererii:
a. Definirea unitatii de consum, a unitatii de decizie, de cumparare:
Vinul este consumat de diferite persoane, atat de individ cat si de familie.
Calitatea vinului este apreciata cel mai bine de persoanele de varsta a II-a si varsta a III-a sau
de persoanele cu afinitate catre bauturile fine.
Exista si persoane minore care cumpara si consuma vin desi acest lucru e interzis prin lege.

b. Identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora:

Vinul se adreseaza, in general urmatoarelor categorii:
- Persoanelor fizice cu varsta peste 18 ani,
Din punct de vedere al segmentarii pe potgorii, romanii au preferat, in special vinurile din:
- Potgoria Murfatlar: 21.7%
- Tarnave: 14.7 %
- Cotnari: 13 %
- Potgoriile Vrancei: 5.1%
50% dintre barbati prefera berea, pe cand femeile si varstnicii sunt consumatori de vin, in
timp ce tinerii prefera bauturile spirtoase.
In 2014 vinurile albe au detinut o cota de 67.5% din piata, in timp ce vinurile rosii 32.3%.

c. Stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de consum sau

cumparare, locul de cumparare si consum
Romanii nu sunt mari consumatori de vin. In medie un cetatean consuma anual 27 l vin.
In ce priveste soiul, romanii prefera vinurile proaspete, demiseci. De la inceputul anului a
existat o singura schimbare si anume o crestere usoara a consumului de vin sec.
In functie de pretul vinului, oamenii prefera sa consume vin de calitate slaba cu un pret mai
mic.
Grasa de Cotnari este cel mai cautat vin, in topul preferintelor aflandu-se si Muscatul
Ottonel si Feteasca Regala. Din intreaga cantitate de vin produs in Romania, doar 14% este de
calitate superioara, adica vin cu denumire de origine controlata (DOC)
In ciuda eforturilor viticultorilor de a promova vinul de calitate superioara procentul de vin
consumat anual in Romania nu prea creste.

d. Capacitatea pietei, numar de consumatori potentiali si efectivi

Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai mare de18 ani. In
Romania, ei sunt in jur de 14 milioane.
Consumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de nationalitate
romana, care a implinit 18 ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu le este
interzis sa consume bauturi alcoolice.

e. Dezvoltarea pietei
P i a t a vi n u l ui a c u n os c u t o d ez v o l t a r e d e s t u l d e ri d i c a t a . D a t o r i t a
i n t e gr a r i i României în Uniunea Europeană, cei mai mari actori de pe aceasta piata
isi dezvolta capacităţile de producţie, apar noi institute de cercetare-dezvoltare în sectorul
vitivinicol.T ot m a i d e s a u l o c p r ez e n t ă r i , t â r gu r i d e v i n u r i , un d e a c t o r i i d e
p e a c e a s t a p i a t a i s i prezintă capacitatile de productie, prezinta consumatorilor finali
ultimele lor produse, si le ofera pentru degustatie cele mai bune vinuri pe care le poseda.
P i a t a vi n u l ui s - a d ez v o l t a t p e c a l e i n t en s i v a . E bi n e c u n o sc u t f a p t u l , c a
p e parcursul unui an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului datorita faptului
ca, plantatiile de vie, pentru a da roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta butaşii de
viţă de vie.
Pentru dezvoltarea pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piata vinului si piata
HoReCa (hoteluri, restaurante si cafenele), legauri care, conform specialistilor din domeniu
lasa mult de dorit.Capacitatile de productie a vinului s-au marit datorita cresterii calitatii
managementului si a merketingului din acest sector vitivinicol. Cu toate acestea, producatorii
mizeaza pe cresteri ale profiturilor de 15 pana la 100%..
“Piata de vin din Romania este una emergenta, care nu si-a atins potentialul maxim,
drepturmare, isi va continua trendul ultimilor ani. Poate ritmul nu va mai fi acelasi, dar
trendulse va pastra”, afirma Cosmin Popescu, directorul general Murfatlar.Piata
vinului s-aridicat in 2008 la aproximativ 500 mil. euro, principalii jucatori fiind Murfatlar,
Jidvei,Cotnari si Vincon.

