Você está na página 1de 4
rea interz'si laren Standard p LEI 1,50 4 Pog. PRE: zu 69032 constitu acetal Socata See 8 STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA CLADINE CIVILE, INDESHMIALE $1 AGnOZoOTEHNICE STAS 4908-85 Inlocuisgte NATIONAL, STAS 4905-19 PENTEL. STILNTA St TEANOLOGIE. INSTISUTUL ROMAN ARIE SL VOLUME CONVENTIONALE Clasiticarea slfanumerted DE STANDARDIZARE G05 26273 Non industrial, industriat and agricuts | Constructions cisies industeiaies et | Sama xpasancme nomen ‘ral buildings greats lao 1 -arposoorrsuuete CONVENTION SE, AREAS AND AES "ET VOLUMES YCHORUEEE TOUAAE HL VOLO CONVENTIONNELES OBLEMDI ee SRALITAPI 2 11 Obiect si domenin de apticzre Preventul standard stabileste preseriptiile pentru determinarea ariilor_ si_volumelor conventionale ale cladivilor civile, industriale si agrozootebnice necesare stabilirii indivilor tebnico-economici ai proiectelor acestor clidiri. GLSFAVATHE — fn tnfslesul prozentotal sts hot In docomntele tehnico-normative in ava fa © conform STAS 7468-80, 1 tru caleulul :Millor si volumelor se vor consi Detorminaren ariilor pentru modul de calcul al indieilor de ocupare a terenului se va dard termenul de atle are aeciay Infeles ev ext de suprafat a dimensinnile din desenele proiectu- lai eka respective intoemite in conformitate cu STAS 1434-83; ealenlul ariilor si volu- niclor se va face eu ajutoral formulelor corespunziitoare figurilor geometrice respective. Figu- rile geometrice care au o form’ neregulatd se descompun in figuri geometrice simple. 1.2 Prevederile generale Ariile se exprim® in metri piitra{i, cu 0 zecimali iar volumele in metri eubi, mal 2 PRESCRIPTIL PENTRU DETERMINAREA ARITLOR SI VOLUMELOR 1 Preseriptiile pentru determinarea ariilor si yolumelor conventionale ale elidirilor eivile industriale se dau in tabel, ° Ani ir C si preseriptii de determingre a ariilor gi volum Panct | cay AZo |Simbol| Continut gi preseriptii de determingre a ariilor gi volumelor 2.2 Ali definite de elementele_de const a 22a | Aria _Atia sectiunii orizontale a ebidirii, In cota 4- 0,000 a parte- construita rului, misurata pe conturul exterior al peretilor. ! ia constraiti: nu intr jddurile cu aria mai mick de 0,4 m* gi nigele eu aria | | mai mare de 0.4 m* | | — treptele exterioare si terasele neacoperite 5 ! i siaborat de ray INSTITUTUL CENTRAL DE CEXCETARE, ata intrdrll in vigoare PROIECTARE § DIRECTIVARE Data intréelt io vig 1985-06-01 INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Bd. llie Pintilio nr, 5 BUCUREST! IN CONSTRUCH ‘Telex 11312 CNST R STAS 4908-85 continuare tabet | Punct Avi sau volume ‘Aria construit ‘pe apartament ‘Aria nivelului Simbol |—__—____7___ Beep Confinut gi preseriptii de determinare a ariilor si volumelor Pentru constructiile subterane gi subsolari aria construits fe mAsoar’ la cota finit’ a pardoselii si se consider’ aria seotiunii orizontale euprinsé in contural exter inclusiv grosimes zidului de protectie a izolatiei. In cazul constructici amplasate pe teren in pant, aria constructici se calouleazi in plane orizontale in trepte, functie de teren si specificul construetiei. ‘Suma ariilor utile ale logiilor 41 baleoanelor precum gia cotel pirti din suprafejele pirtilor comune ale clidirilor (spili- torii, uscitorii, casa scdrii inclusiv anexele pentru colec- tarea gunoaielor, casa liftului fata aferont ocupata de pereti tainentului. In cazul inedlzirii eu combustibil solid se adauga suprafata aferentit sobelor si cazanelor de baic. ‘Aria sec{iunii orizontale a olidirii In nivelul respectiv deli- mitat& de conturul siu exterior. ODSERVATIE — Podut nu se considerh eta, cu exeeptia: mansardtor, Aria nivelului se misoar‘i la 1 m deasupra pardoseli finite. In aria ni sau anexe interioare sau exterioare cum sint: - aria ineXperilor eu inl * iniiltimea este mai miei de 1,80 m. ariile curfilor interioare, ale curfilor exterioare de lumin sau de acces (denumite in mod curent curti englezesti) mai mari de 4 m?. al peretilor, .) la eare se adaug’ supra- teriori gi exterior ai apar- elului se cuprind gi ariile nivelurilor intermediare ariile teraselor circulabile pentru diferite funeyiuni; ariile baleoanelor interioare (in cazul teatrelor, cine- matografelor, aulelor sau ale altor sili