Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
54
d)Iluminarea (E) caracterizează suprafeţele iluminate (dS) de fluxul luminos d şi se
determină cu relaţia:
E = (d/dS) [lx] (3)
Luxul (lx) reprezintă iluminarea unei suprafeţe de 1m2 produsă de un flux luminos de 1 lm.
Valoarea medie Emed=/S se determină pentru supafeţe finite. Iluminarea dă informaţii despre
aspectul cantitativ al luminii receptate, având valori: vara la soare E > 100 000 lx, noaptea cu lună E
<0,25 lx, în săli E >200 lx, pe străzi E >5 lx etc. Mărimea ei nu depinde de proprietăţile suprafeţei
iluminate.
e)Emitanţa luminoasă (M) caracterizează suprafeţele dS care emit fluxul luminos d:
d
M [lx], M med (4)
dS S
f) Luminanţa (strălucirea) (L) unei suprafeţe (luminoase sau luminate) în raport cu poziţia
observatorului se defineşte cu relaţia:
dI
L [cd/mm2] sau [nit] (5)
dS cos
g) Eficacitatea luminoasă () caracterizează sursele electrice de lumină şi se defineşte ca
raportul între fluxul luminos emis, l şi puterea absorbită, P:
l
[lm / W] (6)
P
Valorile eficacităţii luminoase diferă în funcţie de tipul sursei de iluminat, având valori mai
reduse pentru cele incandescente (5.....15 lm/W) şi mai mari pentru cele cu descărcări în gaze şi în
vapori metalici (100.. .150 lm/W pentru lămpi cu valori de sodiu).
h) Temperatura de culoare (T) este temperatura în K la care trebuie încălzit corpul negru
pentru a se obţine culoarea radiaţiei identice cu culoarea radiaţiei sursei considerate. O dată cu
creşterea temperaturii de culoare se trece de la nuanţe calde (bogate în roşu) la nuanţe reci (bogate în
albastru).
i) Redistribuirea fluxului luminos în contact cu diferite materiale (proprietăţi fotometrice).
Fluxul luminos emis de sursele de lumină (fluxul incident i ) în contact cu suprafeţele pe care cade
este parţial reflectat ( r ), parţial absorbit ( a ) şi parţial transmis ( l ). Pe baza legii conservării
energiei, se scrie legea fluxului luminos:
i r a l (7)
împărţind cu i rezultă:
r a l
(8)
unde: - coeficientul de reflexie, - coeficientul de absorbţie, - coeficientul de transmisie.
Corpurile pot fi ideal (perfect) reflectante ( =1), perfect absorbante ( =1, corpul negru) sau
perfect transparente ( =1). Valorile coeficienţilor (factorilor fotometrici ai corpurilor se dau în
literatura de specialitate în funcţie de natura suprafeţei şi de culoarea acesteia).
55
În tabelul 1 se dau cele mai reprezentative surse electrice pentru iluminatul intensiv al
clădirilor.
56
b) Uniformitatea iluminatului se asigură prin amplasarea corespunzătoare a corpurilor de
iluminat, ca înălţime şi distanţă între ele.
c) Compoziţia spectrală a luminii influenţează contrastul dintre detaliu şi fond şi redarea
culorilor, determinând efectul fiziologic şi psihologic al iluminatului.
Culoarea (tempratura) surselor se va alege în funcţie de particularităţile locurilor
(suprafeţelor) iluminate, de exemplu culoarea galbenă în zone cu praf sau ceaţă, iar culoarea albă la
iluminarea suprafeţelor de lucru.
La iluminatul exterior redarea culorilor este mai puţin importantă, interesând distingerea
conturului corpurilor. La dimensionarea iluminatului se vor analiza şi aspectele economice.
d) Direcţia luminilor şi umbrelor depinde în general de sistemul de iluminat. Lumina
dirijată asigură perceperea detaliilor, dar rezultă umbre. Iluminarea difuză prin aşezarea uniformă şi
simetrică a corpurilor de iluminat permite reducerea umbrelor şi a contrastelor de luminantă.
e) Luminanţa (strălucirea) şi contrastele de luminanţă sunt factori calitativi importanţi ai
iluminatului care influentează direct ochiul. Dacă luminanţa depăşeşte anumite valori poate apare
fenomenul de orbire, reducându-se aptitudinea de distingere a obiectelor. Pentru a nu apare orbirea,
corpurile de iluminat vor fi prevăzute cu elemente de protecţie, iar înăţimea de suspendare se va
corela cu unghiul de protecţie, luminanţa şi puterea sursei.
Tabelul 2 Nivelurile normate de iluminare pentru clădiri civile şi industriale în spaţii interioare
Denumirea si destinaţia încăperii Nivelul de Suprafata de
iluminare (lx) referinta
1 2 3
Clădiri de locuit
Camere de zi 50 În plan
Dormitoare (iluminat general) 30 orizon-tal la
Baie (iluminat general) 50 0.8 - 1 m de
57
Cămară 50 pardoseală
Scări 10
Spaţii de învăţământ, cercetare, proiectare, administrativ, medicină
Săli de curs, seminarii, săli de lectură, laboratoare, 300
Săli de desen si săli de proiectare, cercetare 300
Săli de festivităţi, gimnastică 100
Sali de operaţii, nasteri, saloane 300
Birouri, cabinete 150 - 200
Holuri, coridoare 30 - 50
Săli de asteptare 75
Săli de mese (cantine) 150
Arhive, depozite, muzee 100
Săli de sport (competiţii) 300 - 500
Bucătării, spălătorii 150
Clădiri comerciale
Spaţii pentru vânzare 150 - 200
Vitrinele magazinelor 200 - 300
Pieţe agroalimentare 50 - 75
Restaurante 50 - 75
Casele de marcat 150
Săli prestări servicii 150
Încăperi anexe, magazii 20 - 30
Încăperi auxiliare
Centrale termice si de ventilaţie, iar 30
- la aparate 150
Centrale telefonice 150
Boxe, pivniţe, subsoluri 10
Scări, coridoare 30 - 50
Clădiri industriale
Lucrări de precizie deosebită (<0.1 mm) 750 - 1000
Lucrări de mare precizie (0.1 0.3 mm) 500 - 1000
Lucrări de precizie medie (0.5 0.8 mm) 200
Lucrări de precizie mică ( > 0.8 mm) 100 - 300
Supraveghere generală 50 - 75
Spaţii de circulaţie 30
Camere de comandă 150 - 300
Săli de pompe, compresoare, utilaje 150
Standuri de probe 200
Depozite de produse 30
58
contrast mic fond luminos
C < 0,2 > 0,4
(detaliul se distinge slab pe fond mediu
fond) 0,2 < 0,4
contrast mediu fond íntunecat
B
0,2 < C < 0,5 < 0,2
(detaliul se distinge sensibil pe
fond)
0,2< C≤0,5
(detaliul se distinge sensibil pe
fond )
contrast mediu fond luminos
0,2 < C 0,5 > 0,4
(detaliul se distinge sensibil fond mediu
C
pe fond) 0,2 < 0,4
contrast mare fond intunecat
C > 0.5 > 0,2
(detaliul se distinge foarte bine
pe fond )
contrast mare fond luminos
C > 0.5 > 0,4
D (detaliul se distinge foarte bine fond mediu
pe fond) 0,2 < 0,4
59
1.5.5. Caluculul instalaţiilor de iluminat
În funcţie de felul iluminatului (interior, exterior), forma şi detinaţia încăperii, proprietăţile
suprafeţei, specificul activităţii care se desfăşoară se poate utiliza în calculul de proiectare şi de
verificare o anumită metodă.
60
Nl
Nc (13)
N lc
10. Se stabileşte modul de amplasare al corpurilor de iluminat astfel încât să se asigure un
iluminat de calitate (uniform, fără umbre, pentru limitarea efectului de orbire, şi a efectului
stroboscopic).
Dispunerea corpurilor de iluminat la distanţe mici între ele asigură o bună uniformitate, dar
duce la creşterea exagerată a costului instalaţiei.
Amplasarea în plan a corpurilor de iluminat punctiforme sau liniare (permite calculul
distanţelor dintre ele.
Se vor avea în vedere structura de rezistenţă (grinzi, stâlpi) şi existenţa instalaţiilor de
transport şi ridicat (poduri rulante) pentru stabilirea modului de pozare al conductoarelor pentru
alimentarea cu energie electrică.
După ce s-au amplasat corpurile de iluminat se poate face verificarea cantitativă (nivel
de iluminare) şi calitativă (uniformitate) a iluminatului proiectat, prin ridicarea
(determinarea) curbelor izolux.
61
n
Eil Pi * ni * t
i 1 (22)
unde:
PI- puterea electrică cerută de becurile din tipul ,,i"
nI- numărul de becuri din tipul ,,i"
t- timpul de funcţionare
Avînd in vedere relaţia de mai sus putem clasifica măsurile de economisire a energiei in trei
categorii:
1. măsuri care vizează direct scăderea PUTERII ELECTRICE consumate de lămpi;
2. măsuri care vizează scăderea NUMARULUI de lămpi montate.
3. măsuri care vizează scăderea TIMPULUI DE UTILIZARE a sistemului de iluminat;
Becurile incandescente : sunt cele mai ineficiente dintre lămpile disponibile. Sunt cele mai
ieftine şi sunt foarte răspândite în locuinţe şi unele birouri.
Atât becurile cât şi monturile au un preţ mic de instalare dar au un cost foarte mare de
exploatare. Acesta include: costul iniţial, cheltuielile de funcţionare, întreţinerea şi costul de
înlocuire. Ele oferă o eficienţă luminoasă scăzută de aproximativ 7 ... 10 lm/W şi o durată de viaţă
relativ scurtă care este în medie de 800 de ore.
Lămpile fluorescente.
Sunt alcătuite de obicei din două părţi:
balastul,
lampa propriu-zisă.
Balastul are rolul de a porni lampa prin asigurarea unui curent potrivit.
Lămpile noi sunt prevăzute cu balast electronic astfel încât ele nu mai au probleme de pornire
şi redau foarte bine culorile.
Eficienţa luminoasă variază între: 30 şi 55 lm/W având în general o durată de funcţionare de
6000 ore. Deosebit de avantajoase sunt lămpile compacte de 22 ... 32 W care pot fi montate direct în
montura lămpilor incandescente, acestea putînd înlocui cu succes lămpile incandescente de 25 ... 100
W.
62
Sunt lămpile cele mai eficiente. Lămpile cu vapori de sodiu au o redare mai slabă a culorilor
şi din acest motiv se folosesc la iluminatul exterior.
a) Poate cea mai utilizată măsură de conservare a energiei electrice in cazul sistemelui de
iluminat este schimbarea becurilor incandescente cu lămpi fluorescente de putere mai mică. La
schimbarea becurilor incandescente cu lămpile fluorescente este necesară şi schimbarea monturilor,
de acest lucru trebuie să se ţină seama atunci când se stabileşte costul total al investiţiei şi perioada
de amortizare.
Vom prezenta în continuare o metodă simplă de calcul a economiei de energie realizate prin
această schimbare.
Costul total al schimbării becurilor:
Clampă * Nl=Cs, (23)
unde:
Clampă= costul unei lămpi,
Nl= numărul total al lămpilor schimbate,
Cs= costul total al schimbării lămpilor fără schimbarea monturilor.
Dacă schimbăm şi monturile avem:
Tinst*Te=Cm (24)
unde:
Tinst= timpul de instalare al unei lămpi,
Te= tariful electricianului,
Cm= costul de montarea pentru o lampă.
Cm*Pm=C (25)
unde:
Pm= preţul unei monturi,
C= preţul pentru montarea unei monturi.
C*Nm=D (26)
unde:
Nm= numărul monturilor,
D = costul montării monturilor.
D+Cs=T (27)
unde:
T= costul total.
Economia realizată:
Wb-Wl=Wes, (28)
unde:
Wb= numărul de W al becurilor,
Wl= numărul de W al lămpilor,
Wes= puterea consumată .
Wes*Nore/zi*Nzile=Es, (29)
unde:
Nore/zi= numărul de ore de funcţionare zilnică,
Nzile= numărul zilelor lucrătoare dintr-un an,
Es= total energie economisită.
Wt*Ce=Sbe, (30)
unde:
Ce=preţul energiei electrice,
Sbe= suma de bani economisită la schimbarea unei lămpi,
Sbe*Nl=Sbet, (31)
unde;
Sbet= suma de bani economisită în total.
Sbet*Dfunc=Smbet, (32)
Dfunc= durata de funcţionare a lămpilor,
Smbet= suma maximă de bani ce poate fi economisită prin schimbarea lămpilor.
63
Principalul inconvenient al utilizării lămpilor fluorescente îl constitue scăderea factorului de
putere.
b) În ultimii ani producătorii au început să lanseze pe piaţă balasturi, deci o măsură de îmbunătăţire a
factorului de putere şi implicit de conservare a energiei ar fi înlocuirea balasturilor existente cu balasturi
mai performante.
