MAPAMOND Simboluri culturale in spatiul european 1, Introducere Iimbolusile culturale, exsem de prezene de cel putin cinci mii de ani in toate eivilizaile lumii sant privite in general pinto prisma favorabiia Ioveresut pemtro dasciftaea si interpretaren acestora se datoreazs ast aniipariler aflate fr numeroase opere de fume, dint care muie au fost veificat de oamenti de stn. Penta e& dezvalue secreteleinconstentuln, pun to rniscare resorturile cele mai sscunse ale unor actiuni gi oferd noi perspective asupra nccunoseutulvi si inflitui, simolrite culturale continua sf ram in cena) angel tutu. imbolurile eultrale interescar8astzi nemeroase discipline: storia. civilzaiter, istoria utr, storia religtior,lingyistica, anropologia cultural, crea de ara, gsihologia, medicina, marketingul, propaganda poliick Gconomia’ si managemeatul. De fapt, toate stinfele refertoare Ia om intnese anomite simbolut!culturale pe cae trebuie sf le descifae penn a le putea utiliza, Se poate chiar afirma c& o lume de simboluritesieste in noi 2. Abordare terminologies Pentma a preciza terminologia acwalt este neeesard listineyia clara dintre imaginea simbolic8 si cclelate sensuri ale simbolurilor cultural. Embleraa reprezinta o figura vizibila, adoptata To mod ‘conventional pentru a reprezenta o idee, o entitateFizie8 sa ‘morela (exemple: drapelul ca emblema a patriei; aural ca ‘emblem a glove) ‘Atribyutul reprezinta wn fapt sau o imagine care serveste ca semn distinctiv pentru un anumit persona}, © colectivitare, o figura isiorie® sau leyendard (exemple! arpile ea atribut al unei companii de transport aerisn: roata 2 atibut al unei companii de transport feroviar,balenfa ca tribut al justified; teidental ca atesbut al ut Neptun). 18 Alegoria este o reprezentare sub forma umand (cel ma aadesea), animal sau vegetalé a unei situafii, virtugi sm fiinje abstracte (exemple: 0 femete taripals ca alegorie « victoried sau a Republicif; cormul abundenjei ca alegorie ¢ prosperitati gi bundstirii. Metafora reprezinta 0 comparafieintre dou’ Binge sav doua situatii(exemplu: elocinja ea metafora pentru nevoie dea vorbi ‘eprezintd un raport fire dou’ Sine sau dows nojiuni esenfale diferite, dar asemanatoare dint-un anumit Dunes de vedere (exsrapl; minia tui Dumnezeu ca analogie eu mania omulu sau a unui popor). Simptomul reprezinté o modificare tn aspectul sau in ‘modul de a furefiona al unui snsamblu care poste evidentia fo perturkare intr-un sistem sau chiar stare conflictual. ‘Sindromul reprezinta totalitatez simptomelor care ccaracterizeas’ © situate evolutiv’, amenintind un_viitor ‘mai rmult sau mai pujin determinat in Gimp. Parabola reprezint2 o povestite ol clrui sens, desi de sine sitivor, este menit si sugereze, dincolo de sermificaia sa evident o lecjie de morala, ‘de eticd, sau o pildd religioast (exemplu parabola semingei biblice care poate dea pe un pimant prienic sau step). ‘Apologul reprezint® o fabull didactic, feyiumes unui rmoralist, desta si transmit anumird fovapsturs, escriind o situayle imaginari (exemplu: personajele ‘animale din fabulele lui La Fontaine). Toate aceste ,forme figurative” sunt mijloace folos pe planul cunossterit imaginative sau intelectuale, 3. Simbolut cultural ‘Simbolul — cultural presupune —_omnogenitater semnnificantului gia semonificatuloi tr sensu unui dinamism organizatoric (S]. El este mult mai mult decat suma algebrich a ,formelor figurative” descrise; of poate duce Economia @ 1-2/2001MAPAMOND Gineolo de semnifcajie, find Incareat de emoqi, afectiviats, dinamism. Simbolul cultural actioneazs asupra strueturilor mentale, In categoria. simboluzilor cullurale pot considerate: arhetipurile, fantasmele originare, miturite, ‘Arustipurile sunt scheme, modele, protatipuri sau snsamblur, simboluri gravule adanc in incorgtient, astfel {ned constiule deja o stuctura cultarali, Pantasmele originare sunt structri fantasmatice tipice, considerate drept organizatoure ale vievii famtasmatice a ‘nor persoane sau colectivitti (exemplu: scenaril originare, volute, seductie) Miturite, ca scenarii ale arhetipuritor, prezinté scheme si simboluri cultrale de ansamblu care evidentiazl Inceputul unui proces de zaffonalizare (exemple: epopei, narajiuni, geneze, casmonogonil, gigantomail). 4. Caracteristicle simbolurilor cutturale Cu toata diversitatea de forme gi Interpretai, simboturile cuturale au, In mod evident, unele caracteristic} senile. Le redtun in continuare. a) Simbolurile culturale sugerea2i In mod constant un anumit raport intre simbolizant si simbolizat. De exemplu, 0 cup risturnaiS simbolizeaza cerul, exprimand my qumai anatogia aparent’ a desenului, dar tot caea ce evock corul inconstientului uman, adica fecuritate, protectie, slag al fiinolor de origine divin, favor de tnyelepciune, susst de prosperitate. Raportal simbolic rimine constant intre cei doi termeni, cupa (Gimbolizant) si cerul (simbolizat, fie ce este exprimat printr-o cupola de locas de cult, fe prin forma unui cork a popoarele nomade, fie prin sigla unor institut @RD.-GSG). 1) Simboturile cutturale (62) interpenctrea, fn sensul e6 intre ele exist Intotdemuns 0 anumitS relayie (exemple: cerul si crucea, marea gi cer). 9 Simbolurile " culturale ‘sunt intotdeauna pluridimensionale, in sensel c& exprima relay de tipul cer — pant, spafia timp, intanent ~ transcendent Simbolurite eulturale asigura siateza contrariitor, in sensul 8, adesea, cle au o fafa bencfics si o fara amaleficd, Uneori, perechi de simboluri att in comun ‘analogii care se exprim’ la randul tor rin alte simbolur. © Simboturile cutturale au semnificatie (Inteles) aum: {in eadrul lor existential, Ele condenseaz experiente (adesea spiriuale), transcend spetiul si timpul, dar trebvie raportste permanent la © anumit® re profuunda care este ratiunes lor de @ & function, Simbolurile culturale ,functioneaza” doar prio raportarea la ceva curent, ela, gi peren. a 5. Funcgiite simboluritor culturate Dinamisrmul simbolic se manifest prin_intermediuit lor pe care le indeplinese simbolurile culturale. Des funcyille lor se manifesta tn mod global, vom Tneerca sf le anetizim amfnunfit pentru a pune mai bine in evident numeroasele lor fajete. Ulterior, vor reuni in sinteza Aiferitele lor aspecte pentru a zestitai simbolurilor culsaale ‘aracterl lor specific, ieductibil ln firiraitiri coneeptuale. Economia @ 1-2/2001 3) Prima funchie a aimbol cexpliea,8] 1) in ssa Legaturd ou prima funtie,simbolurite culturale indeptinese si functis de swbstitwit-{i 1] ©) Substtuirea implica o's teola functle a simbolurilor culturate, acoea de mediere. Ele sabilese pun, Teunese elemente separuc, [engi cersl cu pfctl, Materia de spirit, natura ‘de cultura, reall de noi, inconstienul de contin. d) Din mediere rezulti o alti functie a simbolurilor culturale, ev rol functional, acces de uniieare. Simbolule culturale fundementale condenseara experioa toisla = umanitati — religioasa, eosmica, sociald, economicd, pliticl, ele asigwa si o sine a tum, pe care o leegh de om (ca individ sau coleeivitate). Prin intermediul simboluilor eultuale care-] situeaza intr-o imens& rejea de relapii, ormul nu se tna site ses in univers ©) Ca factori unifcatri, simbolurle culturate au si 0 functie pedagogici, Reunind elemente seperate din usivers, emul are posibiltatea 8X eonsidere c& nl exte dloar 0° fingh singur e8tcits tn vestul ansaribla af ‘medinlu icoajuraor. 