similare) ; ariile subpantelor ; ariile balcoanelor "gi logiilor ; ariile porticelor de circulagie gi gangurilor de trecere dack acestea nu au indltimea mai mare decit a unui Se consider aferente numai primului nivel deservit ; aria’ coridoarelor_exterioare ; aria sodrilor exterioare de acces intre niveluri, intré in calculul ariei nivelului deservit ; ¢ liber mai mare de 1,80 m (de ‘exemplu subsol, inckperile motoarelor de ascensor, pom- pe ete. pirti iesite si inchise pentru iluminatul subso- lurilor, incXperi la’ mansarde ete.) ; aria rampelor exterioare si a seirilor de acces de la magazii, deporite ete.; 7 aria aferent& Iucarnelor in cazul mandsrdelor dac& h>1,80 m. aria nivelului nu se cuprind : copertinele cu supratete mai mici de 4 m? si adincimea mai ties de 2 m, profilele ornamentale gi cornigele; invelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retra- gere) de peste nivelal imediat inferior ; golurile mai mari de 4m’, fiecare in parée humai la curti de luming 91 curt englezesti ariile previzute la pet. 2.2.1, alineatul 2; aria aferenti Iuearnelor in cazul mansardelor, dack cladirile, eu exceptia locuinefelor, care au_porfiuni eu numir diferit de niveluri sau cu niveluri denivelate de inilfimi egale sau diferite, deservite de o aceeagi sear, numiral de niveluri al casei seirii ve determin’ conform fig. 1, 2 gi 3. ie. STAS 4908-85 =e centnnaretobel e Ari | Snape Conti : ct} gu Yotume [Sibel Conon ¥ prep de dtrnine org eto 2.2.4 | Aria peretilor | Suma aritor proiectilor orizontale ale sectiunilor pere- | lor, panouritor sf stilplor exterior’ gi interior si cot Filor | ORSERVATHE — Cotele de dimemsionare sint cle in planunié- de | | Sante torn SERS ot | ‘Aria peretilot se determin pe baza grosimii ziuidrilor Ta caloulul ariei peretilor, mu se iau in considersre | perefii amovibili care nu intterap continuitatea pardose- | litor. 2.2.5 | Aria utili | A, | Aria desfiyurati mai putin aria peretilor 2.2.6 | Aria utili a’ | 4,,, | Suma tuturor ariilor utile ale inciperilor din apartament apartament | feamere de loeuit, bi, WO, buettiri, spafit de depozitare ini | side cireulatie din interiorul apartamentului).Nu se cupimnd | Aria logiilor si halcoanelor, pragurile golurilor de tsi ale tre- cerilor cu deschideri pini In 1,00 m, nigele de radiatoare, precitin gi suprafefele ocupate de robe si cazane de baie {cite 0,50 m® pentru fiecare soba, gi cazan de baie) in cazul | in care incilzirea se face eu sobe, tn cazul locuintelor duplex | | rampa mai putin palferele nu se cliprind tn suprataga Utilk | 2 apartamentului 2.2.7 | Aria locuibili Suma avilor destinate pentru locuit (camera de 2i, dor- | pe apartament] } mitoarele) i OUSERVAIE — Axi pentru lout nu poat i cnsdertl ara (ope | fat) ocatiek icnnen apelcat Tn Tego) 228 | Aria ‘A, | Suma ariilor tuturor nivelurilor destigurat’ | Aa= Edn 2.2.9 | Aria destigu | 4,, | 4a = Ay — aria subsotului ratit construi Ga tocuinte) | _ 2.8 Volume de lemente de construefii 2.3.1 | Volumul Vwe | Yolumul obfinut din produsul dintre aria nivelului gi inil- nivelulai imea Tui. fnaltimea nivelutui se misoar ~pentru un nivel curent, intre fefele finite ale pardose- Tilor infericare si supetioare, care delimiteaz® nivelul superior respectiv — pentru ultimal nivel, la elidirile ou pod, intre fafa Fiita a pardoselii si fata superioank a umpluturit sau | pardoselit si podului, dup’ eazy - — pentru podul utiliza, tre fafa finitS a pardoselii Conturul exterior al’ invelitori; — pentru ultimnl nivel, la clidirile fri pod, intre fata Rinith a pardoseli gi conturul exterior al’ favelitor | 2.8.2 | Volumaltotal | ¥, | Suma volumelor_nivelurilor 24 Arlt definite de funetiuni la eladiri industrile si eivile 24.1 | Aria de ex- | 4j,, | Suma ariilor utile destinate procesului tehnologic principal. ploatare 7 24.2 | Arinauxitiars | Aj, | Suma ariilor utile destinate tehnologiilor ajutitoare proce- salui tehnologic principal. Exemplu de Aay, : aria destinat’ atelierului de intrefinere utilaje. ‘Nu fac parte din aria auxiliani, Ags: depozitele care servese procesele tehnologice de trans- formare (fermentare, maturizare, uscare, ricire ete.) sau care prin instalafii speciale do climatizare, tmpiedica procese do alterare, creazi medii soptice etc.: