Você está na página 1de 33

C

Analiza Tranzacţională
A
Eric Berne pe numele sau adevărat
Eric Lennard Bernstein sa născut
pe 10 mai 1910 la Montreal. Medic
la 21 ani el se specializează în
psihiatrie începînd 1936;
în 1939 publică primul său articol
de specialitate în Am.J.Psychiatry
sub titlul “Psychiatry în Siria”, in
care denunţă caracterele
tratamentului psihiatric în Siria şi
Liban.
Lucrăririle sale importante:
- “Analiza Tranzacţională şi
Psihoterapia”
- “Ce jocuri preferă oamenii”
- “Ce spuneţi după ce
spuneţi Bună ziua?”
- “Exprimaţi-vă cu toate
stările Eului Dumnevoastră”
AT şi-a atins maturitatea în 1978.
deja după moartea lui Berne.
Ca o consecinţă a creşterii
interesului pentru AT în intreaga
lume, au fost înfiinţate organizaţii
AT locale, naţionale şi continentale.
Societatea Europeană de Analiză
Tranzacţională a fost fondată în
1974 şi are acum mai mult de 4000
de membri
Analiza Tranzactionala (AT) isi are
radacinile in psihanaliza
traditionala. Fondatorul ei, incepind
sa dezvolte AT ca teorie a
personalitatii, a comunicarii si a
relatiilor interpersonale, bazata pe
conceptele comportamentelor
observabile si pe cele
ale interactiunii dintre oameni.
Putem analiza natura si
semnificatia acestor "tranzactii"
impreuna cu ceilati, ori avem chiar
"conversatii" interne cu diverse parti
ale propriului eu, fiind analizabile

Prin AT ajungem la concluzia ca in


timpul copilariei concepem un fel de
plan de viata (numit script) care
este creat sub influenta parentala.
Ca adulti urmam scriptul fara sa ne
dam seama de acest fapt si fara sa
putem lua decizii autonome.
In acest context scriptul poate fi
imaginat ca un program de calculator
ce ruleaza discret pe fundal, dirijand
zilnic procesul de luare a decizilor.
Sarcina analistului tranzactional este
atat de a contribui la constientizarea
scriptului si a modului in care el
blocheaza clientul in realizarea
obiectivelor sale, cat si de a facilita apoi
schimbarea
Idei fundamentale:
• fiecare ființă umană este valoroasă și
demnă;
• fiecare dintre noi are capacitatea de a
gîndi pentru sine, prin urmare este
responsabilitatea noastră să decidem ce
dorim de la viață;
• deciziile pe care le iau oamenii în
legatură cu viața lor pot fi schimbate;
oamenii se pot schimba; putem obține
schimbarea nu doar prin conștientizare
sau iluminare (insight), ci in mod activ,
înlocuind tiparele vechi de
comportament.
 Intr-o primă etapă în psihoterapie, se
va stabili un contract între pacient
și terapeut.

Contractul înseamnă
un angajament pentru a realiza o
schimbare pozitivă în legatură cu
problema pacientului. Contractele
pot include schimbarea
comportamentului și a atitudinii, sau
îmbunătățirea sănătății psihice.
  Psihoterapia tranzacționala începe
cu analiza structurală. Aceasta separă și
analizează stările eului, cu scopul de a
stabili starea predominantă și de a o
elibera de contaminarea cu elemente
arhaice și străine. Urmatorul pas în terapie
este analiza tranzactională - analiza
tranzacțiilor simple, apoi analiza seriilor
stereotipe de tranzacții, urmata de analiza
operațiilor complexe (acestea implică mai
multe persoane și de obicei este bazată
pe fantezii elaborate). La sfarsitul terapiei
pacientul are capacitatea de a soluționa
conflictele și distorsiunile din trecut.
Analiza tranzacţională (AT) descrie
3 stări : Copil
Părintele
Maturul
Stările Eu-lui
• Parinte - se formeaza din ceea
ce observam.
Eul Parinte reprezinta starea in care
fiinta umana copiaza in mod inconstient
comportamentul figurilor parentale.
Parintele include o colectie de amintiri
ale unor evenimente externe,
inregistrate automat si care s-au
petrecut in primii 5 ani de viata.
Aceasta stare a eului include reguli,
interdictii, judecati, modele de
comportament, si poate avea doua
forme:
- Parintele protector ofera sfaturi,
ajutor, sentimentul securitatii,
mangaiere. In varianta pozitiva ofera
incredere, iar in
varianta negativa este coplesitor.
- Parintele normativ include
prejudecatile si judecatile de valoare;
acesta stabileste reguli si limite,
cenzureaza, critica, disciplineaza. In
varianta pozitiva ofera aparare, iar in
varianta negativa devalorizeaza.
Starea de copil al Eului:
Copilul adaptat
Corespunde la atasament copilul docil,
supus si care se comporta intotdeauna
in functie de asteptarile celor care il
inconjoara.
Copilul rebel
Este caracterizat printr-o serie de
manifestari negative si polemice:
agresivitate, dorinta de a fi in centrul
atentiei spunand "nu", opozitia
nediscriminata
Adult - se formeaza din ceea
ce invatam. Eul Adult este asemanator
unui computer care proceseaza
informatiile si ia decizii in absenta
emotiilor care ar putea afecta aceste
procese. Putem spune ca starea de
Adult permite evaluarea si validarea
datelor primite de Parinte si Copil. In
varianta pozitiva este atent, ia decizii,
colaboreaza si negociaza, iar in
varianta negativa Adultul analizeaza
excesiv datele sau relatiile
interpersonale.
• Copil - este constituit din ceea
ce simtim. Eul Copil este o stare
in care fiintele umane se
comporta, gandesc si simt la fel ca
in copilarie, adica instinctual.
Copilul este sursa de emotii,
creatie, recreatie, spontaneitate si
intimitate.
Datele continute de aceasta stare
a eului provin din primii 5 ani de
viata.
- Copilul natural sau liber este
plin de energie, creativ, jucaus si
spontan. In varianta pozitiva ii
ofera fiintei o baza din care sa
evolueze, iar in varianta negativa
poate fi un inadaptat social.
- Copilul adaptat este ascultator
si politicos in varianta pozitiva, iar
in varianta negativa este rebel si
manipulator.
Tranzactiile
Berne a definit tranzactia ca fiind
unitatea fundamentala a
comunicarii sociale, formata
din stimul si raspuns.
Tranzactiile se refera la
comunicarea
interpersonala verbala, nonverbal
a si paraverbala. La cel mai
simplu nivel, analiza tranzactionala
reprezinta o metoda de studiere a
interactiunilor intre persoane.
• Tranzactia complementara sau
reciproca - are loc atunci cand
ambii parteneri ai comunicarii
adopta aceeasi stare a eului. Cea
mai eficienta stare a eului este cea
de Adult. Exemplu este o tranzactie
de genul: X - "La ce ora ajunge?", Y
- "La 12 fix."
• Tranzactia incrucisata - are loc
atunci cand un interlocutor adopta
alta stare a eului decat cea in care
partenerul se afla; in acest caz se
produce o ruptura in comunicare si
unul dintre interlocutori trebuie sa-si
schimbe starea.
• Tranzactia dubla sau
complicata - are loc atunci
cand exista doua mesaje