NW*Nore*Nzile/an=Es, (38)
unde:
Nore=numărul de ore,
Nzile/an numărul de zile lucrătoare pe an,
Es=energia electrică economisită.
Es*Ce=Slei (39)
unde:
Ce=preţul energiei electrice,
Slei=suma de bani economisită.
Slei*Nb=Stlei, (39)
unde:
Nb=numărul balasturilor înlocuite,
Stlei=suma totală debani eonomisită.
64
preţul foarte ridicat însă dacă luăm în considerare şi durata de funcţionare foarte mare putem spune
că în general investiţia este justificată.
Calculul energiei economisite şi al sumei de bani economisite este identic cu cel de mai sus
cu precizarea că în acest caz nu se mai calculează costul necesar pentru schimbarea monturilor.
În ultimii ani s-au proiectat noi tipuri de monturi care reflectă mai multă lumină, astfel se
poate reduce energia electrică consumată prin înlocuirea monturilor existente. Măsura se aplică la
corpurile de iuluminat cu mai multe lămpi.
Este recomandabil ca înlocuirea să se facă după o prealabilă analiză a pieţei urmată de
întocmirea unei baze de date cu diverse tipuri de monturi in funcţie de preţul acestora şi de calităţile
de reflectare a luminii.
Astfel se pot compara diversele tipuri de monturi pentru a se alege montura cea mai
potrivită pentru cazul respectiv.
Există o mare diferenţă între alegerea economică care ar însemna în cazul nostru cea mai
ieftină montură şi cea mai potrivită alegere adică montura care ne-ar permite deconectarea numărului
maxim de lămpi cu menţinerea aceluiaşi nivel de iluminare.
Pentru alegerea monturii este suficientă utilizarea termenului de recuperare rezultat prin
împărţirea costului înlocuirii monturilor la economia financiară rezultată prin înlocuirea monturilor.
d) Un calcul asemănător se poate face şi pentru înlocuirea lămpilor fluorescente mai vechi
cu altele noi. Această măsură de conservare a energiei este extrem de indicată atunci cînd utilizatorul
plăteşte penalităţi pentru un factor de putere scăzut deoarece aceste lămpi fluorescente funcţionează
cu un factor de putere foarte mare (aproape 1).
e) Tot pentru reducerea puterii electrice consumate se pot lua măsuri care să vizeze utilizarea
cît mai eficientă a luminii naturale:
- prin aranjarea optimă a spaţiului interior;
- prin utilizarea sistemelor de control a intensităţii luminoase. Aceste sisteme de control
reglează intensitatea luminoasă in funcţie intensitatea luminii naturale. Preţul acestor sisteme
variază in fucţie de complexitatea sistemului de reglaj; astfel există sisteme mai ieftine care
regleaza intensitatea luminoasă in funcţie de timp in trepte prestabilite şi sisteme mai scumpe cu
reglarea contiuă a intensităţii luminoase.
65
- impărţirea sistemului de iluminat în mai multe circuite. Această măsură poate aduce o
economie considerabilă de energie la sălile foarte mari deoarece nu mai este necesară iluminarea
întregii săli atunci cînd nu este nevoie.
Calcularea costului de instalare şi a economiei de energie este mai dificilă în acest caz. La
calcularea costului de instalare trebuie să se ţină seama de manopera şi materialele foarte scumpe
deoarece este necesară spargerea unor ziduri şi instalarea unor cabluri de alimentare. Economia de
energie electrică este de asemenea greu de calculat deoarece este greu de prevăzut cum vor fi folosite
aceste noi circuite.
Pentru calcularea economiei de energie se recomandă calcularea economiei de energie
electrice pentru fiecare întrerupător în parte iar energia totală economisită va fi suma acestor
economii.
La fel de complicată este şi analiza suspendării corpurilor de iluminat la o înălţime mai mică.
Dacă aici este mai uşor de calculat economia de energie, apare aceeaşi problemă a costurilor de
instalare.
Prin suspendarea lămpilor la o înălţime mai mică se obţine un nivel mai mare de iluminare,
iar pentru a se ajunge la nivelul iniţial de iluminare se pot face două lucruri:
fie se deconectează unele lămpi, dacă acest lucru este posibil avînd în vedere că fluxul
luminos trebuie să fie uniform de-a lungul încăperii,
fie se vor schimba lămpile existente cu altele de putere mai mică şi de acest lucru trebuie să
se ţină cont atunci cînd se vor calcula costurile de instalare.
O metodă simplă de calcul a noii iluminări ar fi folosirea formulei:
E2 d2
12
E1 d2 , (40)
unde:
E1 , E2 = reprezintă iluminările iniţială şi finală,
d12 , d 22 =reprezintă prima respectiv a doua distanţă de la corpul de iluminat pînă la tavan.
În clădirile in care există un orar strict (şcoli, clădiri administrative, birouri, etc.) se pot lua
măsuri pentru scăderea timpului de utilizare a sistemului de iluminat, prin introducerea unor sisteme
care să permită acest lucru.
Aceste sisteme se impart in trei categorii:
- sisteme care limitează timpul de funcţionare a sistemului de iluminat in care elementul
de control este un timer;
- sisteme care limitează utilizarea sistemului de iluminat in funcţie de intensitatea
luminii naturale. În această categorie intră sistemele cu celule fotovoltaice (care convertesc radiaţia
solară in electricitate). Cînd curentul generat de celula fotovoltaică atinge valoarea prestabilită
sistemul de control opreşte sistemul de iluminat.
- sisteme care permit funcţionarea sistemului de iluminat doar in cazul prezenţei
ocupanţilor in incăpere. Aici sistemul de control se bazează pe semnalele primite de la senzorii de
mişcare sau de la senzorii cu infraroşii.
Ultimele două sisteme au preţ mai ridicat Însă asigură economii mai importante de energie
electrică.
Sistemele controlate de un timer au avantajul unui preţ mai scăzut Însă prezintă dezavantajul
necesităţii unei reglări periodice, economiile de energie electrică depinzînd direct de seriozitatea
persoanei care programează timerul.
Indiferent de sistemul de control adoptat, după o riguroasă prospectare a pieţei trebuie
calculate costurile de instalare şi economiile realizate.
66
Pe lîngă măsurile prezentate anterior se pot recomanda ocupanţilor clădirii şi măsuri cu
caracter administrativ ce pot aduce importante economii de energie electrică. Una din aceste
măsuri ar fi spălarea regulată a geamurilor avînd în vedere că factorul de transmisie a fluxului
luminos scade de la 0,5 pentru un geam curat la 0,3 pentru un geam murdar. Măsura se impune
în special în halele industriale unde murdărirea geamurilor se produce foarte repede şi curăţarea lor
este neglijată.