5. Pretul
a. Determinarea segmentelor de pret cu identificarea principalelor marci
incluse in fiecare segment
Pentru anumite mărci, preţul este peste nivelul concurenţei şi al pieţei,întrucât este
destinat unui segment al populaţiei cu venituri mari şi exigenţe ridicate. Produsele de pe
piaţa vinului cunosc o disparitate de preţ comparabilă cu ceaînregistrată în domeniul
viticol. La modul general, disparităţile de preţ sunt importantedin toate privinţele :
- in regiunile de productie:
- intre vinurile rosii si albe
- intre cele catalogate ca fiind de calitate.
Este dificil de făcut o apreciere generală a diferenţelor de preţuri existente în
sectorul de vin, mai ales dacă avem în vedere “ vinuri de calitate ”, pot atinge
niveluri de preţ spectaculoase, în timp ce anumite tipuri de vin de masă, nu pot
adesea să găsească o piaţă de desfacere în ciuda preţului relativ redus.Calitatea reprezintă
un criteriu primordial în politica de Marketing a vinului.

b.Determinarea variatiei pretului in ultimii 3 ani cu prezentarea

motivelor ce au stat la baza acestei variatii
In acest moment in Romania, circa 70-80% din v i n u r i l e di n su p e r m a r k e t u l r o m a n e s c
s u n t m ai s c u m p e d e c a t 6 0 % d i n vi n u r i l e d i n supermarketurile din Germania.
In perioada 2015-2016 preturile au inceput sa creasca datorita productiei bune inregistrate.
Cumparatorii platesc in medie cu 10-15% mai mult pentru sortimentele de vinuri, fata de
pretul cu care vand producatorii.Potrivit reprezentanţilor producătorului de vin Jidvei,
compania livrează cătrer e ţ e l e l e c o m e r c i a l e s o r t i m e n t e l e d e F e t e a s c ă
R e g a l ă ( s e c ) , R i e s l i n g D r y ( s e c ) ş i Sauvignon Blanc (sec) la preţul de 14,28 lei. În
reţelele de magazine Kaufland, preţurile afişate pentru sortimentele de vin
menţionate mai sus sunt mai mari cu 1.71 lei, ajungând la 15.99 lei, în timp ce în unităţile
Carrefour, Feteasca Regală se vinde cu 15.85 lei,Riesling Dry cu
1 4 . 8 6 l e i , i a r sortimentul Sauvignon Blanc cu 14.70. În hipermarketurile Cora,
Sauvignon Blanc este comercializat la 15.99 lei.
U n a d a o s m a i m a r e s e î n r e g i s t r e a z ă l a so r t i m e n t u l T ez a u r J i d v e i – M u s c a t
Ottonel&Fetească Regală. Reţeaua Kaufland pune trei lei peste preţul de la producător, iar
hipermarketurile Carrefour adaugă 1,11 lei. Sortimentul pleacă de la producător
cu19,99 lei. (2017)
De asemenea, potrivit listei de preţuri comunicate de Cotnari, sortimentele Grasă de Cotnari
(dulce) şi Tămâioasă Românească (dulce), comercializate de producător cu 10 lei, se
vând în reţeaua Kaufland cu preţul de 12,99 lei. În plus, în aceleaşi magazine, Frâncuşa
(sec) se vinde cu 12,99 lei faţă de 11,95 lei cât este preţul de producător, Feteasca Albă
(demisec) se comercializează cu 10,95 lei faţă de 10,45 lei, iar vinul "Casă de piatră”
(demisec) este vândut cu un adaos de un leu. (2017)

5. Distributia
a. Determinati tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza
vanzarea catre consumatori
U n r o l i m p o r t a n t î n o f e r t a d e v i n î l j o a că d i s t r i b u ţ i a . D i s t ri b u ţ i a
r e a l i z e a z ă legătura dintre producător şi consumator şi influenţează în sensul satisfacerii
nevoilor deconsum . Distribuţia asigură antrenarea resurselor umane şi materiale şi deţine o
pondereînsemnată în preţul final al vinului.
Tipuri de unitati comerciale:
1. Marii producatori de struguri si vinConsumatori
2.Marii producatori de struguri si vinExportatori
=> specific marilor societati comerciale de productie a strugurilor si vinului: interna si
externa
3. Marii producatori de struguri si vinEngrosisti
Marii producatori de struguri si vin
 Utilizat de agricultorii care antreneaza functia de procesare a strugurilor si
comercializarea produselor de vin prin intermediul engrosistilor: piata interna si
externa
4. Micii producatori de struguricentre de colectare a strugurilormarii producatori de
vinengrosisticonsumatori
=> C e n t r e l e d e c o l e c t a r e l i v r e a z ă m a i d e p a r t e p r o d u c ţ i a de s t r u gu r i c ă t r e
u n i t ă ţ i l e d e vinificare unde are loc procesarea, şi în continuare, livrarea vinului prin
engrosisti şi/ sau d e t a i l i s t i , c a t r e c o n su m a t or i i f i n a l i . P o l ul d e i n t e gr a r e e
r e p r e z e n t a t d e u n i t at e a d e integrare.
5. Micii producatori de struguri Coopertive de vinificatieEngrosistiConsumatori
=> rar intalnita in practica economica
6. Micii producatori de struguri Cooperative de vinificatieConsumatori
7.Micii producatori de struguriProcesare in gospodariiConsumatori
8. Micii producatori de struguriProcesare in gospodariiAutoconsum
Vinurile sunt distribuite:
 Magazine: hipermarket, minimarket, chiosc, autoservire, etc
 Engrosisti: HoReCa restaurante cu prestigiu ridicat, restaurante traditionle, cluburi,
cafenele, baruri

b. Evaluarea modului de distributie pe diferite marci:

Vanzarile de vin prin intermediul super si hipermarketurilor au castigat teren in
fata canalelor traditionale ajungand la finalul anului trecut la 70,9% in total, comparativ cu
67,9% in 2015.

6. Promovarea produsului
a. Identificarea modalitatilor prin care se face in prezent promovarea produselor
Fiecare produs are un alt mod de promovare, acesta se face prin:
-publicitate media
-tehnici de promovare a vanzarilor- reducere de pret
-vanzari grupate
-promotii
-publicitate exterioara- panotaj

b. Identificarea principalelor campanii publicitare desfasurate de

competitori:

Promotii la COTNARI:

500 butoaie de 100 litri pline cu vin GRASA DE COTNARI

PREMII: 500 butoaie de 100 litri pline cu vin GRASA DE COTNARI; in total 50.000 litri.

01 octombrie-23 decembrie 2016

In aceasta perioada, toate produsele pe care le va lansa pe piata SC COTNARI S.A., vor avea capisonul de
culoare galben cu inscrisul 'CONCURS 500 BUTOAIE'. Pentru a castiga premiile puse in joc de SC COTNARI SA,
consumatorii vor trebui sa trimita pe adresa SC COTNARI SA, localitatea Cotnari, jud Iasi, un plic care sa
contina doua capisoane cu inscrisul 'CONCURS 500 BUTOAIE', impreuna cu raspunsul la intrebarea 'CE
CANTITATE DE VIN OFERA IN TOTAL FIRMA COTNARI CU PILEJUL ACESTEI CAMPANII?'. In plic trebuie sa se
regaseasca toate datele de identificare ale castigatorului (nume complet, adresa, numar de telefon) Termenul
limita pentru trimitere plicurilor este data de 12 decembrie (data postei). Tragerea la sorti a celor 500 de premii
va fi efectuata de catre un juriu in prezenta unui notar public, pe data de 15 decembrie.

2. Promotie pentru restaurante: - la colectionarea a 50 dopuri angajatul si angajatorul primeau 4

baxuri de vin.

- la 5 sticle achizitionate primeau cadou una.

3. Prin materiale promotionale: - Societatea Cotnari oferea materiale promotionale clientilor care
cumparau produse prin acestea ei isi atingeau doua scopuri: unul era acela de a stimula cumparatorii si al
doilea acela de a-si promova produsele.

Promotie la JIDVEI:
Compania Jidvei a demarat o noua campanie de promovare pentru vinurile sale din gama “Premiat”, sustinuta
de compania de publicitate Spotlight Advertising. Aceasta campanie publicitara cuprinde materiale originale,
pentru o noua imagine a etichetei, in concordanta cu renumele calitatii vinurilor, vinuri cu denumire de origine
controlata si trepte de calitate.

Totodata a fost schimbat si numele vinurilor din PREMIAT DE JIDVEI in JIDVEI. Noua lor identitate
vizuala demonstreaza simplitate, sobrietate, personalitate si eleganta.

Expresia vizuala a noii etichete, designul, organizarea informatiei si compozitia sugereaza traditia
calitatii si personalitatii vinului de Jidvei.

Promotie la TOHANI:
1) Daca un ospatar achizitioneaza 10 dopuri primeste cadou un decko.

2) Daca un ospatar achizitioneaza 50 dopuri primeste cadou o geanta de voiaj.

3) Ofera vitrine frigorifice

Bibliografie:
 Moisa Dumitru „Piata Vinului”, Bucuresti, 1999
 https://www.cotnari.ro/
 https://www.jidvei.ro/ro
 https://www.tohaniromania.com/
 www.vincon.ro/