Cîrlig Alexandra-Georgiana

Seria I, Grupa 2, DVSC

Amenințări în spațiul online și strategiile de coping ale tinerilor din România

Éva László și Tőkés Gyöngyvér în articolul „Amenințări în spațiul online și strategiile de

coping ale tinerilor din România” publicat în “Revista română de sociologie”, nr. 5–6, p. 410–42,
București, 2013, prezintă riscurile la care tinerii se expun prin intermediul internetului, mediul online
favorizând săvârșirea unor situații riscante precum: hărțuirea online, intimidare, întâlnirea cu persoane
necunoscute sau expunerea la diferite conținuturi pornografice ce pot avea un efect negativ asupra
copilului.
Studiul are scopul de a evidenția situațiile la care tinerii sunt expuși pe platformele online,
modul în care aceștia sunt afectați de situațiile de stres cu care se confruntă precum și modul în care
aceștia se raportează la aceste situații. Astfel, studiul s-a axat pe tinerii din România cu vârsta cuprinsă
între 9 și 16 ani, fiind studiat și analizat pe două nivele. În acest sens, caracteristicile indiviuale ale
copilului sunt esențiale pentru a putea afla ce rol au aceste caracteristici precum și mediul social în
depășirea acestor riscuri online.
Cercetările anterioare au demonstrat faptul că tinerii sau altfel spus „generația net”, au
competențe digitale diferite, motiv pentru care atât utilizarea internetului cât și modul în care aceștia
reacționează la situațiile, riscurile din mediul online sunt raportate la experiența digitală pe care tinerii
o au. Conform cercetărilor anterioare tinerii care au mai multă experiență în spațiul digital nu evită
riscurile, ei fiind cei care se expun mult mai ușor dar în același timp ei au grad mai ridicat de toleranță
reușind astfel să treacă peste aceste situații cu o mai mare ușurință.
Răspunsurile date de tineri în ceea ce privesc soluționarea problemelor de stres online au fost
împărțite de către cercetătorii „EU Kids Online”în trei categorii, având la baza tipologia copping-ului
offine. Prin urmare, au identificat trei tipuri de strategii de coping fatalist specific tinerilor care au o
încredere în sine scăzută, comunicativ fiind opus celui și fatalist și nu în ultimul rând cel proactiv care
se referă la soluționarea problemei .
În urma lucrării care a a avut ca și scop evidențierea factorilor de risc și identificarea
momentelor în care tinerii au întâmpinat situații periculoase în mediul online din cauza conținuturilor
negative, s-au ajuns la următoarele concluzii: în ceea ce privește expunerea la imagini pornografie,
25% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 9 și 16 ani din România au văzut imagini cu caracter sexual,
6% dintre aceștia având acces zilnic sau săptămânal la astfel de conținuturi. Statisticile arată că
întâlnirea cu pornografia se realizează în cea mai mare măsură atât prin intermediul televiziunii cât și
prin intermediul filmelor 45,9%, 21,1% prin reviste și 16,4% prin conținutul din mediul online. În
cazul internetului, imaginile pornografice nu sunt căutate în mod intenționat, copiii vizualizând aceste
imagini în mod inevitabil ținând cont că de cele mai multe ori se deschid în mod automat ferestre cu
astfel de conținuturi. Dintre cei care au întâlnit astfel de imagini, 50% dintre aceștia au fost deranjați. În
cazul României, 51,3% adoptă coping-ul comunicativ, 26,4% aleg comportamentul fatalist iar 36,3%
nu au avut vreo reacție. Experinețele negative din mediul online sunt influențate de vârstă și sex iar în
ceea ce privește mediul urban și cel ruralm cei din mediul rural preferă să vorbească despre
experiențele lor din online cu frații acestora. Copiii se raportează la aceste experiențe în funcție de
anumiți factori. Dacă copiii care au încredere în sine, adoptă coping-ul comunicativ, cei care suferă de
lipsă de încredere aleg coping-ul fatalist, sperând ca pericolul să treacă de la sine.
De asemenea, un alt pericol la care copiii sunt expuși prin intermediul internetului este
hărțuirea online precum: jigniri, amenințări, mesaje răutăcioase, etc. Patru din 10 copii din România au
afirmat că au jost jigniți, hărțuiți personal 61% sau pe internet 34,6%. De asemenea, unu din zece
copii din România au recunoscut că și ei hărțuiesc la rândul lor, unii aproape zilnic 8,1%. Coping-ul cu
hărțuirea online este determinat de anumiți factori precum: starea de sănătate fizică și mentală a
copilului. În acest sens, s-a constatat faptul că în rândul acestor copii a apărut dorința de răzbunare pe
agresor.

De asemenea, primirea de mesaje cu conținut sexual poate reprezenta un alt pericol la care
tinerii sunt expuși, cinci din zece copii din România, primind astfel de mesaje. Aceste mesaje cu
conținut sexual fie le sunt lăsate direct, 46,1%, fie le citesc pe suprafețele publice, 42,5%. Majoritatea
tinerilor au fost conștineți de pericolul care se află când vine vorba de utilizarea internetului, fapt ce i-a
determinat să ia măsuri, pentru a preveni astfel de situații. Astfel, fetele sunt cele care preiau inițiativa,
povestind despre evenimentul neplăcut cu care s-au confruntat, cel mai adesea prietenilor, 61,3%. dar și
copiii mai mici.
Și întâlnirea cu străinii cunoscuți online poate reprezenta un pericol pentru cei mici, 46% dintre
aceștia întâlnidu-se cu persoane cunoscute pe internet, mai exact prin programe de mesagerie 75,2%,
Modul în care tinerii reacționează când primesc astfel de propunei de la străinii din online diferă de la
persoană la persoană. S-a constatat faptul că adolescenții care suferă de anumite dificultăți psihologice
sunt cei mai expuși.
Un alt studiu relevant pentru tema dată este teza de doctorat : „A crește într-un mediu virtual
bazat pe risc: adolescenți și pericolele online între bariere protective și formarea identității”. Lucrarea
prezintă factorii de risc „asociați accesării conținuturilor negative în spațiul virtual de către tineri, și
identificarea dimensiunii în care aceștia au întâmpinat situații periculoase în spațiul virtual” (Răcătău, I.
M, 2013: p.4).
În opinia mea, internetul a devenit o sursă indisensabilă în viața individului ce include atât
avantaje precum accesul la informații, educație, comunicare,etc, dar în același timp, internetul ne poate
întinde diverse capcane. În acest sens, pentru a evita sitauțiile de risc la care de cele mai multe ori
suntem expuși indirect, este important să acționăm și să identificămm la timp riscurile, astfel încât să
prevenim situațiile ce pot avea un efect negativ asupra noastră.
În concluzie, modul în care tinerii se raportrează la conținutul mesajelor din mediul online este
fundamental iar pericolele la care se expunem pot avea consecințe nefaste. Pentru evitarea situațiilor de
risc la care tinerii sunt expuși este necesară o mai bună informare atât a copiilor cât și a părinților
pentru a putea întări siguranța din spațiul virtual al copiiilor.