Acelaşi lucru se poate spune şi despre văruirea regulată a pereţilor (un perete murdar poate
reduce intensitatea luminoasă de de 1,4 ori), curăţarea regulată a corpurilor de iluminat.
P[MW]
Timpul [h]
0 6 12 18 24
67
Fig.1 Variaţia curbei de sarcină în decursul unei zile
68
Fig. 2 Componentele costului sistemului de iluminat
Este important să se cunoască consumul de energie al unei instalaţii existente sau proiectate,
când se analizează costul măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice a instalaţiei. Aceste
măsuri necesită fonduri băneşti pentru a fi introduse, dar, ulterior, vor conduce la reducerea
consumului de energie. Este posibil ca la o instalaţie cu o putere instalată mare, combinată cu un
sistem de control favorabil să se obţină un număr mic de ore de utilizare, ceea ce duce la un consum
de energie mai redus decât într-o instalaţie cu o putere mai mică dar cu un sistem de control
neadecvat, care face ca timpul de utilizare al ei să fie mare.
Cele mai scăzute valori ale puterii instalate specifice realizate de sisteme moderne de
iluminat sunt de circa 10 W/m2100 lux, la niveluri de iluminare medie pe planul de lucru de
350550 lux, cu un consum de energie de 2930 kWh/m2 pe an.
69
ferestrelor) sau anumite corpuri de iluminat pot fi lăsate în funcţiune pentru a se asigura iluminatul
localizat; desigur că uniformitatea iluminării va fi afectată în mod negativ. Realizarea sistemului este
posibilă cu o mică extindere a reţelei de alimentare a corpurilor de iluminat.
Controlul iluminatului prin reglare. Nivelul de iluminare este variabil în mod continuu.
Dispozitivele actuale sunt din categoria variatoarelor de curent alternativ cu comandă de fază (tip
chopper, cu tiristor) sau cu frecvenţă variabilă (regulatoare de lumină electronice de înaltă frecvenţă -
HF). Variatoarele chopper au circuite de control al fazei prin care se modifică perioada de conducţie
în fiecare jumătate de ciclu al curentului lămpii. Lămpile fluorescente pot fi controlate în gama de
curenţi (0,51,0)In, ceea ce este echivalent cu o diminuare a fluxului luminos emis de până la 50%
din fluxul nominal al lămpii. Limita inferioară de curent este determinată de încălzirea minimă a
electrozilor lămpii care să asigure temperatura de emisie electronică a acestora. Astfel de circuite
sunt simple, ieftine şi nu au un consum propriu de putere. Variatoarele HF sunt din categoria
balasturilor electronice. Fluxul luminos poate fi diminuat până la 1%, 3% sau 10%, funcţie de tipul
balastului.
Controlul iluminatului prin comutare şi reglare. În spaţiile în care sunt necesare nivele de
iluminare ridicate, este posibilă reducerea costului sistemului de control al iluminatului prin
utilizarea combinată a comutării cu o reglare parţială. La valori ridicate ale iluminării se aplică
reglajul prin comutarea lămpilor, iar la valori scăzute - prin reglarea continuă a unor corpuri de
iluminat echipate cu dispozitivele de reglaj adecvate.
Sisteme de control
Sistemele de control al iluminatului sunt grupate în trei categorii de bază:
-Control manual
-Control automat (non-inteligent)
-Control computerizat (inteligent)
Controlul manual. Un sistem manual de control al iluminatului utilizează întreruptoare,
variatoare sau o combinaţie a acestora şi este proiectat astfel încât să permită utilizatorilor să regleze
nivelul de iluminare local, în concordanţă cu nevoile lor individuale. În spaţii iluminate de mici
dimensiuni (de exemplu, birouri individuale) sunt folosite dispozitive de control montate în perete, în
timp ce în spaţii largi, cu locuri de muncă îndividualizate (de exemplu, birouri mari cu multe puncte
de lucru), sunt mai convenabile dispozitivele de comandă de la distanţă (cu comandă în infraroşu).
Unul din marile dezavantaje ale metodelor manuale este determinat de comportamentul persoanelor
ce utilizeză instalaţia de iluminat: ele vor aprinde lumina atunci când apreciază că iluminatul natural
este insuficient, dar cu siguranţă vor uita să o stingă când iluminatul natural devine corespunzător.
Astfel, o considerabilă cantitate de energie electrică este risipită atât în timpul desfăşurării activităţii
zilnice, cât şi după încheierea programului de lucru.
Controlul automat. Sisteme de control automat folosind relee de timp (ceasuri de comandă),
fotocelule sau detectoare de prezenţă pot fi folosite pentru conectarea (deconectare) sau reglarea
grupurilor de corpuri de iluminat selectate. Conectarea (deconectarea) automată este cea mai simplă
metodă din punct de vedere tehnic, dar trebuie făcută în trepte, pentru evitarea unor variaţii mari ale
iluminării care produc inconfort.
Releele de timp programabile (ceasuri de comandă) permit un control bazat pe timp al
echipamentului de iluminat. Este posibilă conectarea/deconectarea întregii instalaţii la timpi
predeterminaţi, pentru a elimina pierderile provocate de lăsarea aprinsă a iluminatului când nu se află
persoane în interior (programul de lucru s-a încheiat) sau dacă lumina naturală este suficientă. Acest
sistem poate fi folosit pentru a asigura nivele reduse de iluminare dimineaţa înainte de sosirea
majorităţii persoanelor la lucru sau seara, în perioada de efectuare a curăţeniei sau din motive de
securitate. Pentru realizarea sistemului se folosesc relee de tensiune controlate de un ceas de
comandă programabil.
Controlul luminii naturale utilizează o fotocelulă asociată cu un sistem de diminuare. Nivelul
70
de iluminare constant pe planul de lucru este obţinut prin scăderea cantităţii de lumină artificială pe
măsură ce lumina naturală devine disponibilă (dimineaţa), respectiv prin creşterea acesteia pe măsură
ce lumina naturală se reduce (seara).
Senzorii de prezenţă sunt activaţi de prezenţa sau absenţa persoanelor în câmpul vizual.
Detectorii reacţionează la mişcarea sau sunetul ce sunt asociate prezenţei unor persoane în încăpere
şi acţionează iluminatul conectând/deconectând lămpile. Se utilizează două tipuri de bază de
detecţie: în infraroşu şi acustic (ultrasunete). Controlul iluminatului corelat cu prezenţa poate să ducă
la economii considerabile de energie. Un timp predeterminat de întârziere a deconectării lămpilor (de
câteva minute) este necesar pentru evitarea acţionărilor excesive care favorizează scurtarea duratei de
viaţă a lămpilor. Este de notat că durata de viaţă a lămpilor fluorescente moderne nu mai este
influenţată în mod decisiv de frecvenţa conectărilor/deconectărilor acestora, astfel că nu se pune
problema respingerii unui sistem de control al unei instalaţii de iluminat fluorescent pe acest criteriu,
al frecvenţei conectărilor.
Controlul computerizat. Un sistem de control al iluminatului computerizat poate să
coordoneze un mare număr de subsisteme, astfel încât să determine o flexibilitate şi o eficienţă
deosebite ale instalaţiei de iluminat. Controlul iluminatului poate fi parte integrantă a unui sistem
complex de gestionare a instalaţiilor clădirii - de încălzire-ventilare-climatizare.
a) SCIE convenţional
Întreruptoare convenţionale. Majoritatea studiilor efectuate asupra modalităţii clasice de
conectare a iluminatului în instalaţiile tradiţionale au evidenţiat că iluminatul electric al unei încăperi
este aprins sau stins în întregimea sa, în puţine cazuri aplicându-se o sectorizare a funcţionării
acestuia. Comanda iluminatului este corelată aproape în totalitate cu perioada de activitate - este
aprins la început şi stins la sfârşitul acesteia. Oamenii obişnuiesc să aprindă lumina când intră într-o
încăpere dar rareori o sting înainte de plecare.
71
Fig. 3. Probabilitatea de conectare a iluminatului
72
Fig. 4. Controlul prin comutare secvenţială (în funcţie de timp )
73
Fig. 5. Controlul în funcţie de timp
74
cantitatea de lumină electrică este variată automat pentru a completa componenta luminii naturale la
un moment dat. Lămpile trebuie să fie comandate în rânduri paralele cu ferestrele. Iluminatul electric
trebuie redus numai dacă iluminarea totală pe spaţiul de lucru depăşeşte nivelul normat de iluminare
cu un anumit factor, de exemplu, de 1,5 ori . Variaţia gradată (în trepte sau continuă) a nivelului de
iluminare este de preferat unui reglaj abrupt, de tipul tot/nimic (deschis/închis). La utilizarea
senzorilor de lumină (fotocelule) pentru aplicaţii interioare ce comandă dispozitivele de conectare,
trebuie avută în vedere o "bandă moartă", adică nivelul de iluminare deasupra căruia se
deconectează lămpile trebuie să fie superior nivelului de iluminare sub care se conectează lămpile.
Această prevedere conduce la evitarea instabilităţii unor conectări/deconectări repetate în apropierea
nivelului de iluminare prescris.
Fotocelula montată pe tavan detectează nivelul de iluminare în spaţiul interior, asigurat atât
de lumina naturală cât şi de cea artificială (electrică) şi transmite semnalul către controler. Aceasta
reglează iluminatul electric în conformitate cu algoritmul programat. Amplasarea senzorului de
lumină, algoritmul de control şi interacţiunea lor determină performanţa sistemului de control. În
controlul luminii naturale se acţionează în primul rând asupra corpurilor de iluminat amplasate în
apropierea ferestrelor, unde nivelul de iluminare naturală este mai mare.
În marile complexe de clădiri este de preferat să se instaleze sisteme automate de control al
consumului de energie care urmăresc toate instalaţiile aferente- de aer condiţionat, de încălzire, de
iluminat, pentru a se obţine o eficienţă maximă prin corelarea în ansamblu a funcţionării acestora.
Este de dorit ca ocupanţii unei încăperi, deci utilizatorii nemijlociţi ai sistemului de iluminat,
să aibă posibilitatea de a interveni asupra funcţionării sistemului automat de control al iluminatului,
75
pentru a adapta iluminatul necesităţilor de moment. De aceea trebuie prevăzută modalitatea de
înlăturare a funcţionării automate a sistemului şi de efectuare a unei comenzi manuale.
Cele mai avansate soluţii de integrare a iluminatului electric cu iluminatul natural, cu un
disconfort minim al utilizatorilor din încăpere şi cu un beneficiu energetic şi de costuri maxim se
bazează pe sisteme de control computerizat sofisticate.
Procentul orelor de lucru în cursul unui an (într-un program de muncă normal) în care
corpurile de iluminat vor fi stinse este determinat de valorile iluminării la care ele au fost conectate
("nivelul de iluminare reglat" - de conectare) de către un dispozitiv automat - fotocelulă; se
presupune că cele două operaţii distincte, de aprindere şi, respectiv, de stingere, au loc la aceleaşi
valori ale iluminării pe planul de lucru.
76
Fig. 8. Economia de energie prin controlul corelat cu lumina naturală disponibilă
77
echipamentul de aer condiţionat aflate în zona de supraveghere pot produce interferenţe.
Senzorii ultrasonici nu au nevoie de licenţă de utilizare; ei sunt sensibili la sursele de zgomot
de nivel înalt (ultrasonic), cum sunt soneriile de alarmă, echipamentul de aer comprimat,
transportoarele cu benzi şi soneriile de telefon. Funcţionarea lor se bazează pe un oscilator cu cristal
de cuarţ care generează un semnal ultrasonic (2540 kHz). Semnalul este emis în spaţiu, atinge
suprafeţele înconjurătoare şi se reîntoarce la senzorii receptorului. Schimbările apărute în durata de
timp de întoarcere, respectiv în frecvenţa semnalului recepţionat, indică o mişcare în spaţiul
supravegheat. Senzorul nu necesită vizibilitate directă asupra obiectelor a căror mişcare în zona
supravegheată trebuie detectat.
Senzorii cu microunde sunt similari celor ultrasonici prin faptul că este generat un semnal şi o
mişcare în spaţiul vizat produce o deplasare a frecvenţei semnalului reflectat. Aceşti senzori sunt
insensibili la surse de interferenţă termice sau acustice, dar în anumite situaţii pot detecta semnale
prin pereţi subţiri, extinzându-se astfel în mod fals aria de supraveghere. Senzorii cu microunde au
nevoie de licenţă de utilizare. Puterea absorbită este mai mare decât pentru senzorii cu ultrasunete.
Senzorii duali reunesc într-o alcătuire unică cele două tehnologii. Sistemele care înglobează
senzori duali comandă conectarea/deconectarea lămpilor la reacţia simultană a ambilor senzori, în
infraroşu şi ultrasonic, dar menţinerea în poziţia "conectat" este asigurată doar de un singur semnal,
fie el infraroşu sau ultrasonic; acest dispozitiv previne ca iluminatul să fie conectat pe baza unui
semnal fals. Suplimentar se poate implementa şi un senzor de lumină.
Multe dispozitive sunt echipate cu accesorii funcţionale: întreruptor by-pass, reglaj al
sensibilităţii semnalului şi temporizator. Întreruptorul by-pass oferă utilizatorului opţiunea unei
comenzi de conectare/deconectare automate sau manuale. Reglajul sensibilităţii afectează
dimensiunea zonei acoperite şi intensitatea mişcării necesare pentru activarea semnalului.
Temporizatorul reglează durata de aşteptare a senzorului din momentul în care a detectat ultima
mişcare şi momentul în care se dă comanda de deconectare a lămpilor. După instalare, este necesară
o perioadă de timp pentru setarea funcţiilor de sensibilitate şi temporizare în corelaţie cu situaţia
concretă.
Avantajul principal al senzorului de prezenţă constă în faptul că menţine instalaţia de
iluminat în poziţia "deconectat". Dacă un ocupant nu este detectat în zona de supraveghere, el nu dă
semnalul de aprindere a lămpilor. Poate fi combinat cu un dispozitiv de control de lumină, astfel
încât lămpile vor fi conectate doar dacă spaţiul încăperii este ocupat şi lumina naturală disponibilă
este sub un nivel minim prestabilit.
În construcţiile noi şi în lucrările de reabilitare, un senzor de prezenţă va fi în mod normal
montat pe tavan, pentru a permite observarea întregului spaţiu şi a preveni interferenţa cu partiţile
joase, rafturi sau alte construcţii. În lucrările de reabilitare se pot utiliza unităţi echipate cu senzori
care se montează în locul întreruptoarelor de perete. Desigur, alegerea corectă a locului de montare şi
a tipului de semnal este esenţială pentru obţinerea uneui eficienţe corespunzătoare. Un alt sistem
avansat de comandă combină un senzor de prezenţă cu o comandă în trepte a iluminatului; acesta
permite şi un control manual al nivelului de iluminare.
Senzorii de prezenţă se recomandă pentru spaţiile în care se desfăşoară activităţi temporare
sau în care se manifestă tendinţa de a uita lumina aprinsă. Unele din aceste spaţii sunt: magazii, spaţii
de depozitare (mici sau fără rafturi centrale), coridoare, grupuri sanitare. Este recomandabil să se
efectueze un studiu al anumitor încăperi caracteristice pentru a determina potenţialul de economisire
a energiei.
78
Fig. 9. Controlul cu senzori de prezenţă - schema de comandă şi economia de energie
79
Fig. 10. Controlul prin menţinerea fluxului luminos
f) SCIE centralizate
Sistemele de control computerizate asigură monitorizarea funcţionării iluminatului considerat
ca un sistem tehnic independent sau ca parte componentă a SMEC - Sisemul de Management
Energetic al Clădirii (BEMS - Building Energy Management System). Controlul ilumintului poate fi
asigurat într-o clădire prin sisteme locale sau sisteme centrale. Un sistem local, ce controlează
independent zone de mici dimensiuni, este dimensionat/ales în strictă concordanţă cu geometria,
forma şi arhitectura spaţiului controlat. Semnalele primite de la senzori sunt transmise direct unui
controler local. Fiecare modul lucrează independent de alte module. Sistemul central supraveghează
mai multe zone, putând include şi subsisteme locale, astfel încât să determine o flexibilitate şi o
eficienţă deosebite ale instalaţiei de iluminat. Controlul iluminatului poate fi parte integrantă a unui
sistem complex de gestionare a instalaţiilor clădirii - de încălzire, ventilare, climatizare.
Orice sistem de control al iluminatului conţine trei componente principale: (a) controlerul de
putere; (b) circuitul logic; (c) senzorii. Un sistem de comunicaţie prin reţeaua de conductoare sau
transmisie radio asigură legătura între aceste componente. Controlerul de putere furnizează
alimentarea cu energie electrică în conformitate cu decizia circuitului logic care, la rândul său,
primeşte informaţiile de la senzori.
Clădirea considerată ca un întreg şi fiecare zonă de lucru din ea poate astfel să fie iluminată
efectiv şi economic, în conformitate cu activitatea în desfăşurare şi cu momentul zilei. Fiecare sistem
integrat este prevăzut cu posibilitatea unei comenzi manuale, prin care utilizatorii pot acţiona în
conformitate cu dorinţele sau nevoile specifice unei activităţi momentane.
80
Un SMEC poate controla echipamentul de utilizare a energiei de diferite tipuri, ca iluminatul,
încălzirea, ventilaţia şi climatizarea. Sistemul de Management al Energiei în Iluminat (Lighting
Energy Management System - LEMS) poate fi conectat la SMEC sau poate constitui o entitate
separată. Un sistem corect proiectat poate să asigure economii de energie mai mari decât cele
asigurate prin controlul individual. Astfel de sisteme sunt aplicate pe scară din ce în ce mai largă în
construcţii noi sau reabilitate. Analiza economiilor şi costurilor pentru segmentul de iluminat al unui
sistem de management al energiei este complexă, datorită interdependenţei cu celelalte segmente
componenete.
Sistemul IFS (Integrated Function System) - Philips este un sistem de control al
iluminatului la nivel de clădire, în care semnalele de comenzi manuale, senzorii şi controlerele
corpurilor de iluminat sunt distribuite în întreaga clădire, comunicaţia între ele făcându-se prin linii
bus. Un calculator central (sau o miniunitate de control - Mini Control Unit) este programat să
conecteze iluminatul în clădire în concordanţă cu un program de timp prestabilit. Unităţile de bază
locale (Basic Local Unit - BLU) de conectare, care în mod obişnuit sunt instalate deasupra tavanului
fals, pot fi conectate la o linie bus de joasă tensiune (LCB). Receptorii în infraroşu (InfraRed
Receiver - IRR) comandaţi de transmiţătoarele în infraroşu, detectorii de mişcare şi fotocelulele pot
fi conectate direct la unităţile de bază locale. Un astfel de sistem integrat este foarte eficient în
managementul energiei în iluminat şi extrem de flexibil. Orice modificare a amplasării posturilor de
lucru este imediat şi fără dificultate rezolvată din punct de vedere luminotehnic printr-o
reprogramare corespunzătoare a unităţii centrale.
81
ocupare permanentă - ocupanţii sunt în încăpere toată ziua de lucru, exemplu: o secţie de
prelucrări, birouri de proiectare;
ocupare intermitentă programată - persoanele ocupă spaţiul pentru o perioadă relativ
scurtă de timp, dar bine definită, exemplu: cantina personalului, prezentări periodice în
cursul unui proces continuu;
ocupare intermitentă - încăpere vizitată numai ocazional pe timpul zilei de muncă, pentru
o perioadă scurtă, exemplu: depozite, grupuri sanitare.
Strategiile de control prezentate în diagrama decizională din figura 13 pun în evidenţă faptul
că aplicarea lor este determinată de disponibilitatea luminii naturale.
DA Disponibilitatea NU
luminii naturale
Modul de Modul de
ocupare ocupare
82
Siguranţa şi confortul utilizatorilor trebuie avute în vedere în permanenţă. Iluminatul are un
efecte direct asupra productivităţii. Este important să se asigure menţinerea unor condiţii
satisfăcătoare pe întreaga durată de funcţionare a acestuia.
Controlul iluminatului se face cu luarea în considerare a următoarelor cerinţe:
lămpile pot fi stinse atunci când nu sunt necesare; întreruptoarele de lumină vor fi uşor
accesibile şi inscripţionate pentru a reaminti importanţa energetică a stingerii
iluminatului. O anumită formă de control automat de stingere este bine să fie prevăzută,
dar întreruptoarele locale prin care utilizatorii să poată acţiona manual iluminatul pot fi
utilizate ca un sprijin pentru economisire. Deconectarea în grup a lămpilor este de evitat
acolo unde este posibil ca un număr minim de corpuri de iluminat să fie uitat conectat în
mod inutil, de exemplu, în apropierea ferestrelor sau în zone folosite intermitent sau în
zone neocupate; în acest caz este utilă întreruperea individuală a corpurilor de iluminat
aflate în zone folosite intermitent sau în rânduri paralele cu ferestrele.
o întrerupere selectivă pentru siguranţă sau în scopuri de curăţenie poate fi prevăzută ca o
alternativă a iluminatului de bază;
se vor utiliza: senzori de prezenţă şi/sau relee de timp de întârziere pentru zone ocupate
intermitent; fotocelule acolo unde iluminatul natural este disponibil sau în iluminatul
exterior; controlul de timp pentru a întrerupe iluminatul la sfârşitul perioadelor de lucru
(de ocupare); control de veghere (pauză) pentru a se asigura o iluminare suficientă pentru
ca utilizatorii să poată aprinde lămpi individuale la întoarcerea în zonă.
Unele recomandări in acest sens sunt date în tabelul 4.
Tipul de întreruptor
Amplasarea instalaţiei
economiei de energie
Procentul estimat al
Controlul manual Controlul automat
Întrerup- Întrerup- Comandă în Releu Fotocelu- Diminuare Întrerup-
tor de tor funie infraroşu sau de timp lă pentru corelată cu tor acustic
perete pentru ultrasunete pentru întreru- lumina şi
conven- fiecare pentru între- pere naturală fotocelulă
ţional corp de fiecare corp rupere generală
iluminat de iluminat gene-
rală
Birouri
0 2 3 2 3 2 0 40-70
mari
Birouri
indivi- 0 1 3 2 3 0 R 40-70
duale
Birouri
cu
lumină 3 0 0 3 0 0 R 30-50
natu-
rală
Birouri
fără
lumină 3 0 0 0(S) 0 0 0 10-20
natu-
rală
Săli de
1 0 0 0 0 0 3 30-50
sport
Supra
feţe de
depozit 0 0 3 3 2 1 R 40-60
are
mari
83
Spaţii
indus
triale
(cu 1 0 3 0 2 3 0(S) 40-60
lumină
natura-
lă)
Legendă: 3 Preferat
2 Bun
1 Slab
0 Nerecomandabil
0(S) Nerecomandabil pentru toate corpurile de iluminat din motive de
siguranţă.
84
costuri de exploatare care cuprind costuri de energie, curăţire, înlocuire a lămpilor şi a
componentelor defecte.
Beneficiile consta în costuri mai reduse de energie, de întreţinere şi de înlocuire a lămpilor,
micşorarea sarcinii de climatizare. Îmbunătăţirile de iluminat pot conduce şi la alte beneficii, cum ar
fi creşterea productivităţii, dar acestea sunt mai dificil de cuantificat.
Ce se înţelege prin termenul "analiza economică a iluminatului"? Desigur că suntem
interesaţi în astfel de lucruri cum ar fi costul echipamentului, costuri de instalare, costurile de energie
asociate producerii luminii, costul extragerii căldurii generate de iluminat şi alte asemenea. Dar,
esenţa analizei economice este aceea că reprezintă o unealtă pentru a ne ajuta să luăm o decizie şi să
ne formăm o opinie.
Analiza primară. Costul anual asociat fiecărui sistem de iluminat este un cost echivalent,
pentru a cărui determinare se însumează toate cheltuielile anuale - de întreţinere, energetice şi
cheltuielile echivalente - investiţiile şi toate cheltuielile singulare raportate la durata de amortizare -
de utilizare, de viaţă (de exemplu, o investiţie de 2.000 lei pentru un sistem de iluminat cu durata de
amortizare de 20 ani are un cost anual echivalent de 100 lei). În compararea mai multor variante, va
fi preferată cea cu costul anual minim.
cheltuielilor anuale directe şi echivalente
Durata de recuperare (profitabilitatea) este definită ca raport între costul iniţial al unui sistem
de iluminat şi economiile anuale obţinute. Termenul "investiţie suplimentară" se referă la cuantumul
investiţiei prin care se compară un sistem propus cu cel existent pe care-l înlocuieşte sau prin care se
compară două variante proiectate pentru o anumită aplicaţie; metoda duratei de recuperare este
aplicată uzual pentru primul caz.
Dr=I/A=investiţia suplimentară/economia anuală
Rata rentabilităţii reprezintă inversul duratei de recuperare. Astfel, dacă un sistem de iluminat
economiseşte 2.000 lei/an şi necesită o investiţie iniţială de 10.000 lei, atunci rata simplă este de 2/10
sau 20% (sau o durată de recuperare de 5 ani).
Rr= A/I= economia anuală/investiţia suplimentară (100, %)
Deficienţa majoră a acestor trei parametrii de analiză primară constă în omisiunea lor de a
considera modificarea valorii în timp a banilor.