contradictorii ale comunicarii:
unul explicit (la nivelul
conversatiei sociale) si unul
implicit (la nivel psihologic). Cu
alte cuvinte, spui ceva, dar lasi
sa se inteleaga altceva.
De multe ori ne punem întrebarea
“de ce un om a procedat astfel sau
altfel?”
Uneori comportamentul uman
este inaccesibil pentru noi si chiar
straniu. Astfel AT ne ajută să
înţelegem diversitatea
comportamentelor umane şi
influenţa acestora asupra
celorlalţi, acestea fiind explicabile
si transparente.
Jocurile
Un joc este o constituit dintr-o serie de
tranzactii (atat complementare sau ascunse)
bine ascunse si bine definite in care partile
participante sfarsesc prin a incerca o senzatie
de disconfort, scopul acestora fiind atingerea
a ceea ce Eric Berne a denumit in engleza
„strokes" - cuvant traductibil prin sintagma
„reactie a celorlalti fata de actiunea noastra"
sau „recunoastere din partea celorlalti".
Jocurile sunt caracterizate de o schimbare a
rolurilor jucatorilor spre sfarsitul jocului.
Jocurile pot apare la toate cele trei stari ale
eu-lui si au, in general, un numar fix de
jucatori. Rolurile individuale se pot schimba
deci indivizii pot juca mai multe roluri.
 Berne a identificat zeci de jocuri,
remarcand ca fiecare joc tinde spre
structuri foarte similare atat din punct de
vedere al numarului jucatorilor si al
rolurilor jucate cat si din punct de vedere
al regulilor si scopurilor jocului.
  Fiecare joc are ca finalitate
o recompensa - scopul de a castiga
simpatia celorlalti jucatori, satisfactia
personala, vindecarea sau alta
recompensa emotionala. Antiteza unui
joc, modalitatea de a il opri sta in puterea
de a descoperi cum sa opresti participantii
de la dobandirea recompensei.
Caracteristicile sine ale jocurilor, in
conceptia lui Berne:
 Jocurile implica intotdeauna tranzactii
ascunse
 Invariabil, jocurile se termina cu
beneficii negative
 Jocurile sunt repetitive
  Jocurile implica invariabil un
sentiment de confuzie.
Pozitiile de baza in viata
Exista patru pozitii de baza ce descriu deciziile
noastre, din copilaria timpurie, privind propria persoana
si pe cei din jur:
  Pozitia 1 (++) Eu sunt OK. Tu esti OK. Este o pozitie
eminamente constructiva. Acceptam necesitatea
protejarii propriei persoane, simtim ca meritam sa fim
iubiti si stim ca acest lucru este valabil si pentru ceilalti.
  Pozitia 2 (+-) Eu sunt OK. Tu nu esti OK. Este o
pozitie din care ne oferim drepturi nelimitate asupra
celorlalti in vederea atingerii scopurilor personale. Avem
tendinta de a-i invinovati pe cei din jur pentru problemele
si esecurile noastre. Desi poate parea multora o pozitie
legitima, gravitatea rezida in neputinta noastra de a ne
simti OK decat daca persoanele din jur NU sunt OK.
  Pozitia 3 (-+) Eu nu sunt OK. Tu esti
OK. Este pozitia in care ne simtim inferiori
celorlalti. Poate conduce la depresii severe si
chiar porniri suicidale.
  Pozitia 4 (--) Eu nu sunt OK. Tu nu esti
OK. Pozitie nihilista prin excelenta. Adoptarea
unei asemenea pozitii fata de sine si de cei din
jur poate conduce la sentimentul de respingere
de catre societate.

  Alegerea pozitiei de baza de face in copilarie,


prin prisma perceptiilor si a senzatiilor ca
mediator al informatiilor ce ne parveneau in
perioada respectiva. Putem sa corijam acest tip
de decizii prin alegerea matura, constienta a
modului in care relationam cu noi insine si cu cei
ce ne inconjoara.
Conceptele filosofice
  Oamenii sunt OK. Aceasta sintagma desemneaza o
dubla considerare a individului: a mea si a celorlalti.
Toti suntem oameni si avem aceleasi drepturi si calitati.

  Toti oamenii au fost inzestrati cu capacitatea de a


gandi. Orice persoana normala biologic poseda
capacitatea de a gandi. Suntem responsabili de actele
noastre si de deciziile pe care le luam.

  Destinul oamenilor este decis de catre acestia si


poate fi schimbat prin modificarea
deciziilor. Aceasta afirmatie fundamentala deplaseaza
responsabilitatea de pe umerii celorlalti pe umerii nostri.
Vă mulţumim pentru Atenţie