0) Tot ca factor unificatori, simbolurile eutarale x4 io funefieterapeuticd evidenta, Impotviren mult fa de simboluri cultuale poate echivela cu 0. auto- amputre, ct 0 sicire a naturi, cu 0 refulae a invita de a paricips la o via integrals, Disparitia simbolurilor conduce Is 0 sufveare, chiar le o moar spiritual, ) Dack prin ruptura unitiii simbohwite eulturale pot atrofa sentiment ral repreziniZ un important factor pentru inserjia lor ia realiate. Fiecare grup, flecaro pact fi au simbolurile Jor culturale, © epocd firs simbolun este defunetis 0 vilizatic care gia pierdut simboluile cultuale a intrat in agonie, locus find doar in storie, 1) Simboluriie culturale indeplinesc si 0 functle de rezonantd, Vitalitatea lor depinde att de connate de fnconglent. Reniivaea 51 intensicaten (perio) a unor simbolaricuturle perene ransforms spectator! {receptor In actor (atizator. Daca acest proces nu ar avea loc, atunei simbolurile euturale nu ar mai fi dect caviniedezafectate, al efvor sens a dsparut Ca urmare, pony & rimane vii, simbolurie culturale tebuie st Hue, #8 fe auzite, cunoscute, 8 fimeyioneze” 1) Etectl de rezonanfa al simbolurior cuturae, rezuitat din rxporul vidual din societte, ish aft echilibral num in eadrul une! sinteze care arrsonizes7a fxigenfe care difera de la individ ts aul, de la 0 omunitte Ia ale, Co usmato 0 alt functic 9 simboturilor culturale este tocmai accea de a acorda contrariil, de a armoniza, ayadar 0. funcfe (ranseendentd, Accasa fintie a simbolurlor eultuals deg sabi legituri ne fore antagonice duce la deptsea opozttilor, deschizind cales spre propresul consti J Sinbolurite culueale s¢ tnscriu ty evoluja freasct a ‘onli, depapind sadil de mifloc pentru tmbogdirea foster aestuia sau dew seo un interes este, lor este acea de a it)MAPAMOND Ca atare, simbolurile culturale au si o funetie de tronsformator al energici polite a individulu’, ‘Simbolurile culturale nu exprim’ doar zonele profunde, carora le confera form’ si chip" ele stimuleazt si dezvoltarea unor procese psihice 6. Clasifictr ale simbolurilor culturale Clasifictrile sistematice ale simboluritor culture efectuate de psihologi, sociologi, aniropoloxi, deyi_ au merit de a schita un eadru care st tesbeasedtrglegcres Jor, nu sunt — ea} patin pent scopul urmarit de noi ~ pe ‘eplin satisficttoare, Kadam chieva dintre -aveste SO ae 2) A.H. Rrappe [9] deosebeste, dupa ,mediul” fn care se manifest 4 simbotur cultural crest *# simboluri culture erste. 'M, Blade 6) ta aceast ine, identifi: + simbolurte eulturate ureniene (care se retera la Univers) ‘© simbolu litonienes + simbolur cultural ae spit 4+ simbolur ulturale ale tipi 4 simbolur cltorale ale eter reitoarcer ©) ©. Bachelard (2} clasifica simbolurile clturle dupa cele patra elementetraitionale, ssf: + simbolurioultrale ale paminsulis + simbolur! cuturale ale foeuluis ‘© simbolur culture ale ape; + simbolur cultrale ale aru 4) G, Dumezil [4] grupeaza simbolurite culteraie dupa structure social a societillor indo-europene care a generat irei caste (ordin), ase: ») © simboluri culturale ale castet superioere (a preotilor) * simboluri culturale ale eastei—miflocii Rboinicilor); + simboturi cufturale ale castei_inferioare (a producatorilor de orice fel). ©) 1. Pryzulski (13] grupea74 simbolurile cultarale in dou ‘mati eategorli, in funetie do cultul care le-a generat: ‘© simbolurile culturae ale cultalui feminitati (Marea Zeiti, Maica Domnului, ferme) + simboturi culturale ale cululut (Dumnezen, tet, barbatul) 1 ©. G. Jung [8} prefera o alta clasficare, conform tipului de personalitate: rmasopliniat ‘© simbolurile culturale specifics meeanismetor introvert © simboluri ‘culturale specifice mevanismelor extravertiti 8) G, Durand (5] clasifica simboluite culturale in functic de principille prosuse de antropologi cultural © simboluri culturale spoeifice reflexologici (stinta reflexelor, deci 2 gesturilor dominante), # simbolurile cutturale specifice tehnologies (stint, Uilajutui, instrumentarulut tebnic), eerute de necesitiile de mediu, ca prelungire a gesturilor dominance; ‘+ simboluri cultural specifice sociologiet (ea stings a functilor sociale. hy C. Levi - Strauss [10] evitt o clasificare evident si consider c& simbolurile culturale sunt doar posibit de plasat fm structori suprapuse, de lx inferior la superior, de la simplu la complex, de la neevoluat la evoluat. 1), Dial (3] considera cx simbolurile culturale so refers Ia cele tei ainstanfe” care se intélnese tm. psibicul omenese, identificind: © simbolur culturale specifice subconstiental ‘Gmagine exaltanta gi refulant) ‘+ simboluri culturale —specifice constientului (atelectalul); ‘© simbolori cultural specifice supraconstientulsi (piritu, BDA. Vitel [15] 1 hua ea reerinié cele tre faze care apar fn cursul dezvoltrii notiusilor de timp si spaqiu in Cevoluiaistorick umeanitafi, dar $1 In evoluia biologica @ individu, identifica! ‘+ simboluri culturale specifice cosmogoniei (faza dezlinjurii vitale, dar anarhice si confuze & ‘universul si omulai; ‘© simboluri cokurale satumione (specifce fazet de oprite, pauza, stabilizare, acumulare, shnetic, regiementare): # simboluri eutturale specifice reluarit expansiu in mod continu, ordonet, canrolat) 1 citeva cifre Europa insearnna autzi 40 do state, crea, 600 milioane de locator’ si eproximativ 10 milfoane km’, Exist state extrem de tnicl (Vailean, Lichtenstein, San Marino, ‘Andon, Luxemburg) cu doar citeya zecl de mii dé loeuitari gi ekteva zeei sau sute de km’ st state foare mati (Germania, Spana, Polonie, Frana, Fedrafia Rust — patea europeans) ct o populaje de peste 40 mioane de loin ‘ supra de peste 400.000 kn Monathii gi republici (parlamentare si prezidenale), ova relat dorinante~ religiaeatoich si religia orodoxd ~ limb de origine germenicd, land, sla, saxon — toate ‘cestea insesmnd, de asemenea, Europa. Europa de asta este rezlttal unor procese de evoh Indchingate, uneori reversible, al unor tensiani si diviesuifearipeviodice. Se poate considera ef amet veche” a rezutat die ‘© separareaautoritireligioase de autriatepotiteas + Givizaea lumi erste in extaicayi ortodoxa, dup 1084 A.D, 4 cumoastre i puter: distinefa lard: state (natani independente) versus irapei distnctia dine socetate civil st distncia dine meserii(breald) gi economie (ca sum & activtiilor cu earaeter economic, mai sles ‘eweprenorial): isin: led tas versus liberalism; Economia @ 1-2/2001 OT