Costul luminii. Cea mai simplistă analiză economică constă în a compara costurile iniţiale şi
a cumpăra produsul cel mai ieftin. Dacă lămpile sunt identice în serviciul pe care-l asigură, atunci
aceasta este o analiză suficientă. Necesitatea de a lua în considerare simultan fluxul luminos emis,
durata de viaţă şi costul lămpii a fost evidenţiată încă de la începuturile iluminatului. O evaluare de
bază a valorii iluminatului a fost dezvoltată folosind ideea de cost pe unitate de lumină emisă,
denumit tradiţional "cost al luminii", în două variante, cu considerarea doar a lămpilor, respectiv şi a
corpurilor de iluminat:
CL CML 10
U1 PLB CE
DL FL
unde: U1- unitatea de cost-al-luminii pentru o lampă, în mii lei per milioane lumeni-ore; CL -
costul (preţul) lămpii, în lei; CML - costul manoperei de înlocuire a unei lămpi, în lei; DL - durata de
viaţă medie a lămpii, în mii de ore; PLB - puterea absorbită medie a lămpii (lampă+pierderi în
balast), în watt; CE - costul energiei, în lei per kWh; FL - fluxul luminos mediu al lămpii, în lumeni.
CLC CMLC
PLB CE F MC DA
10
U2
DL FL CU M
85
costul manoperei de înlocuire a lămpilor dintr-un corp. în lei; DL - durata de viaţă medie a lămpii, în
mii de ore; PLBC - puterea absorbită medie a corpului de iluminat(lămpi+pierderi în balast), în watt;
CE - costul energiei, în lei per kWh; MC - costurile de curăţire, în lei per corp de iluminat-an; DA -
orele de funcţionare anuală, în mii ore; FL - fluxul luminos mediu al lămpii, în lumeni.
Din cauza valorii scăzute a unităţii de măsură a fluxului luminos, costul este determinat în mii
lei/(milioane lumeni-ore). Simpla formulare a costului luminii U1 pentru o lampă nu conţine
informaţii privind corpurile de iluminat în care sunt introduse lămpile şi nici nu ia în considerare
fluxul luminos util, ci doar cel emis de lampă. De aceea, costul luminii U1 pentru o lampă este folosit
doar în analizele preliminare, informative, referitoare la compararea lămpilor şi nu a ansamblului
lampă/corp de iluminat. Introducerea componentelor de costuri ce ţin cont de ansamblul lampă/corp
în calculul costului luminii U2 pentru sistemul lămpi/corp de iluminat adânceşte analiza economică
ce permite compararea unor variante de sisteme.
Această metodă nu ţine cont de valoarea în timp a banilor, ea presupune implicit că sistemele
comparate sunt capabile să asigure, ambele, exact cantitatea de lumină necesară si că orice creştere
(descreştere) a iluminării peste (sub) valoarea prescrisă este asociată unei creşteri (descreşteri)
cuantificabile a beneficiilor produse de respectivele sisteme de iluminat.
Calculul costurilor în programul de calcul CALCULUX. Programul de calcul pentru
proiectarea iluminatului CALCULUX-Philips - determină Investiţia Totală şi Costurile Totale
Anuale pentru evaluarea economică a soluţiei luminotehnice a unui proiect.
Investiţia Totală - INV - cuprinde banii cheltuiţi pentru cumpărarea corpurilor de iluminat şi
a lămpilor şi costul montării corpurilor de iluminat:
INV N LPR INSTC LAPR NL
unde: N - numărul corpurilor de iluminat; LPR - costul unui corp de iluminat; INSTC - costul de
montare pentru un corp de iluminat; LAPR - costul lămpii; NL - numărul lămpilor pentru un corp de
iluminat.
Costurile Totale Anuale - TC - cuprind cantitatea totală de bani cheltuiţi pentru (a) costul
energiei; (b) investiţia anuală; (c) înlocuirea lămpilor; (d) lucrările de întreţinere.
86
LC
N NL LAPR
RP
unde: NL - numărul lămpilor pentru un corp de iluminat; RP - perioada de înlocuire a
lămpilor (ani).
4. Studii de caz
0.9
L= E1 5000 1433 cd/ m2
Intensitatea luminoasă pe direcţia normală în centrul suprafeţei transparente va fi:
IN = L S= 1433 cd.
Iluminarea produsă de un perete opus rezultă:
I 1433
E2 = N2 = 2 = 57,3 lx.
r 5
Iluminarea produsă în punctul P va fi:
I cos 30 1433 3 2
EP = N 2 = = 309 lx.
r1 22
Observaţii: Din această aplicaţie rezultă că iluminarea naturală a unei încăperi depinde de
iluminarea exterioară (care este funcţie de ora, starea vremii, anotimp), de calitatea geamului, de
calitatea (intreţinerea) celor două suprafeţe, de dimensiunile încăperii şi poziţia locului care trebuie
iluminat.
2. Să se determine puterea necesară pentru iluminarea unei săli de curs care are dimensiunile:
l = 6 m; L = 12 m; h = 4 m. Se vor utiliza corpuri de iluminat tip FIA-01-240. Iluminarea medie
minimă va fi Em = 300 lx. Pereţii şi tavanul sunt vopsiţi în alb şi au t = 0,7;
p = 0,5.
87
Emed S k d 300 6 12 1.25
t = = = 51925 lm
u 0.52
Numărul de lămpi va fi :
N1 = i = 51925/1850 = 28 lămpi
l
Puterea instalată: Pil = 28 40 =1120 W.
Puterea specifică: Pil =1120/(6 12) = 15.6 W/m2.
Numărul corpurilor de iluminat rezultă:
N
N1 = l = 28/2 =14 corpuri.
N lc
Amplasarea corpurilor de iluminat se va face, astfel încât să fie asigurat un iluminat uniform.
Două corpuri vor asigura iluminatul tablelor.
0.6 2
I U U
a) d)
I n U n n U n
1
1.6
P U T U 3
b) e)
Pn U n Tn U n
3 .6 14
U D U
c) f)
n U n Dn U n
Factorul U[V]
influenta
187 198 209 220 231 242 253
t
ΔU% -15% -10% -5% 0 +5% +10% +15%
a 0.907 0.938 0.97 1 1.03 1.06 1.087
b 0.77 0.84 0.92 1 1.08 1.16 1.25
c 0.56 0.68 0.83 1 1.19 1.41 1.65
d 0.72 0.81 0.9 1 1.1 1.21 1.32
e 0.95 0.965 0.98 1 1.016 1.03 1.047
f 9.73 4.37 2.05 1 0.5 0.26 0.14
88